Cum s-a schimbat Orasul Unirii intr-un secol. Istorie la

Transcriere

1 Cum s-a schimbat Orasul Unirii intr-un secol. Istorie la Alba Iulia, din 1918 si pana in 2018 Dorin Timonea, Alba Iulia este orasul care i-a daruit Romaniei identitatea! Aici s-a semnat in 1918 documentul prin care Transilvania s-a unit cu Romania. Orasul Unirii avea o cu totul alta infatisare in urma cu 100 de ani, cand era un mic orasel de provincie, cunoscut mai degraba pentru garnizoana sa, ca oras militar. Alba Iulia, Casina Militara, 1 decembrie 1918, ora Momentul central al evenimentelor de acum 100 de ani l-a reprezentat citirea a Rezolutiei Unirii in plenul Adunarii de catre Vasile Goldis si apoi adoptarea ei in unanimitate de catre cei prezenti. Textul rezolutiei, in zilele noastre gravat pe peretele interior al Salii Unirii, precizeaza la punctul intai ca:,,adunarea Nationala a romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania" Construita in 1900, cladirea a servit in prima faza a existentei sale drept cazinou militar, loc de festivitati si receptii al armatei austro-ungare. Intrucat era cea mai spatioasa si cea mai somptuoasa cladire din oras, fost aleasa ca loc de desfasurare a lucrarilor Marii Adunari Nationale, in acelasi timp fiind si cea mai sigura, pentru a-i primi pe cei 1228 de delegati oficiali ai natiunii romane din Transilvania. La implinirea unui secol de la Unirea Transilvaniei cu Romania Sala Unirii ramane una dintre cele mai importante cladiri din Romania. Desi acum nu poate fi vizitata, intrucat se deruleaza un amplu proiect de

2 restaurare si reamenajare, ea va fi redeschisa oficial la 1 Decembrie. Momentul ar urma sa coincida cu lansarea celui mai important obiectiv cultural-turistic national din Romania, care va deveni Sala Unirii. Alba Iulia in 1918 Orasul Unirii avea o cu totul alta infatisare in urma cu 100 de ani. Era un mic orasel de provincie, cunoscut mai degraba pentru garnizoana sa, ca oras militar. Din cauza amplelor lucrari de construire a fortificatiei, dupa 1715, autoritatile austriece, au mutat institutiile si putinele locuinte ale fostei cetati medievale, la estul Cetatii. Insemnarile vremii arata ca s-au acordat despagubiri in bani si loturi gratuite de pamant, pe care sa se construiasca. Dupa lucrari de desecare a mlastinilor si de aplicare a planurilor de sistematizare, aici s-a inchegat in secolele XVIII si XIX noul oras. Fortificatia ridicata de Habsburgi fiind un obiectiv militar era protejata de un teren lat de circa 500 metri, numit spre oras esplanada, iar spre camp deschis glacis. In aceste zone era interzisa construirea de edificii. Noul oras Alba Iulia s-a dezvoltat foarte incet, fiind locuit in majoritate de romani. La inceputul anilor 1900, avea o populatie de locuitori, ocupand locul al 12-lea intre orasele Transilvaniei. Extinderea orasului in jurul anului 1900 nu depasea urmatoarele limite: spre sud, locuintele nu depaseau actuala autogara, iar spre vest, strada Traian; spre est, numai strada Marasesti era locuita pana la linia ferata, iar spre nord locuintele orasenilor ajungeau pana la intrarea in strada Marasesti si pana la cimitirul evreiesc. In Cetate existau trei strazi principale: actuala strada Mihai Viteazul, strada Unirii si a Bibliotecii, acum Gabriel Bethlen. La 1918, in incinta fortificatiei, in zona de sud, mai existau o serie de strazi, acum disparute: a Franciscanilor, Fortificatiei, Aurel Vlaicu, Pavilionului, Monetariei, Arsenalului, Magazinelor. In jurul Catedralei Romano-Catolice exista o strada care s-a numit a Domului sau Capitlului. Locul de plimbare al locuitorilor orasului era Aleea Promenadei, situata in jurul Cetatii si strajuita, de o parte si de alta, de o plantatie de castani si salcami, din care s-au mai pastrat cativa pana in anii Locuri ce amintesc de momentul 1918 Casa Velican - aici s-au intalnit reprezentantii romanilor ardeleni, atat inainte de 1 decembrie 1918, cat si in

3 zilele ce au urmat. In 2 decembrie, spre exemplu, aici s-a infiintat, Consiliul Dirigent, guvernul provizoriu al Transilvaniei. Biserica ortodoxa,,sfanta Treime" din Maieri I- aici s-a tinut slujba oficiala in dimineata zilei de 1 decembrie Biserica ortodoxa,,sfanta Treime" din Maieri II, atunci greco-catolica - si aici s-a tinut slujba oficiala in dimineata zilei de 1 decembrie 1918 Cimitirul Maieri - in care isi dorm somnul de veci personalitati implicate in Unirea Transilvaniei cu Romania: Florian Medrea-comandantul Garzii Nationale de la Alba Iulia, garda ce a pazit orasul pe timpul Adunarii Nationale de la 1 decembrie 1918, Dominic Medrea- organizatorul serviciului sanitar pe durata evenimentului; Samoila Marza - supranumit,,fotograful Unirii", de la care ne-au ramas imaginile Unirii; Ion Arion- considerat primul,,martir al Unirii". Gara orasului - a fost martora venirii participantilor la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie Catedrala Incoronarii-este primul si cel mai important lacas de cult ridicat in Transilvania dupa Marea Unire, devenita veritabil simbol al desavarsirii Unirii. Simboluri disparute Schimbarile din ultimul secol nu au adus, din pacate, numai schimbari in bine. Caci unele simboluri ale orasului de la 1918 nu mai exista, cum este cazul hotelului Hungaria, inaugurat in Hotelul, amplasat pe latura de apus a Pietei Orasului, a fost la acea vreme cea mai impozanta cladire din,,oras de Jos". Pozitia centrala si faptul ca indeplinea toate conditiile necesare, au facut ca hotelul sa gazduiasca numeroase evenimente politice si culturale. Dar la 30 noiembrie 1918 a gazduit cel mai important moment din istoria Romaniei: in restaurantul hotelului, s-au negociat si stabilit articolele Rezolutiei Unirii, documentul de capatai al Unirii Transilvaniei cu Romania.

4 Actul a fost votat a doua zi, 1 decembrie 1918, tot la Alba Iulia, in actuala Sala a Unirii. Desi era un monument de arhitectura de inalta tinuta estetica, si desi avea o istorie insemnata, hotelul a fost demolat de catre edilii anilor '80 pe motiv ca incurca planurile de reorganizare a zonei centrale a orasului Alba Iulia. Edificiul fiind inlocuit cu un bloc de locuinte, istoria locului poate fi aflata doar cu ajutorul placutei cu cod QR, montata pe acesta. Astfel, 1 decembrie 1918 ramane un moment istoric fara precedent pentru Alba Iulia. Caci orasul, care avea la acel moment numai de locuitori si doua hoteluri, a trebuit si a acceptat sa raspunda provocarii de a organiza, in doar 10 zile, un eveniment unic, Marea Adunarea Nationala. Reinventarea unui oras Alba Iulia a devenit in zilele noastre o destinatie turistica de prima mana, reinventandu-si un nou statut dupa ce fusese perceput ca un banal oras de provincie, de care se vorbea doar in jurul zilei de 1 decembrie. Inima istorica a orasului care,,respira" in zilele noastre un aer semet este Cetatea Alba Carolina, fortificatia care, desi a vazut multe in decursul celor trei secole de existenta, a rezistat cu stoicism atacurilor si intemperiilor de tot felul. Rezultatele restaurarii se vad tocmai in noul potential al valorificarii sale turistice. In interiorul cetatii Alba Carolina se afla cea mai mare aglomeratie din tara, pe metru patrat, de monumente emblematice pentru epoci, si culturi si civilizatii diferite, toate cladite in stilul arhitectonic al momentului.

5 Astfel avem arhitectura militara romana (Muzeul Principia, portile castrului Legiunii a XIII-a Gemina) si arhitectura militara de sistem Vauban. Arhitectura religioasa de stil romanic al secolului al XIII-lea si gotic (Catedrala Romano-Catolica), de stil baroc (Biserica Trinitarienilor, azi Biblioteca Batthyaneum), de stilul neobrancovenesc cu elemente eclectice de inceput de secol XX (Catedrala a Incoronarii). Arhitectura civila cu elemente stilistice renascentiste si adaosuri baroce (Palatul Princiar, Palatul Episcopal, Palatul Apor), de stil romantic (Cladirea Babilon, actualul Muzeu al Unirii), eclectic (Liceul Majlath, azi corpul C al Universitatii), si chiar Secession (Sala Unirii). Astfel se demonstreaza, ca Alba Iulia este un oras multicultural, profilul sau fiind definit de diversele culturi suprapuse si de un patrimoniu arhitectonic unic, ce se cere descoperit si redescoperit, chiar reconstituit atat din perspective istorice cat si din perspective etnice, antropologice, culturale etc.(text: NICU NEAG)

6