Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane PROIECT : CALE - "Calitate î

Transcriere

1 PROIECT : CALE - "Clitte în educţie" AXA PRIORITARĂ:1 Educţi şi formre profesionlă în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii zte pe cunoştere DOMENIU MAJOR DE INTERVENŢIE: 1.4 Clitte în formre profesionlă continuă Pg. 1/270 COD PROIECT: POSDRU/4/1.4/S/3 SOLICITANT: Cs de Meserii Constructorilor Period de relizre: Mrtie 2011 Mi 2011

2 MANUALUL CONFECŢIONER - MONTATOR TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CU GEAM TERMOIZOLATOR Pg. 2/270

3 REALIZATORI: Angel Cristescu Mnger de Proiect Andree Pîrcălăescu Ligi Necul Coordontor Anlize și Formre Profesionlă Coordontor Elorre Mnule Formre An Mri Viziteu Metodolog Vioric Vlicu Specilist Sisteme de Clificre Pg. 3/270

4 CUPRINS CAPITOLUL 1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ CHEIE COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE COMPETENŢE INFORMATICE COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL GRILĂ DE EVALUARE RĂSPUNSURI CORECTE: RECAPITULARE CAPITOLUL 2 OCUPAŢIA DE CONFECŢIONER-MONTATOR TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CU GEAM TERMOIZOLATOR DESCRIEREA OCUPAŢIEI PARTEA A CONFECŢIONER TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CAPITOLUL 3 PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII DE CONFECŢIONARE A TÂMPLĂRIEI ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ Cerinţe Privind Modul de Orgnizre Spţiului Propriu de Lucru l Confecţionerului de Tâmplărie Tipuri de Dispozitive de Măsură şi Control din Inventrul Propriu l ConfecŢionerului de Tâmplărie Prevederi Referitore l Depozitre, Trnsportul şi Mnipulre Profilelor Pvc şi Mterilelor TIPURI DE ECHIPAMENTE TEHNICE FOLOSITE PENTRU CONFECŢIONAREA TÂMPLĂRIEI DIN PVC Dotre unui Atelier de Producţie Crcteristici Constructive şi Funcţionle le EchipmenTelor de Prelucrre Componentelor Tâmplăriei din Pvc Proceduri de Întreţinere Echipmentelor Tehnice DOCUMENTE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A TÂMPLĂRIEI Considerţii Generle. Tipuri de Documente Simoluri Conţinute în Documentţi Tehnică şi Semnificţi Acestor GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 4 PRELUCRAREA COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN PVC OPERAŢIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE Cerinţe Tehnice le Operţiilor Fluxului Tehnologic COMPONENTE DE TÂMPLĂRIE DIN PVC ŞI MATERIALE AUXILIARE ASIGURAREA CALITĂŢII TÂMPLĂRIILOR EXECUTATE Cerinţe de Clitte pentru Confecţionre Tâmplăriei din Mse Plstice Etpe de Control în Procesul de Fricţie Tâmplăriei din Mse Plstice Tipuri de Neconformităţi întâlnite în Confecţionre Tâmplăriei din Mse Plstice Verificre Clităţii Execuţiei Tâmplăriei din Mse Plstice GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE Pg. 4/270

5 CAPITOLUL 5 PRELUCRAREA COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU OPERAŢIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU Echipmente Utilizte pentru Prelucrre Profilelor din Aluminiu Prticulrităţi Funcţionle şi Constructive le Echipmentelor Necesre Prelucrării Componentelor Tâmplăriei din Aluminiu Prelucrre Componentelor Tâmplăriei din Aluminiu COMPONENTE ALE TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ Norme/Prevederi Generle şi Specifice de Sănătte şi Securitte în Muncă Tipuri de Echipmente Individule Echipmente de Muncă - Cerinţe Minime de Securitte Conform Prevederilor Hg 1146/ GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 6 APLICAREA COMPONENTELOR DETAŞABILE ALE TÂMPLĂRIEI OPERAŢIILE AFERENTE PROCESULUI DE APLICARE/ASAMBLARE A COMPONENTELOR DETAŞABILE ALE TÂMPLĂRIEI COMPONENTE DETAŞABILE APLICABILE TÂMPLĂRIEI Aplicre Grniturilor Elemente de Feronerie Montjul Gemurilor Termoizoltore TEHNICI ŞI PROCEDURI DE LUCRU Cerinţe Tehnice de Montj l Feroneriei Cerinţe Tehnice de Clre Gemului Termoizoltor şi Tehnici de Fixre Bghetelor Prelucrre şi Montjul Accesoriilor Externe le Tâmplăriei GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CONCLUZII PARTEA A CONFECŢIONER TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL PARTEA B CONFECŢIONER GEAM TERMOIZOLATOR CAPITOLUL 7 MANIPULAREA FOILOR DE STICLĂ ŞI A MATERIALELOR AUXILIARE TIPURI ŞI CARACTERISTICI DE PERFORMANŢĂ ALE FOILOR DE STICLĂ Compoziţi Sticlei Proprietăţi Fizice le Sticlei Sticl şi Izolţi Termică Tipuri de Sticlă Descriere. Domenii de Aplicre. Specificţii Tehnice TIPURI DE DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT Aspecte privind Elementele Constructive şi Funcţionle le Instlţiilor de Ridict şi Trnsportt CERINŢE PRIVIND SECURITATEA ÎN MUNCĂ LA MANIPULAREA MASELOR / MATERIALELOR MANUAL ŞI PRIN INTERMEDIUL DISPOZITIVELOR / ECHIPA-MENTELOR / VEHICULELOR Instrucţiuni Specifice de Lucru Privind Mnipulre Foilor de Sticlă GRILĂ DE EVALUARE Pg. 5/270

6 RECAPITULARE Tipuri şi Crcteristici de Performnţă le Foilor de Sticlă Tipuri de Dispozitive şi Instlţii de Ridict şi Trnsportt Cerinţe privind Securitte în Muncă l Mnipulre Mselor (Mterie Primă şi Mterile Auxilire) CAPITOLUL 8 EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ / AUTOMATĂ PENTRU CONFECŢIONAREA GEAMURILOR TERMOIZOLATOARE TIPURI DE ECHIPAMENTE CU PROCESARE SEMIAUTOMATǍ/AUTOMATǍ. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE PROCEDURI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR TEHNICE Întreţinere Curentă Echipmentelor cu Procesre Semiutomtă/ Automtă Specifice Prelucrării Sticlei Operţiuni de Întreţinere Periodică GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 9 PRELUCRAREA FOILOR DE STICLĂ OPERAŢII ALE FLUXULUI TEHNOLOGIC ŞI CERINŢE TEHNOLOGICE SPECIFICE PRELUCRĂRII STICLEI PENTRU CONFECŢIONAREA GEAMULUI TERMOIZOLATOR Moduri de Explotre le Echipmentelor cu Procesre Semiutomtă/ Automtă pentru Prelucrre Foilor de Sticlă INSTRUCŢIUNI DE LUCRU PRIVIND PRELUCRAREA FOILOR DE STICLĂ GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 10 PRELUCRAREA BAGHETELOR DISTANŢIER SPECIFICAŢII TEHNICE ALE OPERAŢIILOR DE PRELUCRARE A BAGHETELOR DISTANŢIER TIPURI DE MATERIALE ŞI ACCESORII NECESARE PRELUCRĂRII BAGHETEI DISTANŢIER CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR DE PRELUCRARE A BAGHETELOR DISTANŢIER ÎNTREŢINEREA CURENTĂ A ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ/ AUTOMATĂ SPECIFICE BAGHETEI DISTANŢIER GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 11 ASAMBLAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR OPERAŢIA DE SIGILARE A GEAMULUI TERMOIZOLATOR SIGILAREA A 2-A CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE-FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR CARE ASIGURĂ SIGILAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLANT OPERAŢIUNI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR DE SIGILARE GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 12 EXPEDIEREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR DOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU LIVRAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR ÎNCORPORATE ÎN TÂMPLĂRIE ASIGURAREA CALITĂŢII GEAMULUI TERMOIZOLATOR Cerinţe de Clitte Confecţionării Gemului Termoizoltor Tipuri de Neconformităţi Verificre Clităţii Gemului Termoizoltor în Momentul Livrării către Client Pg. 6/270

7 12.3 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CONFECŢIONAREA GEAMULUI TERMOIZOLATOR FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A GEAMULUI TERMOIZOLATOR GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CONCLUZII PARTEA B CONFECŢIONER GEAM TERMOIZOLATOR CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL PARTEA C - MONTATORUL DE TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CAPITOLUL 13 ORGANIZAREA LUCRǍRILOR DE MONTAJ ORGANIZAREA LOCULUI DE MONTAJ Cerinţe privind Modul de Orgnizre Activităţii Monttorului de Tâmplărie Mediul de Muncă Tipuri de Mijloce de Muncă/Echipmente de Muncă şi Individule de Protecţie APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ Norme Generle şi Specifice de Sănătte şi Securitte în Muncă pentru Monttorul de Tâmplărie Fctori de Risc Identificţi CERINŢE PRIVIND MODUL DE REALIZARE A PROTECŢIEI CONSTRUCŢIILOR ÎN LUCRĂRILE DE MONTAJ A TÂMPLĂRIILOR Protecţi Termică şi Contr Umezelii, Formre Condensului şi Mucegiului Protecţi Împotriv Zgomotului Principiile Protecţiei Împotriv Zgomotului Cerinţe Impuse Izolţiei Părţilor Exteriore de Clădire Fţă de Zgomotul Trnsmis Prin Aer Configurţi Zonei de Joncţiune cu Lure în Clcul Clselor de Protecţie Antifonică GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 14 DEPLASAREA ÎN VEDEREA EFECTUĂRII MONTAJELOR FACTORI DE RISC ÎNTÂLNIŢI PE PARCURSUL DEPLASĂRII ÎN VEDEREA EFECTUĂRII MONTAJULUI TIPURI DE MIJLOACE DE MUNCĂ DIN INVENTARUL PROPRIU AL MONTATORULUI DE TÂMPLĂRIE APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI Norme Generle de Protecţie Mediului Tipuri de Deşeuri Rezultte din Activitte de Montj GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 15 PREGĂTIREA LOCURILOR DE MONTAJ AL TÂMPLǍRIILOR CERINŢE MINIME NECESARE PRIVIND PANOURILE DE SEMNALIZARE - CONFORM PREVEDERILOR HG 971/ DISPOZIŢII DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ PUSE LA DISPOZIŢIE PENTRU LUCRĂRI TEMPORARE LA ÎNĂLŢIME REALIZAREA MĂSURĂTORII FINALE Măsurre MǍSURI PENTRU PREVENIREA SAU MINIMIZAREA DETERIORĂRILOR ADUSE CLǍDIRILOR GRILĂ DE EVALUARE Pg. 7/270

8 RECAPITULARE CAPITOLUL 16 MONTAREA TÂMPLĂRIILOR TIPURI DE VERIFICĂRI APLICATE ÎNAINTE DE MONTAJ CERINŢE SPECIFICE ÎN IMPLEMENTAREA PROCEDURILOR DE MONTAJ Amortizre Solicitărilor Sttice Cerinţe Tehnice privind Poziţionre şi Prindere Tâmplăriei Măsuri de Etnşre în Zon Colţurilor Cerinţe Tehnice privind Izolţi PROCEDURI DE MONTAJ FEREASTRĂ/UŞĂ GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 17 APLICAREA MECANISMELOR INDEPENDENTE ALE TÂMPLǍRIILOR MECANISME INDEPENDENTE APLICATE TÂMPLĂRIEI Modlităţi de Configurre/Montre Mecnismelor Independente CERINŢE TEHNICE PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIILOR CONFIGURĂRII ZONEI DE JONCŢIUNE GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CAPITOLUL 18 ASIGURAREA CONTROLULUI FUNCŢIONAL AL TÂMPLǍRIILOR CERINŢE ŞI MĂSURI DE ÎNTREŢINERE ALE TÂMPLĂRIEI PRECIZATE DE PRODUCĂTORUL DE SISTEM PRESCRIPŢII DE REMEDIERE/REPARARE A DEFECTELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A ZGÂRIETURILOR DE PE PROFILE METODE ŞI PROCEDURI DE REGLAJ APLICATE DUPĂ MONTAREA TÂMPLĂRIEI GRILĂ DE EVALUARE RECAPITULARE CONCLUZII PARTEA C MONTATOR TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL CAPITOLUL 19 MANAGEMENTUL CALITATII LECȚIA EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ SIMULĂRILE LUCRUL PE ECHIPE STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS GRILE DE NOTARE PARTEA A CONFECŢIONER TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE ANEXA 1 - CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 2 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj Pg. 8/270

9 ANEXA 3 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 4 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj GRILE DE NOTARE PARTEA B CONFECŢIONER GEAM TERMOIZOLATOR ANEXA 5 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 6 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 7 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 8 CAPITOLUL Grilă De Notre/Acordre Punctj ANEXA 9 CAPITOLUL Grilă de Notre/Acordre Punctj ANEXA 10 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj GRILE DE NOTARE PARTEA B MONTATOR TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE ANEXA 11 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj ANEXA 12 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj ANEXA 13 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj ANEXA 14 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj ANEXA 15 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj ANEXA 16 CAPITOLUL Gril de Notre/Acordre Punctj GLOSAR DE TERMENI BIBLIOGRAFIE Pg. 9/270

10 CAPITOLUL 1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ CHEIE 1.1 COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA Competenţe-cheie pentru învăţământul pe tot prcursul vieţii Cdrul europen de referinţă, Anex l Recomndre Prlmentului şi Consiliului Europen, 2006 Piţ forţei de muncă s- schimt în mod covârşitor în ultimele decenii. Odtă cu integrre României în Uniune Europenă, omenii u posiilitte de călători lier în ţările europene, inclusiv în scopul de găsi lte locuri de muncă mi ine plătite. Pe de ltă prte, nivelul de clificre l forţei de muncă s- schimt, competenţele cerute în diverse domenii de ctivitte s-u schimt şi ele, stfel încât clificre şi reclificre su în termenii contemporni, învăţre permnentă - sunt oligtorii pentru sigurre unui loc de muncă. Când/Cum/De ce învţă dultul? Învăţre pe tot prcursul vieţii i diverse forme, desfăşurându-se tât în cdrul sistemelor trdiţionle de educţie şi formre, cât şi în fr lor. Punctul forte l progrmelor de învăţre permnentă este fptul că plseză responsilitte individului în centrul procesului de învăţre. Competenţ de învăţ - se referă l cpcitte de loc timp învăţtului, utonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de învăţre, mnifestând cpcitte de reflect critic supr oiectului şi scopului învăţării; este ilitte fiecărui dult de -şi stili şi duce l îndeplinire un scop educţionl, de -şi orgniz studiul prin metode efective de gestionre timpului, tât în mod individul cât şi în grup. Tot ici mi sunt menţionte şi identificre oportunităţilor şi ilitte de depăşi ostcole pentru învăţ eficient. Motivţi şi încredere în sine sunt crucile pentru fi competent în cest domeniu. Trăim într-o lume în continuă schimre, ir singurul mod prin cre se pote fce fţă cestui ritm lert este învăţre continuă. Acest îi sigură fiecărui individ un loc de muncă, menit să-i grnteze independenţ, resursele de suzistenţă, respectul semenilor şi, nu în ultimul rând, vlorizre cpcităţii, deprinderilor şi cunoştinţelor de cre dispune. Pe scurt, dcă educţi formlă, oficilă, re loc într-o instituţie de învăţământ - şcolă, fcultte etc., ir educţi informlă reprezintă influenţele spontne su neorgnizte din mediu, fmilie, grup de prieteni, mss-medi etc. supr individului, educţi nonformlă vine să personlizeze şi să dezvolte, csă, l locul de muncă, în comunitte şi, uneori chir l şcolă, în fr curriculei oficile, cele competenţe, ptitudini, cunoştinţe pe cre fiecre şi le însuşeşte în funcţie de personlitte proprie. Adultul continuă să înveţe pe tot prcursul vieţii (longlife lerning), deşi nu se mi flă pe ăncile şcolii. Adultul învţă din experienţele de muncă şi de viţă, din sursele de informre în msă, de l dulţii seniori pe cre îi re în prejmă, l locul de muncă su csă. Pg. 10/270

11 Adultul învţă din prctică, mi mult decât din cărţi. Atunci când re de găsit soluţii l situţii rele, dificile, se moilizeză şi-şi dună întregul gj de cunoştinţe, deprinderi şi motivţii pentru reuşi. Adultul învţă prin colorre cu lţii, prin lucrul în echipe de profesionişti, indiferent de nivelul de pregătire l cre ne rportăm, de descriere meseriei respective. Învţă muncitorul neclifict de l cel clifict, cest l rândul lui de l mistru, cre prei informţiile de l ingineri, s..m.d. Învăţre nu este însă un simplu proces pe verticlă, de l vârful ierrhiei spre ză, ci şi unul în sens invers şi pe orizontlă. Soluţiile pot păre chir de l cei cre sunt direct implicţi în producţie, tunci când fctorii decizionli consultă pe cei de execuţie. Cee ce numim generic comunitte de prctică reprezintă posiilitte de împărtăşi din experienţ proprie celor cu cre vem în comun domeniul de ctivitte. Contextul Europen Potrivit Eurctiv educţi pe tot prcursul vieţii devenit o prioritte pentru tote sistemele glole de învăţământ. Ită cre este istoricul cestei preocupări, determinte de specte demogrfice precum îmătrânire populţiei şi indici reduşi i ntlităţii. Comisi Europen reunit initiţivele sle privind educţi şi formre su o singură umrelă - Progrmul de învăţre pe tot prcursul vieţii. Acest re ptru suprogrme - Comenius (pentru învăţământul preuniversitr), Ersmus (pentru învăţământul superior), Leonrdo d Vinci (pentru educţie şi formre profesionlă) şi Grundtvig (pentru educţi dulţilor) - şi oferă personelor de orice vârstă oportunităţi de studi oriunde în Europ. Începând cu period de finnţre , un progrm trnsversl completeză ceste ptru suprogrme, printre ctivităţile cheie le cestui numărându-se: cooperre în domeniul politicii, limile străine, tehnologiile informţionle şi de comunicre, diseminre şi explotre eficientă rezulttelor proiectelor. Prioritte centrlă Progrmului de Învăţre pe tot Prcursul Vieţii este să întărescă contriuţi dusă de educţi şi formre profesionlă în tingere Oiectivului Lison, de trnsformre Uniunii Europene în "ce mi competitivă economie din lume, ztă pe cunoştere, cpilă de o creştere economică durilă, însoţită de o creştere cntittivă şi clittivă numărului locurilor de muncă şi de o mi mre coeziune socilă", potrivit unui document l Comisiei Europene. Scurt istoric Cooperre privind politicile europene în domeniul educţiei şi formării profesionle început odtă cu doptre Cărţii Ale privind educţi şi formre profesionlă A pred şi învăţ spre societte cunoşterii, prin cre Uniune Europenă se utodefineşte c îndreptându-se spre o societte cre învţă, ztă pe doândire de noi cunoştinte şi pe învăţre pe tot prcursul vieţii. Documentul fost pulict chir îninte de lnsre în 1996 Anului Europen l Învăţării pe tot prcursul vieţii. Pg. 11/270

12 Conform Stndrdului Internţionl de Clsificre în Educţie (ISCED 1997), prot de UNESCO, progrmele de educţie nonformlă nu sunt oligte să urmeze un sistem gen "scră în trepte" şi pot ve durte vrite pre o comunicre Comisiei - Pentru o Europă cunoşterii cre legă oiectivul învăţării pe tot prcursul vieţii cu propunerile de progrme privind educţi şi formre în period Inurie Progrmul Socrtes II demrt suprogrmul Grundtvig cre vizeză educţi dulţilor. Noiemrie 2006 Apre Progrmul de învăţre pe tot prcursul vieţii L nivel europen u existt mi multe iniţitive, începând cu Strtegi de l Lison, prin cre s-u punctt câtev prevederi generle privind depăşire rierelor dintre educţi formlă şi nonformlă, recunoştere formelor de educţie nonformlă şi recunoştere fptului că cest creşte şnsele tinerilor de -şi dezvolt noi competenţe şi de -şi găsi un loc de muncă. Progrmul Grundtvig îşi propune să ofere lterntive educţionle şi să îmunătăţescă ccesul celor cre, indiferent de vrstă, doresc să doândescă noi competenţe prin forme de educţie dulţilor. Grundtvig vine în întâmpinre nevoilor de predre/învăţre le dulţilor şi se dreseză instituţiilor su orgnizţiilor cre sigură su fciliteză educţi cestor. Orice orgnizţie din domeniul educţiei dulţilor, din sistemul forml, nonforml su informl pote să prticipe l progrmul Grundtvig. De semene, orice dult pote prticip l progrme de dezvoltre profesionlă şi personlă, de orientre vocţionlă, l schimuri de experienţă din ţări le Uniunii Europene. Adultul, în sensul Progrmului Grundtvig, este o personă de peste 25 de ni, su un tânăr su cestă vrstă, cre nu mi este cuprins în sistemul forml de educţie. Progrmele europene de educţie, formre profesionlă şi tineret sunt gestionte în Români de Agenţi Nţionlă pentru Progrme Comunitre în Domeniul Educţiei şi Formării Profesionle (ANPCDEFP) din suordine Ministerului Educţiei şi Cercetării. 1.2 COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ Comunicre în lim mternă este ilitte de exprim şi de interpret idei, gânduri, sentimente, fpte şi opinii, tât în formă scrisă, cât şi orlă (scultt, vorit, citit, scris), şi de intercţion decvt şi cretiv, în educţie şi formre, l muncă, csă şi în timpul lier. Competenţ de comunicre reprezintă nivelul de performnţă şi eficienţă în trnsmitere şi receptre unui mesj. Având în vedere modul de comunicre şi ntur semnelor utilizte, se disting trei tipuri de comunicre:. comunicre verlă se relizeză prin cuvinte (limjul verl), orl şi scris;. comunicre prverlă se relizeză prin nunţele vocii, ritmul şi vitez de vorire, intonţie, puze semnifictive, tăceri; Pg. 12/270

13 c. comunicre nonverlă se relizeză printr-o diversitte de semne legte de mimică (modificări de expresie l nivelul feţei) şi pntomimică (ţinută, gesturi etc.) Component ligvistică comunicării constă în ilitte de plic reguli grmticle, de formul expresii corecte din punct de vedere grmticl şi de le folosi corect într-un context decvt. 1.3 COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE Comunicre în limi străine se zeză pe cpcitte de înţelege, exprim şi interpret idei, gânduri, sentimente, fpte şi opinii, în educţie şi în formre profesionlă, l locul de muncă su în timpul lier, într-o limă străină. Nivelul de cunoştere unei limi străine este oservt pe ptru dimensiuni: scultt, vorit, citit, scris. Cunoştinţe, deprinderi şi titudini specifice: cunoştinţe de voculr şi grmtică; cunoştinţe privind convenţiile socile, precum şi diversitte oiceiurilor; cpcitte de înţelege lim vorită, de iniţi, susţine şi termin o conversţie, de citi, înţelege şi produce texte decvte nevoilor individului; cpcitte de folosi instrumente jutătore (dicţionre) în mod decvt şi de învăţ limi străine din experienţe diverse de muncă şi viţă, c prte învăţării pe prcursul întregii vieţi; titudine pozitivă, cre implică înţelegere diversităţii culturle, interesul şi curiozitte pentru limile străine şi comunicre cu semenii cre provin din lte rii culturle. 1.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE Competenţ mtemtică reprezintă cpcitte de plic gândire mtemtică cu scopul de rezolv proleme părute în situţii oişnuite de muncă şi viţă. Competenţ mtemtică urmăreşte lucrul cu elemente mtemtice de ză şi însemnă cpcitte de folosi o gândire mtemtică (de tip logic / spţil) şi modlităţile specifice de prezentre (formule, modele, mchete, grfice, scheme). Competenţ în ştiinţă se referă l cpcitte de folosi o serie de cunoştinţe şi metode pentru dezvoltre spiritului de oservţie. Scopul este cel de explic fenomene din lume nturlă, de găsi soluţii, zte pe oservţie, l proleme părute l locul de muncă. Competenţ în tehnologie constă în plicre celor cunoştinţe şi metode cre pot contriui l dptre, inovre şi chir inventre unor tehnologii noi. În domeniul tehnologiei, fi competent însemnă utiliz resursele disponiile în relţie cu nevoile si dorinţele umne, înţelegere schimărilor cuzte de ctivitte umnă, precum şi responsilităţii individule fiecărui cetăţen. Cunoştinţe, deprinderi şi titudini esenţile cre u legtură cu cestă competenţă: Pg. 13/270

14 dultul re cunoştinţe solide de numerţie, măsuri, structuri, operţii de ză şi prezentări mtemtice de ză, o înţelegere conceptelor şi termenilor mtemtici; dultul plică principii şi concepte mtemtice de ză în situţii de zi cu zi, l locul de muncă, csă. Deprinderile includ cpcitte de utiliz instrumente şi mşini tehnologice, precum şi dte ştiinţifice, în vedere tingerii scopului; dultul preciză şi re curiozitte şi interes pentru progresul tehnologic şi ştiinţific. În celşi timp, rtă respect pentru sigurnţă şi durilitte. 1.5 COMPETENŢE INFORMATICE Competenţele informtice u devenit indispensile pentru speciliştii din orice domeniu, cre treuie să orgnizeze informţiile pe cre le u l dispoziţie, vând cpcitte de defini, clsific şi oper cu fişiere, de edit un text, de inser şi formt tele. De semene, omul modern nu se mi pote lipsi de căutre informţiei pe internet su de trnsmitere informţiei su formă de e-mil. Competenţele informtice implică utilizre critică şi sigură tehnologiilor societăţii informţionle în timpul orelor de progrm, în timpul lier şi pentru comunic. Aceste sunt fixte prin competenţe de ză în TIC (Tehnologi Informţiilor şi Comunicţiilor): folosire computerului pentru recuperre, evlure, stocre, producere, prezentre şi schim de informţii, comunicre şi prticipre l reţele de colorre prin intermediul internetului. Cunoştinţe, deprinderi şi titudini specifice: dultul re cunoştinţe complete despre ntur, rolul şi oportunităţile tehnologiei societăţii informţionle în contexte de zi cu zi: în viţ socilă şi personlă, c şi l locul de muncă; dultul înţelege oportunităţile şi riscurile potenţile le internetului si le comunicării prin mijloce electronice (e-mil, instrumente de reţele) necesre l locul de muncă, în timpul lier, l schimul de informţii şi reţele de colorre, învăţre şi cercetre. Indivizii treuie, de semene, să înţelegă fptul că tehnologi societăţii informţionle pote să sprijine cretivitte şi inovţi. Ei treuie să fie tenţi l vliditte şi crediilitte informţiei şi prevederilor legle referitore l folosire cestor; dultul re cpcitte de căut, colect şi prelucr informţii şi de le folosi în mod sistemtic şi critic. Indivizii treuie să se deprindă să utilizeze instrumente pentru produce, prezent şi înţelege informţii complexe, precum şi cpcitte de cces, de căut şi de folosi servicii prin internet; dultul este cpil să folosescă tehnologi societăţii informţionle pentru munci mi eficient, pentru ccesul l informţie şi inovţie. Pg. 14/270

15 1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE Cuprind nsmlul de cpcităţi, sentimente, titudini, relţii, cre ne conduc l dezvoltre comportmentelor dezirile în comunitte. Aceste însumeză cpcitte: de mnifest solidritte în rezolvre prolemelor cre fecteză comunitte loclă su comunitte lrgă; de relţion eficient cu instituţii din domeniul pulic; de profit de oportunităţile oferite de UE; de comunic constructiv în situţii socile diferite ( toler lte puncte de vedere, conştientiz responsilitte individulă şi colectivă); de cre încredere şi emptie; de sepr viţ personlă de ce profesionlă; de conştientiz şi înţelege identitte culturlă nţionlă în intercţiune cu identitte culturlă Europei şi restului lumii; de oserv şi înţelege puncte de vedere cre ţin de contexte culturle diferite. În relţiile interumne / de muncă, cele mi importnte competenţe civice sunt: Empti: cpcitte de răt înţelegere, prietenie şi respect fţă de sentimentele celorllţi; cpcitte de mnifest interes fţă de cee ce gândesc, spun su fc ceillţi. Negociere: ilitte de identific oiectivele comune le celor două părţi flte în negociere, de -şi exprim clr rgumentele, de scult şi înţelege poziţi celeillte părţi. A negoci însemnă căut soluţii şi învăţ să fci compromisuri. Ledership-ul (spiritul de conducător): cpcitte de conduce spre tingere unui scop comun un grup, o echipă. Presupune ilitte de comunic propriile idei şi sentimente pentru justific deciziile, luând în clcul gândurile şi sentimentele celor cre formeză grupul/echip. Cpcitte de lider însemnă, de semene, să-i încurjezi pe cei din jurul tău, să foloseşti regulile şi vlorile comune pentru oţine rezultte pozitive. Ledership însemnă să-ţi dezvolţi ilitte de -i fce pe ceillţi să credă în tine, în competenţele tle şi în sinceritte t. Lucrul în echipă: deprindere de lucr în echipă presupune dezvoltre însuşirilor personle cre să-ţi confere confort emoţionl în echip din cre fci prte. Acest lucru însemnă să-ţi întăreşti respectul de sine prin confruntre pozitivă cu ceillţi. Un un coechipier lucreză lături de ceillti, contriuie cu idei, îşi sumă responsilităţi şi le duce l un sfârşit, îi încurjeză pe ceillţi memri i echipei, rezolvă conflictele pentru inele echipei. Diversitte culturlă însemnă titudine deschisă fţă de situţiile de muncă, lături de persone cre u o educţie diferită şi prţin unei minorităţi (etnice, religiose su de ltă ntură). Cpcitte de dovedi tolernţă şi înţelegere fţă de Pg. 15/270

16 diferenţele dintre omeni presupune cceptre cestor şi crere unei tmosfere de respect şi încredere reciprocă. Cel cre dovedeşte cestă ilitte îşi fundmenteză impresiile despre cinev pe felul în cre ce personă se comportă, nu pe stereotipuri (prejudecăţi). Oservă, comunică, negociză. Nu judecă. De semene, îi jută pe ceillţi să se integreze în cdrul echipei, tunci când este necesr. 1.7 COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE Se referă l cpcitte unui individ de pune ideile în prctică. Spiritul ntreprenoril presupune cretivitte, inovţie, sumre riscurilor, precum şi cpcitte de plnific şi de conduce proiecte. Acest sprijină indivizii nu numi în viţ lor de zi cu zi, dr şi l locul de muncă, făcându-i conştienţi de contextul muncii lor şi cpili să profite de oportunităţi. Competenţ ntreprenorilă treuie să includă conştientizre rolurilor dintr-o orgnizţie, responsilităţilor şi riscurilor pe cre fiecre dult şi le pote sum l locul de muncă. Cunoştinţe, deprinderi şi titudini specifice: cpcitte de identific oportunităţi pentru ctivităţi personle, profesionle şi/su de fceri; ilitte de oserv, nliz şi dpt ctivităţile l contextul în cre omenii trăiesc şi lucreză, cum r fi o ună cunoştere mersului economiei, provocărilor cu cre se confruntă un ngjtor su o orgnizţie; cpcitte de plnific, orgniz, gestion, conduce şi deleg, nliz, comunic, rport, evlu şi înregistr; cpcitte de reprezentre efectivă şi negociere, de lucr tât individul, cât şi în colorre cu echip; cpcitte de preci şi identific punctele tri şi sle, de evlu şi de -şi sum riscuri. Omenii treuie să fie, de semene, conştienţi de ltur etică spiritului întreprinzător şi de fptul că pot fi un exemplu pozitiv, prin reuşit în fceri şi implicre în cţiuni socile, comunitre. Atitudine ntreprenorilă se crcterizeză prin iniţitivă, titudine proctivă în viţ personlă şi socilă şi în timpul orelor de lucru. Acest include, de semene, o motivre şi o determinre de veni în întâmpinre oiectivelor de l locul de muncă, ţinând cont de relţiile de suordonre existente. Pg. 16/270

17 1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL Acestă competenţă reprezintă preciere importnţei exprimării cretive, experienţelor şi emoţiilor, printr-o serie de mijloce printre cre muzic, dnsul, litertur, tetrul, rtele vizule. De ce este importntă competenţ de exprimre rtistică? Un om cu spirit rtistic v fi un mucitor cu cretivitte, cre v pune ccent pe spectul estetic l muncii lui, indiferent cre este cest, v fi perfecţionist, curios să fle noutăţi din domeniul său şi să le dpteze mereu l propri muncă. Un om cu preocupări culturle este mi comunictiv, re cpcitte de strânge în jurul său colegii şi prietenii pentru ltfel de relţii de comunicre decât cele strict profesionle. Cunoştinţe, deprinderi şi titudini specifice: conştientizre moştenirii culturle l nivel locl, nţionl şi europen şi locului ei în lume; dultul re cunoştinţe de ză despre opere culturle mjore, inclusiv cultură populră. Nevoi de păstr ceste vlori şi de le împărtăşi cu lţii este esenţilă pentru înţelegere diversităţii culturle şi lingvistice din Europ şi din lte regiuni le lumii; dultul re deprindere de preci unurile culturle; el se delecteză cu jutorul operelor de rtă şi totodtă se exprimă pe sine, folosindu-şi ilităţile înnăscute. El re cpcitte de rport propriile puncte de vedere cretive şi expresive l opiniile ltor persone, de identific oportunităţi de comunicre şi opţiuni socile şi economice prin ctivităţi culturle. Exprimre culturlă este esenţilă pentru dezvoltre deprinderilor cretive, cre pot fi trnsferte într-o vriette de contexte profesionle. O înţelegere solidă propriei culturi şi identităţi pote constitui z pentru o titudine deschisă şi respect pentru diversitte de exprimre culturlă. O titudine pozitivă însemnă disponiilitte de cultiv cpcităţile estetice proprii şi de le preci şi pe le celorllţi. Un muncitor cre deţine tote ceste competenţe-cheie pote deveni un un prcticin tunci când formre s profesionlă este complettă, în eglă măsură, de competenţe generle şi specifice. Pg. 17/270

18 GRILĂ DE EVALUARE Nr.crt. ÎNTREBĂRI PUNCTAJ 1pct. 1. Enumerţi 5 dintre competenţele cheie. 1,6 pct. 2. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Învăţre continuă se desfăşoră:. în cdrul sistemelor trdiţionle de educţie şi formre;. tât în cdrul sistemelor trdiţionle de educţie şi 0,2 pct. formre, cât şi în fr lor; c. în fr sistemului de învăţământ. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 3. Alegeţi vrintele corecte de răspuns. Competenţ de învăţ se referă l:. cpcitte de loc timp învăţtului;. ilitte fiecărui dult de -şi stili şi duce l îndeplinire un scop educţionl; 0,6 pct. c. utonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de învăţre. Alegere vrintelor corecte se v fce prin încercuire literei corespunzătore. 4. Precizţi cele trei tipuri de educţie, de cre pote enefici un om pe prcursul vieţii. 0,2 pct. 5. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Adultul învţă:. numi în instituţii de învăţământ;. şi din prctică; 0,4 pct. c. şi prin colorre cu lţii. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 6. Alegeţi vrintele corecte de răspuns. Comunicre în lim mternă este:. ilitte de vori corect;. cpcitte de citi fluent, corect, expresiv şi conştient un text în lim oficilă; c. cpcitte de scrie fără greşeli; d. ilitte de scult şi înţelege mesjul interlocutorului. 0,8 pct. Alegere vrintelor corecte se v fce prin încercuire literei corespunzătore. 7. Precizţi cele trei tipuri de comunicre interumnă. 0,2 pct. 8. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Comunicre în limi străine presupune:. cunoştinţe de voculr şi grmtică;. cunoştinţe privind convenţiile socile; c. înţelegere diversităţii culturle. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 0,6 pct. Pg. 18/270

19 Nr.crt. ÎNTREBĂRI PUNCTAJ 9. Alegeţi vrintele corecte de răspuns. Competenţ mtemtică reprezintă:. cpcitte de rezolv orice tip de exerciţii şi/su proleme;. cpcitte de plic gândire mtemtică cu scopul de rezolv proleme părute în situţii oişnuite de muncă şi viţă; c. cunoştinţe mtemtice temeinice şi deprindere de le utiliz. 0,2 pct. Alegere vrintelor corecte se v fce prin încercuire literei corespunzătore. 10. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Competenţ în ştiinţă presupune dezvoltre spiritului de oservţie cu scopul:. de explic fenomene din lume nturlă;. de găsi soluţii zte pe oservţie l proleme părute 0,4 pct. l locul de muncă; c. de deţine cât mi multe informţii în domeniul respectiv. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 11. Precizţi cum se numeşte competenţ umnă necesră în dptre, inovre şi chir inventre unor tehnologii noi. 0,2 pct. 12. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Competenţ în tehnologie este determintă de:. cunoştinţe solide de numerţie, măsuri, structuri, operţii de ză şi prezentări mtemtice de ză, o înţelegere conceptelor şi termenilor mtemtici; 0,6 pct.. cpcitte de utiliz instrumente şi mşini tehnologice; c. cpcitte de vlorific dte ştiinţifice. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 13. Alegeţi vrintele corecte de răspuns: Competenţele informtice implică utilizre critică şi sigură tehnologiilor societăţii informtionle:. în timpul orelor de progrm;. în timpul lier; c. când treuie să comunicăm. 0,6 pct. Alegere vrintelor corecte se v fce prin încercuire literei corespunzătore 14. Precizţi scopurile în cre pote fi folosit computerul. 0,2 pct. 15. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: Când folosim informţiile lute de pe internet treuie să fim tenţi l:. vliditte şi crediilitte informţiei;. prevederile legle referitore l folosire cestor; 0,4 pct. c. form în cre sunt prezentte. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 16. Alegeţi vrintele corecte de răspuns: Lucrul în echipă însemnă:. să lucrezi lături de ceillti;. să contriui cu idei; c. să îţi sumi responsilităţi şi să le duci l un sfârşit; d. să îi încurjezi pe ceillţi memri i echipei; e. să rezolvi conflicte, pentru inele echipei; 1pct. f. să fii un conducător. Alegere vrintelor corecte se v fce prin încercuire literei corespunzătore. 17. Notţi cu A (devărt) su F (fls) firmţiile de mi jos: 0,6 pct. Pg. 19/270

20 Nr.crt. ÎNTREBĂRI PUNCTAJ Spiritul ntreprenoril presupune:. cretivitte, inovţie;. sumre riscurilor; c. cpcitte de plnific şi de conduce proiecte. Notre se v fce în prte stângă firmţiilor. 18. Precizţi ptru dintre mijlocele de exprimre competenţei culturle. 0,2 pct. RĂSPUNSURI CORECTE: 1. Competenţ de învăţ Comunicre în lim oficilă Comunicre în limi străine Competenţele de ză în mtemtică, ştiinţe şi tehnologie Competenţele informtice Competenţele socile şi civice Competenţele ntreprenorile Competenţ de exprimre culturlă; 2. )= F; )= A;c)= F. 3. ); ); c). 4. educţi formlă; educţi informlă; educţi nonformlă. 5. A)=F;)= A; c)= A. 6. ); ); c); d). 7. comunicre verlă; comunicre prverlă; comunicre nonverlă. 8. )= A; )= A; c)= A. 9. ). 10. )= A; )= A;c)= F. 11. competenţ în tehnologie. 12. )= A; )= A; c)= A. 13. ); ); c). 14. Computerul este folosit pentru recuperre, evlure, stocre, producere, prezentre şi schim de informţii, comunicre şi prticipre l reţele de colorre prin intermediul internetului. 15. )= A; )= A;c)= F. 16. ); ); c); d); e). 17. )= A; )= A; c)= A. 18. muzic, dnsul, litertur, tetrul, rtele vizule. Pg. 20/270

21 RECAPITULARE Competenţele-cheie sunt: Competenţ de învăţ Comunicre în lim oficilă Comunicre în limi străine Competenţele de ză în mtemtică, ştiinţe şi tehnologie Competenţele informtice Competenţele socile şi civice Competenţele ntreprenorile Competenţ de exprimre culturlă Termenul de competenţe se referă l o cominţie de deprinderi, cunoştinţe, ptitudini şi titudini şi include disponiilitte de învăţ, în şcolă şi pe tot prcursul vieţii. Competenţele sunt cele cre te fc să vnsezi în viţă. Doândind competenţe,vei deveni o personă ctivă pentru cei din jur şi nu dor un receptor psiv de informţie. Îţi merge ine în viţă pentru că i competenţe pe numite domenii, nu pentru că i cunoştinţe. Pg. 21/270

22 CAPITOLUL 2 OCUPAŢIA DE CONFECŢIONER-MONTATOR TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU ŞI MASE PLASTICE CU GEAM TERMOIZOLATOR 2.1 DESCRIEREA OCUPAŢIEI Ocupţi se prctică în sectorul construcţiilor, în cdrul unor compnii de dimensiuni forte diferite cre execută lucrări de confecţionre-montj le tâmplăriei pentru construcţii civile, industrile, edilitre etc. Activitte de confecţionre şi montj le tâmplăriei şi le gemului termoizoltor se desfăşoră în spţii de producţie coperite, iluminte rtificil şi prţil nturl, su în spţii deschise/închise, pe şntier, l sediul eneficirului, în perimetrul unor loclităţi diverse, în locţii coperite/necoperite; deplsre se execută pe căi de circulţie internă etonte, nemrcte şi nesemnlizte. Lucrul se desfăşoră l suprfţ solului/l înălţime, în medii de muncă vrite şi solicitnte din punct de vedere l nivelului ridict de zgomot. Munc se desfăşoră în echipă, su coordonre directă şi comportă un numit grd de utonomie. Clitte lucrărilor de confecţionre şi montj le tâmplăriei şi le gemului termoizoltor decurge din respectre rigurosă tehnologiilor de lucru, de către confecţioneri, precum şi de către monttorii de tâmplărie cu gem termoizoltor, ceşti vând oligţi de îndeplini, pe tot prcursul ctivităţilor, cerinţele din fişele tehnologice cre prelucreză solicitările clienţilor, precum şi implementre stndrdelor de conformitte relizării produsului finl, în vedere oţinerii şi respectării vlorilor crcteristicilor de performnţă le cestui. Confecţionerul de gem termoizoltor execută operţii tehnologice de prelucrre şi smlre foilor de sticlă ce vor lcătui gemul termoizoltor. Activităţile relizte de către cest implică orgnizre locului de muncă pe principii ergonomice şi plnificre timpului de lucru, utilizre dispozitivelor şi instlţiilor de ridict şi trnsportt, în vedere preluării mterilelor necesre confecţionării gemului termoizoltor, plicre unor modlităţi decvte de întreţinere curentă mşinilor, utiljelor şi echipmentelor din explotre din hl de producţie, respectre procedurilor de clitte pentru produsele oţinute, precum şi comunicre eficientă cu personele cu cre vine în contct din echip de lucru. Confecţionerul de gem termoizoltor sigură executre opertiilor de tăiere, spălre/uscre presre şi sigilre gemului termoizoltor, conform cerinţelor de precizie şi clitte specificte de documentţi tehnică, cu echipment de muncă specilizt. Confecţionerul de tâmplărie din luminiu şi mse plstice relizeză pregătire ctivităţii de confecţionre tâmplăriei, execută prelucrre componentelor din mse plstice şi luminiu în mod diferenţit, prin respectre ordinii şi specificului operţiilor fluxului tehnologic, sigurând clitte tâmplăriilor executte, plicând principiile de întreţinere şi utilizre optimă echipmentelor tehnologice, respectând prevederile legle referitore l sănătte şi securitte în muncă. Confecţionerul de tâmplărie din mse plstice execută operţiile de deitre, rigidizre, frezre, găurire, Pg. 22/270

23 pntogrfiere, sudre, devurre, curre profilelor din mse plstic, în concordnţă cu cerinţele documentţiei tehnice; execută montnţii, plică componentele detşile le tâmplăriei, le feroneriei şi le grniturilor de etnşre, cleză gemul termoizoltor executt, urmărind c pe prcursul derulării fluxului tehnologic să sigure controlul operţiilor tehnologice şi completre fişelor de control. Confecţionerul de tâmplărie din luminiu execută dor operţiile de deitre, frezre, găurire, pntogrfiere, îminre mecnică profilelor, precum şi de vopsire cestor, conform cerinţelor tehnice impuse. Monttorul de tâmplărie din luminiu şi mse plstice îşi orgnizeză lucrările de montj, relizeză pregătire locurilor unde vor fi montte tâmplăriile din luminiu şi mse plstice, efectueză montjele, respectând reguli specifice de lucru, plicând mecnismele independente le tâmplăriilor şi sigurând controlul funcţionl după efecture cestor. Lucrările de confecţionre - montj le tâmplăriei şi le gemului termoizoltor se deruleză conform unor proceduri operţionle şi instrucţiunilor specifice ferente, în condiţiile unor riscuri vrite de ccidentre, cu respectre indicţiilor şefilor de producţie su şefilor direcţi. Îninte de începere operţiilor specifice fluxului tehnologic, este necesr să se relizeze verificre stării tehnice echipmentului de muncă, legăturilor de conectre l centur de împământre, clurilor de limentre cu energie electrică, stării de funcţionre pnoului de comndă, l echipmentului de muncă şi dispozitivelor uxilire, stării semnlelor de vertizre de pe echipment, securizării şi semnlizării zonei de risc specific, stilită pentru echipmentul său de muncă, sttivelor de depozitre şi să efectueze o proă de mers în gol. Confecţionerul-monttor mnipuleză mterilele necesre pentru ctivităţile curente de muncă şi de trnsport, în mjoritte czurilor pe distnţe mici, prin purtre directă/mecniztă de l locurile în cre sunt duse cu mijloce de trnsport şi de ridicre srcinilor. Prcticre ocupţiilor ferente cestei rii ocupţionle presupune din prte personlului o implicre în relizre ctivităţilor, în condiţii procedurle coerente şi ine stilite, su coordonre directă, vând stfel o utonomie restrânsă; sunt necesre cpcităţi de rezistenţă l efort, cpcitte de lucru l înălţime, în spţii închise su deschise, umede/uscte şi ventilte nturl/rtificil. Se impune îmunătăţire nivelului de cunoştinţe profesionle, precum şi respectre instrucţiunilor proprii de securitte şi sănătte în muncă, purtând în mod oligtoriu echipmentul individul de protecţie din dotre. Pentru prcticre ocupţiei sunt necesre cpcităţi de rezistenţă l efort, lucru în condiţii de înălţime, de relizre unor ctivităţi repetitive, în condiţii procedurle stricte, cu utonomie restrânsă. Atitudinile principle cerute l locul de muncă sunt: tenţi, responsilitte, rigurozitte corectitudine, disciplin, grij şi rădre etc. În tote situţiile de muncă, confecţionerul-monttor de tâmplărie este preocupt săşi însuşescă şi să respecte normele de sănătte şi securitte în muncă, pentru desfăşurre ctivităţilor în condiţii de sigurnţă. Acest plică procedurile de Pg. 23/270

24 verificre şi control le produselor relizte şi lucrărilor efectute, identificând neconformităţi su nereguli de execuţie, pe cre le remediză în timp util. Prte A Confecţioner Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice CAPITOLUL 3 PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII DE CONFECŢIONARE A TÂMPLĂRIEI 3.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ CERINŢE PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A SPAŢIULUI PROPRIU DE LUCRU AL CONFECŢIONERULUI DE TÂMPLĂRIE Atelierul de producţie este destint unei gme vrite de operţii tehnologice cre sigură relizre produselor de tâmplărie echipte cu gem termoizoltor. În telierul de producţie sunt mplste utilje, ncuri de lucru, scule şi dispozitive cre sigură un flux tehnologic optim producţiei tâmplăriei cu respectre normelor de protecţie muncii. Amplsre utiljelor din telier se v fce conform fluxului tehnologic stilit de Deprtmentul Producţie şi v lu în considerre reglementările legle privind cerinţele minime de securitte şi sănătte în muncă le locului de muncă (HG nr. 1091/2006). Atelierele sunt dotte cu sisteme de ventilţie, necesre unui mediu decvt şi respectării stricte normelor de protecţie mediului, prin reducere emisiei noxelor (ex: dotre cu spirtore fierăstrielor de deitt, colectre resturilor rezultte în urm operţiunilor de deitre, frezre, polizre în vedere reciclării cestor); Ilumintul telierului v fi cel mixt (nturl su rtificil) contriuind stfel l îmunătăţire condiţiilor de muncă şi reducere eforturilor muncitorilor, menţinând stfel eficienţ pe totă durt progrmului de lucru. Fluxul luminos pentru ilumintul rtificil este trnsmis în spţiul de lucru direct şi indirect, reflectt din tvn, fiind complett de ilumintul direct, nturl. Instlţiile de ventilţie şi ilumint din telier se vor menţine în stre optimă de funcţionre. Pentru ilumintul suplimentr pe locurile de muncă se vor folosi lămpi limentte l tensiune de 24 V. În Fric de tâmplărie din PVC / Aluminiu, căile de circulţie pentru lucrători sunt mrcte cu enzi de culore glen-negre. Lucrătorii vor circul numi pe ceste drumuri mrcte pentru evit lovire de un ostcol su cădere unui oiect. Căile de circulţie treuie să fie menţinute permnent liere şi curte, încât să permită evcure rpidă lucrătorilor. Microclimtul din telier se situeză în zon optimă tunci când tempertur erului şi umiditte se încdreză în limite normle. Pg. 24/270

25 În tote cţiunile de orgnizre locului de muncă se respectă cerinţele ergonomice ce treuie să existe l montre utiljelor de lucru, orgniztorul concentrându-se supr modului de mplsre sculelor, instrumentelor şi mteriei prime, scopul fiind sporire rndmentului şi micşorre efortului depus de către muncitor TIPURI DE DISPOZITIVE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL DIN INVENTARUL PROPRIU AL CONFECŢIONERULUI DE TÂMPLĂRIE Aprte de măsură şi control Clitte unui produs este determintă de crcteristicile sle, cre sunt evlute prin măsură şi control. Controlul su verificre prevede măsurre şi comprre vlorii oţinute cu ce prescrisă de documentţi tehnică produsului. Măsurătorile cre treuie efectute tât pe fluxul de producţie, cât şi măsurătorile preliminre fluxului de producţie sunt utilizte pentru furniz dovezi le conformităţii produsului cu cerinţele clientului. Tote instrumentele de măsură şi control vor fi verificte şi etlonte metrologic în lortore utorizte conform legislţiei în vigore, eliminând stfel erorile potenţile din procesele de producţie şi montj. Mijlocele de măsurt lungimi: Şulerul este un instrument de măsură cu scră grdtă şi cu vernier. Cu jutorul vernierului se citesc dimensiunile măsurte cu precizii de: 0.1; 0.05; 0.02 mm. Şulerul de interior şi exterior este utilizt l măsurre dimensiunilor interiore şi exteriore (de exemplu, grosime pereţilor profilelor, rmăturilor, foilor de gem, etc.). Rulet este un instrument de măsură lungimilor şi este folosită tât l măsurre golurilor, unde v fi monttă tâmplări, precum şi în procesul de producţie (de exemplu, l verificre cotelor de deitre profilelor, cotelor finle le ferestrelor şi uşilor etc.). Mijloce de măsurt şi verifict unghiuri Rportorul este mijlocul de măsurre directă unghiurilor; este folosit pentru măsurre unghiurilor exteriore în intevlul grde şi unghiurilor interiore în intervlul grde. Se foloseşte l verificre unghiurilor de deitre profilelor din PVC. Pg. 25/270

26 Aprte pentru măsurre presiunilor Mnometre pentru măsurre suprpresiunilor; Vcuummetre pentru măsurre depresiunilor; Aprte de măsurt tempertur suprfeţelor Termometre de contct su l distnţă cu lser, utilizte l măsurre temperturii plăcii de încălzire în procesul de sudură; Aprte pentru detectre sticlei cu emisivitte redusă (Low-E) Detectore cu leduri pentru identificre strtului metlic de coperire sticlei, folosite în pchetul gemului termoizoltor. Aprtele de măsură şi control vor fi depozitte în locuri ferite de umezelă, de genţi corozivi şi de prf, în mod specil mijlocele de măsură se păstreză în cutii de lemn şi îninte de fi introduse în cutii ceste se şterg cu o cârpă curtă PREVEDERI REFERITOARE LA DEPOZITAREA, TRANSPORTUL ŞI MANIPULAREA PROFILELOR PVC ŞI A MATERIALELOR Mediul de lucru Locurile de muncă sunt sigurte în mod frecvent cu moilier ergonomic, instlţii de climtizre, clcultore. Personlul muncitor v ve echipment de protecţie, şlopete, mănuşi, cschete su şepci, ntifone şi măşti, ochelri de protecţie, încălţăminte decvtă. Curăţeni l locul de muncă este o cerinţă pentru tot personlul, pentru se cre un mediu de lucru decvt. Depozitre Componentele reprezentând mteri primă, precum şi sunsmlurile su, după cz, produsele finite sunt depozitte în spţii specil menjte, utilizându-se rfturi pentru depozitre feroneriei, rstele solide pentru depozitre profilelor, continere pentru reuturi su resturile cre rămân în urm procesului tehnologic, stfel încât să se evite mestecul şi să se sigure păstrre clităţii produselor. Mjoritte profilelor se livreză su forme de re de 6 su 6,5 m. Livrre se fce în continere de oţel su lemn, înfolite. Ce mi ună formă de depozitre profilelor este în poziţie orizontlă, pe suporţi continui cu puncte de sprijin l mximum 1 m, în ş fel încât profilele să nu sufere deformări în timpul depozitării. Este interzisă depozitre pe suprfeţe rzive su în contct cu diferite sustnţe chimice. Profilele de dimensiuni mi mici în secţiune (ghete), cre sunt mult mi flexiile, se depoziteză pe suprfeţe continui. În czul în cre profilele se depoziteză fră, ceste treuie ferite de ploie şi sore şi se evită crere efectului de seră. Pg. 26/270 Profilele se scot din continere numi pe prte longitudinlă, fără se zgâri suprfţ su foli protectore. Îninte de începe prelucrre profilelor depozitte în spţii reci, se impune o redepozitre cestor în incint de producţie, urmând o periodă de climtizre

27 de cel puţin 24 de ore. Profilele reci vor dezvolt tensiuni interne şi nu vor pute fi sudte corespunzător. Nu este permisă depozitre pieselor metlice (feronerie, rmături, şuruuri etc) în spţii cu umezelă crescută su în medii corozive. Operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre se vor execut numi su conducere şi suprveghere unui conducător, instruit şi numit pentru operţiile respective. Lucrătorii cre efectueză operţiile de mnipulre, descărcre-încărcre vor purt echipment individul de protecţie decvt condiţiilor de lucru şi prticulrităţilor mterilelor respective. Este interzisă deplsre mijlocului de trnsport, indiferent de ntur cestui, în timpul efectuării operţiilor de încărcre-descărcre. Este interzisă deplsre lucrătorilor pe mijlocele de trnsport uzinl, destinte trnsportului de mterile. Încărcre mterilelor în vehicule este permisă până l srcin mximă dmisă şi se fce stfel încât srcin încărcăturii să fie uniform distriuită şi să rmână stilă în timpul trnsportului. Trnsportul mterilelor treuie să se efectueze numi în mljele originle cre vor fi închise ermetic. Amljele vor ve etichet cu denumire produsului, condiţii şi instrucţiuni de utilizre şi păstrre. În spţiile de lucru este interzisă depozitre de mterile de finisre în cntitte mi mre decât ce necesră schimului de lucru. 3.2 TIPURI DE ECHIPAMENTE TEHNICE FOLOSITE PENTRU CONFECŢIONAREA TÂMPLĂRIEI DIN PVC DOTAREA UNUI ATELIER DE PRODUCŢIE Atelierele de producţie pentru relizre tâmplăriilor din PVC echipte cu gem termoizoltor vor fi dotte în principl cu următorele mşini/utilje/echipmente, dispuse în un su mi multe linii de flux tehnologic: Fierăstrie de deitt profile PVC, ghete, rmături şi ccesorii (glfuri, plăci termoizoltore); Mşini de frezt orificii drenj, locşuri feronerie, montnţi; Mşini de înşurut; Mşini de sudt; Ştnţe pentru deitre feroneriei; Mşini de devurt toc şi cerceve; Bormşini pneumtice şi electrice ; Mese pentru montjul feroneriei; Mese (prese) pentru montjul gemului în tâmplărie); Motostivuitor; Aprte de măsură şi control ; Scule de mână; Pg. 27/270

28 Compresor cu sistem de uscre erului; Căruţ pentru trnsport profile în pozitie culctă; Căruţ specil pentru gem ; Suport pentru ferestre; Suport rotitor grnitură; Rstele pentru feronerie; Depozit cu rfturi pentru rmături; Depozit cu rfturi pentru profile PVC; Depozit cu rfturi pentru ghetă; Depozit pentru deşeuri; Mese de lucru; CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN PVC. Echipmente utilizte în relizre operţiei de deitre: fierăstrău de deitt profile PVC ( toc si cerceve) cre pote fi cu un cp su cu două cpete. fierăstrău de deitt ghete, cu două discuri, un disc deiteză prte cu grnitură, celăllt prte cre clipseză în cerceve. fierăstrău de deitt rmături metlice, cre pote fi cu disc su ndă circulntă. ştnţe pentru deitre feroneriei, cu deitre eglă su ineglă elementelor de feronerie.. Echipmente utilizte în relizre operţiei de frezre: utilje de frezt multifuncţionle - pot funcţion cu un set su două seturi de freze specifice sistemului cre v fi prelucrt. dispun de sisteme hidro-pneumtice, ir funcţionre este full-utomtă. utiljele de frezt şi găurit locşuri pentru elementele de închidere, echipte cu sisteme pneumtice cpile să găurescă profilul şi după cz rmătur pentru locşurile de roscă şi cremon. mşin de frezt cnle de drenj şi erisire cmerelor exteriore le profilului, echiptă cu unul su mi multe motore de mre viteză, pote fi rpid reconfigurtă pentru prelucrre fiecărui tip de profil. c. Echipmente utilizte în relizre operţiei de rmre pentru operţiune de rmre pot fi folosite, de l mşini de înşurut simple (pistole pneumtice) până l mşini de înşurut utomte, cre pot fi dotte cu sistem pneumtic cdenţt, cu ghidje de precizie, oprire utomtă l dâncime dorită, reglre momentului de înşurure, vns utomt cu limitre cursei, mgzie proprie de şuruuri, reglre utomtă distnţei între şuruuri. d. Echipmente necesre relizării operţiei de sudre: utiljele de sudt pot fi echipte cu un cp de sudură (sudeză colţ cu colţ), cu două, ptru su opt cpete de sudre (sudură simultnă l tote colţurile unei ferestre su l două ferestre suprpuse). Pg. 28/270

29 dispun de dispozitiv pneumtic de fixre profilelor; prmetrii de sudură (tempertură, presiune, timp) se regleză în funcţie de crcteristicile profilului; pot fi dotte cu un sistem de control PLC; sistemele de reglj curilor de sudură permit prindere profilelor l diferite înălţimi şi limitre cordonului de sudură în funcţie de suprfeţele exteriore le profilului (l, crilic, cşert). e. Echipmente necesre relizării operţiei de devurre: Cuţite mnule de tip seceră; Utilje complexe de devurt cu frezre utomtă, cre u precizie ridictă şi posiilitte de regl toţi prmetrii pentru devurre suprfeţelor inferiore şi superiore, precum şi colţului interior şi exterior şi cnlelor de grnitură. f. Echipmente necesre operţiei de fixre gemului în tâmplărie: Mese prevăzute cu instlţii tip presă pentru fixre rigidă şi corectă rmelor PROCEDURI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR TEHNICE remediere deficienţelor curente su cidentle l echipmentele tehnice vor fi executte numi de către mecnicul de întreţinere; mecnicul v verific îninte de începere lucrului dcă echipmentele tehnice sunt în ună stre de lucru, ir comenzile de pornire - oprire sunt în perfectă stre de funcţionre. Dcă sunt cţionte electric, se v verific să nu fie întreruptă legătur l pământ; orice tip de echipment tehnic cţiont electric nu v pute fi pus în funcţiune nici măcr pentru încercre îninte de ve instlţi de legătură l pământ şi l conductorul de nul, verifictă şi găsită în perfectă stre de funcţionre; conductorii electrici vor fi verificţi zilnic, pentru nu prezent deteriorări le izolţiei; curăţre, ungere şi reprre echipmentelor tehnice sunt permise numi tunci când ceste sunt scose din funcţiune (prin scotere ştecherului din priz de limentre ), ir comenzile locte şi prevăzute cu plcrde vertizore de interzicere punerii în funcţiune pe timpul cât se lucreză l întreţinere su reprţie. Se interzice orice fel de reprţie, curăţire su ungere mnulă elementelor în mişcre în timpul funcţionării lor; punere în funcţiune şi în lucru echipmentelor tehnice defecte este interzisă; se recomndă curăţire zilnică, prin suflre, utiljelor cre produc şpn cum r fi fierăstriele, mşinile de devurt, frezele etc.; se ţine cont de durt de utilizre pieselor consumile (discuri de deitt, cuţite de devurt, urghie, pânze de teflon) şi se intervine îninte de termen su în momentul în cre încep să pră deteriorări în Pg. 29/270

30 mterilele prelucrte, c de exemplu, puncte negre pe suprfţ de sudură, rugozităţi le suprfeţelor deitte su frezte etc.; ungere su încărcre mşinilor utomte cu ulei se efectueză periodic, conform instrucţiunilor de utilizre prescrise de furnizor; reviziile periodice se efectueză conform prescripţiilor furnizorului. 3.3 DOCUMENTE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A TÂMPLĂRIEI CONSIDERAŢII GENERALE. TIPURI DE DOCUMENTE În telierele de producţie, procesul de fricţie este coordont de către un tehnolog su un inginer. Documentţi tehnică este compusă din desenul de nsmlu, desenul de execuţie şi fiş tehnologică. Desenul de nsmlu este întocmit de către rhitect su constructor şi cuprinde tloul de tâmplărie cu tote detliile solicitte de eneficir, respectiv configurţii constructive, tipuri de deschidere, culori, ccesorii. Tehnologul v întocmi pe z tloului de tâmplărie desenul de execuţie şi fiş tehnologică. Există două tipuri de desen de nsmlu: Desen de nsmlu l tloului de tâmplărie (nsmlul generl în cdrul construcţiei); Desen de nsmlu l fiecărui element component l tloului de tâmplărie. Tâmplări este formtă din cnturi fixe şi moile. Desenul de execuţie este întocmit de către tehnolog su inginerul de producţie, pe z tloului de tâmplărie şi fişei de măsurători efectute de monttori. Desenul de execuţie v cuprinde descriere grfică schiţei pentru modelul les de eneficir, dimensiunile de execuţie şi dcă este czul, cupljele necesre efectuării montjului tâmplăriei. Desenul de execuţie este întocmit de către tehnolog su inginerul de producţie pe z tloului de tâmplărie şi fişei de măsurători efectute de monttori. Desenul de execuţie se clsifică stfel: Desenul de execuţie l ferestrei/uşii conţine cotele de grit, tipul profilului, tipul feroneriei, l pchetului de gem, configurţie constructivă într-un cnt su mi multe, descriere ccesorii. Desenul de execuţie l secţiunilor profilelor ferestrelor/uşilor - conţine dimensiuni de construcţie, secţiuni, culori, tolernţe, rze de curură, rmături, grnituri, momente de inerţie etc. Fiş tehnologică v cuprinde: Necesrul de mterii prime, mterile, componente proceste împreună cu cntităţile de consum - coduri componente, dimensiuni de deitre, feronerie dimensiontă etc.; tehnologi de fricţie listă de operţii, în ordine tehnologică; locul de muncă utiljul, secţi; necesrul de SDV-uri; schiţ produsului. Pg. 30/270

31 Astfel, fiecre produs v fi identifict printr-un număr şi o denumire sugestivă: ferestră, uşă, pnou fix, precum şi o schiţă reprezenttivă SIMBOLURI CONŢINUTE ÎN DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ ŞI SEMNIFICAŢIA ACESTORA Fiecre sistem de tâmplărie PVC su luminiu re propriul sistem de codificre şi simolizre tuturor elementelor componente. În generl, componentele sunt clsificte în: profile principle (toc, cerceve, montnt); profile complementre (ştulp, ghete, rmături, grnituri, cuplje etc); profile pentru elemente specile (deschideri glisnte, rmonice, glisnte cu ridicre etc) ; profile ccesorii (prguri, şprossuri, rulouri, glfuri). Profilele principle sunt grupte în funcţie de dâncime de construcţie şi de numărul de cmere interiore în mi multe serii. Montnţii sunt profile utilizte l delimitre cnturilor fixe su moile şi se pot întâlni tât în poziţie verticlă, cât şi orizontlă. Profilele de ştulp se definesc c fiind montnţi flşi utilizţi l o configurţie cu două cnturi moile, unul cu deschidere simplă, celăllt cu deschidere dulă (oscilosculntă). Ştulpul se tşeză l cerceve, ir în poziţi deschisă melor cercevele, reduce configurţi de două cnte l unul singur creând ferestrei un spect deoseit. Armăturile sunt profile din oţel zinct cu secţiuni în generl în form de U şi pătrt, cu diferite grosimi dintre cre cele mi uzule sunt cele de 1,5 şi 2,0 mm. Sunt destinte rmării interiore profilelor de toc, cerceve, montnt şi ştulp. Grniturile sunt relizte din cuciuc sintetic su PVC mole sudil. Fiecărui profil principl îi sunt triuite tipurile de rmături cu grosimi şi secţiuni diferite, în funcţie de momentele de inerţie urmărite. Bghetele şi grniturile sunt grupte ţinând cont de grosime pchetului de gem termoizoltor. De semene, fiecre tip de profil este însoţit de coduri cre simolizeză seri şi culore. Mnulele de sistem indică posiilităţile de cominre componentelor, precum şi dimensiunile mxime de execuţie le cercevelelor. Alegere şi corelre componentelor se fce ţinând cont în principl de performnţele de izolre termică şi fonică ferestrei dr şi de designul şi culore cestei. Pg. 31/270

32 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi 2 vrinte corecte din cele 3 existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Clitte unui produs de tâmplărie este determintă de crcteristicile sle de performnţă cre sunt evlute prin măsură şi control. Măsurătorile treuie efectute: pe fluxul de producţie; pot fi preliminre fluxului de producţie; în czul în cre clientul solicită în cerinţele sle din comndă, cest lucru. ENUNŢ 2 c Mijlocele de măsurt lungimi sunt următorele: şulerul; rulet; rportorul. ENUNŢ 3 c ENUNŢ 4 c Orice tip de echipment tehnic cţiont electric v pute fi pus în funcţiune: dor pentru încercre/testre cestui; după ce se verifică instlţi de legătură l pământ şi l conductorul de nul; dcă cestă instlţie de legătură este găsită în perfectă stre de funcţionre. Echipmentele utilizte în relizre operţiei de deitre, fierăstrie de deitt profile din mse plstice, după grdul de utomtizre pot fi: cu sistem mgnetic l poziţiei cpetelor de deitre; cu sistem tridimensionl de control l tăierii; cu fişre digitlă lungimii şi posiilitte memorării trei vlori corectore. Pg. 32/270

33 ENUNŢ 5 c Desenul de nsmlu este întocmit de către rhitect su constructor şi cuprinde tloul de tâmplărie, cu tote detliile solicitte de eneficir, respectiv: tipul modelului les din punct de vedere rhitecturl şi funcţionl; poziţionre montnţilor, tipul gemului termoizoltor, sistemul de deschidere l cnturilor fixe; descriere deschiderilor pentru uşile de interior su exterior. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Ce mi ună formă de depozitre profilelor este în poziţie verticlă, pe suporţi continui, în ş fel încât profilele să nu sufere deformări în timpul depozitării. Adevărt; Fls. ENUNŢ 7 Documentţi tehnică este compusă din desenul de nsmlu, desenul de execuţie şi fiş tehnologică. Adevărt; Fls. ENUNŢ 8 Desenul de execuţie l secţiunilor profilelor ferestrelor/uşilor conţine dimensiuni geometrice, cotele de grit, tolernţe, rze de curură, unghiuri folosite pentru înţelege structur şi funcţionlitte ferestrelor/uşilor, precum şi legere tipurilor de feronerie, mplsre grniturii. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 Curăţre, ungere şi reprre echipmentelor tehnice sunt permise numi tunci când ceste sunt scose din funcţiune ir comenzile locte şi prevăzute cu plcrde vertizore de repunere în funcţiune temporră, pe timpul cât se lucreză l întreţinere su reprţie. Adevărt; Fls; Pg. 33/270

34 ENUNŢ 10 Fiş tehnologică v cuprinde mrc profilului şi feroneriei din cre urmeză să se execute tâmplări, precum şi plnul de operţii ferent unui flux tehnologic. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! ENUNŢ 11 Atelierele de producţie pentru relizre tâmplăriilor din PVC echipte cu gem termoizoltor vor fi dotte cu următorele mşini, utilje, echipmente. Enumerţi-le:... ENUNŢ 12 În fiş tehnologică sunt precizte pentru fiecre reper/sunsmlu/ nsmlu o serie de elemente specifice. Precizţi cre sunt ceste. RECAPITULARE Amplsre utiljelor în hl de producţie se v fce conform fluxului tehnologic stilit, cu respectre reglementărilor de securitte şi sănătte în muncă impuse de normele în vigore. Incintele de producţie sunt dotte corespunzător desfăşurării ctivităţii cu respectre strictă normelor de protecţie mediului. Aprtele de măsură şi control se etloneză regult şi sunt în principl şulere, rulete, rportore, mnometre, termometre de contct, detectore strt metlic. Echipre unui telier de producţie se v fce în principl cu următorele mşini/ utilje/echipmente: fierăstrie de deitt, mşini de frezt, mşină de sudt, mşină de devurt, ormşini pneumtice şi electrice, prte de măsură şi control, scule de mână, suporţi şi rfturi de depozitre, mese de lucru. Orice tip de echipment tehnic cţiont electric nu v pute fi pus în funcţiune nici măcr pentru încercre, îninte de se sigur că nu există pericole de electrocutre. Curăţre, ungere şi reprre echipmentelor tehnice sunt permise numi tunci când ceste sunt scose din funcţiune. Întreţinere echipmentelor tehnice se relizeză zilnic prin suflre şpnului, periodic prin ungere su menţinere în cote nivelului de ulei şi după cz se sigură în permnenţă înlocuire pieselor consumile. În procesul de confecţionre tâmplăriei se folosesc desene de nsmlu, desene de execuţie şi fişe tehnologice. Fiecre sistem de tâmplărie PVC su luminiu re propriul sistem de codificre şi simolizre tuturor elementelor componente folosite. Pg. 34/270

35 CAPITOLUL 4 PRELUCRAREA COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN PVC 4.1 OPERAŢIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE CERINŢE TEHNICE ALE OPERAŢIILOR FLUXULUI TEHNOLOGIC Tăiere/Deitre Tăiere su deitre este operţi tehnologică prin cre se urmăreşte desprindere totlă su prţilă unei părţi dintr-un mteril, în scopul prelucrării cestui. Operţi de tăiere (deitre) treuie să sigure: rugozitte mică suprfeţelor seprte; precizie mre volumului su lungimii piesei; lips terilor de l form geometrică piesei; păstrre crcteristicilor mterilului în zon de seprre. Îninte de deitre profilelor din PVC treuie vut în vedere următorele: discul de tăiere treuie să fie perpendiculr pe suprfţ exterioră profilului; nu se folosesc discuri cu cre s- deitt metl, pătrundere şchiilor metlice deterioreză sudur ulterioră; discul de tăiere se verifică să nu iă fisuri, prin lovire uşoră cu un oiect metlic; l pornire mşinii de deitt cest nu treuie să prezinte trepidţii su zgomot norml. Se cordă tenţie l prindere profilului, se recomndă c suprfţ de contct să fie ce mi ltă fţă profilului. Discul de tăiere treuie să fie scuţit corespunzător, în cz contrr suprfţ deittă v fi deteriortă din cuz căldurii degjte prin frecre. Se dugă l dimensiune netă de deitre dosul de sudură pentru toc şi cerceve, de regulă, 5-6 mm întrucât pierdere prin topire l fiecre suprfţă sudtă este de circ 2,5-3 mm. Nu este permisă lurifiere discului de deitre, clitte cordonului de sudură v fi influenţtă negtiv. Pentru deitre profilelor pentru ferestre se folosesc fierăstrie pentru tăiere înclintă, cu discuri cu dinţi tăietori din metl dur (plăcuţe Widi, D = mm, psul dnturii mm), pentru mterile plstice vînd turţi de rot./min. Pg. 35/270

36 Profilele de toc, cerceve şi ghet se tie în generl l un unghi de 45 grde (excepţie forme neregulte), ir profilele de montnt şi ştulp în unghi drept. Profilul de cerceve (în formă de Z) c şi cel de toc se deiteză şezt pe ms de deitt, pe suprfţ ce mi ltă şi cu flţul gemului înspre discul de deitt. Fixre profilelor pe ms de deitt se fce prin cţionre pistonelor pneumtice. Se interzice ţinere cu mân profilelor în timpul operţiei de deitre. Se recomndă c sudre profilelor să se relizeze imedit după tăiere, o depozitre îndelungtă pote gener umiditte şi impurităţi pe suprfeţele tăite, cee ce pote diminu clitte cordonului de sudură şi implicit rezistenţ ferestrei. Deitre profilelor metlice destinte rmării profilelor din PVC se relizeză în unghi drept, l o dimensiune mi mică decât ce profilului de toc su cerceve. Frezre şi găurire Frezre este operţi de prelucrre mecnică prin şchiere pe mşinile de frezt, cu scule numite freze (urghie). Frez este o sculă şchietore cu mi multe tăişuri, pentru prelucrre suprfeţelor plne şi profilte cnlelor de diferite forme etc. Aceste prelucrări se fc supr profilelor su formă de ră lieră, pentru permite o ună fixre, dr şi din motive de rţionlizre, tote tipurile de frezări fiind relizte într-o etpă de lucru. Fntele (găurile) de drenj şi erisire se vor efectu cu jutorul frezelor pentru cnle, numărul şi poziţi fntelor sunt indicte în mnulele furnizorilor de profile. Tote operţiile pot fi efectute şi cu jutorul mşinii mnule de găurit şi frezt utilizând şlone. Pentru efecture tuturor degjărilor şi găurilor necesre montării feroneriei este de prefert folosire utiljelor specile tip freze pntogrf. Frezele şi urghiele folosite treuie corelte cu crcteristicile profilelor şi feroneriei folosite şi de semene, treuie ţinut cont dcă degjările se du şi în profilele de rigidizre din oţel zinct. Drenjul se relizeză prin prcticre unor orificii de minim 8 mm su fnte 5 x 28 mm l un unghi de 55 grde dispuse în flţul profilelor de toc, cerceve şi trvers l cre se dugă celşi tip de orificii su fnte, dr dispuse către exterior pentru evcure pei. Este necesră ventilre cmerelor exteriore le profilelor de toc şi trverse prin prcticre unor orificii de 5-6 mm. Eglizre presiunilor în interiorul profilelor de cerceve, toc şi trvers se fce prin fnte 5 x 28 mm su orificii 8 mm dispuse în unghi de 55 grde. O tenţie deoseită se cordă unghiului de prcticre orificiilor de drenj, exct de 55 grde. În cz contrr, pote fi perfort peretele ce sepră cmer rmăturii, ir p pote fect rmătur. Pg. 36/270

37 Armre Figur 1 - Frezre orificiilor de drenj În funcţie de cerinţele sttice şi performnţele termice, profilele din PVC vor fi rigidizte, în conformitte cu recomndările furnizorilor, cu profile metlice din oţel zinct. Astfel, în cmer principlă profilelor se vor introduce rigidizările cre poi se vor fix cu şuruuri utoperfornte, începând din mijlocul rei către extremităţi, l distnţe stilite în funcţie de tipul mterilului profilului şi cu momente de strângere, reglte stfel încât să se evite crăpre su sprgere profilului. Se recomndă c distnţele dintre şuruuri să nu depăşescă 40 cm (pentru profilele le). În figur lăturtă este prezentt modul de prindere l rmăturii într-un profil de toc. Figur 2 - Armre unui profil de toc Armre profilelor se fce îninte de sudre. Rigidizările se vor verific să nu fie umede şi se vor depozit în loc usct. L o depozitre în er lier se v coperi oţelul cu o folie. Nu este permisă folosire oţelului cu urme de umezelă. Pg. 37/270

38 Sudre Principiul de ză l sudării este sudre cp l cp prin presre, în cre cele două suprfeţe de îminre se încălzesc pân l stre plstică poi se unesc prin presre. se v cord o tenţie deoseită cestei operţii deorece durilitte ferestrei este ici influenţtă în mod deoseit; sudre profilelor din PVC se fce cu jutorul unei mşini de sudt cu unul su mi multe cpete. Alegere tipului de mşină depinde de felurile de sudură cerute în producţie şi de vitez de lucru fricntului; pe mşini de sudt cu mi multe cpete se pot execut simultn tote sudurile necesre închiderii rmei. Profilele deitte pe fierăstrăul de tăiere se vor fix individul pe mşin de sudt într-un dispozitiv pneumtic, în poziţi necesră; încălzire suprfeţelor de îminre se fce cu oglinzi de sudre coperite cu folii din fire PTFE (teflon); foliile impiedică derenţ l mterilul sudurii, protejând stfel suprfeţele de îminre împotriv impurităţilor; se recomndă folosire exclusivă foliilor de teflon oferite de producătorul mşinii; dcă în timpul procesului de sudre rămân impurităţi pe foli de teflon, ceste se vor elimin necondiţiont; foliile de teflon murdre conduc l suduri de prostă clitte şi respectiv l rezistenţ scăzută colţurilor; vlore temperturii de sudre este stilită de furnizorul de profile; Dcă temperturile de sudură sunt pre scăzute, pr goluri în cordonul de sudură, ir pentru vlori ridicte se oservă o colorre gălui gri; Nu este permisă răcire ccelertă cu pă su er cordonului de sudură. Devurre se recomndă c prelucrările ulteriore le profilelor sudte să începă cât mi repede. În cz contrr, dtorită durităţii mterilului cuţitul de devurre pote produce rugozităţi. prelucrre dosurilor de sudură din PVC se execută pe mşini utomte pentru curăţre colţurilor cre îndepărteză vurile cu cuţite de retezt şi freze; l devurre cu cuţitul pentru cnle, se v ve în tenţie dâncime cnlului cre să fie cât mi mică posiilă (se respectă recomndările furnizorului de profile). în funcţie de tipul mşinii utilizte, vur pote fi îndepărttă în zon colţului l interior şi exterior, pe suprfeţele profilului şi în zon de etnşre. Bvur treuie îndepărttă şi de pe prte interioră flţului profilului pentru nu incomod plicre gemului, precum şi în zon feroneriei. Pg. 38/270

39 Montjul etnşărilor şi l feroneriei ferestrele din PVC se vor echip cu grnituri de etnşre dintr-un cuciuc sintetic de clitte (EPDM, APTK) rezistent l îmătrânire. Uzul, se folosesc grnituri de culore negră; tote grniturile se monteză după devurre şi plicre montnţilor dr îninte de montre feroneriei; pentru uşurinţ plicării, se pote folosi un rulou mnul prevăzut cu o rotiţă; l montjul tuturor profilelor de etnşre se v d tenţie formării colţului şi plicării fără întindere. Etnşre cerceve toc mjoritte sistemelor de profile întreuinţeză etnşre dulă. Grnitur este dispusă, perimetrl pe toc şi cerceve, îmintă în prte de sus, centrl, fără lipire, conferind o dulă protecţie împotriv ploii şi vântului. Etnşre gem cerceve (cnturi moile) su gem toc (cnturi fixe) grnitur pentru gem se lege în funcţie de instrucţiunile furnizorului de profile; l fixre gemurilor se utilizeză în generl ghete prevăzute cu grnituri încorporte; c regulă de ză, treuie vut în vedere fptul că l cercevelele mi înlte de 150 cm în zon mânerului ferestrei, respectiv uşii, se plică o msă siliconică pe o lungime de 15 cm, pentru lipire gemului de cerceve, în vedere eliminării posiilităţii desprinderii cercevelei de gem. Montjul feroneriei l montjul feroneriei se vor utiliz numi şuruuri protejte împotriv coroziunii; Pg. 39/270 Figur 3 - Tipuri de şuruuri pentru fixre rigidizărilor şi feroneriilor

40 momentul de turţie l mşinilor de înşurut treuie să fie limitt, pentru se evit suprîncălzire PVC-ului; în czul feroneriei portnte nu treuie c srcin de l ferestră să se trnsmită numi prin şuruuri, ici se recomndă feronerie prevăzută suplimentr cu elemente supuse forfecării pentru descărcăre srcinii (ex. ride, ştifturi portnte); l înşuruările în PVC, nu se mi fc pregăuriri, pentru se oţine o rezistenţă mi mre l smulgere; tote componentele moile vor fi unse ; distnţ dintre punctele de închidere este în generl de mxim mm; lmlele se monteză cu şlone su direct în czul liniilor utomte ; mânerul se prinde cu şuruuri de cremon ; tote elementele de feronerie, forfec de sculre, colţrele, cremonul, punctele de închidere, prelungitorele se fixeză prin înşurure l interiorul profilului de toc şi cerceve. Montjul gemului termoizoltor Funcţionlitte unei ferestre din mteril plstic depinde şi de modul de sprijin şi fixre l gemului. Ferestrele din mse plstice pot fi echipte cu gemuri tât l locul de montj, cât şi l cel de fricţie. Tote gemurile vor ve clupuri portnte şi distnţiere conform cu recomndările producătorului de profile respectiv le producătorului de gemuri. Gemul este fixt cu jutorul ghetelor de gem deitte cu un dos de lungime de 1-2 mm. Se introduc mi intâi ghetele mi scurte, poi cele mi lungi şi se fixeză prin tere cu ciocnul din cuciuc începând de l mijloc către cpete. Îninte de fixre gemului se recomndă umezire grniturii şi mrginilor gemului pentru se evit întorcere grniturii. Se cordă tenţie l poziţionre clupurilor, stfel încât să nu fie opturte orificiile de drenj. Exemplu de mplsre clupurilor portnte şi distnţiere în figur de mi jos: Pg. 40/270 Figur 4 - Clre gemului termoizoltor

41 Operţi de îndoire profilelor PVC ( operţie uxiliră) Se relizeză cu jutorul cuptorului de încălzire profilului (cu er su prfină) şi unui conveior de form unui rc de cerc su semicerc prin cre se relizeză curre propriu-zisă profilului între numite limite. îninte de introducere în cuptor în profil se introduc miezuri dintr-un mteril plstic cre u un punct de topire mi ridict decât cel l profilelor; rolul cestor miezuri este să menţină crcteristicile geometrice interiore şi exteriore le profilului PVC; tempertur l cre se încălzeşte profilul din PVC este cuprinsă într-un intervl specifict de producătorul de profile. Profilul PVC nu treuie să-şi schime proprietăţile tehnologice; după ce fost dus l tempertur propice îndoirii, profilul este poziţiont pe conveior şi cu jutorul unor piese uxilire şi unor pârghii se fce curre propriu-zisă l dimensiunile dorite; profilul se lsă să se răcescă şi se îndepărteză miezurile din interiorul profilelor; rz minimă de curre este recomndtă de producătorul de profile; în czul curării în cuptore cu prfină, profilele vor fi ine curăţte după procesul de curre, în cz contrr urmele de prfină vor deterior clitte cordonului de sudură. 4.2 COMPONENTE DE TÂMPLĂRIE DIN PVC ŞI MATERIALE AUXILIARE Termeni generli ochi de tâmplărie = cnt cnturile fixe de tâmplărie sunt relizte din profile de toc, gem, grnituri şi ghete de fixre gemului; în czul deschiderilor moile, pe lângă toc pre şi rip de ferestră numită cerceve, reliztă din profile de cerceve, gem, grnituri, ghet de fixre gemului şi mecnismele de închidere dispuse tât pe toc, cât şi pe cerceve; două su mi multe cnturi dicente, cu multiple cominţii de deschidere sunt seprte printr-un profil specil numit stâlp/trvers su montnt fix verticl/orizontl; Pg. 41/270

42 Figur 5 - Forme de ferestre cu diverse deschideri două cnturi cu deschidere pot fi seprte de un profil de ştulp (montnt fls) cre rămâne tşt l cerceve, chir şi în timpul deschiderii; în czul în cre se execută o închidere cu pnouri vitrte termoizolnte în unghi, se utilizeză elemente de cuplre l 90 grde su în diferite unghiuri, c de exemplu o închidere de lcon cu suprfeţe vitrte frontle şi lterle; două rme dicente se cupleză în linie cu profil de cuplre tip H, cel mi întâlnit cz, fiind ferestr cupltă cu uş de lcon; gemul termoizoltor se compune din două su trei foi de sticlă, cuplte cu jutorul ghetelor din luminiu su oţel numite distnţieri. Spţiul dintre foile de sticlă pote fi umplut cu er su gze inerte pentru îmunătăţire cpcităţii de izolre termică; elementele de tâmplărie pot fi prevăzute cu ccesorii de tipul rulourilor exteriore, plse contr insectelor, prguri, glfuri, grile de ventilre, ghete decor etc. Prticulrităţi le tipurilor de profile folosite în relizre tâmplăriei termoizoltore Termenul de profil este un nume generic pentru r de toc, cerceve su montnt cre lcătuiesc o tâmplărie. Sistemele ctule de profile u o construcţie multicmerlă, cu cel puţin 2 cmere interiore, jungând în funcţie de performnţă termică şi fonică până l 8 cmere interiore. Numărul crescut l cmerelor interiore presupune o dâncime de construcţie mărită. De exemplu, un profil cu 6 cmere interiore pote junge pân l 85 mm. Adâncime mre de construcţie presupune o rnforsre interioră cu Pg. 42/270

43 rmtură de dimensiuni mri, pentru o stilitte crescută tâmplăriei în czul configurţiilor constructive de mri dimensiuni. În funcţie de tipul mterilului din cre sunt fricte, profilele pot fi le, colorte în msă, cşerte cu folie ce imită nunţele de lemn, cu miez reciclt şi profile colorte. Profilele din PVC se oţin prin extrudre şi l fricţie sunt înscripţionte cu sigl firmei şi dtele de identificre şi trsilitte le produsului. Există profile cre din procesul de fricţie se extrudeză împreună cu grnitur, cee ce optimizeză producţi de tâmplărie, eliminând fz de plicre grniturilor de etnşre. În funcţie de grosime pereţilor exterior, profilele se clsifică în: profile cls A grosime pereţilor exteriori viziili este mi mre su eglă cu 2.8 mm; profile cls B grosime pereţilor exteriori viziili este mi mre su eglă cu 2.5 mm; profile cls C nici o cerinţă. Crcteristici le mterilului profilelor: Aspect culore profilelor treuie să fie ceeşi şi uniformă pe tote suprfeţele; suprfeţele profilelor treuie să fie netede, plne şi lipsite de puncte de coroziune. Dimensiuni secţiune trnsverslă treuie să fie conform formei teoretice profilului cu tolernţele dmise de stndrdul de produs; grosimile pereţilor profilelor principle treuie declrte de producător. Rectilinitte tere de l rectilinitte nu treuie să depăşescă 1 mm pentru o lungime de 1 m. Ms profilelor principle ms pe metru de lungime nu treuie să fie mi mică de 95% din ms nominlă pe metru de lungime. În lortor, profilele sunt supuse unor teste privind rezistenţ l şoc, comportre după încălzire l 150 grde Celsius, rezistenţ l îmătrânire rtificilă şi sudilitte. Crcteristici fizico-chimice le profilelor: rezistenţă l intemperii şi stilitte culorilor l cţiune rzelor ultrviolete; izoltore termic şi fonic prin geometri specifică şi numărul sporit de cmere interiore; întreţinere uşoră prin curăţre cu detergenţi csnici; este interzisă folosire genţilor rzivi şi solvenţilor clorurţi; stilitte mre prin posiilitte rmării interiore cu rmături de dimensiuni mri; gm lrgă de culori şi folii imitţie de lemn; prelucrilitte uşoră; sigurnţă l foc, cls dificil inflmile ; nu sunt toxice, reţetele ctule pentru mjoritte profilelor sunt pe ză de clciu şi zinc. Pg. 43/270

44 Componente le tâmplăriei. Armătur Profilele de rigidizre su rmăturile sunt relizte din oţel zinct, cu diferite secţiuni, în funcţie de form şi mărime cmerei de rmre profilului. Cele mi uzule secţiuni sunt cele în formă de pătrt şi U, cu grosimi le pereţilor de 1,2-2,0 mm. Armăturile sunt oţinute prin procedeul de deformre l rece tlei. Strtul exterior conferă rmăturilor protecţie nticorozivă. Armăturile se livreză su formă de re lungi de 6 m, ir fiş tehnică cuprinde tolernţele dimensionle, rzele de curură, momentele de inerţie Ix şi Iy. Independent de mărime ferestrelor, tote profilele se vor rigidiz. Dtorită diltţiei mi mri pe timpul verii profilelor colorte, ceste se vor rm cu rmături cu momentele de inerţie cele mi mri.. Grnituri O componentă importntă tâmplăriei o reprezintă sistemul de etnşre, relizt cel mi uzul din grnitur toc cerceve l interior şi exterior. Grniturile sunt relizte din cuciuc sintetic EPDM, rezistent l îmătrânire, de culore negră su gri. Cele mi intâlnite forme de grnituri sunt închise, de tip lon şi deschise, de tip pnă. Există sisteme de profile l cre plnul de etnşre dintre toc şi cerceve de l exterior este deplst în flţul tocului montt, fie pe toc, fie pe cerceve. L profilele cu grnitură încorportă se cordă o tenţie sporită l sudre. Sistemul de etnşre re o mre contriuţie l oţinere crcteristicilor de performnţă le tâmplăriei cu privire l etnşeitte l pă, permeilitte l er şi rezistenţă l cţiune vântului. În fră de grniturile de etnşre dintre toc şi cerceve se mi folosesc grniturile de gem poziţionte între toc şi gem, în czul cnturilor fixe şi între cerceve şi gem, în czul cnturilor moile. Form cestor grnituri vriză în funcţie de grosime pchetului de gem. Pe timpul durtei de viţă tâmplăriei se recomndă ungere nulă grniturilor pentru prevenire unei îmătrâniri premture, cee ce r ve c efect o etnşre defectuosă. Schimre grniturilor post grnţie se relizeză forte uşor. c. Feronerie Un mecnism complet de închidere este lcătuit în principl din: lmle; mâner; forfecă; rezeme de colţ (colţri); piese de închidere; tije cremon; tije pentru închideri suplimentre; dispozitive uxilire (mnevrre incorectă, microventilţie, snper etc.). Pg. 44/270

45 Alegere corectă mecnismului de închidere se fce în funcţie de dimensiunile ferestrei su uşii. Se cordă tenţie numărului de puncte de închidere de pe conturul tâmplăriei; un număr insuficient de puncte de închidere nu sigură o închidere corespunzătore cu implicţii negtive supr izolţiei şi cpcităţii de etnşre ferestrei. L montre feroneriei se leg şuruurile potrivite şi se respectă indicţiile de smlre. În cz contrr, l o dimensiune mre cercevelei deschisă în poziţi sculntă pr forţe de smulgere în rezemul de forfecre cre pot rupe feroneri din rmă şi pot desprinde cerceveu. Din cest motiv, se testeză rezistenţ dispozitivelor de sigurnţă în poziţi sculntă cercevelei din cdrul setului de teste de rezistentă şi etnşre specifice mrcjului CE l tâmplări termoizolntă. Feroneri pote fi suplimenttă cu diferite dispozitive ntiefrcţie su elemente ce permit locre cercevelei într-o poziţie deschisă de numi câţiv centimetri, fiind posiilă ventilre locuinţei pe prcursul zilei fără exist riscul pătrunderii din exterior. Componentele feroneriei sunt testte l rezistenţ contr coroziunii şi l funcţionlitte, sigurând, în funcţie de clitte produselor, un număr de cicluri închidere deschidere. d. Gem termoizoltor Gemul pote fi simplu su termoizoltor, dulu su triplu, cu diferite grosimi totle, în funcţie de performnţele de termo şi fonoizolţie. Cel mi uzul pchet de gem este cel de 24 mm, lcătuit din două foi de sticlă de 4 mm şi distnţier din luminiu de 16 mm. Acest pchet pote fi îmunătăţit din punct de vedere l rezistenţei termice prin umplere spţiului dintre foi cu gz inert rgon su kripton. Din celeşi motive, un din foile de gem se recomndă fi de tip Low-E, dică coperită cu un strt metlic ce îi conferă o emisivitte redusă. L exterior, pote fi folosită o sticlă cu cpcitte mre de reflexie căldurii solre pentru evitre suprîncălzirii spţiilor interiore, în czul ferestrelor expuse în sore. De semene, pentru cerinţe de protecţie ntiefrcţie, se recomndă folosire foilor de gem duplex su ntiglont. În czul cerinţelor sporite de izolţie fonică, pchetele de gem pot junge l o grosime de 54 mm. Bghetele de fixre gemurilor se coreleză cu grosime cestor şi cu grniturile de gem. Accesorii le tâmplăriei din PVC. 1. Rulouri exteriore din Al, PVC Sistemul de rulouri diminueză într-o măsură considerilă pierderile de căldură şi polure fonică. În plus, ceste protejeză eficient împotriv rdiţiilor solre şi efrcţiilor. Lmelele pot fi din AL su PVC în diferite nunţe sortte cu profilul ferestrei. Permeilitte l er ruloului desfăşurt este forte importntă dcă se doreşte o îmunătăţire izolţiei termice ferestrei. De semene, cuti ruloului mplstă pe rm ferestrei treuie să fie izoltă termic. Rulourile pot fi cţionte mnul su utomt, prin telecomndă su timer. Orice intervenţie se pote efectu oricând prin intermediul cpcului de revizie. În funcţie Pg. 45/270

46 de lungime de derulre lmelelor, cuti de rulou pote ve dimensiuni diferite, ce mi uzulă se încdreză în mm.. 1. Glfuri pentru ferestre Sisteme de glfuri pentru exterior Glfurile exteriore reprezintă o componentă oligtorie sistemului de izolţie exterioră clădirii, vând rol de dirijre pei şi de protejre împotriv infiltrţiilor în rostul de montj l rmei ferestrei. Glfurile exteriore sunt din luminiu su pitră, cu diferite lăţimi, cuprinse între mm. Înclinţi glfurilor nu treuie să fie mi mică de 5, ir lăţime ce depăşeşte fţd nu treuie să fie mi mică de 20 mm. O tenţie sporită se cordă etnşării rcordurilor l montjul glfurilor. Sisteme de glfuri pentru interior Glfurile interiore u tât rol estetic, întregind o ferestr, dr şi un rol funcţionl de protejre peretelui. Pot fi confecţionte din PVC, PAL etc., în diferite nunţe cu imitţii le mrmurei su lemnului, su chir dintr-un lemn de esenţă mi tre. Dimensiunile glfurilor interiore vriză de l lăţimi de 150 mm l 300 mm. Un glf interior forte lt cre coperă cloriferul mplst su ferestră pote cre proleme deorece căldur nu mi junge pe suprfţ gemului, răcindu-se su tempertur punctului de rouă şi în cest cz pre inevitil condensul. c. 1. Plse contr insectelor Sunt relizte dintr-un mteril ce permite erisire spţiilor şi cre pote fi uşor întreţinut. Pot fi încorporte în cuti rulourilor exteriore, montte ulterior pe ferestre su formă de rmă detşilă su su formă de pliseuri. 4.3 ASIGURAREA CALITĂŢII TÂMPLĂRIILOR EXECUTATE CERINŢE DE CALITATE PENTRU CONFECŢIONAREA TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE Controlul propriu l fricţiei re rolul de grnt că produsele relizte concordă cu performnţele specificte. Pentru cest, producătorul treuie să-şi orgnizeze, să-şi documenteze şi să-şi menţină un sistem de control intern l fricţiei şi să nominlizeze o personă responsilă. Documentţi de execuţie, control şi încercări cuprinde: documentţi de proiectre (desene de execuţie, documente tehnice normtive); documentţi tehnologică (fişe tehnologice, instrucţiuni de execuţie şi control); documente le SMC (MC, proceduri, instrucţiuni, fişe de control etc.). Zonele de producţie sunt prevăzute cu instrucţiuni de lucru şi specificţii elorte de comprtimentul tehnic.tote procesele desfăşurte în orgnizţie se desfăşoră su un control strict l stării clităţii produsului şi remediere imedită tuturor neconformităţilor părute. Întreg ctivitte de producţie se desfăşoră conform unui proces tehnologic. Pg. 46/270

47 Execuţi, suprveghere şi controlul proceselor din cdrul unei orgnizţii/telier de producţie presupun o serie de specte relevnte: sculele şi utiljele cu cre se v execut confecţionre tâmplăriei funcţioneză l prmetrii corespunzători şi sunt verificte, conform prevederilor instrucţiunilor de lucru corespunzătore; tote SDV-rile folosite pentru confirmre clităţii sunt încercte, omologte şi verificte îninte de permite utilizre lor; tote AMC-rile sunt verificte şi se flă în termenul de clirre; personlul de execuţie este pregătit corespunzător (şcolrizt cel puţin o dtă pe n) şi verifict trimestril; personlul este oligt să cunoscă, să utilizeze şi să respecte întocmi tote prevederile documentţiei şi procedurilor de execuţie, de mrcre şi identificre, mnipulre şi depozitre, specifice locului de muncă şi împreună cu responsilul CTC să propună numite controle de clitte, verificări şi încercări su chir modificre numitor metode depăşite; telierul de producţie este oligt să respecte tât hotărârile responsilului CTC şi instrucţiunile mngementului clităţii, cât şi deciziile lute în cee ce priveşte produsele neconforme; responsilul CTC controleză execuţi produselor flte pe fluxul de fricţie, respectiv reprţiile cestor şi procedeză l întocmire şi înregistrre de rporte de neconformitte; responsilul CTC utilizeză sistemul de identificre şi etichetre produselor, conform procedurilor corective şi preventive ETAPE DE CONTROL ÎN PROCESUL DE FABRICAŢIE A TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE Primul udit În vedere introducerii controlului propriu l fricţiei, însărcintul CTC (eventul, cu sprijin extern) stileşte, pe z unei liste de verificări, cre este situţi ctulă relă din întreprindere. Se iu măsurile necesre şi se propune plnul de control l fricţiei. Prelucrre şi confirmre comenzilor clienţilor După primire comenzii, cest se verifică din punct de vedere tehnic (tipul profilului, gemului, culore, deschideri, crcteristici de performnţă etc), precum şi din punct de vedere comercil (dt de livrre, modlitte de pltă etc). După clrificre cestor specte, clientul primeşte o confirmre de comndă. După semnre cestei confirmări de către client se trimite comnd către producţie. Pg. 47/270

48 Controlul de Intrre Mărfii (Recepţi) Controlul de intrre pentru profile, feronerie, sticlă, ccesoriile chiziţionte şi lte mterile se efectueză de către toţi ngjţii instruiţi în cest sens. O suprveghere suplimentră prin sondj se pote fce de către responsilul cu sigurre clităţii. Efecture controlelor în timpul fricţiei Procesul de fricţie treuie dptt stfel încât să se stilescă în cre punct, pe lângă controlele de intrre mărfii şi cel finl, mi treuie introdus cel puţin un lt control intermedir (pe flux) în cursul fricţiei. În czul fricţiei neutomtizte complet, se pote efectu un control după relizre îminărilor mecnice, respectiv după devurre. În czul fricţiei complet utomtizte, este indictă includere unui control suplimentr, cel târziu după montre feroneriei. Se verifică zilnic, l începutul fiecărui schim, fiecre operţie tehnologică cu tenţie mărită l: prmetrii de sudre (dimensiuni, tempertură, timp de topire, presiune şi timp de lipire); fixre cuplje şi înşurure (respectre distnţei minime dintre şuruuri, poziţionre găuri, etnşre cuplje); direcţionre montnţilor şi trverselor (unghi, împărţire). Controlul Finl Îninte de fi livrte, în z documentelor de comndă, se vor verific tote elementele de tâmplărie, precum şi tote piesele ferente cestor (ghete, feronerie, glfuri, jluzele şi lte piese chiziţionte) dcă sunt complete TIPURI DE NECONFORMITĂŢI ÎNTÂLNITE ÎN CONFECŢIONAREA TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE Identificre neconformităţilor Tote mterilele, componentele şi produsele găsite neconforme sunt identificte de responsilul cu sigurre clităţii. Defectele minore se vor remedi. Defectele mjore, cum r fi de exemplu, terile repette sistemtic, se vor consemn, conform instrucţiunilor procedurle, în list cumultivă neconformităţilor şi se vor iniţi măsuri corective. Pentru fiecre neconformitte se întocmeşte rport de neconformitte în cre se precizeză măsur corectivă, împreună cu personele implicte şi dt de finlizre. Neconformităţi minore Se consideră o neconformitte minoră tunci când pies/produsul defect re o vlore mterilă mică su reprezintă numi o pondere redusă de producţie su tunci când ngjtul pote remedi defecţiune fără jutorul terţilor. L consttre unei defecţiuni minore în procesul de fricţie, ngjtul efectueză pe răspundere proprie lucrările suplimentre şi cordă în continure vizul fvoril. Pg. 48/270

49 Neconformităţi mjore Se consideră o defecţiune grvă tunci când: funcţionre, configurţi su durilitte produsului finl sunt fectte; piese su produse treuie fricte su comndte din nou pentru că nu pot fi remedite; l remediere defecţiunilor treuie incluşi terţi su o defecţiune minoră pre frecvent. L consttre unei defecţiuni grve în procesul de fricţie, pies/produsul fectt se v îndepărt din fluxul de fricţie şi eventul, se v depozit şi/su mrc seprt. Suplimentr, se v inform superiorul su responsilul CTC şi se v consemn în list cumultivă neconformităţilor. În continure, superiorul su responsilul CTC decide modlitte de trtre neconformităţilor VERIFICAREA CALITĂŢII EXECUŢIEI TÂMPLĂRIEI DIN MASE PLASTICE În timpul procesului de producţie se plică control supr fiecărei operţii tehnologice, verificându-se în principl următorii prmetri: dimensiunile şi unghiurile de deitre; poziţi, dimensiune şi unghiul de frezre l orificiilor de drenj şi erisire; distnţele de înşurure l prindere rmăturii; prmetrii de sudură, spectul cordonului sudt; dâncime şnţului devurt, spectul suprfeţelor devurte; etnşre cupljelor l prindere montnţilor, poziţionre montnţilor; tensionre grniturilor pe perimetru şi în colţuri; poziţionre lmlelor, punctelor de închidere şi celorllte componente de feronerie; poziţi clelor portnte şi distnţiere, l montre gemurilor. Controlul finl constă în verificre vizulă tuturor elementelor de tâmplărie pentru nu exist deteriorări evidente le profilelor, suprfeţelor vitrte şi ccesoriilor. Se v verific moilitte tuturor ferestrelor şi uşilor (cerceve, feronerie), mnevrre treuie să fie uşoră, fără găţări. De semene, se verifică dcă înşuruările sunt complete (lgăre colţr/forfece) şi dcă re loc o presre corespunzătore grniturilor l închidere. Se v control interstiţiul flţului, precum şi cotele de coperire şi suprpunere cercevelei peste toc, specifice fiecărui sistem de tâmplărie. În czul în cre ceste cote de coperire nu sunt uniforme pe tot conturul cercevelei, se pote vori de o declre cercevelei cu implicţii negtive supr închiderii şi etnşării. Conform normelor în vigore ctule, tâmplări termoizolntă se mrcheză CE şi treuie să îndeplinescă cerinţele minime cu privire l următorelor crcteristici de performnţă: Pg. 49/270 Etnşeitte l pă;

50 Rezistenţă l cţiune vântului; Permeilitte l er; Cpcitte de rezistenţă dispozitivelor de sigurnţă; Izolţie termică; Performnţă custică; Sustnţe periculose. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi 2 vrinte corecte din cele 3 existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Îninte de deitre profilelor se verifică următorele specte l mşin de deitt l două cpete: discul de tăiere să fie perpendiculr pe ms mşinii; discul de tăiere să nu iă fisuri şi cest lucru se relizeză prin lovire uşoră cu un oiect metlic; să prezinte trepidţii oscilnte şi zgomot în limite dmise. ENUNŢ 2 c Prin devurre mnulă profilelor se sigură: continuitte cnlului pentru grnitură; continuitte cnlului pentru ghetă; relizre unui cnl între toc şi cerceve. ENUNŢ 3 c Profilele din mse plstice se diferenţiză prin: numărul de cmere l profilului; form şi configurţi cmerelor din corpul profilului; modul de poziţionre găurilor de drenj şi de erisire. Pg. 50/270 ENUNŢ 4 Tâmplări din PVC se v echip cu grnituri de etnşre dintr-un cuciuc sintetic de clitte (EPDM, APTK) fără întreţinere necesră şi

51 c rezistent l îmătrânire. Aceste grnituri treuie plicte: după executre operţiei de devurre; după montre feroneriei; după executre operţiei de sudre. ENUNŢ 5 c Neconformităţile produselor de tâmplărie pot fi rezulttul unor: erori de execuţie, inclusiv de provizionre cu mterile; mşini, AMC-uri şi SDV-uri necorespunzătore; erori de tehnică. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Utiljele specile tip freze pntogrf permit efecture tuturor degjărilor şi găurilor necesre montării feroneriei dintr-o singură prindere. devărt; fls. ENUNŢ 7 Profilele din mteril plstic, în funcţie de cerinţele sttice şi de solicitările termice, vor fi rigidizte, în conformitte cu normtivele de lucru, cu profile metlice din oţel zinct su luminiu. devărt; fls. ENUNŢ 8 ENUNŢ 9 Pentru clculre corectă cotelor de tăiere pentru profilele din mteril plstic treuie lută în considerţie mrj de topire necesră operţiei de sudură de 2.5 mm până l 5 mm. devărt; fls. Principiul de ză l sudării este sudre cp l cp prin presre, în cre cele două suprfeţe de îminre se încălzesc până l stre plstică poi se unesc prin presre. devărt; fls. Pg. 51/270

52 ENUNŢ 10 În czul feroneriei portnte treuie c srcin ferestrei să se trnsmită prţil prin şuruuri. Acest treuie prevăzută suplimentr cu elemente supuse forfecării pentru descărcăre srcinii: ride, ştifturi portnte etc. devărt; fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! ENUNŢ 11 Cre sunt cuzele oţinerii reuturilor l deitre profilelor din PVC: ENUNŢ 12 Proprietăţile specifice le unui profil PVC sunt următorele: RECAPITULARE Operţiile fluxului tehnologic de prelucrre componentelor tâmplăriei din mse plstice Deitre profilelor din PVC, profilelor metlice de rmre şi tuturor componentelor uxilire c plăci de glfuri, lmele de rulori se relizeză seprt pe ctegorii de mteril, cu jutorul fierăstrielor dotte cu unul su două discuri de tăiere şi cu diferite dispozitive de prindere elementelor ce urmeză fi deitte. Frezre prevede executre unor fnte şi orificii de drenj, respectiv de ventilre cmerelor profilelor, precum şi executre unor locşuri pentru elementele de feronerie. Se relizeză cu mşini de frezt, echipte cu urghie specifice tipurilor de profile şi cu jutorul ştnţelor de decupt. Poziţionre şi unghiul urghiului este esenţilă. Armre constă în introducere profilului de rmătură în interiorul profilului din PVC, în cmer principlă şi prindere cestui cu şuruuri l distnţe ine stilite în funcţie de tipul mterilului profilului. Sudre se relizeză pe mşini utomte de sudt cu un cp de sudre su mi multe, pe principiul sudre cp l cp prin presre. Prmetrii de sudură sunt în permnenţă verificţi întrucât durilitte ferestrei este influenţtă esenţil de cest proces. Devurre surplusului de sudură se execută pe tote suprfeţele profilului, precum şi în zon colţului l interior şi exterior. Adâncime şnţului de devurt se Pg. 52/270

53 stileşte în funcţie de tipul mterilului profilului. Echipmentele de devurt sunt mşini utomte prevăzute cu cuţite de devurt şi freze. Montjul etnşărilor şi feroneriei se relizeză pe mese de lucru şi implică introducere grniturilor în nutul profilelor, perimetrl, fără tensionre şi tent în zon colţurilor şi plicre tuturor componentelor de feronerie, folosind şlone de poziţionre şi şuruuri de montj decvte. Montjul gemului termoizoltor pote fi executt cu jutorul meselor de fixre rmei elementului de tâmplărie. Clre gemului se relizeză cu jutorul clelor portnte şi distnţiere, ir fixre cu jutorul ghetelor de gem prevăzute cu grnitură încorportă. Operţi de îndoire profilelor PVC se relizeză l cld cu jutorul unor miezuri din polimidă. Rzele minime de curură sunt specifice fiecărui sistem de profile. Componente de tâmplărie din mse plstice şi mterile uxilire Principlele componente le tâmplărie sunt profilele din PVC, gemul termoizoltor, grniturile şi mecnismele de închidere. Profilele din PVC se livreză într-o gmă lrgă de culori, rezistente l cţiune fctorilor climterici, precum şi în multe nunţe ce imită lemnul. Geometri constructivă multicmerlă conferă diferitelor tipuri de profile proprietăţi de izolţie termică şi fonică. Gemul termoizoltor pote fi relizt în formă dulă su triplă, utilizând diferite foi de sticlă cu proprietăţi crescute de izolţie termică su fonică, ntiefrcţie su reflexivă. Grniturile sunt relizte din cuciuc sintetic EPDM, rezistent l îmătrânire, de culore negră su gri. Mjoritte sistemelor de profile foloseşte 2 plnuri de etnşre toc-cerceve l interior şi exterior. Grniturile de gem se leg în funcţie de grosime pchetului de gem. Mecnismele de închidere (feroneri) se leg în funcţie de dimensiunile ferestrei su uşii. Se cordă tenţie numărului de puncte de închidere de pe conturul tâmplăriei, precum şi în legere şuruurilor de prindere şi în respectre indicţiilor de smlre. Tâmplări pote fi ccesoriztă cu rulouri su olone exteriore, plse contr insectelor, glfuri interiore şi exteriore. Accesoriile u rol tât estetic, fiind livrre în diferite nunţe, cât şi prctic, de îmunătăţire confortului din punct de vedere termic, fonic şi ntiefrcţie. Cerinţe de clitte confecţionării tâmplăriei din mse plstice Plnul de control şi clitte l producţiei treuie să cuprindă, pe lângă controlele efective, şi următorele măsuri: Pg. 53/270 clificre şi instruire periodică personlului; întreţinere utiljelor, echipmentelor şi sculelor utilizte în procesul de producţie; clirre AMC-urilor;

54 întocmire rportelor de neconformităţi şi plnurilor de măsuri corective. Tipuri de neconformităţi întâlnite în confecţionre tâmplăriei din mse plstice Neconformităţile minore se consttă tunci când ngjtul pote remedi defectul fără implicre terţilor. Neconformităţile mjore se consttă tunci când funcţionre, configurţi su durilitte produsului finl sunt fectte. Verificre clităţii execuţiei tâmplăriei din mse plstice L finl, tâmplări se verifică din punct de vedere funcţionl, l ccesorizării complete şi l spectului generl. Crcteristicile de performnţă cre descriu clitte elementelor de tâmplărie sunt: Etnşeitte l pă; Rezistenţă l cţiune vântului; Permeilitte l er; Cpcitte de rezistenţă dispozitivelor de sigurnţă; Izolţie termică; Performnţă custică; Sustnţe periculose. Pg. 54/270

55 CAPITOLUL 5 PRELUCRAREA COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU 5.1 OPERAŢIILE FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU ECHIPAMENTE UTILIZATE PENTRU PRELUCRAREA PROFILELOR DIN ALUMINIU Atelierele de producţie pentru relizre tâmplăriilor din luminiu echipte cu gem termoizoltor vor fi dotte în principl cu următorele mşini/utilje/echipmente, dispuse în un su mi multe linii de flux tehnologic: Fierăstrie de deitt profile luminiu, ghete, ccesorii; Mşini pneumtice de ştnţt orificii/fnte de drenj; Prese de colţ pentru îminre mecnică rmelor; Mşini de frezt montnţi; Mşini frezt locşuri feronerie; Pres de prindere rmei l fixre gemului; Bormşini pneumtice şi electrice; Motostivuitor; Aprte de măsură şi control; Scule de mână; Compresor cu sistem de uscre erului; Căruţ pentru trnsport profile în poziţie culctă; Căruţ specil pentru gem; Suport pentru ferestre; Suport rotitor grnitură; Depozit rfturi feronerie; Depozit cu rfturi pentru rmături; Depozit cu rfturi pentru profile PVC; Depozit cu rfturi pentru ghetă; Depozit pentru deşeuri; Mese de lucru. Pg. 55/270

56 5.1.2 PARTICULARITĂŢI FUNCŢIONALE ŞI CONSTRUCTIVE ALE ECHIPAMENTELOR NECESARE PRELUCRĂRII COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU Deitre după clitte şi numărul operţiilor pe cre le execută, fierăstriele de deitt profile din luminiu (toc, cerceve, montnt, ghet) pot fi simple (cu un disc) su dule (cu două discuri de tăiere). pot ve sistem electronic l poziţiei cpetelor de deitre, sistem tridimensionl de control l tăierii, fişre digitlă lungimii cu posiilitte memorării trei vlori corectore, prinderi pneumtice orizontle şi verticle, exhustor şpn. fierăstriele pot ve măsurre electronică su mnulă cu sistem de oprire pentru o monitorizre precisă dimensiunii ghetelor de deitt. operţi de frezre utiljele de frezt sunt multifuncţionle, dispun de sisteme hidro-pneumtice şi pot fi folosite pentru frezre montnţilor pe contur şi pentru executre locşurilor pentru piesele de feronerie; pot funcţion cu un set su două seturi de freze specifice sistemului cre v fi prelucrt. operţi de ştnţre; ştnţre se v fce cu dispozitive de stnţt pentru relizre fntelor de drenj l exteriorul profilului de toc; orificiile de drenj în flţul tocului şi l cercevelei precum şi orificiile de decompresie se relizeză mnul prin găurire cu ormşin; trversele sunt prelucrte în celşi mod. operţi de îminre rmelor; rmele de toc şi cerceve se îmină mecnic în colţuri, cu jutorul preselor pneumtice su mnul, prin înşurure cu ormşin; mele procedee utilizeză piese de colţ; operţi de fixre montnţilor; Montnţii frezţi pe contur în funcţie de geometri rmei se fixeză mecnic cu jutorul cupljelor su prin prindere directă în rmă, după o degjre în prelil în zon de prindere; prindere directă necesită o etnşre cu silicon. Montjul etnşărilor şi l feroneriei ferestrele şi usile din luminiu se vor echip cu grnituri de etnşre dintr-un cuciuc sintetic de clitte (EPDM, APTK) rezistent l îmătrânire. Uzul, se folosesc grnituri de culore negră. tote grniturile se monteză după plicre montnţilor dr îninte de montre feroneriei; pentru uşurinţ plicării, se pote folosi un rulou mnul prevăzut cu o rotiţă; l montjul tuturor profilelor de etnşre se v d tenţie formării colţului şi plicării fără întindere. Etnşre cerceve toc Pg. 56/270

57 mjoritte sistemelor de profile întreuinţeză etnşre dulă. Grnitur este dispusă perimetrl pe toc şi cerceve, îmintă în prte de sus, centrl, fără lipire, conferind o dulă protecţie împotriv ploii şi vântului. Etnşre gem cerceve (cnturi moile) su gem toc (cnturi fixe) grnitur pentru gem se lege în funcţie instrucţiunile furnizorului de profile; l fixre gemurilor se monteză mi întâi ghet tăită l dimensiune şi poi se introduce grnitur. Montjul feroneriei l montjul feroneriei se vor utiliz numi şuruuri protejte împotriv coroziunii; în czul feroneriei portnte nu treuie c srcin de l ferestră să se trnsmită numi prin şuruuri, ici se recomndă feronerie prevăzută suplimentr cu elemente supuse forfecării pentru descărcre srcinii (ex. ride, ştifturi portnte); tote componentele moile vor fi unse; distnţ dintre punctele de închidere este în generl de mxim mm; lmlele se monteză cu şlone su direct în czul liniilor utomte; mânerul se prinde cu şuruuri de cremon; tote elementele de feronerie, forfec de sculre, colţrele, cremonul, punctele de închidere, prelungitorele se fixeză prin înşurure l interiorul profilului de toc şi cerceve. Montjul gemului termoizoltor Funcţionlitte unei ferestre depinde şi de modul de sprijin şi fixre gemului. Ferestrele din luminiu pot fi echipte cu gemuri, tât l locul de montj, cât şi l cel de fricţie. Tote gemurile vor ve clupuri portnte şi distnţiere conform cu recomndările producătorului de profile, respectiv le producătorului de gemuri. Gemul este fixt cu jutorul ghetelor de gem, deitte în unghi drept fără grnitur încorportă. Se introduc mi intâi ghetele de dimensiune ce mi mre, poi cele mi scurte. Introducere grniturii re loc ulterior plicării ghetelor. Se cordă tenţie l poziţionre clupurilor, stfel încât să nu fie opturte orificiile de drenj. Pg. 57/270

58 5.1.3 PRELUCRAREA COMPONENTELOR TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU În procesul de execuţie tâmplăriei din luminiu se identifică următorele operţii tehnologice: 1. Deitre Se relizeză cu jutorul mşinilor de deitt de diferite modele: cu cţionre mnulă su utomte progrmile; cu tăiere de sus în jos cu lme circulre reglile, l unghiul de deitre, cu deitre l două cpete, unul fix pentru tăiere dreptă şi celăllt reglil pentru tăiere su diferite unghiuri şi l diferite lungimi le profilului; cu tăiere de jos în sus pentru deitre în serie şi cu posiilitte de modific turţi discului, în funcţie de mterilul de deitt; cu menghine de prindere cţionte pneumtic şi dispozitive de reglre utomtă dimensiunilor de deitre. Profilele de toc şi cerceve se deiteză în unghi de 45 de grde, ir profilele de montnt, ştulp şi ghet în unghi drept. Se recomndă c în urm deitării să rezulte suprfeţe netede. Brele deitte se eticheteză pentru o identificre uşoră în procesele ulteriore. 2. Frezre Se relizeză cu jutorul mşinilor pntogrf cre execută după şlone cnlele pentru locşurile de mâner, cremon, utuc şi roscă în profilul de cerceve. Cpetele profilului de montnt (în form de T) se frezeză pentru pute fi ulterior cuplte l form profilului de rmă. Adâncime de frezre este specifică fiecărui sistem de profile. L uşi se relizeză şi frezre locşului pentru contrplcă în profilul de toc. 3. Ştnţre Ştnţre profilelor din luminiu se efectueză în scopul decupării deschiderilor de drenj în profilul de toc, către exterior. De regulă, se execută două decupări pe fiecre cnt de tâmplărie. Distnţele de l colţ l ceste fnte decupte sunt stilite de furnizorul de sistem. Din motive estetice, fntele sunt coperite cu cpce din plstic. 4. Găurire Se relizeză în vedere completării sistemului de drenj şi decompresie. Se execută orificii de drenj în flţul profilelor de toc, cerceve su trverse mplste în prte inferioră elementului de tâmplărie. Decompresi se execută în flţul gemului, în prte de sus cercevelei şi în flţul tocului, în prte de sus. Configurţi profilelor din luminiu permite execuţi cestor orificii în unghi drept. Găurile de poziţionre lmlelor pe toc şi cerceve se pot execut mnul, după şlone cu jutorul urghielor su utomt, pe unităţi utomte de găurire dotte cu senzori de citire dimensiunilor profilelor. 5. Îminre mecnică profilelor Îminre rmelor în colţuri se pote execut utomtic, utilizând o mşină de sertizt cre preseză colţurile profilelor cu cuţite reglile pe înălţime su mnul prin înşurure cu ormşin. Amele situţii utilizeză colţre. De semene, profilele de montnt, verticl su orizontl, se îmină mecnic cu rm tâmplăriei, utilizând cuplje. Se cordă Pg. 58/270

59 tenţie poziţionării montntului fără deviţii în plnul tâmplăriei. 6. Aplicre grniturilor Grniturile se plică mnul, prin introducere în nutul profilelor de toc, cerceve şi montnt, perimetrl fără întrerupere, fără întindere şi cu tenţie în zon colţurilor. Îminre se relizeză cp l cp, în prte de sus elementului de tâmplărie, fără lipire. După fixre ghetelor de gem cre în cest cz nu se produc cu grnitur încorportă, se etnşeză spţiul dintre gem şi ghete prin clipsre grniturilor tip răduţ. 7. Asmlre feroneriei Se desfăşoră pe mese de smlre dotte cu dispozitive utomte de înşurut pltnd, lmlele şi cremonul, cu reglre pneumtică pe înălţime şi dâncime şi utilizre direcţiontă şuruurilor, în funcţie de dimetrul şi lungime de filetre. Aplicre elementelor de feronerie se pote reliz şi mnul, utilizând mşini de înşurure şi şlone de poziţionre. 8. Vitrre Reprezintă fixre gemului în cerceve su rm fixă. Se utilizeză unităţi de smlt cu dispozitive de fixre rmei pe verticlă. Clre gemului se execută mnul prin introducere clupurilor portnte şi celor distnţiere su de eglizre. Distnţele de poziţionre sunt indicte de furnizor în mnulele de sistem. Fixre gemului se execută mnul, prin clipsre ghetelor şi introducere grniturilor dintre ghet şi gem. Pe ceste unităţi se execută şi smlre cercevelei pe toc şi se fc ultimele reglje specifice controlului finl. 5.2 COMPONENTE ALE TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU Profilele din luminiu conferă tâmplăriei o rezistenţă şi stilitte specifică metlelor. Vopsire profilelor în câmp electrosttic permite o gmă lrgă de nunţe, dr şi o rezistenţă sporită l influenţ fctorilor climterici şi o întreţinere uşoră. Din punct de vedere l izolţiei termice, există profile cu rieră termică cu proprietăţi une de rezistenţă termică şi profile fără rieră termică, destinte comprtimentărilor interiore. Sistemele diverse de profile din luminiu permit utilizre gemurilor termoizoltore cu grosimi diferite, în funcţie de performnţele termice şi custice vizte. De semene, sistemele uzule de profile folosesc un sistem de etnşre dulu, cu grnituri din cuciuc sintetic, rezistent l îmătrânire. Profilele complementre, feroneri şi ccesoriile sigură un model constructiv divers l tâmplăriei, de l deschideri simple l deschideri glisnte, cominte cu cnturi oscilotnte. Rezistenţ l coroziune, durilitte şi grdul ridict de rigiditte profilelor de luminiu îl fc de neînlocuit în czul plnurilor înclinte, deschiderilor de dimensiuni mri su fţdelor de sticlă de tip "perete cortină". Uzul, profilele cu rieră termică u o geometrie tricmerlă, fără necesit rmre interioră, motiv pentru cre greutte tâmplăriei este diminută consideril, cu implicţii pozitive supr durilităţii tâmplăriei. Profilele din luminiu nu întreţin rdere şi nu degjă gze toxice în timpul incendiului. Pg. 59/270

60 Tâmplări din luminiu pote fi ccesoriztă cu rulouri exteriore, cu plsă contr insectelor încorportă, cu glfuri interiore şi exteriore şi modele diverse de prguri. 5.3 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ NORME/PREVEDERI GENERALE ŞI SPECIFICE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ. Norme/prevederi generle de sănătte şi securitte în muncă pentru confecţionerul de tâmplărie să desfăşore ctivităţi în ş fel încât să nu expună l pericol de ccidentre person proprie su lte persone prticipnte l procesul de muncă; să utilizeze echipmentul individul şi dispozitivele de protecţie corespunzător scopului pentru cre u fost cordte; să respecte progrmul de lucru stilit, disciplin tehnologică şi muncii; să execute numi ctivităţile şi operţiile pentru cre este pregătit profesionl şi instruit; să nu utilizeze în fr tehnologiei sustnţe periculose (toxice, inflmile, explozive); să ducă l cunoştinţă superiorului ccidentele suferite de person proprie su de lte persone; v control stre mşinilor, prtelor, uneltelor, instlţiilor şi dispozitivelor proprii şi în czul în cre ceste nu corespund, v nunţ person coordontore; răspunde de orice cţiune cre scote din funcţiune şi vriză dispozitivele, mşinile, instlţiile de protecţi muncii şi instrucţiunile fişte l locul de muncă; orice deplsre dintr-o încăpere în lt se v fce tent, cu fţ îninte, deschidere uşii se v execut lent, pentru nu ccident vreo personă fltă în încăpere lăturtă, în imedit propiere ei; îninte de punere în funcţiune utiljelor, se vor verific zonele periculose specifice fiecărui utilj, precum şi legătur l centur de împământre; se interzice lucrul cu orice echipment tehnic tunci când dispozitivele de protecţie lipsesc, sunt scose din funcţiune su sunt defecte; se interzice orice intervenţie l echipmentele tehnice în timpul funcţionării cestor; orgnele în mişcre le echipmentelor tehnice vor fi prevăzute cu părători de protecţie; l explotre echipmentelor tehnice se v respect disciplin tehnologică şi succesiune operţiilor, conform instrucţiunilor de explotre din crte tehnică; deconectre echipmentelor tehnice de l surs de limentre cu energie electrică l sfârşitul lucrului, se v fce de l întrerupătorul Pg. 60/270

61 generl su se v scote ştecherul din priză, trăgând cu mân de ştecher şi nu de clul electric l cestui; în timpul lucrului este interzisă purtre discuţii între ngjti su distrge tenţi ltor; se interzice glomerre locului de muncă cu lte mterile decât cele necesre; este interzisă depozitre mterilelor şi mteriilor prime pe căile de cces şi în fţ tlourilor şi prtjelor electrice precum şi în jurul echipmentelor tehnice.. Norme/Prevederi specifice pentru mşinile utilizte în fluxul tehnologic Norme generle îninte de începere lucrului, se v fce o verificre vizulă privind stre conductorilor de limentre şi legăturii de împământre l priză şi verificre comenzilor pornit/oprit tuturor echipmentelor şi utiljelor de producţie; explotre mşinilor v ve loc numi conform instrucţiunilor din crte tehnică; ungere, curăţre şi regljele mşinilor sunt măsuri oligtorii şi se execută numi cu mşin oprită şi scosă de su tensiune; se respectă instrucţiunile producătorului cu privire l durt de explotre componentelor uzile; l terminre progrmului de lucru utiljele vor fi deconectte de l surs de energie; se respectă zon de sigurnţă din propiere utiljelor flte în funcţionre şi se interzice intrre lucrătorului în zon de cţiune tuturor unităţilor utomtizte în timpul funcţionării, în czuri de urgenţă c locre, găţre, deviere de pe lini de flux componentelor prelucrte, se intervine după cţionre comenzii de oprire; se intrezice glomerre spţiului din jurul utiljelor şi căilor de cces; uneltele de mână de orice ctegorie şi pentru orice întreuinţre vor fi utilizte numi dcă sunt în ună stre; fiecre uneltă v fi ine fixtă în codă, fiind interzisă utilizre celuişi mâner l mi multe scule prin înlocuire pe loc în cz de necesitte; lucrătorii vor mânui cu tenţie componentele de tâmplărie pentru nu se lovi între ei. Prevederi specifice Se vor ve în vedere următorele prevederi specifice, în funcţie de tipul utiljelor şi l echipmentelor de prelucrt. Utiljele de deitt se verifică dcă discul tăietor este decvt tipului de mteril ce urmeză fi deitt; se interzice utilizre discurilor tăietore cre reprezintă crăpături su deteriorări; pentru prevenire solicitării discului l încovoiere nu este permisă păsre pe suprfţ lterlă în nicio situţie; Pg. 61/270

62 în czul derării pe discurile tăietore unor prticule din mterilul deitt, utilizre în continure este posiilă numi dcă mterilul s- desprins su nu s- produs o încălzire excesivă; înlăturre mterilului depus pe discul tăietor se fce cu scule nescuţite, în fr funcţionării; se interzice cţionre mşinii îninte de terminre fixării profilelor pe msă de deitre; se interzice intrre cu mân în rz de cţiune discului tăietor chir dcă mşin este oprită; Utilje de frezt / găurit se verifică stre sculei de frezre şi dcă corespunde mterilului ce urmeză fi prelucrt; fixre profilelor pe mşin de frezt se fce cu dispozitive specile şi de regulă mşinile sunt dotte cu senzori de oprire în czul în cre muncitorul intră în rz de cţiune frezelor; se interzice cţionre mşinii în timp ce se fixeză mterilul su se fc reglări; l montre şi demontre frezei, mşin v fi scosă de su tensiune, ir lucrătorul v ve sigurtă protecţi mâinilor prin mănuşi de protecţie; înlăturre şpnului se v fce prin suflre su cu scule nescuţite, după oprire mşinii; mşinile de găurit portile se vor porni după ce u fost ridicte de pe msă, pentru se evit distrugere sculei şchietore şi ccidentre lucrătorului. Mşin de sudt profile PVC cţionre mşinii se fce numi după ce profilele u fost fixte corespunzător; mânuire elementelor de tâmplărie după sudre cestor se v fce de un, două persone, în funcţie de dimensiune cestor, evitându-se lovire ltor persone; în czul priţiei derenţelor de impurităţi pe foli de teflon, în timpul procesului, ceste se vor înlătur imedit după oprire mşinii; se verifică l intervle regulte regljul unghiulr l mşinii cre treuie să sigure îminre în unghi otuz. Mşin de devurt profile PVC îninte de începere operţiei, se verifică regljul privind dâncime şnţului, în funcţie de mterilul profilului; se verifică periodic stre cuţitelor, în fr regimului de funcţionre mşinii. Dispozitive electrice de înşurut l utilizre uneltelor de mână cţionte electric, îninte de începere lucrului, lucrătorul v verific dispozitivul de pornire/oprire, schimre sensului mişcării, momentul de strângere; mşinile de înşurut portile se vor porni după ce u fost ridicte de pe msă, pentru se evit deteriorre cestor şi ccidentre lucrătorului. Pg. 62/270

63 Apărre împotriv incendiilor conform prevederilor Ordinului 163/2007 şi Legii 307/2007 Oligţii principle: să respecte regulile şi măsurile de părre împotriv incendiilor, duse l cunoştinţă, su orice formă, de dministrtor su de conducătorul instituţiei; să utilizeze sustnţele periculose, instlţiile, utiljele, mşinile, prtur şi echipmentele, potrivit instrucţiunilor tehnice; să nu efectueze mnevre nepermise su modificări neutorizte le sistemelor şi instlţiilor de părre împotriv incendiilor; să comunice, imedit după consttre, conducătorului locului de muncă orice încălcre normelor de părre împotriv incendiilor su oricărei situţii stilite de cest c fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesiztă l sistemele şi instlţiile de părre împotriv incendiilor; să coopereze cu slriţii desemnţi de dministrtor, după cz, respectiv cu cdrul tehnic specilizt, cre re triuţii în domeniul părării împotriv incendiilor, în vedere relizării măsurilor de părre împotriv incendiilor; Intervenţi l locul de muncă presupune: lrmre imedită personlului de l locul de muncă su utiliztorilor prin mijloce specifice, nunţre incendiului l forţele de intervenţie, precum şi l dispecert, colo unde cest este constituit; slvre rpidă şi în sigurnţă personlului, conform plnurilor stilite; întrerupere limentării cu energie electrică, gze şi fluide comustiile consumtorilor şi efecture ltor intervenţii specifice l instlţii şi utilje de către personele nume desemnte; cţionre supr focrului de incendiu cu mijlocele tehnice de părre împotriv incendiilor din dotre şi verificre intrării în funcţiune instlţiilor şi sistemelor utomte şi, dup cz, cţionre lor mnulă; evcure unurilor periclitte de incendiu şi protejre echipmentelor cre pot fi deteriorte în timpul intervenţiei. Pentru efecture operţiunilor prevăzute mi sus, nominlizre se fce pentru fiecre schim de ctivitte, precum şi în fr progrmului de lucru, în zilele de repus şi sărători legle. În vedere prevenirii incendiilor, l utilizre instlţiei electrice de forţă şi ilumint se interzic următorele: punere în funcţiune şi explotre în stre defectă, incompletă su necorespunzătore prescripţiilor şi reglementărilor în vigore, instlţiilor şi consumtorilor de energie electrică de orice fel; încărcre întrerupătorelor, comuttorelor şi prizelor (circuitelor) peste srcin indictă; folosire întrerupătorelor, prizelor, dozelor în stre defectă (fră cpce, incomplete, sprte etc.); Pg. 63/270

64 folosire improvizţiilor su legăturilor provizorii (prin introducere conductorelor electrice fără ştecher, direct în priză); utilizre rditorelor electrice su reşourilor fără prore în cest sens comisiei tehnice PSI; utilizre consumtorilor de energie electrică (rditore, reşouri etc.) fără lure măsurilor de izolre fţă de elementele comustiile din încăpere respectivă; este interzisă utilizre su depozitre de sustnţe inflmile şi toxice chir şi în cntităţi mici; este interzisă locre căilor de cces l instlţi de stingere; l terminre progrmului de lucru se îndepărteză deşeurile comustiile din irou şi se deconecteză consumtorii de l instlţi electrică TIPURI DE ECHIPAMENTE INDIVIDUALE Există 2 tipuri de echipmente de lucru: 1. Echipmentul individul de lucru reprezintă echipmentul cre re c scop protejre îmrăcămintei şi/su încălţămintei lucrătorului (ex. hlte, şlopete, ocnci, pntofi etc.); costul cestui se suportă în proporţie de 50% de către lucrător, cu excepţi czului în cre ngjtorul optt pentru un numit tip de echipment, inscripţiont cu sigl unităţii. În cest cz, echipmentul de lucru este suportt în totlitte de ngjtor. 2. Echipmentul individul de protectie, re c scop protejre lucrătorului de numiţi fctori de risc de ccidentre şi/su îmolnăvire (ex. măşti de gze/prf, centuri de sigurnţă, mănuşi de protectie, încălţăminte de protecţie cu omeu metlic, şorţuri de protecţie, ochelri de protecţie etc.); costul echipmentului individul de protecţie este suportt în totlitte de către ngjtor (conform prevederilor HG 1048/2006). Prin Echipment Individul de Protecţie (EIP) se înţelege orice echipment destint să fie purtt su ţinut de lucrător pentru -l protej împotriv unui su mi multor riscuri cre r pute să-i pună în pericol securitte şi sănătte l locul de muncă, precum şi orice element suplimentr su ccesoriu proiectt în cest scop. Orice EIP treuie să îndeplinescă următorele condiţii: să fie corespunzător pentru riscurile implicte; să se potrivescă în mod corect personei, cre îl portă, după tote justările necesre; să i în considerre cerinţele ergonomice şi stre sănătăţii lucrătorului. Condiţiile de utilizre EIP, în specil durt purtării, sunt determinte în funcţie de grvitte riscului, frecvenţ expunerii l risc, crcteristicile postului de lucru l fiecărui lucrător şi de performnţ EIP. Pg. 64/270 Angjtorul informeză mi întâi lucrătorul despre riscurile împotriv căror îl protejeză purtre echipmentului individul de protecţie. Totodtă, sigură instruire lucrătorului şi dcă este czul, orgnizeză ntrenmente pentru modul de purtre echipmentelor individule de protecţie.

65 Confecţionerul de tâmplărie PVC re în dotre echipmentul de protecţie compus din: csc de protecţie, slopetă, mănuşi, ocnci, vestă vătuită, ochelri de protecţie, centură de sigurnţă, ntifone, cpişon ECHIPAMENTE DE MUNCĂ - CERINŢE MINIME DE SECURITATE CONFORM PREVEDERILOR HG 1146/2006 Cerinţe generle le echipmentelor de muncă Sistemele de comndă le unui echipment de muncă, cre fecteză securitte, treuie să fie mplste în exteriorul zonelor periculose, stfel încât mnevrre lor să nu provoce riscuri suplimentre. De l postul de comndă principl, confecţionerul treuie să iă posiilitte să se sigure că nu există persone în zonele periculose. De cee, orice pornire treuie să fie precedtă utomt de un sistem de sigurnţă, cum r fi un semnl de vertizre sonoră şi/su vizulă. Pornire echipmentului de muncă treuie să se relizeze numi printr-o cţiune voluntră supr sistemului de comndă prevăzut în cest scop. Comnd de oprire echipmentului de muncă treuie să iă prioritte fţă de comenzile de pornire. Oprire echipmentului de muncă su elementelor periculose cestui fiind reliztă, limentre cu energie orgnelor de comndă respective treuie să fie întreruptă. În czul în cre elementele moile le unui echipment de muncă prezintă riscuri de producere de ccidente prin contctul mecnic, ceste treuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie cre să impiedice ccesul în zonele periculose su să oprescă mişcre elementelor periculose îninte de pătrundere în zonele periculose. Orice echipment de muncă treuie să fie decvt pentru protecţi lucrătorilor expuşi riscurilor de electrocutre prin tingere directă su indirectă. Cerinţe minime plicile echipmentelor de muncă folosite pentru ridicre srcinilor Dispozitivele de prindere pentru ridicre srcinilor treuie să fie mrcte de ş mnieră încât să permită identificre crcteristicilor esenţile pentru utilizre sigură. Mşinile pentru ridicre su deplsre confecţionerilor treuie să fie decvte: pentru evit riscurile de cădere cinei, tunci când ceste există, cu jutorul dispozitivelor decvte; pentru evit riscurile de cădere utiliztorului; pentru evit riscurile de strivire, de locre su de lovire utiliztorului; pentru grnt securitte lucrătorilor locţi în cin în cz de ccident. Este interzisă deplsre srcinilor suspendte desupr locurilor de muncă neprotejte în cre confecţionerii sunt prezenţi în mod curent. Pg. 65/270

66 Dispozitivele de prindere pentru ridicre srcinilor treuie să fie lese în funcţie de srcinile cre se mnipuleză, distnţele dintre punctele de prindere le cestor şi treuie să fie depozitte stfel încât să se grnteze că ceste nu se vor deterior su degrd. Dispoziţii de utilizre echipmentelor de muncă puse l dispoziţie pentru lucrări temporre l înălţime. Scările nu pot să fie utilizte c posturi de lucru l înălţime, decât în condiţiile în cre utilizre ltor echipmente de muncă mi sigure nu se justifică din cuz nivelului redus de risc şi din cuz fie durtei scurte de utilizre, fie crcteristicilor existente le locului de muncă respectiv, cre nu se pot modific de către ngjtor. Scările treuie să fie mplste stfel încât să se sigure stilitte lor în timpul utilizării. Scările portile se sprijină pe un suport stil, rezistent, de dimensiuni decvte şi imoil, stfel încât treptele să rmână în poziţie orizontlă. Scările suspendte sunt fixte într-o mnieră sigură şi cu excepţi scărilor din frânghie, în ş fel încât să nu potă fi deplste, evitându-se orice mişcări de lns. Dispoziţii specifice de utilizre schelelor Plnşeele unei schele treuie să fie montte stfel încât componentele să nu se potă depls în czul unei utilizări normle. Nici un gol periculos nu treuie să existe între componentele plnşeelor şi dispozitivele verticle de protecţie colectivă împotriv căderii. Schelele nu pot să fie montte, demontte su modificte sustnţil decât su suprveghere unei persone competente şi de către lucrători cre u fost instruiţi decvt şi conform operţiilor vute în vedere, cre se referă l riscurile specifice, în specil: înţelegere plnului de montre, demontre şi modificre; securitte în timpul montjului, demontjului şi modificării; măsurile de prevenire riscurilor de cădere personelor su oiectelor; măsurile de securitte în timpul schimărilor meteorologice cre r pute fect negtiv securitte schelei; condiţiile în mterie de srcini dmise. Pg. 66/270

67 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi vrintele corecte din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Profilele din luminiu sunt utilizte pentru: tâmplării cu deschideri de dimensiuni mici le tâmplăriilor; fţde de sticlă de tip "perete cortină ; plnuri înclinte şi configurţii vrite. ENUNŢ 2 c Cre sunt proprietăţile profilelor de luminiu: rezistenţ l erodre; durilitte; grdul scăzut de rigiditte l profilelor de luminiu. ENUNŢ 3 c Profilele de luminiu se diferenţiză esenţil din punct de vedere l izolării termice: profile de luminiu fără rieră termică; profile de luminiu cu rieră termică; profile cu întrerupere termică. ENUNŢ 4 c Oprire mşinii de frezt este oligtorie în următorele czuri: l verificre dimensiunilor mterilului; l verificre clităţii suprfeţei prelucrte profilelor; în czul priţiei unor erori de execuţie. Pg. 67/270 ENUNŢ 5 Operţiile cre se relizeză în czul fricării tâmplăriei din luminiu, spre deoseire de tehnologi de fricţie tâmplăriei din PVC sunt:

68 c fixre colţre liniere şi strângere; rmre, sudre, devurre; ştnţre profile. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint - devărt su - fls. ENUNŢ 6 Frezre locşurilor pentru roscă şi cremon se relizeză cu dispozitivele de ştnţt! devărt; fls. ENUNŢ 7 Controlul finl l tâmplăriei din luminiu relizt pe ms de control presupune control dimensionl gritic şi funcţionl. devărt; fls. ENUNŢ 8 Un dintre proprietǎtile fizice le luminiului cre influenţezã defvoril sudilitte se referă l conductiilitte termicǎ scăzută. devărt; fls. ENUNŢ 9 Operţi de deitre profilelor în czul tehnologiei de fricţie tâmplăriei din luminiu se plică tocului, cercevelei, ndoului, trversei, prgului, ghetei. devărt; fls. ENUNŢ 10 Profilele de luminiu fără rieră termică sunt folosite în czul uşilor şi comprtimentărilor interiore cre nu solicită izolre termicã ĩntre medii. devărt; fls. Pg. 68/270 PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos!

69 ENUNŢ 11 Cre sunt mşinile/echipmentele/utiljele necesre pentru relizre tâmplăriilor din luminiu? ENUNŢ 12 Prezentţi un pln de operţii sintetic l documentţiei tehnologice, necesr pentru relizre tâmplăriei din luminiu!... RECAPITULARE Pentru relizre tâmplăriilor din luminiu sunt necesre următorele echipmente şi dotări le hlei de producţie: Fierăstrie de deitt profile luminiu, ghete, ccesorii; Mşini pneumtice de ştnţt orificii/fnte de drenj; Prese de colţ pentru îminre mecnică rmelor; Mşini de frezt montnţi; Mşini de frezt locşuri feronerie; Pres de prindere rmei l fixre gemului; Aprte de măsură şi control; Scule de mână; Compresore; Căruţuri pentru trnsport profile şi gem; Suport pentru ferestre; Depozite cu rfturi şi suporţi pentru diferite componente; Mese de lucru. În cdrul procesului de producţie tâmplăriei din luminiu se execută în ordine operţiile de deitre, frezre, ştnţre, îminre mecnică colţurilor, prindere montnţi, plicre grnituri şi feronerie şi montj gem. Spre deoseire de profilele din PVC cele din AL nu se sudeză, nu se devureză şi nu se rmeză. Operţi de îminre mecnică colţurilor este specifică profilelor din luminiu. Executre orificiilor de drenj re loc în unghi drept şi nu înclint, c în czul profilelor din PVC. Tote celellte operţii, de fixre montnţilor, de plicre grniturilor şi feroneriei sunt identice cu cele de l producţi tâmplăriei din PVC. Bghetele de gem nu sunt prevăzute cu grnitură şi se deiteză drept şi nu în unghi de 45 grde c în czul celor din PVC. De semene, fixre cestor în nutul profilelor diferă prin fptul că se plică mi întâi cele lungi şi poi cele scurte, continuând cu etnşre spţiului dintre gem şi ghete. Componentele tâmplăriei din luminiu sunt profilele, grniturile, feroneri, gemul şi ccesoriile specifice. Sistemele ctule de profile din luminiu cu rieră termică permit utilizre gemurilor termoizoltore cu grosimi diferite, sistemelor de etnşre dule şi feroneriilor cre sigură deschideri complexe. Tâmplări din luminiu pote fi ccesoriztă cu rulouri exteriore, cu plse contr insectelor încorporte, cu glfuri interiore şi exteriore, cu modele diverse de prguri. Pg. 69/270

70 Cerinţe minime de securitte le echipmentelor de muncă conform prevederilor HG 1146/2006 Cerinţe generle le echipmentelor de muncă; Cerinţe minime plicile echipmentelor de muncă folosite pentru ridicre srcinilor; Dispoziţii de utilizre echipmentelor de muncă puse l dispoziţie pentru lucrări temporre l înălţime; Dispoziţii specifice de utilizre schelelor. Pg. 70/270

71 CAPITOLUL 6 APLICAREA COMPONENTELOR DETAŞABILE ALE TÂMPLĂRIEI 6.1 OPERAŢIILE AFERENTE PROCESULUI DE APLICARE/ASAMBLARE A COMPONENTELOR DETAŞABILE ALE TÂMPLĂRIEI Asmlre componentelor detşile le tâmplăriei se relizeză prin clipsre, fixre cu şuruuri, cleme de prindere şi lte dispozitive specifice sistemului de profile. Ctegori smlărilor demontile/detşile cuprinde: plicre grniturilor; smlre feroneriei; montjul gemului termoizolnt; montjul diverselor ccesorii specifice. 6.2 COMPONENTE DETAŞABILE APLICABILE TÂMPLĂRIEI APLICAREA GARNITURILOR Grniturile destinte tâmplăriei sunt produse în generl din cuciuc sintetic rezistent, de culore negră, su diferite forme în funcţie de plnul de etnşre interior su exterior, cele mi întâlnite forme fiind ce de lon şi pnă. Grniturile se livreză su formă de role şi se depoziteză pe suporţi specili, în fr expunerii l fctori climterici. Plnul de etnşre interior se referă l etnşre dintre toc şi cerceve l interior, ir plnul exterior l etnşre dintre toc şi cerceve l exterior. Etnşre gemului se relizeză prin plicre pe o prte gemului grniturii corespunzătore, în funcţie de grosime pchetului de gem, ir pe celltă prte prin ghet de fixre cu grnitură încorportă, în czul profilelor din PVC. În czul profilelor din luminiu, grnitur se introduce după plicre ghetei de gem, întrucât cest nu este prevăzută cu grnitură încorportă. Cu excepţi profilelor din PVC cu grnitură coextrudtă (încorportă), grnitur se monteză mnul prin introducere cestei în nutul profilului, perimetrl, fără întrerupere, fără întindere şi îminre cp l cp în prte de sus elementului de tâmplărie, fără lipire. Se cordă tenţie plicării grniturii în colţuri. Aplicre grniturii su formă întinsă fecteză etnşeitte tâmplăriei ELEMENTE DE FERONERIE Pg. 71/270 Ce mi frecventă feronerie este ce pentru deschiderile oscilnt-sculnte şi se crcterizeză prin: permite deschidere cntului pe două direcţii deschidere completă în jurul xei verticle şi deschidere l un unghi de 15 grde în jurul xei orizontle;

72 tmplări pote fi executtă într-un cnt su mi multe cnturi oscilotnte seprte prin montnţi şi/su stâlpi; lmlele nu depăşesc nivelul cntului, sus su jos; l dimensiuni mi mri se pote dăug şi lmu de mijloc; nsmlul lmlei inferiore permite regljul poziţiei cntului în trei direcţii; se ţine cont de greutte cntului (uzul până l 100 kg) suporttă de feronerie. Componentele feroneriei pentru deschideri oscilnt sculnte pentru ferestre şi uşi sunt: A 1. lm toc-sus ( cu ştift) se mplseză în prte de sus rmei, cu jutorul unui şlon, reglt în funcţie de crcteristicile geometrice le profilului (18, 20, 22 mm) şi re rolul de susţine forfec şi de reliz deschidere ferestrei în mele plnuri; tote cele ptru şuruuri de fixre jung în rmătur de oţel profilului. A 2. lm toc-jos se mplseză în prte de jos rmei, cu jutorul unui şlon, reglt în funcţie de crcteristicile geometrice le profilului (18, 20, 22 mm) şi re rolul de susţine semilmu cerceve-jos şi de reliz deschidere ferestrei în mele plnuri; prezintă ştifturi de centrre pentru fixre solidă; permite pătrundere celor ptru şuruuri de montj în rmătur rmei; xul lmlei se locheză în poziţi optimă pentru montre cntului; lmu inferioră-rmă relizeză reglre poziţiei lterle cntului. A 3. semilm cerceve jos se monteză în prte de jos cercevelei (stâng su drept) în funcţie de deschidere şi împreună cu lmu de pe toc relizeză deschidere ferestrei în mele plnuri; cpcitte portntă ridictă, profil specil pentru trecere grniturii; dptre fără proleme pe profilele cu suprfeţe înclinte su cure; clemele de plstic integrte uşureză montjul. A 4. forfecă este compusă dintr-un rţ fix şi unul moil, cel fix fiind mplst în prte superioră cercevelei; cel moil re două smlări: un este de tip mecnic şi demontil cu rţul fix ir dou smlre este de tip cremlieră cu trnsmisi în colţ. Acest rţ moil este justil, în funcţie de lăţime ferestrei; relizeză închidere ferestrei şi sculre în pln verticl; permite reglre presiunii pe grnituri şi poziţiei lterle cntului. A 5. colţr Pg. 72/270 se monteză în prte de sus cercevelei, opusă forfecei şi re rol de trnsmite mişcre din pln verticl de l cremon (cţiont cu jutorul

73 mânerului) în pln orizontl l forfecă; relizeză închidere în prte de sus cntului în pln verticl. A 6. prelungitor inferior se monteză în prte de jos cercevelei, opusă semilmlei cerceve-jos şi relizeză locre ferestrei su sculre ei; este smlt prin intermediul unei cremliere. A 7. zăvor suplimentr se smleză în prelungire forfecei şi prei mişcre din pln orizontl de l forfecă în pln lterl verticl, sigurând o închidere suplimentră. A 8. tij Cremon se monteză în pln verticl, printr-o smlre de tip cremlieră, poziţiontă între trnsmisi colţ şi prelungitorul inferior şi re rolul de loc şi de permite sculre. A 9. pies închidere toc PIT se fixeză pe toc prin înşurure, numărul cestor vriză în funcţie de dimensiune ferestrei şi tipul deschiderii; re rol de loc/închide ferestr/uş. A 10. pies închidere oscilnt sculntă se monteză l prte inferioră, pe toc, de ceeşi prte cu cremonul, în dreptul prelungitorului inferior şi re rol de închide şi de permite sculre cercevelei; se pote mont fie pe stâng su pe drept, în funcţie de deschidere. A 11. set cpce lm u un rol estetic şi ornmentl şi îmrcă lmlele de pe toc şi cerceve. A 12. mâner prin mâner se cţioneză lnţul cinemtic le căror componente le-m menţiont mi sus; se fixeză de cremon cu jutorul două şuruuri. Tâmplări termoizolntă mi pote fi echiptă cu mecnisme de deschidere complexe ce sigură deschideri în mi multe plnuri, c de exemplu cominţii între culisări şi oscilosculări su plieri cominte cu deschideri oscilotnte MONTAJUL GEAMURILOR TERMOIZOLATOARE ASPECTE GENERALE Gemul termoizoltor - este un nsmlu formt din două su trei foi de sticlă, seprte de un distnţier din luminiu su oţel şi sigilte pe contur cu mteril etnşnt. Pentru îmunătăţire performnţelor termice, spţiul dintre foile de gem pote fi umplut cu gz inert rgon su krypton şi suplimentr se opteză pentru un distnţier cu rupere de punte termică. Grosime foii de sticlă este vriilă, c şi distnţ dintre ele, eficcitte produsului crescând direct proporţionl cu ceste. Configurţi uzulă descrie un gem Pg. 73/270

74 termoizoltor cu două foi de sticlă flot clră cu grosime de 4 mm şi distnţ dintre ele de 16 mm. Acest tip de gem este crcterizt de un coeficient de trnsfer termic de Ug = 2.4 W/mpK. Creştere rezistenţei termice gemurilor fost reliztă într-o primă etpă prin înlocuire în pchetul de gem unei foi de sticlă flot cu un cu emisivitte redusă, cunoscută su denumire de sticl Low-E şi nottă cu cifr reprezentând grosime urmtă de o steluţă în prte drept sus. De exemplu, gemul termoizoltor Low-E, * deţine un coeficient de trnsfer termic de Ug = 1.4 W/mpK. Introducere unui gz inert pentru ceeşi configurţie c mi sus, înlocuind erul dintre foi, scde vlore Ug l 1.1 W/mpK. Cu cât vlore Ug este mi mică, cu tât se diminueză pierdere de căldură prin gem. Întotdeun sticl Low-E se mplseză l interiorul locuinţei, ir fţ cu coperire în spţiul interior l pchetului de gem. În construcţi gemurilor termoizoltore se mi pot folosi diferite tipuri de sticlă cu proprietăţi de reflexie rzelor solre, precum şi diferite tipuri estetice, c de exemplu sticl colortă în msă, sltă, decortivă etc. Principiul de smlre foilor de gem este celşi, cordându-se tenţie procesului de etnşre cre r treui să sigure o protecţie împotriv pătrunderii umezelii în spţiul dintre foile de sticlă pe totă durt de utilizre gemului TIPURI DE GEAMURI În funcţie de configurţie: gemuri dule, cu două foi de sticlă de diferite grosimi, seprte de distnţiere de diferite tipuri şi lăţimi; gemuri triple, cu trei foi de sticlă de grosimi diferite, seprte de distnţiere de diferite tipuri şi lăţimi. În funcţie de tipul sticlei utilizte: gemuri flot, compuse din foi de sticlă clră; gemuri cu emisivitte redusă (Low-E), compuse din foi de sticlă clră cominte cu cele Low-E; gemuri decortive, compuse din foi de sticlă colorte, slte, imitţii vitrlii în cominţie cu sticl clră su Low-E; gemuri reflexive, compuse din foi de sticlă cu proprietăţi reflexive, mplste l exterior cominte cu sticl - Low-E; În funcţie de proprietăţile izoltore: gemuri izoltore termic, cu grosimi mri le întregului pchet şi utilizând foi de sticl Low-E; gemuri izoltore fonic, cu grosimi mri le întregului pchet într-o configurţie simetrică, cu foi de sticlă de diferite grosimi; gemuri ntiefrcţie şi ntiglonţ, cu grosimi mri le întregului pchet, utilizând foi de sticlă specile duplex su securit; Pg. 74/270

75 6.3 TEHNICI ŞI PROCEDURI DE LUCRU CERINŢE TEHNICE DE MONTAJ AL FERONERIEI Feroneri se monteză prin înşurure, mnul, prin utilizre dispozitivelor de înşurut electrice, cu turţi recomndtă de rot/min şi momentele de strângere în domeniul Nm; utomt, pe diferite unităţi utomte de înşurure dotte cu senzori de citire poziţionării găurilor unde treuie prinse mecnismele de închidere şi cu mgzii de şuruuri sortte pe dimetre şi lungimi de filetre. Îninte de montre propriu-zisă mecnismelor de feronerie u loc operţiile de găurire profilelor, frezre locşurilor şi deitre unor elemente componente. Găurire prelilă tocurilor şi cercevelelor se relizeză mnul după şlon, cu urghie electrice su utomt pe unităţi utomte dotte cu senzori de citire dimensiunilor profilelor şi reglje utomte distnţelor de poziţionre orificiilor. Frezre locşurilor pentru utuc, roscă, contrplcă se relizeză după şlone pe mşini pntogrf. Deitre elementelor de feronerie se referă, în czul unei deschideri oscilosculnte, l următorele: rţul moil l forfecei este direct proporţionl cu orizontl ferestrei; în cest cz, după montre trnsmisiei de colţ, se dimensioneză şi poi se deiteză rţul moil l forfecei; cremonul cu dulă deschidere este direct proporţionl cu verticl ferestrei; după ce se dimensioneză cremonul, se monteză trnsmisi-colţ şi prelungitorul inferior, se măsoră spţiul răms dintre ele şi poi se deiteză cremonul l dimensiune necesră; pe elementele de feronerie justile cre se deiteză sunt inscripţionte două numere cre reprezintă limit inferioră şi superioră le flţului cercevelei unde pot fi montte. Totă feroneri în mişcre reltivă se unge cu vselină. Producătorii de şuruuri du indicţii supr tipurilor de şuruuri şi modului corect de plicre, în funcţie de scopul utilizării CERINŢE TEHNICE DE CALARE A GEAMULUI TERMOIZOLATOR ŞI TEHNICI DE FIXARE A BAGHETELOR L montre gemurilor se folosesc mese de prindere pe verticlă rmelor tâmplăriei. Aplicre gemurilor presupune mi întâi operţi de clre şi poi ce de fixre. Montre clupurilor portnte si de eglizre Clupurile portnte şi de eglizre sunt relizte din plstic dur căror formă ţine cont de conturul interior l tocului su cercevelei şi oferă o suprfţă plnă de şezre pentru gemul termoizoltor. Pg. 75/270

76 Se monteză forţt prin clipsre, în prte de jos, cât mi prope de colţuri, fără coperi orificiile de drenj, ir în prte superior rmei se utilizeză clupuri mi lte decât gemul. Rolul clupurilor este cel de evit c cerceveu să formeze «săget mecnică» prin sigurre unei distriuţii uniforme greutăţii gemului. Se vor ve în vedere prescripţiile producătorului de profile şi gem termoizoltor referitore l poziţi şi numărul clupurilor, în funcţie de tipul deschiderii. Fixre ghetelor L tâmplări din PVC, deitre ghetelor de gem se execută l 45 grde, ghetele mi scurte se deiteză l dimensiune, ir cele lungi primesc un dos de 1-2 mm. În czul ghetelor retezte înclint se vor mont l început cele scurte, după cre se vor introduce cele lungi, uşor curte, linite l înclinţii şi lovite uşor, începând din mijloc spre exterior, cu jutorul unui ciocn din plstic. Bghetele sunt prevăzute cu grnitură încorportă şi clipseză în nutul profilelor. În timpul operţiei, se evită deformre profilului rmei. L tâmplări din luminiu, deitre ghetelor se relizeză în unghi drept, l dimensiune. Se introduc mi întâi ghetele mi lungi şi poi cele mi scurte. După clipsre ghetelor se introduc grniturile pentru etnş spţiul dintre gem şi ghetă. În cest cz, ghetele de gem nu sunt prevăzute cu grnitură încorportă PRELUCRAREA ŞI MONTAJUL ACCESORIILOR EXTERNE ALE TÂMPLĂRIEI Rulouri exteriore din Al, PVC Un rulou exterior este compus din lmele, cuti ruloului, şine de ghidre şi mecnismele de roluire. Lmelele pot fi din luminiu su PVC, cu su fără inserţie izoltore, într-o gmă lrgă de culori şi imitţii de lemn, în ton cu rmele tâmplăriei. Se livreză su formă de re lungi de 6 m şi în funcţie de sistem pot fi precuplte, de exemplu grupuri de câte 5 lmele. Lmelele se deiteză l dimensiune, cu fierăstrăul circulr pentru PVC su luminiu, poi se introduc cpetele în locşurile din şinele de ghidre. Profilele cutiei de rulou u lăţimi vrite, în funcţie de înălţime viztă pentru cuti de rulou cre treuie să sigure roluire tuturor lmelelor în poziţi ridictă. După deitre profilelor, ceste se clipseză împreună cu cpcele lterle. Urmeză introducere izolţiei de polistiren cre, de regulă, este formtă din două elemente, su cpcul superior şi desupr cpcului inferior, de revizie. Şinele de ghidre se deiteză l dimensiune şi se fixeză pe profilele de toc. Sunt prevăzute cu perii su grnituri pentru tenure zgomutului l lsre şi ridicre ruloului. Axul de roluire este metlic şi se livreză su formă de re lungi de 6m. Se deiteză l dimensiune. Mosorele, rulmenţii şi cpcele lterle le cutiei se livreză de regulă în ceeşi unitte de coletre. Pg. 76/270

77 Acţionre ruloului se pote reliz mnul cu jutorul unei chingi su electric prin telecomnd su timer. Asmlre dispozitivelor electrice de cţionre se relizeză conform indicţiilor producătorului. Cuti de rulou se fixeză de rm ferestrei cu jutorul unui profil intermedir în fz de execuţie tâmplăriei su l locul montjului. Glfuri pentru ferestre Deitre plăcilor de glf de lăţimi diferite se execută l dimensiune cu jutorul fierăstrielor cu discuri justte, în funcţie de mteril, luminiu su PVC. Glfurile de exterior se recomndă se execut din luminiu, ir cele de interior din PVC. Cpcele rotunjite de definitivre plăcilor de glf se livreză în set, stâng / drept, l diferite lăţimi le glfurilor su cuplte cp l cp. Acestă ultimă vrintă presupune în prelil operţi de deitre şi justre cpcelor l lăţime glfului. Profilul dptor ce cupleză plc de glf l profilul de toc, se deiteză l dimensiune şi se clipseză în profilul de toc în fz de producţie tâmplăriei. Aplicre glfurilor urmeză se reliz în fz de montj tâmplăriei. Prguri Profilele de prg se livreză su formă de re de 6 m din mterile diferite, Al, PVC, firă de sticlă. Profilele de prg destinte tâmplăriei din PVC nu se rmeză. Deitre se relizeză l dimensiune, ir prindere de toc se execută cu sisteme specile de prindere stâng drept, în fz de execuţie tâmplăriei. Fixre prgurilor în pode şi etnşre cestor urmeză se execut în fz de montj tâmplăriei. Plse de protecţie contr insectelor Pls contr insectelor pote fi încorportă în sistemul de rulou exterior pe un x seprt. Pls cooră pe şine de ghidre etnşte cu perii. O ltă vrintă de plicre plselor este ce su formă fixă su moilă. Se relizeză un cdru din profile din AL îminte mecnic în colţuri. Pls se prinde în nutul profilului. Cdrul se tşeză l tâmplărie cu cleme fixe su cu lmle tşte l tocul tâmplăriei. Pg. 77/270

78 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi 2 vrinte corecte din cele 3 existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Feroneri necesră pentru deschideri oscilnt sculnte pentru ferestre şi uşi: permite deschidere ferestrei pe două direcţii deschidere completă în jurul xei verticle şi deschidere l un unghi de 15 grde în jurul xei orizontle; nsmlul lmlei inferiore permite regljul poziţiei cntului într-o singură direcţie; lmlele nu depăşesc nivelul cntului în prte de sus su în ce de jos tâmplăriei. ENUNŢ 2 c Rolul clei portnte: rezăm fix pentru gemul termoizoltor; depărteză gemul de suprfţ interioră tocului/ cercevelei, permiţând stfel c eventulele infiltrţii de pă să circule către cnlele de drenj; sigură moilitte gemului termoizoltor. ENUNŢ 3 c ENUNŢ 4 Ctegori smlărilor demontile/detşile cuprinde: smlre feroneriei; smlări cu elemente filette; smlre rmăturii. Forfec este un element de feronerie pentru ferestr oscilosculntă cu o serie de prticulrităţi şi roluri: relizeză închidere ferestrei şi sculre în pln verticl; este compusă dintr-un rţ fix şi unul moil, cel fix fiind mplst în Pg. 78/270

79 c prte superioră cercevelei şi cel moil re două smlări: un este de tip mecnic şi demontil cu rţul fix şi dou smlre de tip cremlieră cu trnsmisi colţ. rţul moil este justil, în funcţie de înălţime ferestrei. ENUNŢ 5 c Filetre pentru fixre feroneriei pe toc re loc stfel: găurire tocului în vedere montării lmlelor, cu jutorul unui şlon; poziţionre lmlei superiore şi celei inferiore în găurile de ghidre; filetre propriu-zisă executându-se mnul. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Tehnic de introducere ghetelor retezte înclint presupune montre l început celor lungi, după cre celor scurte, uşor curte, linite l înclinţii şi lovite uşor, începând din mijloc spre exterior, cu jutorul unui ciocn din plstic. devărt; fls. ENUNŢ 7 În funcţie de mărime gemului termoizolnt, există mi multe puncte de fixre; ceste treuie clculte stfel încât să ţină cont de mele tipuri de cle: cele portnte şi cele jutătore. devărt; fls. ENUNŢ 8 ENUNŢ 9 În czul unei ferestre cu deschidere oscilosculntă, rţul moil l forfecei este direct proporţionl cu orizontl ferestrei! devărt; fls. Gemul ntiefrcţie este un gem lmint, cu 2 folii de sticlă, securizt cu folie ntiefrcţie, ce conţine în interior o peliculă din mteril rezistent cre îl fce solid în czul unui impct mecnic puternic. devărt; fls. Pg. 79/270

80 ENUNŢ 10 Glful exterior se monteză direct pe şplet şi poi se poziţioneză pe suporţi din metl, pentru se produce ventilţi peretelui. devărt; fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l următorele întreări. ENUNŢ 11 Cre sunt principlele tipuri de gemuri termoizoltore?... ENUNŢ 12 Cre sunt elementele constituente de feronerie pentru deschideri sculnte?... RECAPITULARE Operţiile ferente procesului de plicre/smlre componentelor detşile le tâmplăriei Componentele detşile le tâmplăriei sunt grniturile, feroneri, gemul termoizoltor şi diferite ccesorii specifice. Grniturile se plică mnul, prin introducere în nutul profilului, perimetrl fără întrerupere, fără întindere, cu etnşre corectă colţurilor şi cu îminre cp l cp, în prte de sus tâmplăriei, centrl, fără lipire. Feroneri oscilo-sculntă este compusă în principl din lmle, colţre, forfecă, cremon, puncte de închidere şi mâner. Feroneri se plică prin înşurure, mnul după şlone su utomt pe unităţi utomtizte, ţinând cont de prescripţiile producătorului de profile, în cee ce priveşte distnţele de poziţionre şi tipurile de şuruuri utilizte. Gemul termoizoltor pote fi dulu su triplu în diferite configurţii constructive, utilizând diverse tipuri de sticlă, în funcţie de crcteristicile izoltore termice su fonice urmărite su în funcţie de proprietăţile ntiefrcţie şi cerinţele estetice. Montjul gemurilor presupune operţi de clre, cu jutorul clupurilor portnte şi de eglizre, urmtă de operţi de fixre cu jutorul ghetelor de gem. Modul de deitre şi fixre ghetelor diferă l profilele din PVC, comprtiv cu cele din Al. Accesoriile specifice tâmplăriei sunt rulourile exteriore, glfurile, prgurile şi plsele contr insectelor. Rulourile sunt compuse din lmele, şine de ghidj, cuti ruloului şi mecnisme de cţionre. Asmlre ruloului presupune în principl operţiile de deitre şi smlre prin înşurure, clipsre etc. Cuti ruloului permite prin cpcul de revizie intervenţi forte uşoră în eventule czuri de defecţiune. Pg. 80/270

81 Glfurile de interior se relizeză din PVC, ir cele de exterior din Al su pitră nturlă. Deitre plăcilor de glf se execută în telierul de producţie, ir montjul cestor se relizeză ulterior în fz de montj tâmplăriei. Prgurile se monteză pe tocurile tâmplăriei, în fz de execuţie tâmplăriei şi se etnşez în fz de montj. Plsele contr insectelor pot fi încorporte în rulourile exteriore su tşte l rm tâmplăriei su form cdrului fix su moil. Concluzii Prte A Confecţioner Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice CAPITOLUL 3 Amplsre utiljelor în hl de producţie se fce urmărind fluxul tehnologic, pornind de l zon de depozitre mterilelor şi terminând cu livrre produselor finite, după efecture controlului finl. Orgnizre locului de muncă se v reliz ţinând cont de normele în vigore privind securitte muncii şi protecţi mediului. Echipmentele tehnice folosite pentru confecţionre tâmplăriei sunt specifice relizării operţiilor de deitre, frezre, rmre, sudre, devurre şi montre componentelor detşile necesre tâmplăriei din luminiu şi mse plstice. În telierele de producţie, procesul de fricţie este coordont de către un tehnolog/şef de telier su un inginer. Documentţi tehnică este compusă din desenul de nsmlu, desenul de execuţie, fiş tehnologică, precum şi mnulele de sistem şi instrucţiunile de prelucrre componentelor. Fiecre sistem de tâmplărie PVC re propriul sistem de codificre şi simolizre tuturor elementelor componente. CAPITOLUL 4 Operţiile fluxului tehnologic de prelucrre componentelor tâmplăriei din mse plstice: Operţi de tăiere (deitre) treuie să sigure rugozitte mică suprfeţelor seprte, precizi mre volumului su lungimii piesei, lips terilor de l form geometrică piesei, păstrre crcteristicilor mterilului în zon de seprre. Frezre este operţi de prelucrre mecnică prin şchiere pe mşinile de frezt,cu scule numite freze. Frez este o sculă şchietore cu mi multe tăişuri, pentru prelucrre suprfeţelor plne şi profilte cnlelor de diferite forme etc. Armre - Profilele din mteril plstic, în funcţie de cerinţele sttice şi de solicitările termice, vor fi rigidizte, în conformitte cu normtivele de lucru, cu profile metlice din oţel zinct şi din luminiu. Pg. 81/270

82 Sudre - Principiul de ză l sudării este sudre cp l cp prin presre, în cre cele două suprfeţe de îminre se încălzesc până l stre plstică, poi se unesc prin presre. Devurre presupune eliminre prin prelucrre solzilor de sudură din PVC cre se execută pe mşini utomte pentru curăţre colţurilor cre îndepărteză îngroşre cu cuţite de retezt şi freze. Etnşre - mjoritte sistemelor de profile întreuinţeză etnşre dulă. Etnşre este dispusă împrejurul cntului exterior, precum şi l celui interior l cercevelei şi conferă o dulă protecţie împotriv ploii şi vîntului. Montjul feroneriei - se vor utiliz numi şuruuri protejte împotriv coroziunii. În czul feroneriei portnte nu treuie c srcin de l ferestră să se trnsmită numi prin şuruuri. Operţi de îndoire profilelor PVC se relizeză cu jutorul cuptorului de încălzire profilului şi l unui conveior de form unui rc de cerc su semicerc, prin cre se relizeză curre propriu-zisă profilului între numite limite. Montjul gemului termoizoltor - vlore de întreuinţre unei ferestre din mteril plstic depinde evident de modul profesionl de sprijin şi fixre gemului. Ferestrele din mse plstice pot fi echipte cu gemuri tât l locul de montj, cât şi l cel de fricţie. CAPITOLUL 5 Fţă de celellte sisteme de tâmplărie, luminiul sigură ce mi ună rezistenţă l cţiune fctorilor de mediu, ce mi uşoră întreţinere, ce mi ogtă pletă coloristică şi rezistentă proprie metlelor, nefiind necesră rmre suplimentră - cee ce prelungeşte durt de viţă mecnismelor de închidere şi exercită o presiune minimă. Profilele din luminiu cu rieră termică sunt minim tricmerle, cmer exterioră şi ce interioră fiind din luminiu, ir ce intermediră din mteril plstic, mi exct polimidă, ce re rolul de elimin conductivitte termică metlului. Echipmentul individul de protectie, re c scop protejre lucrătorului de numiţi fctori de risc de ccidentre şi/su îmolnăvire (ex. măşti de gze/prf, centuri de sigurnţă, mănusi de protectie, încălţăminte de protecţie cu omeu metlic, şorţuri de protecţie, ochelri de protecţie etc.); costul echipmentului individul de protecţie este suportt în totlitte de către ngjtor (conform prevederilor HG 1048/2006). Treuie să se corde prioritte măsurilor de protecţie colectivă în rport cu măsurile de protecţie individulă. CAPITOLUL 6 A. Componentele detşile le tâmplăriei sunt grniturile, feroneri, gemul termoizoltor şi diferite ccesorii specifice. Grniturile se plică mnul prin introducere în nutul profilului, perimetrl fără întrerupere, respectându-se cerinţele specifice de lucru. Pg. 82/270

83 Feroneri oscilo-sculntă este compusă în principl din lmle, colţre, forfecă, cremon, puncte de închidere şi mâner. Gemul termoizoltor pote fi dulu su triplu, în diferite configurţii constructive, utilizând diverse tipuri de sticlă, în funcţie de crcteristicile izoltore termice su fonice urmărite su în funcţie de proprietăţile ntiefrcţie şi cerinţele estetice. B. Accesoriile specifice tâmplăriei sunt rulourile exteriore, glfurile, prgurile şi plsele contr insectelor. Rulourile sunt compuse din lmele, şine de ghidj, cuti ruloului şi mecnisme de cţionre. Glfurile de interior se relizeză din PVC, ir cele de exterior din luminiu su pitră nturlă. Prgurile se monteză pe tocurile tâmplăriei, în fz de execuţie tâmplăriei şi se etnşeză în fz de montj. Plsele contr insectelor pot fi încorporte în rulourile exteriore su tşte l rm tâmplăriei, su form de cdru fix su moil. Pg. 83/270

84 Prte B Confecţioner Gem Termoizoltor CAPITOLUL 7 MANIPULAREA FOILOR DE STICLĂ ŞI A MATERIALELOR AUXILIARE 7.1 TIPURI ŞI CARACTERISTICI DE PERFORMANŢĂ ALE FOILOR DE STICLĂ COMPOZIŢIA STICLEI Sticl silicto-sodo-clcică utiliztă în construcţii conţine mi multe componente: corp vitrifint - siliciu, introdus su form de nisip (între 70-72%); fondnt - sodiu, su form de cront şi sulft (în jur de 14%); stiliztor l cld - clcr (în jur de 10%); oxizi metlici - luminiu, mgneziu. Încorporre oxizilor metlici melioreză proprietăţile fizice le sticlei, în specil rezistenţ l cţiune genţilor tmosferici. Pentru numite tipuri de sticlă ceşti permit colorre în msă. Mod de fricţie Formre mestecului - în mestecul de mterii prime enumerte mi sus, se dugă sticlă sprtă, pentru diminu temperturile de fuziune; - trnsportul, presre, mestecre şi rdere sunt relizte utomt; - cest mestec este umezit, pentru se evit segregre diferitelor mterii şi degjre de prf. Cuptorul de fuzionre Elorre sticlei cuprinde trei fze esenţile: fuzionre - mteriile prime sunt topite l o tempertur de peste 1550 o C; fânre - sticl topită este omogeniztă şi sunt eliminte ulele de gz; condiţionre termică - sticl puţin vâscosă este răcită până ce vâscozitte s corespunde exigenţelor procedeului de turnre. Bi de cositor sticl lichidă este deverstă pe un "pt" de cositor topit l 1000 o C; sticl, fiind mi puţin densă decât cositorul, pluteşte pe cest şi formeză o "pnglică cu o grosime nturlă de l 6 7 mm; feţele sticlei sunt lustruite de suprfţ cositorului pe de-o prte, ir pe celltă prte de foc; Pg. 84/270

85 dispozitive specile, permit ccelerre su diminure curgerii sticlei, relizând stfel controlul grosimii. Cuptorul de detensionre l ieşire din i de cositor pnglic de sticlă devine rigidă, prin trecere cestei printr-un tunel de răcire. Tempertur sticlei scde de l 620 o C l 250 o C. Are loc poi o răcire lentă în er lier, cee ce permite degjre sticlei de tote tensiunile interne cre r pute provoc sprgere s l tăiere. Tăiere pnglic de sticlă solidifictă prin răcire, fiind până în cest moment continuă, este în finl tită utomt în foi de x mm PROPRIETĂŢI FIZICE ALE STICLEI Proprietăţi mecnice Figur 6. Densitte sticlei este de 2,5 cee ce însemnă o msă de 2,5 kg / mp şi mm de grosime pentru sticlă plnă;. Rezistenţ l compresie sticlei este forte ridictă respectiv N/mm 2 (1 000 MP) - cee ce însemnă că, pentru sprge un cu de sticlă de 1 cm, este necesră o încărcătură de 10 tone; c. Rezistenţ l îndoire o suprfţă de sticlă supusă flexării re o fţă de compresie şi un de extensie; rezistenţ l rupere l îndoire este de ordinul : 40 MP pentru o sticlă poliztă şi MP pentru o sticlă întărită; cest depinde de grosime, finisre mrginilor şi tipul de tăiere; vlore crescută rezistenţei sticlei întărite trtte SGG SECURIT, se dtoreză fptului că trtmentul preseză feţele sticlei un peste lt forte puternic; d. Elsticitte sticl este un mteril perfect elstic (nu prezintă niciodtă deformări permnente); e este în celşi timp frgilă (supusă unei îndoiri încrucişte, se sprge fără prezent fisuri prelile); e. Modulul de elsticitte Young "E" Pg. 85/270

86 exprimă forţ de trcţiune cre r treui teoretic plictă unei ucăţi de sticlă pentru -i trnsmite o lungire eglă cu lungime s iniţilă; f. Coeficientul Poisson "m" coeficientul de contrcţie lterlă. când o uctă dintr-un mteril suferă o lungire su influenţ unei cţiuni mecnice, se consttă o suţiere secţiunii sle; Pentru sticlă de construcţii: m = 0,22. Comportmentul termic. Diltţi liniră este exprimtă printr-un coeficient, măsurând lungire pe o unitte de lungime pentru o vriţie de 1 o C; cest coeficient este în generl dt pentru un domeniu de temperturi între 20 o şi 300 o C; coeficientul de diltţie liniră l sticlei este de: Tensiuni de ntură termică dtorită slei conductivităţi termice sticlei, încălzire şi răcire prţilă unei sticle ntreneză tensiuni ce pot provoc sprgeri denumite termice (şoc termic); când conditiile de utilizre riscă ntrenre într-o sticlă diferenţelor de temperturi importnte, v fi necesră lure precuţiilor suplimentre de montj şi de finisj. Crcteristici optice Trnsmisie luminosă (LT) Rportul dintre fluxul luminos trnsmis prin sticlă şi fluxul incident definit prin CIE D65 (distriuţie spectrlă cuprinsă între 380 şi 780 nm). Reflexie luminosă(lr) Rportul dintre fluxul luminos reflectt de sticlă şi fluxul incident definit prin CIE D65. Trnsmisi rzelor ultrviolete (UV) Proporţi de rze ultr-violete trnsmise (distriuţie spectrlă cuprinsă între 280 şi 380 nm). Crcteristici Energetice Trnsmisie energetică directă (DET) Procentul din fluxul de energie solră trnsmis în mod direct prin sticlă (distriuţie spectrlă cuprinsă între 300 şi 2150 nm). Reflexie energetică RE Procentul din fluxul de energie solră reflectt de către sticlă. Asorţi energetică EA Procentul din fluxul de energie solră sorit de către gemul su gemurile cre lcătuiesc fţd. Energi sorită este poi rerdită spre exteriorul su interiorul încăperii, în procente diferite ce depind tât de crcteristicile gemurilor, cât şi de Pg. 86/270

87 vitez vântului, curenţii de er din interiorul clădirii, temperturile exteriore şi interiore. Fctorul solr su Energi totlă trnsmisă SF Procentul totl de energie solră cre trece prin gem rportt l fluxul de energie solră incidentă. Energi totlă este sum dintre energi solră cre intră prin trnsmisi directă (DET) şi prte din energi sorită de gem (EA) cre este poi rdită spre interior. Coeficientul de umrire SC Coeficientul de umrire este lcătuit în urm împărţirii fctorului solr l 0.87 (reprezentând fctorul solr l unei sticle clre flot de 3 mm). Coeficientul de trnsfer termic (Stndrd Europen) k coeficientul de trnsfer termic (zt pe stndrdul CEN-ISO 9050); coeficientul de trnsfer termic (su U- vlue ) este sum termică în wtt trnsmisă pe oră prin 1m² de perete (gem) cu o diferenţă de 1º Kelvin între interior şi exterior ( W/m² K ) STICLA ŞI IZOLAŢIA TERMICĂ schimurile termice Pereţii vitrţi, sepră în generl două medii flte l temperturi diferite. Are loc deci, un trnsfer de căldură de l mediul cld l cel rece. Peretele vitrt re în celşi timp prticulritte de fi trnsprent l rdiţi solră cre genereză căldură. schimul de căldură de- lungul unui perete Schimurile termice de- lungul unui perete se fc în conformitte cu trei modele de propgre:. conducţi trnsferul de căldură în interiorul unui corp su între două corpuri flte în contct direct. Acest trnsfer se efectueză fără deplsre de mterie. Conductivitte termică sticlei este: l= 1,0 W/(m.K). convecţi trnsferul de căldură între suprfţ unui solid şi unui fluid lichid su gzos. Acest trnsfer este însoţit de o deplsre de mterie. c. rdiţi trnsferul de căldură rezultt dintr-un schim prin rdiţie între două corpuri flte l temperturi diferite. L tempertur mintă, cestă rdiţie se situeză în gm infrroşu cu lungimi de undă mi mri de 5 microni. d. emisivitte - este o crcteristică suprfeţelor unui corp. Cu cât emisivitte este mi mică, cu tât trnsferul de căldură prin rdiţie este mi mic. Emisivitte normlă "En" sticlei este de 0,89. Anumite tipuri de sticlă, pot fi coperite cu o depunere numită de josă emisivitte şi stfel, emisivitte sticlei v fi mi mică de 0,1. coeficienţi de schim superficil când un perete este în contct cu erul, el schimă căldură prin conducţie şi prin convecţie cu erul, şi prin rdiţie cu mediul. Pg. 87/270

88 nsmlul cestor trnsferuri termice, este definit într-o mnieră convenţionlă, pentru o numită viteză vântului, de emisivităţile şi temperturile întâlnite în jurul clădirii. trnsmisi termică de- lungul unui perete Coeficientul "U" trnsferurile termice de- lungul unui perete prin conducţie, convecţie şi rdiţie, se exprimă prin coeficientul "U". Acest reprezintă fluxul de căldură cre trverseză 1 m 2 de perete, l o diferenţă de tempertură de 1 o C între exteriorul şi interiorul încăperii. cu cât coeficientul "U" este mi mic, cu tât pierderile termice sunt mi mici. peretele vitrt pote fi făcut cu o sticlă simplă su cu o sticlă dulă, în l doile cz oţinându-se o mi ună izolţie termică. principiul sticlei dule este de închide între două foi de sticlă un strt de er imoil şi usct, în scopul de limit schimurile termice prin convecţie şi de profit de sl conductivitte termică erului flt între cele două foi de sticlă. Tel 1 meliorre coeficientului "U" l sticlei pentru meliorre coeficientului "U", treuie eliminte trnsferurile termice prin conducţie, convecţie şi rdiţie. fctor solr un perete vitrt este în generl trnsprent l rdiţi solră cre trnsportă energie. Fctorul solr l unui perete vitrt este prte de energie intrtă într-o încăpere rporttă l energi totlă incidentă. El v fi egl cu fluxul trnsmis în interior l cre se dună fluxul remis către exterior.cu cât fctorul solr este mi mic, cu tât este mi importntă cntitte de energie incidentă. Pg. 88/270 fctorul solr l ferestrei

89 fctorul solr l ferestrelor depinde de poziţi lor pe fţdă, de cntitte de lumină din timpul zilei şi de mterilul tâmplăriei. ilnţ energetic o ferestră este crcteriztă pe de o prte de pierderile termice definite de coeficientul "U" şi pe de lt prte de portul solr, definit prin fctorul solr. ilnţul energetic este dt de diferenţ între pierderile termice şi portul solr recuperil. ilnţul este negtiv când portul solr este mi mre decât pierderile. confortul termic corpul umn schimă căldură cu mediul înconjurător prin rdiţie. Astfel, o senzţie de frig pote fi simţită în propiere unui perete cu tempertur sczută, chir şi într-o încăpere cu o tempertură confortilă. Irn, dtorită unui coeficient "U" scăzut, tempertur feţei interiore peretelui vitrt v fi mult mi ridictă şi stfel efectul de perete rece v fi diminut. Astfel, se v pute st în propiere ferestrelor fără ve senzţie de disconfort, şi de semene se diminueză riscurile de condens. control solr - diminure porturilor energetice solre În timpul verii, condiţiile meteorologice sunt crcterizte de: - un cer degjt, - tempertur ridictă, - flux solr importnt, - vânt sl TIPURI DE STICLĂ Pnourile/componentele de sticlă treuie să fie un din următorele: 1. Produse de ză de sticlă conform EN 572-1: gem flot conform EN 572-2; gem rmt polist conform EN 572-3; gem trs conform EN 572-4; gem ornment conform EN 572-5; gem rmt ornment conform EN Produse specile pe ză de sticlă: gem orosilictic conform EN ; vitrocerm conform EN ; gem de sticlă silico-lclino-pământosă conform pren ; gemuri prelucrte: gem de sticlă silico-clco-sodică clit termic conform EN ; gem de securitte de sticlă silico-clco-sodică securizt termic conform EN ; gem de securitte de sticlă silico- clco-sodică securizt termic conform EN ; gem de sticlă silico-clco-sodică securizt chimic conform EN ; Pg. 89/270

90 gem de securitte rosilictic securizt termic conform EN ; gem de securitte de sticlă silico-lclino-pământosă securizt termic conform EN ; gem strtifict şi gem strtifict de securitte conform EN ISO 1543 părţile 1,2,3; gem peliculizt conform EN ; gem cu suprfţă prelucrtă (de exemplu slt cu nisip, grvt chimic); su lte gemuri prelucrte, de exemplu compoziţie gem/plstic, cre conţin un su mi multe din gemurile zice prelucrte, de mi sus, şi unul su mi multe strturi de mteril plstic; su lte gemuri coperite cre u su nu specificţii europene. Pnourile de gem, prelucrte su neprelucrte pot fi: trnsprente, trnslucide su opce; clre su colorte DESCRIERE. DOMENII DE APLICARE. SPECIFICAŢII TEHNICE 1. Gem flot din sticlă descriere gemul flot este frict prin flotre unei enzi continue de sticlă pe o ie metlică (prin tehnologi flot ); este frict din sticlă clcosodică, de înlt clitte, vând feţe pln prlele, suprfţă nturlă şi trnsprenţă nedistorsiontă. domenii de plicre în fricre gemurilor izolnte şi oriunde există pretenţii deoseite l trnsmisi de lumină şi spectul estetic l suprfeţei cu gemuri; pentru ferestre, sere, învelitori exteriore de sticlă le clădirilor etc. gemul se pote cur, căli, strtific, emil, imprim şi folosi pentru gemuri izolnte dule. dimensiuni şi mod de mlre Lăţime enzii Grosime gemului Lungime gemului 3210 mm 3,4,5,6,8,10 mm 6000 mm Tel 2 mlte pe rstele, trnsport cu semiremorcă specilă; Lăţime enzii 3210 mm Grosime gemului Lungime gemului 3,4,5,6,8,10 mm 2000,2250,2400 mm Pg. 90/270 Tel 3 mlte în mlje specile de tip End-cup ( ECD din lemn)

91 Lăţime enzii Grosime gemului Lungime gemului 1600 mm 2,1-3,4,5,6 mm 2000 mm Tel 4 mod de depozitre în poziţie verticlă, l loc usct coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticl. 2. Gem turnt lmint, ornmentl descriere gemul este frict prin tehnologi de lminre continuă între doi cilindri; gemul ornmentl este ornmentt pe un su eventul, pe mele părţi; mele tipuri pot fi fricte în vrintele din sticlă clră, ronz su glenă, ir unele modele şi în vrintele din sticlă incoloră mtă, ronz mtă şi glenă mtă. domenii de plicre l comprtimentre decortivă spţiului prin gemuri cu trnsprenţ tenută, l vitrlii su l gemuri de ferestre şi uşi pentru meţine trnsprenţ luminosă optimă şi scunde privelişti nedorite. gemul se pote cur, căli, strtific şi folosi pentru gemuri izolnte dule. dimensiuni grosime gemului( mm) / 3,4,5,6,8,10 dimensiuni mxime (mm) / 2520 x 4500 mod de depozitre în poziţie verticlă, l loc usct, coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticl. 3. Gem lmint prevăzut cu rmătură din sârmă descriere gem lmint neted (fără ornmente) su ornmentt pe un su pe mele părţi, prevăzut cu rmătură din sârmă cre sigură coeziune în cz de sprgere gemului; rmătur din sârmă se lmineză în nd de sticlă, prlel cu suprfţ, în timpul lminării şi fsonării; gemul rmt polizt este un gem cu trtment specil de suprfţă. domenii de plicre l gemurile puse în goluri din construcţie, l hle de productie, l ferestre înclinte, l lumintore, l ferestre din pivniţe, l ferestre montte în uşile de l intrre în csă, l gemurile lustrdelor de pe lcone, l puţuri de scensor, c şi l vitrjele exteriore de fţdă. dimensiuni Grosime gemului (mm)/6,7,9 Pg. 91/270

92 dimensiuni mxime (mm) 2520 x 4500 pe z înţelegerii cu producătorul, cest gem pote fi livrt curt, cu formtul mxim l gemului curt, în form desfăşurtă de 2000x1000 mm şi cu înălţime curării până l 450 mm. mod de depozitre în poziţie verticlă, l loc usct coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticl. 4. Gemuri curte descriere se frică prin tehnologi curării gemurilor cu jutorul unor tipre specile pentru curur cilindrică solicittă; se pot cur gemuri monolitice netede de 2-12 mm grosime, gemuri colorte în msă (Stopsol), gemuri opce, ornmentle, şi cele prevăzute cu rmătur de sârm, gemul rmt polizt Pilkington, gemuri mte, colorte su de sigurnţă, strtificte cu o folie clră, eventul colortă de 0,8 mm grosime su gemuri de tip Giesshrtz ; în unele czuri gemurile pot ve muchii, orificii, decupări, pot fi prelucrte, şlefuite su lustruite. Gemurile dule izolnte curte pot fi cominte cu gemurile menţionte mi sus în vrint clsică. domenii de plicre Vitrine, glerii, tejghele, moile curte, elemente decortive, vitrjele clădirilor relizte din gemuri, scări în spirlă, puţuri de scensor, construcţiile ferestrelor etc. specificţii tehnice Tipuri de ză de cururi/dimensiuni mxime Precizi curării muchiei tăite fţă de şlon 2 mm pentru cururi simple; 3 mm pentru cururi complexe; dimensiuni Formte mxime (mm) x 3000; mod de depozitre l loc usct, coperit şi l temperturi stile, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticl. 5. Gem sornt colort în msă descriere este gemul trnsprent clr su colort în msă; sticlă colortă (ronz, gri, verde, lstru închis) se oţine prin dăugre unor oxizi metlici în msă sticlosă în timpul topirii; sore o mre cntitte de energie solră, împiedicând stfel pătrundere ei excesivă în interior. Nunţ culorii este într-o mre măsur influenţtă de grosime gemului. De cee se recomndă folosire unei singure grosimi de gem pentru întreg suprfţ cu gemuri puse. Pg. 92/270

93 proprietăţi Se crcterizeză prin: efectul colort tât în interior, cât şi în exterior; reflexi slă luminii; protecţi împotriv rdiţiei solre prin sorţi energiei solre. domenii de plicre L fţde relizte în întregime din sticlă, l pereţi despărţitori, l uşi relizte complet din sticlă, l lustrde etc. 6. Gemul reflexiv descriere gem monolitic reflectoriznt, prsolr; rezistenţă îndeosei l condiţiile extreme de mediu; orientre peliculei influenţeză vlore reflexiei, precum şi nunţ definitivă culorii gemului. Gemul reflexiv se frică în două vrinte:. cu reflexe rgintii şi cu o nunţă fină de chihlimr (în culorile clră, ronz, gri, verde şi lstru închis);. cu strălucire lstră-rgintie (în culorile clră, gri, verde şi lstru închis); Acest tip de gem se pote securiz, emil, strtific, cur şi utiliz pentru gemuri izolnte dule. domenii de plicre L fţde, pereţi despărţitori, uşi, lustrde etc., relizte în întregime din sticlă: Tipuri Grosimi Dimensiuni mxime Reflexiv - clr, ronz, verde,gri 4,5,6,8 600 x 3210 Reflexiv - clr, ronz, verde, gri 4,5,6,8 600 x 3210 Reflexiv - clr,ronz, verde, gri 4,5,6,8 600 x 3210 Reflexiv - lstru închis 6, x 3210 Tel 5 7. Gem trnsprent reflectoriznt descriere este gemul frict din sticlă flot clră su colortă pe cre sunt depuse, prin procedeul electromgnetic, în condiţiile de vid extrem, lije de metle; sigură protecţi împotriv pătrunderii excesive energiei solre, prezentând o gmă lrgă de vlori de trnsmisie şi de reflexie luminii. proprietăţi o gm lrgă puterii de reflexie (7-42); o gm lrgă culorilor reflectoriznte cre ies forte ine în întâmpinre cerinţelor rhitecturii contemporne; diferenţiere proprietăţilor de trnsmisie în funcţie de grosime strtului şi tipului de gem folosit. Pg. 93/270

94 Gemul reflectoriznt se pote folosi c: gem simplu; gem simplu cu o folie de culore închisă plictă pe prte din spte; gem izolnt cu vlori K între 2,3 şi 2,7 W m 2 K1; domenii de plicre L vitrjele exteriore de sticlă le clădirilor, l ferestre etc. 8. Gem trnsprent cu emisivitte scăzută descriere este o sticlă monolitică cu un strt funcţionl de oxizi metlici depus prin procedeul electromgnetic pe un din suprfeţele gemului flot; cest strt ridică sustnţil proprietăţile termoizolnte le gemului; strtul, pe lângă fptul că reflectă o mre prte rdiţiei termice în interiorul încăperii, permite, totodtă, pătrundere mximă energiei solre. domenii de plicre l fţde, ferestre, grădini de irnă etc. relizte în întregime din sticlă. dimensiuni grosime gemului (mm)/ dimensiuni mxime (mm)/ 6000 x 3210 mod de depozitre în poziţie verticlă, l loc usct coperit şi l temperturi stile, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticl, protejt împotriv rdiţiei solre directe; se recomndă protejre strtului împotriv depunerii de prf. 9. Gem securizt descriere gemul flot călit cu rigiditte sporită şi rezistenţă l schimări ruşte de tempertură; suprfţ este netedă, luciosă. În czul distrugerii, gemul de dezintegreză în frgmente mici, nescuţite fiind elimintă posiilitte de se răni; gemul călit nu se mi pote modific prin tăiere, găurire etc.; gemul călit se pote strtific şi se pote folosi pentru gemuri dule izolnte. domenii de plicre l vitrje menite să sigure condiţiile de securitte: pentru pereţi exteriori şi interiori din clădiri, l gemurile lustrdelor de pe lcone, l uşi relizte complet din sticlă, l terse, vernde, lcone, grădini de irnă, cine telefonice, cine de duş, pereţi de sqush etc. Avntje: rezistenţă mecnică sporită conform EHK 43; termostilitte sporită conform EN ; securitte l sprgere conform EN ; Dimensiuni Pg. 94/270

95 Grosime gemului (mm) Dimensiuni mxime (mm) Dimensiuni minime (mm) Tel x x x x 350 5,6,8,10, x x 350 mod de depozitre în poziţie verticlă, l loc usct, coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticlă, pe plăci din lemn. 10. Gem de securitte din sticlă strtifictă descriere gemul din sticlă strtifictă constituie un element de construcţie excepţionl pentru vitrjele de sigurnţă. gemul strtifict se frică prin îminre plnă două su mi multor foi de sticlă flot clră, colortă, reflectorizntă su de sticlă ornmentlă cu unul su cu mi multe strturi de folie din polivinilutirl (PVB) clră, colortă, trnsprentă su opcă, crcteriztă prin rigiditte deoseită, deziune şi elsticitte; în czul sprgerii gemului, ciourile rămân prinse pe folie, cee ce duce l scădere su eliminre totlă ccidentării omenilor. domenii de plicre l ferestre, uşi, pereţi despărţitori, oriunde există pericol de ccidentre cu ciouri scuţite, l punere gemurilor din susolurile clădirilor de locuit, din coperiş, din mgzine cu mărfuri exclusive, l punere gemurilor de sigurnţă în pvilione de nimle sltice, cvrii etc. l gemurile cu rezistenţă grnttă împotriv pătrunderii forţte de l ghişee l oficii poştle, irouri de schim şi ănci. Avntjele montării gemurilor de sigurnţă: sigură protecţi personelor şi oiectivelor împotriv vătămării, furtului su tcurilor forţte; scde orire, reflectă căldur, sore sunetul, reduce trecere rzelor UV; se crcterizeză prin rezistenţă l uzură, l coroziune şi l genţi tmosferici; prin cominre de gemuri reflectoriznte colorte su clre cu folii se pote oţine o serie de funcţii şi efecte ce permit relizre celor mi exigente solicitări le rhitecţilor Dimensiuni Grosimi de sticlă (mm) Dimensiune mximă (mm) 6,2* 2250 x 3210 (până l 4000) ** 2+2 si x 2500 Mod de depozitre Pg. 95/270 în poziţie verticlă, l loc usct coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticlă. 11. Gemuri dule

96 descriere gemul dulu izolnt este relizt din două gemuri cu grosimile corespunzând cerinţelor funcţionle şi mecnice, distnţ dintre ele fiind delimittă de profilul distnţier cu cvitte umplută de gent de uscre; îminre perimetrlă gemurilor de sticlă şi profilului distnţier se fce cu jutorul unui chit deziv cu plsticitte permnentă; construcţi sigură închidere ermetică cvităţii dintre cele două gemuri; pentru îndeplinire diferitelor funcţii se relizeză cominţii de diferite tipuri de sticlă, prin cre se pot sigur: funcţie prsolră, termoizolre sporită, funcţie de izolre fonică, funcţie de securitte; gemurile izolnte nu constituie un element utoportnt. domenii de plicre L ferestre, grădini de irnă, fţde relizte complet din sticlă etc. dimensiuni Grosime gemului (mm) Grosime totlă (mm) Dimensiuni mxime (mm) (gem + cvitte cu er+gem) x x 3500 Menţiune: pe z înţelegerii cu producătorul pot fi livrte şi gemuri dule cu profil distnţier de lte lăţimi, precum şi diferite cominţii de gemuri de sigurnţă, gemuri ornmentle (clre şi colorte), gemuri flot colorte în msă, în culorile ronz, verde gri su cu trtment specil de suprfţă, scăzând sustnţil coeficientul de trnsprenţă su eventul, gemuri cre regleză energi solră. gemurile pot ve forme neregulte, ir suprfţ gemului pote fi, eventul, împărţită optic, în cvitte, cu o grilă decortivă su de sigurnţă. cvitte pote fi umplută cu er, cu gze termoizolnte su fonoizolnte. 12. Gemuri dule izolnte cu termoizolre sporită descriere gemul interior este înlocuit cu sticlă cu emisivitte redusă (pe suprfţ gemului este depus un strt specil de oxizi metlici), cee ce reduce sustnţil coeficientul de trnsfer termic Ug. o ltă îmunătăţire se pote oţine prin înlocuire erului din cvitte sticlei izolnte cu un gz cu conductivitte termic redusă (rgon). domeniu de plicre l fţde relizte complet din sticlă, ferestre, grădini de irnă etc. mod de depozitre în poziţie verticlă, pe plăci din lemn, l loc usct coperit şi l tempertură stilă, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticlă, protejt împotriv rdiţiei solre directe. Pg. 96/270

97 13. Gem opc descriere gemul opc colort în msă, frict printr-o tehnologie în prezent unică, de turnre msei sticlose şi de lminre ei pe o ms de turnre; suprfţ de sus gemului este netedă şi luciosă, ir suprfţ de jos este uşor cneltă (prte de sus gemului se pote fric şi cu suprfţ ornmentlă 4 modele); se frică în culorile: l, gri, ej, de mrmură, negru, ir gemul trnslucid în culorile: verde închis, lstru, lil. Proprietăţi: este un mteril rezistent l cizi şi ze, nesornt, neporos, rezistent l îngheţ, ntigrfiti; este un mteril igienic destint plicţiilor din domeniile construcţiilor şi sănătăţii, precum şi în industri limentră. domenii de plicre l fţde, învelitori de suprfeţe mri, pe pereţii psjelor suterne şi l scărilor, l ăi, l pereţi despărţitori, în interiore luxose; gemul se pote căli, ir după o înţelegere cu producătorul se pote şi cur, se pote folosi pentru gemuri dule izolnte şi pentru pnouri sndwich termoizolnte. mod de depozitre l loc usct, coperit şi l temperturi stile, fără prezenţ urilor de sustnţe cre tcă sticlă. 14. Gem cu rezistenţ ntifoc sporită descriere este un gem clr (cu o uşoră tentă de mră), trnsprent în structur strtifictă cu interspţiul umplut cu un compus specil. Proprietăţi: În cz de foc, mterilul de legătură dintre sticle expndeză l circ 20 0 C şi trnsformă gemul într-un scut rigid şi opc.de îndtă ce cest scut opc este cret, gemul corespunde următorelor criterii: criteriul de rigiditte: gemul nu se v sprge şi nu v permite trecere flăcărilor, fumului şi gzelor fierinţi; focul nu se v răspândi în cmerele lăturte; criteriul de izolre: gemul nu v trnsmite căldură, nici prin conductivitte şi nici prin rdiţie; limiteză pericolul prinderii mterilelor inflmile şi v sigur evcure clădirii fără pnică (personele nu vor vede flăcări şi nu vor simţi căldură). utilizre în locuri în cre normele de protecţie ntifoc cer o rezistenţă specifică ntifoc şi unde lumin nturlă şi trnsprenţ sunt necesre, de exemplu: spitle, şcoli, resturnte, ănci, mgzine, centre comercile, clădiri de irouri, eroporturi, depozite, lortore etc. Pg. 97/270

98 dimensiuni Grosime gem (mm) 12,16,17,21,25,35, x 2300 Dimensiune mximă (mm) depozitre în încăperi suficient de ventilte, cu temperturi între 20 si 40 C, fără rdiţii solre directe; când se trnsportă în lăzi, treuie să fie întotdeun în poziţie verticlă; în czul trnsportului pe rstele gemul treuie să fie uşor înclint (6-7 0 de l verticlă), complet rezemt şi ine ncort; numărul de gemuri dintr-o stivă nu pote depăşi 20 de ucăţi; un distnţier mole treuie pus pentru seprre fiecărui pnou de gem. 7.2 TIPURI DE DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT ASPECTE PRIVIND ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE ALE INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT Mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt reprezintă elementul indispensil în procesul de mecnizre şi utomtizre l lucrărilor de încărcre şi descărcre şi de trnsport în interiorul şntierelor, l depozitelor, l telierelor de producţie sigurând: distriuţi mterilelor intrte în orgnizţie între diferite secţii/teliere su între depozitele cestor; trnsportul pieselor între diferite locuri de muncă din celşi telier, conform procesului tehnologic; trnsportul producţiei finite şi l deşeurilor l punctele de încărcre, pentru fi trnsportte în exteriorul orgnizţiei. Prin mecnizre operţiilor de ridict şi trnsportt, durt trnsportului se reduce, productivitte muncii creşte, se îmunătăţeşte grdul de utilizre l suprfetelor de producţie, se reduce costul produselor şi se îmunătăţesc condiţiile de muncă. Mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt se prezintă într-o vriette mre de tipuri constructive din cre se deoseesc: Instlţiile de ridict sunt destinte în specil ridicării srcinilor individule şi uneori, deplsării cestor pe distnţe mici. srcinile sunt deplste intermitent, prin operţii seprte, executte de mecnisme distincte. mecnismele respective sunt independente, ir simultneitte unor operţii se oţine numi prin mnevră. Pg. 98/270

99 funcţionre instlţiilor de ridict constă în pucre srcinilor, efecture unei su mi multor deplsări, poi depunere srcinilor l locul de descărcre. mişcările respective necesită o deservire mnulă, c şi legre şi desprindere din cârlig srcinilor de diferite forme. instlţiile de ridict sunt crcterizte prin existenţ unei curse inctive de înpoiere în gol. Mecnismele de ridict pot fi independente su părţi componente le instlţiilor de ridict. Din cestă grupă fc prte: vinciurile, plnele, troliile, căruciorele monomşină şi prtele de trcţiune. Mecnismele de ridict pot fi stţionre (fixe), trnsportile (portile) su moile (utodeplsile) şi când fc prte dintr-o mcr, ele se numesc mecnisme de cţionre. Instlţiile de trnsport continuu în cestă ctegorie intră trnsportorele, instlţiile de trnsordre, instlţiile uxilire, instlţiile pneumtice şi instlţiile hidrulice. ceste deplseză srcinile într-o singură direcţie; sunt destinte deplsării srcinilor vărste şi nu sunt nepărt prevăzute cu mecnisme de prindere su de ridict. punctele de încărcre şi descărcre srcinilor l stfel de instlţii sunt fixe, c şi triectoriile cestor. Instlţiile pentru trnsporturi terestre (uzinle) sunt constituite din căruciore fără şine, instlţiile de mnevră şi de deplsre prin rulre. Componenţ mşinilor, utiljelor şi instlţiilor de ridict şi trnsportt În fr orgnelor de mşini cu întreuinţre generlă (rori, lgăre, rcuri) mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt u în construcţi lor orgne specifice cum sunt: Elemente flexiile pentru ridicre şi trcţiune (frânghii, cluri, lnţuri); Elemente pentru ghidre şi cţionre elementelor flexiile (role, roţi profilte, toe); Orgne de prindere srcinilor (cârlige, ochiuri, cleşti, ene, greifere); Orgne de locre şi frânre (opritore, frâne); Orgne pentru deplsre (roţile de rulre şi şinele); Orgne şi instlţii de cţionre. 7.3 CERINŢE PRIVIND SECURITATEA ÎN MUNCĂ LA MANIPULAREA MASELOR / MATERIALELOR MANUAL ŞI PRIN INTERMEDIUL DISPOZITIVELOR / ECHIPA- MENTELOR / VEHICULELOR Pg. 99/270 Prin mnipulre mnulă mselor se înţelege orice tip de trnsport su susţinere unei mse de către unul ori mi mulţi lucrători, inclusiv ridicre, şezre, împingere, trgere, purtre su deplsre unei mse cre, dtorită crcteristicilor cestei su condiţiilor ergonomice necorespunzătore, prezintă

100 riscuri pentru lucrători, în specil fecţiuni dorsolomre (conform prevederilor HG 1051/2006). Crcteristicile mediului de muncă pot determin o creştere riscurilor, în specil de fecţiuni dorsolomre: dcă nu există suficient spţiu lier, în specil pe verticlă, pentru relizre ctivităţii; solul prezintă denivelări, prezentând pericole de împiedicre, su este lunecos pentru încălţăminte lucrătorului; locul de muncă su mediul de muncă nu permite lucrătorului mnipulre mnulă mselor l o înălţime sigură su într-o poziţie de lucru confortilă; solul su plnul de lucru prezintă denivelări cre implică mnipulre msei l diferite niveluri; solul su plnul de sprijin l piciorului este instil; tempertur, umiditte su circulţi erului este necorespunzătore. Lucrătorul este expus unor riscuri mri dcă nu re o condiţie fizică c să execute srcin de muncă respectivă, portă îmrăcăminte, încălţăminte su lte oiecte personle necorespunzătore; nu re cunoştinţe su instruire suficientă ori decvtă. L efecture operţiilor de mnipulre şi trnsport prin purtre mselor, se vor reprtiz numi lucrătorii cre corespund din punct de vedere fizic. De ltfel, se interzice mnipulre frecventă şi prelungită srcinilor fără efecture unor controle medicle periodice. Se interzice trnsportul prin purtre mselor cre nu u sisteme de prindere corespunzătore. Oiectele mlte în cutii, lăzi etc., treuie fixte în interiorul mljelor. Mnipulre şi trnsportul prin purtre mselor cre u mrgini su suprfeţe tăietore (foile de sticlă) su cre dtorită nturii lor pot produce leziuni le mâinilor se v fce numi cu plmre. Îninte de încărcre, se vor exmin mljele mterilelor de către conducătorul formţiei de lucru. Nu se vor încărc mterilele le căror mlje sunt deteriorte. Îninte de începe operţiile de încărcre su descărcre vehiculelor l rmp, între cest şi vehicul se v şez un podeţ de trecere pentru prelure denivelărilor existente. Podeţele orizontle su înclinte, destinte circulţiei şi operţiilor de trnsport mnul, vor fi rezistente, stfel încât să nu se rcuiscă viziil su greutte srcinii. Aceste nu vor fi lunecose şi vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixre sigure, pentru evitre deplsării lor în timpul lucrului. Îninte de începere operţiilor de încărcre/descărcre dintr-un mijloc de trnsport mecnizt, cest v fi sigurt contr deplsării necomndte, prin frânre cu mecnismul de frânre propriu pe teren orizontl şi prin frânre cu mecnism propriu de frânre şi cu soţi de oprire pe teren în pntă. Pg. 100/270

101 Se interzice deplsre vehiculelor în timpul efectuării operţiilor de încărcre su descărcre. Depozitre mterilelor depozitre mterilelor se fce stfel încât să se excludă pericolul de ccidentre, incendii şi explozii; l stivuire mterilelor în depozite (mgzii), greutte stivelor nu v depăşi srcin mximă rfturilor; stivele vor fi construite din mterile cu celeşi forme şi dimensiuni su din mlje de celşi tip şi dimensiuni; stivuire mterilelor su mljelor cu forme geometrice diferite nu este permisă; depozitre mterilelor se v fce stfel încât să nu se producă locre tlourilor electrice, uşilor de cces, hidrnţilor de incendiu su ltor mijloce de stingere incendiilor; stilire din timp locurilor de depozitre pentru fiecre produs (foi de sticlă, mterile uxilire); trseul pe cre îl prcurge ngjtul în timpul trnsportului prin purtre nu treuie să fie cu ostcole, instil su lunecos; se interzice trnsportul prin purtre mselor cre impiedică viziilitte su nu u sisteme de prindere corespunzătore; deplsările în zon de depozitre se vor fce cu tenţie; nu sunt permise glumele (împingere, împiedicre, lergre) cre pot conduce l ccidente; se interzice depozitre dezordontă şi împrăştiere mterilelor în depozit. Stivuire mterilelor su mljelor cu forme geometrice diferite nu este permisă. L încărcre şi descărcre vehiculelor, slriţii treuie să fie stfel sezţi încât să nu se lovescă între ei cu uneltele de lucru su cu mterilul cre se mnipuleză. Distnţ dintre doi încărcători mnuli cre lucreză în celşi timp l încărcre/descărcre, treuie să fie de cel puţin 3 m. Lucrătorii treuie să stţioneze lterl în timpul descărcării INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE LUCRU PRIVIND MANIPULAREA FOILOR DE STICLĂ Modul de şezre foilor de sticlă pe rstel Treuie să se îndeplinescă următorele condiţii: ld de foi de sticlă se v şez pe rstel cu motostivuitorul; treuie să se sigure prlelismul între foi de sticlă şi rstel; pentru cest, se vor mont pene între coli şi rstel; col de sticlă se v găsi l mxim 400 mm în exterior fţă de rstel; se v reliz deplsre căruciorului pe cre se găseşte rţul cu ventuze, prin păsre utonului verde situt pe pnoul de comndă. se vor stili clr poziţi lăzilor de gem pe rstele (A 1 - LOW-E, A 2 - LOW-E, B 1 - clr, B 2 clr). Poziţiile A sunt pe prte cu pnoul de comndă, B pe prte opusă pnoului de comndă. Pg. 101/270

102 Îninte de începere lucrului se vor respect următorele condiţii cu privire l un desfăşurre procesului de producţie: Alimentre stoctorelor cu lăzi de sticlă se v reliz cu jutorul unui motostivuitor specil construit, vând prevăzut pe lme un jug pentru fixre lăzilor. Stivuitorul treuie să iă o srcină de ridicre de minim kg l o înălţime de mm. Mnevrele de încărcre-descărcre le stoctorelor de sticlă se vor reliz dor de către personlul utorizt cre deţine utilj în une condiţii de funcţionre şi dor în prezenţ responsilului locului de muncă. Acest îşi v însuşi temeinic tote condiţiile de lucru l cest post, c de exemplu: vlore unghiului de înclinre l stoctorelor în pln verticl mxim 7 0, cpcitte de depozitre stoctorelor mxim 2 lăzi (uzul, se v lucr cu 1 ldă). GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm s încercuiţi o singură vrintă corectă din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Cre sunt crcteristicile unui gem securizt? suprfţ este cu sperităţi, mtă; în czul distrugerii, gemul se dezintegreză în frgmente mici, nescuţite, fiind elimintă posiilitte de vătămre; gemul se pote modific prin tăiere, găurire. ENUNŢ 2 Cre sunt condiţiile de trnsport l gemului cu rezistenţă ntifoc sporită? se trnsportă în lăzi, în poziţie orizontlă; în czul trnsportului pe rstele, gemul treuie să fie uşor înclint de l verticlă, complet rezemt şi ine ncort; Pg. 102/270 c un distnţier rigid treuie pus pentru seprre fiecărui pnou de gem.

103 ENUNŢ 3 c Cre sunt prticulrităţile instlţiilor de ridict? sunt destinte în specil ridicării srcinilor individule, deplsării cestor pe distnţe mici; existenţ unei curse ctive de înpoiere în gol; necesită o deservire utomtă, c şi legre şi desprindere din cârlig srcinilor de diferite forme. ENUNŢ 4 c Mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt u în construcţi lor orgne specifice cum sunt: orgne de prindere srcinilor: opritore, frâne; orgne de locre şi frânre: cârlige, ochiuri, cleşti, ene, greifere; orgne pentru deplsre: roţile de rulre şi şinele. ENUNŢ 5 c Alimentre stoctorelor cu lăzi de sticlă se v reliz cu jutorul unui motostivuitor specil construit, vând prevăzut pe lme un jug pentru fixre lăzilor. Cre este vlore minimă srcinii de ridicre şi înălţime de ridicre? srcin de ridicre este de minim kg şi înălţime de mm; srcin de ridicre este de minim kg şi înălţime de mm; srcin de ridicre este de minim kg şi înălţime de mm. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Gemul securizt re rezistenţă mecnică sporită, termostilitte sporită, securitte l sprgere. Adevărt; Fls. Pg. 103/270 ENUNŢ 7 Unul din vntjele montării gemurilor de sigurnţă este cel de sigur protecţi personelor şi oiectivelor împotriv vătămării, furtului su tcurilor forţte. Adevărt;

104 Fls. ENUNŢ 8 În modul de şezre foilor de sticlă pe rstel este necesr să se sigure prlelismul între foi de gem şi rstel şi se vor mont distnţiere de luminiu între coli şi rstel. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 Orgne de prindere srcinilor sunt cârlige, ochiuri, cleşti, ene şi greiferele. Adevărt; Fls. ENUNŢ 10 Vlore unghiului de înclinre l stoctorelor în pln verticl este de mxim 27 0, ir cpcitte de depozitre stoctorelor este de mxim 3 lăzi. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! ENUNŢ 11 Cre sunt tipurile de gem cel mi frecvent utilizte? ENUNŢ 12 Precizţi minim trei proprietăţi mecnice le sticlei! RECAPITULARE TIPURI ŞI CARACTERISTICI DE PERFORMANŢĂ ALE FOILOR DE STICLĂ Sticlă silicto-sodo-clcică utiliztă în construcţii conţine mi multe componente: corp vitrifint - siliciu, fondnt - sodiu, stiliztor l cld clcr, oxizi metlici - luminiu, mgneziu. Proprietăţi mecnice Densitte sticlei este de 2,5; Pg. 104/270

105 Rezistenţ l compresie sticlei este forte ridictă; Rezistenţ l îndoire; Elsticitte; Modulul de elsticitte Young "E"; Coeficientul lui Poisson "m"; Comportmentul termic Diltţi liniră; Tensiuni de ntură termică; Crcteristici optice Trnsmisie luminosă (LT); Reflexie luminosă( LR); Trnsmisi rzelor ultrviolete (UV); Crcteristici Energetice Trnsmisie energetică directă (DET); Reflexie energetică RE; Asorţi energetică EA; Fctorul solr su Energi totlă trnsmisă SF; Coeficientul de umrire SC; Coeficientul de trnsfer termic (Stndrd Europen). TIPURI DE DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT Mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt se prezintă într-o vriette mre de tipuri constructive din cre se deoseesc: Instlţiile de ridict sunt destinte în specil ridicării srcinilor individule şi uneori, deplsării cestor pe distnţe mici. Mecnismele de ridict pot fi stţionre (fixe), trnsportile (portile) su moile (utodeplsile) şi când fc prte dintr-o mcr, ele se numesc mecnisme de cţionre. Instlţiile de trnsport continuu ceste deplseză srcinile într-o singură direcţie; sunt destinte deplsării srcinilor vărste şi nu sunt nepărt prevăzute cu mecnisme de prindere su de ridict. Instlţiile pentru trnsporturi terestre (uzinle) sunt constituite din căruciore fără şine, vgonetele de cle fertă îngustă, instlţiile de mnevră şi de deplsre prin rulre. În fr orgnelor de mşini cu întreuinţre generlă (rori, lgăre, rcuri) mşinile, utiljele şi instlţiile de ridict şi trnsportt u în construcţi lor orgne specifice cum sunt: Elemente flexiile pentru ridicre şi trcţiune; Elemente pentru ghidre şi cţionre elementelor flexiile; Orgne de prindere srcinilor; Pg. 105/270

106 Orgne de locre şi frânre; Orgne pentru deplsre; Orgne şi instlţii de cţionre. CERINŢE PRIVIND SECURITATEA ÎN MUNCĂ LA MANIPULAREA MASELOR (MATERIE PRIMĂ ŞI MATERIALE AUXILIARE) Mnipulre mnulă mselor presupune orice tip de trnsport su susţinere unei mse de către unul ori mi multi lucrători, inclusiv ridicre, şezre, împingere, trgere, purtre su deplsre unei mse cre, dtorită crcteristicilor cestei su condiţiilor ergonomice necorespunzătore, prezintă riscuri pentru lucrători. Pg. 106/270

107 CAPITOLUL 8 EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ / AUTOMATĂ PENTRU CONFECŢIONAREA GEAMURILOR TERMOIZOLATOARE 8.1 TIPURI DE ECHIPAMENTE CU PROCESARE SEMIAUTOMATǍ/AUTOMATǍ. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE Echipmentele cu procesre semiutomtă/utomtă utilizte în confecţionre gemului termoizoltor sunt: lini de prelut-tăit-rupt sticl; lini de spălt-usct-prest sticl; instlţi de dedurizre pei; mşin de deitt distnţier din luminiu; root utomt su dispozitiv de îndoit ghet; dispozitivul pentru umplere cu silicgel; extruder util; instlţie de etnşre cu poliuretn, tiocol, hotmelt; dispozitiv de umplere cu gz inert; ms rottivă. Crcteristici constructive funcţionle. Lini de prelut/tăit/rupt sticlă pupitrul mşinii re un pnou opertor; moduri de lucru mnul/utomt (cţionte prin intermediul comuttorului lod on/off); utonul de vrie emergency stop oprire de urgenţă (culore roşie); l cţionre, re c efect oprire tuturor mişcărilor flte în derulre le mşinii de încărct şi în celşi timp, se reseteză tote comenzile nteriore către sistemul de încărcre; cţionre utonului de oprire de urgenţă l mesei de rupere re ceeşi cţiune c cel de vrie; prezintă ventuze şi senzori optici; trenul de role sigură mişcre colii de sticlă; utonul strt (culore verde) l mesei de rupere; utonul strt cicle de l pupitrul mşinii permite c tot ciclul de tăiere şi trnsfer între loding şi ms de tăit să se execută utomt. vitez de vns cpului cu dimnt este reglilă; două rezervore cre limenteză cpul de tăiere cu dimnt: rezervorul cu ulei pentru gem clr, respectiv pentru gem Low-E.. Lini de spălt/usct/prest sticlă Pg. 107/270

108 Dispozitive de sigurnţă/de protecţie se găsesc tât în sistemul mecnic, cât şi în cel electric: întrerupătorul plst pe interiorul uşii de cces unităţii de spălt (în czul în cre uş este deschisă în timpul operţiei de spălre, întrerupătorul opreşte limentre mşinii). cpcul de protecţie l mecnismului de trnsmisie cu lnţ; utonul de vrie plst pe pnoul de control l unităţii de spălt; fotocelul plstă în cpătul pnoului de ieşire l mşinii de spălt provocă stopre trnsportului colii de sticlă; utonul de vrie plst l cpătul pnoului de ieşire l mşinii de spălt; clurile de împământre dintre pnouri, unitte de spălre, unitte de presre şi ms înclinilă; tl de protecţie din sptele pnourilor utiljului re funcţie de protecţie opertorului fţă de trnsmisi cu lnţ; utonul de vrie plst pe pnoul de control l unităţii de presre; fotocelul plstă în prte inferioră mesei înclinile re rolul de opri trnsportul sticlei către postul de descărcre. c. Instlţi de dedurizre pei Reguli de securitte în operre Treuie vută tenţie deoseită în timpul mnevrării echipmentului, mi les părţilor grele, în vedere evitării ccidentării personlului şi deteriorării cestui. Tote operţiile treuie executte su direct suprveghere personlului utorizt, folosind scule potrivite şi echipment de protecţie. Îninte oricăror operţii de demontre ţevilor su numitor părţi din sistemul hidrulic, este oligtorie eliminre presiunii din sistem şi golire părţilor sistemului. Îninte de se începe orice operţie l dispozitivele electrice personlul se sigură că ceste sunt scose de su presiune. Tote operţiile treuie relizte de către personl clifict. În czul unor scurgeri de lichid, îninte de se interveni se scote de su tensiune echipmentul. Îninte de pornire se sigură că tote părţile sistemului sunt perfect uscte. Îninte conectării se verifică dcă limentre cu energie electrică este corectă. Principii de funcţionre instlţiei Dedurizre este procesul cre permite eliminre clciului şi mgneziului din pă. Aceste două elemente, împreună cu icronţii sunt principl cuză depunerilor din interiorul instlţiei termice industrile su csnice. Procesul de dedurizre se relizeză prin schimre ionilor. Răşinile conţinute în colonă schimă ionii de clciu şi mgneziu cu ionii de sodiu cu cre ceste sunt încărcte. Când răşinile sunt colmtte, ele sunt pline de clciu şi mgneziu, în timp ce conţinutul de ioni de sodiu, necesri pentru schim, este sărc, cee ce necesită regenerre răşinilor. Pg. 108/270

109 Regenerre însemnă refcere încărcăturii de ioni de sodiu (N+) ce se găsesc în clorur de sodiu (NCI), cum r fi sre de ucătrie. În timpul regenerării re loc un schim invers între ionii de sodium (N+) şi cei de clciu şi mgneziu (C++ şi Mg++) cre sunt eliminte prin rcordul de golire. Echipmentul prepră utomt srmură din sre (NCI) introdusă su formă de grnule su tlete. Funcţionre sistemului este controltă de un progrmtor utomt ce permite setre frecvenţei şi orei pentru regenerre. Sistemul porneşte utomt regenerre ce se desfăşoră în mod utomt. În timpul regenerării (exceptând fz de clătire rpidă) sistemul furnizeză p netrttă dtorită unui y-pss situt în interiorul vnei utomte. Acest sistem pote fi echipt cu un dispozitiv utomt de sterilizre, în conformitte cu legile locle le ţării respective, pentru trtre pei potile. Setre instlţiei este sett utonul cre justeză cntitte de sre. Tote modelele de instlţii pot fi justte să producă de l o cntitte minimă l un mximă sre, prin setre utonului cre controleză cntitte de sre folosită pe regenerre. Ajustările viitore sunt necesre numi dcă surs de pă se schimă su dcă condiţiile pentru cre p e folosită se schimă rdicl. Cu indictor în poziţi de regenerre completă, se roteşte utonul cu cre se justeză sre în sens invers celor de cesornic, cel puţin o rotire completă pentru nul setările nteriore. O păsre uşoră v fi înlocuită cu un mi fermă când setările nteriore sunt nulte. Apoi se roteşte utonul cre controleză cntitte de sre l setările potrivite. d. mşin de deitt distnţier luminiu Profilul de distnţier luminiu se şeză pe şin din prte dreptă mşinii şi este împinsă prin fierăstrăul de deitt l utiljului până când se citeşte vlore dorită l indictorul de lungime de pe pnoul de control. Distnţierul este deitt prin cţionre pedlei. Dispozitive de sigurnţă: cpcul fierăstrăului de deitt. Pnoul de control cuprinde:comuttor principl, lmp de vertizre Gt de lucru, indictor electronic pentru lungime, lmp de vertizre pentru vrie, uton de cţionre pentru fierăstrăul de deitt şi uton de oprire l fierăstrăului. e. Dispozitivul pentru umplere cu silicgel Mterilul sornt (silicgel) este introdus în interiorul profilului distnţier de luminiu prin intermediul sistemului osciltor. f. Extruder util Mterilul utilic se topeşte în depozitul mşinii şi este injectt pe mele lturi le profilelor de distnţier luminiu prin intermediul unei cţionări hidrulice. g. Ms rottivă Mterilul izoltor este destint umplerii spţiului dintre cele două foi de sticlă şi profilul distnţier de luminiu. Pg. 109/270

110 Pchetul de sticlă se şeză pe msă şi se fixeză prin intermediul 5 ventuze. Mterilul izoltor v umple spţiul lier dintre foile de sticlă şi rm distnţier, ir după întărire, pchetul de gem este gt de utilizre (montj). Dispozitive de sigurnţă: cpcul mecnismului de trnsmisie cu lnţ şi comuttorul de poziţionre flt dedesutul mesei rottive. Celellte tipuri de echipmente vor fi prezentte în cpitolele 9 şi PROCEDURI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR TEHNICE ÎNTREŢINEREA CURENTĂ A ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ/ AUTOMATĂ SPECIFICE PRELUCRĂRII STICLEI Generlităţi remediere deficienţelor curente su cidentle l echipmentele tehnice vor fi executte numi de mecnicul de întreţinere; mecnicul v verific îninte de începere lucrului dcă echipmentele tehnice sunt în ună stre de lucru, ir comenzile de pornire/oprire sunt în perfectă stre de funcţionre. Dcă sunt cţionte electric, se v verific dcă legătur l pământ nu este întreruptă; orice tip de echipment tehnic cţiont electric v pute fi pus în funcţiune, chir şi pentru o încercre, numi după relizre instlţiei de legătură l pământ şi l conductorul de nul, verifictă şi găsită în perfectă stre de funcţionre; conductorii electrici vor fi verificţi zilnic pentru nu prezent deteriorări le izolţiei; curăţre, ungere şi reprre echipmentelor tehnice sunt permise numi tunci când ceste sunt scose din funcţiune (prin scotere ştecherului din priz de limentre), ir comenzile locte şi prevăzute cu plcrde vertizore de interzicere punerii în funcţiune pe timpul cât se lucreză l întreţinere su reprţie. Se interzice orice fel de reprţie, curăţire su ungere mnulă elementelor în mişcre în timpul funcţionării lor; punere în funcţiune şi în lucru echipmentelor tehnice defecte este interzisă. Stţi de compresore Lucrătorii însărcinţi cu punere în funcţiune compresorelor vor verific: dcă motorele electrice de cţionre sunt sigurte prin legre l priz de pământ şi nul de protecţie; dcă tote părătorile şi dispozitivele de protecţie sunt montte pe compresor, sunt în perfectă stre de funcţionre, sunt ine fixte şi servesc scopului pentru cre u fost relizte; dcă compresorele nu u scdenţ ISCIR depăşită; dcă prtur de măsură şi control este verifictă metrologic, sunt mrcte corespunzător pe locuri rigide căror poziţie nu se schimă c urmre trepidţiilor su ltor fctori; Pg. 110/270

111 dcă compresorelor le-u fost efectute întreţinerile, reviziile şi reprţiile conform prevederilor din cărţile tehnice le cestor şi funcţie de numărul orelor de funcţionre; dcă compresorele u fost purtte şi respectiv instlţi de trnsport erului de comprimt nu este loctă de condens; Lucrătorii nu vor pune în funcţiune compresorele decât dcă tote cerinţele menţionte în crte tehnică sunt îndeplinite; dcă nu sunt îndeplinite precizările menţionte mi sus, lucrătorul v nunţ pe şeful ierhic cre v decide măsurile ce se impun; În timpul funcţionării compresorelor nu se v interveni l orgnele în mişcre (volnte, curele de trnsmisii etc); Întreţinere, reprre, reglre compresorelor se v efectu numi cu compresorele oprite şi numi după întrerupere tuturor surselor de limentre cu energie electrică; Lucrătorii vor respect cu stricteţe instrucţiunile tehnice de explotre compresorelor, disciplin tehnologică şi l locul de muncă, ocolindu-se situţiile în urm căror s-r produce ccidente, vrii tehnice OPERAŢIUNI DE ÎNTREŢINERE PERIODICĂ pentru lini de prelut tăit - rupt sticlă după tăiere 2-3 coli de gem, se v reliz o reglre uleiului pentru dimnte şi se v curăţ ms de tăit de ciourile rezultte nterior, cu jutorul spirtorului industril; periodic, dică o dtă l două zile, se verifică nivelul uleiului din cele două rezervore cre limenteză cpul de tăiere cu dimnt: rezervorul cu ulei pentru gem clr, respectiv pentru gem Low-E; periodic, se v verific stre de uzură pietrei de polizt pentru cpul de tăit. Se v sigur o ungere constntă ghidjelor mşinii. pentru lini de spălt - prest sticlă verificre lnţului de trgere plst în prte din spte utiljului; lurifiere lnţurilor şi ngrenjelor; verificre conexiunilor unităţii de spălre şi rezervorelor cu pă; verificre periilor şi enzilor de cuciuc. Dcă se consttă uzur enzilor de cuciuc, ceste se vor înlocui cu unele noi; verificre clurilor electrice şi punctelor de conexiune le cestor; înlăturre prfului din interiorul unităţilor de control (unitte de spălre, respectiv unitte de presre); verificre uzurii rolelor trnsportore (conveiore). Dcă se consttă uzur vnstă cestor, ele se vor înlocui; verificre nivelului de ulei din pomp de vid. Dcă nivelul de ulei este mi mic decât jumătte din cpcitte rezervorului, se dugă ulei până l jumătte rezervorului; în cdrul unităţii de presre, se verifică dcă filtrul de er comprimt flt su pnoul pneumtic este plin cu pă. În cest cz, cest se v goli; Pg. 111/270

112 în cdrul unităţii de presre, se verifică nivelul uleiului din unitte de întreţinere sistemului de limentre cu er comprimt. Dcă nivelul de ulei este scăzut, se v dăug ulei; în cdrul unităţii de presre, se verifică filtrul unităţii de întreţinere sistemului de limentre cu er comprimt. Dcă se consttă că cest este plin cu pă, se v goli. pentru echipmentul de dedurizre pei O utilizre corectă echipmentului însemnă: eliminre prticulelor solide din pă folosind filtre decvte; verificre presiunii şi conformităţii cu ce indictă de către producător; verificre nivelului de srmură din rezervor; lips sării pote duce l o regenerre incompletă su chir l lips totlă fzei de regenerre; este recomndil să se folosescă sări curte, de prefert su form tletelor, pentru evit eventulele depuneri de nisip în rezervor şi de- lungul circuitului de srmură; nu sunt necesre lte operţii specile de întreţinere; singurul mteril ce se consumă este sre; durt de vită răşinilor este de circ 5-8 ni, în funcţie de clitte pei şi de cât de des se relizeză regenerre pei; treuie să se i în considerre fptul că răşinile sunt în generl încdrte c mterile plstice şi nu c mterile nocive su toxice (component chimică răşinilor este disponiilă l cerere). GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiti o singură vrintă corectă din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 Cre este efectul produs prin cţionre utonului de vrie denumit oprire de urgenţă liniei de prelut - tăit rupt sticlă? oprire mişcărilor mşinii de încărct şi resetre comenzilor nteriore către sistemul de încărcre; Pg. 112/270 c oprire tuturor mişcărilor flte în derulre le mşinii de încărct; resetre tuturor comenzilor nteriore către sistemul de cţionre.

113 ENUNŢ 2 c Dispozitivele de sigurnţă/de protecţie se găsesc tât în sistemul mecnic, cât şi în cel electric l liniei de spălt - prest sticlă. Astfel, întrerupătorul plst pe interiorul uşii de cces unităţii de spălt re rolul: provocă stopre trnsportului colii de sticlă; opreşte limentre mşinii în czul în cre este deschisă în timpul operţiei de spălre; sigură protecţi opertorului fţă de trnsmisi cu lnţ, prin oprire cestei. ENUNŢ 3 Cre din operţiunile de întreţinere periodică liniei de prelut tăit - rupt sticlă enunţte se plică: după tăiere 2-3 coli de gem, se relizeză o reglre uleiului pentru dimnte şi se curăţă ms de tăit de ciourile rezultte nterior, cu jutorul spirtorului industril. o dtă l o săptămână, se verifică nivelul uleiului din cele două rezervore cre limenteză cpul de tăiere cu dimnt: rezervorul cu ulei pentru gem clr, respectiv pentru gem Low-E. c se verifică stre de uzură pietrei de polizt pentru cpul de tăit, periodic şi se v sigur zilnic o ungere constntă ghidjelor mşinii. ENUNŢ 4 c ENUNŢ 5 c O utilizre corectă echipmentului de dedurizre însemnă: verificre nivelului de srmură din rezervor, pentru că lips sării pote duce l o regenerre completă, su chir lips totlă fzei de regenerre; eliminre prticulelor solide din pă, folosind filtre decvte; verificre presiunii indictă de către şeful de producţie; Unul din dispozitivele de sigurnţă le mesei rottive sunt: cpcul mecnismului de trnsmisie cu role: comuttorul de poziţionre plst su msă; utonul de sigurnţă flt desupr mesei; PARTEA B ENUNŢ 6 Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. Mişcre colii de sticlă pe ms de încărcre liniei de prelut - tăit rupt sticlă prevăzută cu ventuze şi senzori optici re loc cu jutorul trenului de role. Adevărt; Fls. Pg. 113/270

114 ENUNŢ 7 Dedurizre este procesul cre permite eliminre clciului şi mgneziului din pă, elemente cre împreună cu icronţii sunt principl cuză depunerilor din interiorul instlţiei termice su csnice. Adevărt; Fls. ENUNŢ 8 Pentru lini de spălt, usct şi prest sticlă se recomndă verificre lnţului de trgere, plst în prte din fţă utiljului şi lurifiere lnţurilor şi ngrenjelor. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 Condiţiile cre se vor respect în procesul de producţie, pe ms de tăit sunt:- sigurre că senzorul optic l mesei cu ventuze să fie necoperit şi stfel să fie posiilă sesizre colţului foii de sticlă; zre colii de sticlă pe trenul de role l mesei de încărct. Adevărt; Fls. ENUNŢ 10 În echipmentul de dedurizre se introduc răşini căror durtă de viţă este de circ 5-8 ni, în funcţie de clitte pei şi de cât de des relizeză regenerre cestei. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! ENUNŢ 11 Precizţi trei dintre tipurile de verificări pe cre le fc lucrătorii însărcinţi cu punere în funcţiune compresorelor!... ENUNŢ 12 Menţionţi cel puţin trei dintre verificările efectute de către mecnicul de întreţinere echipmentelor tehnice cu prelucrre semiutomtă/utomtă. Pg. 114/270

115 RECAPITULARE Echipmentele cu procesre semiutomtă/utomtă utilizte în confecţionre gemului termoizoltor sunt: lini de prelut-tăit-rupt sticl; lini de spălt-usct-prest sticl; instlţi de dedurizre pei; mşin de deitt distnţier luminiu; dispozitivul pentru umplere cu silicgel; extruder util; ms rottivă. Întreţinere curentă echipmentelor cu procesre semiutomtă/utomtă specifice prelucrării sticlei în vedere confecţionării gemului termoizoltor Remediere deficienţelor curente su ccidentle l echipmentele tehnice vor fi executte de mecnicul de întreţinere cre verifică îninte de începere lucrului dcă stre echipmentelor tehnice şi dcă comenzile de pornire/oprire sunt în perfectă stre de funcţionre, dcă ceste sunt cţionte electric şi legătur l pământ şi l conductorul de nul, verifictă şi găsită în perfectă stre de funcţionre. Curăţre, ungere şi reprre echipmentelor tehnice sunt permise numi tunci când ceste sunt scose din funcţiune, ir comenzile locte şi prevăzute cu plcrde vertizore de interzicere punerii în funcţiune, pe timpul cât se lucreză l întreţinere su reprţie. Punere în funcţiune şi în lucru echipmentelor tehnice defecte este interzisă. Pg. 115/270

116 CAPITOLUL 9 PRELUCRAREA FOILOR DE STICLĂ 9.1 OPERAŢII ALE FLUXULUI TEHNOLOGIC ŞI CERINŢE TEHNOLOGICE SPECIFICE PRELUCRĂRII STICLEI PENTRU CONFECŢIONAREA GEAMULUI TERMOIZOLATOR Fluxul tehnologic de confecţionre gemului termoizoltor cuprinde o serie de operţii de prelucrre foilor de sticlă, precum şi o ltă serie de operţii de prelucrre ghetei distnţier (temă ce v fi trttă în cpitolul 10). Operţiile fluxului tehnologic sunt: I. operţi de prelure-tăiere-rupere sticlei II. operţi de spălre/uscre sticlei III. operţi de presre pchetului de gem MODURI DE EXPLOATARE ALE ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ/ AUTOMATĂ PENTRU PRELUCRAREA FOILOR DE STICLĂ. Operţi de prelure - tăiere - rupere sticlei Modul de explotre (loding încărcre) liniei de prelut tăit rupt sticlă Îninte de începere lucrului se vor respect în mod oligtoriu următorele condiţii cu privire l un desfăşurre procesului de producţie: Condiţi 1. Alimentre stoctorelor cu lăzi de sticlă se v reliz cu jutorul unui motostivuitor specil construit, vând prevăzut pe lme un jug pentru fixre lăzilor. Condiţi 2. Mnevrele de încărcre-descărcre le stoctorelor de sticlă se vor reliz dor de către personl utorizt cre deţine utiljul în une condiţii de funcţionre şi dor în prezenţ responsilului locului de muncă. Modul de lucru efectiv (exemplificre) pentru un numit tip de linie de prelut sticl de l pupitrul mşinii se porneşte unitte de încărcre prin cţionre tstelor săgeţi; pe pnoul opertor flt se seteză rstelul din cre se v liment mşin de tăit; în modul de lucru mnul, cţionre simplă tstei F 1 seteză numărul de coli de sticlă pe cre le încărcă mşin l un singur ciclu; prin intermediul comuttorului lod on off se fce comutre între modul de lucru mnul şi cel utomt; utonul de vrie emergency stop oprire de urgenţă (culore roşie), l cţionre, re c efect inhire tuturor mişcărilor mşinii de încărct (ventuze şi msă). După ridicre utonului, mşin îşi rei ciclul pornind de l operţiune l cre fost oprită; Pg. 116/270

117 pentru relure unui ciclu de încărcre tăiere treuie să se rei întregul set de comenzi. Acelşi efect îl re şi cţionre utonului de oprire de urgenţă l mesei de rupere. Ms de tăit Se vor respect în mod oligtoriu următorele condiţii cu privire l un desfăşurre procesului de producţie: Condiţi 1. Se v sigur că senzorul optic l mesei cu ventuze să nu fie coperit şi stfel să împiedice sesizre colţului foii de sticlă. Condiţi 2. Se v sigur plsre colii de sticlă pe trenul de role l mesei de tăit. Deitre foii de sticlă se relizeză cu jutorul rootului de tăit sticlă după introducere dimensiunilor dorite urmtă de optimizre procesului de tăiere prin dispunere/ordonre cât mi vntjos posiil segmentelor ce urmeză fi deitte stfel încât să se oţină pierderi su reuturi cât mi mici. L deitre foilor de sticlă Low-E este necesră polizre strtului metlic pe conturul de deitre l o dimensiune uzulă de 10 mm cu scopul oţinerii unei derenţe optime mterilului etnşnt în contct cu sticl. Polizre strtului metlic se relizeză utomt după introducere dimensiunilor de deitt în czul utiljelor de deitt dotte cu dispozitiv de polizre su mnul după deitre. În generl utiljele de deitt/tăit sunt dotte cu dispozitive specile de lovire foii de sticlă cţionte de jos în sus, su foi de sticlă. Rupere re loc pe conturul de deitre oţinând muchii uniforme fără fi necesră o şlefuire ulterioră. Rupere foilor de sticlă pote fi executtă de lucrător prin lovire su păsre. Reguli specifice: o dtă l două zile, se verifică nivelul uleiului din cele două rezervore cre limenteză cpul de tăiere cu dimnt: rezervorul cu ulei pentru gem clr respectiv pentru gem Low-E; periodic, se v verific stre de uzură pietrei de polizt pentru cpul de tăit; prin păsre utonului din dreptul mesei de rupere, sticl se trnsferă utomt pe cest msă, unde confecţionerii de l cest post de lucru o vor prelu şi o vor rupe conform fişei de optimizre colii de sticlă; deşeurile rezultte în urm tăierii nu se vor runc în jurul mşinii, ci se vor şez în continerul de lângă mşin de tăit, destint deşeurilor; în conformitte cu fiş de optimizre colii de sticlă, se v not pe fiecre uctă de gem tăit, codul de identificre corespunzător, după cre se v şez pe rstelele specil relizte, stfel: pe un rstel se v depozit numi gem clr, ir pe ltul dor gem Low-E. gemurile Low-E nu vor fi numerotte, ci se vor şez direct pe rstel; se v verific suprfţ sticlei, să nu fie zgârită, să nu prezinte pete su ciupituri. Pg. 117/270

118 Figur 7 - Componentele utiljului de prelucrre gemului termoizoltor 1 1 inlet wl pnou de intrre 2 wshing unit unitte pentru spălre 3 outlet wll pnou de ieşire 4 ngling unit pnou/unitte pentru înclinre l unghi 5 pnel press unitte pentru prest 6 tilting tle ms cre se rte 7 ir fns ventiltore 8 wter tnk rezervor cu pă. Operţi de spălre/uscre sticlei Confecţionerul de gem termoizoltor identifică din rstelul cu sticle deitte ucăţile de sticlă după codurile notte cu mrker. După identificre, le şeză în ordine, lterntiv o uctă de gem clr şi corespondenţ Low-E - pe rolele conveiore le pnoului de intrre. Se cţioneză utonul de control l rolelor conveiore şi procesul de spălre pote începe. Spălre se relizeză cu pă curtă deminerliztă. L ieşire din unitte de spălt sticlele îninteză pe role conveiore pe pnoul de ieşire, unde re loc un control vizul l foilor de sticlă. Modul de explotre instlţiei de dedurizre pei Pornire stţiei constă în efecture, în primul rând, unui ciclu de regenerre, în timpul cărui colon cu răşini şi rezervorul de srmură vor fi umplute cu pă, ir tote părţile utomte vor fi verificte şi unitte v fi pregtită pentru începere funcţionării. În timpul punerii în funcţiune nu este necesr c sre să se gsescă în interiorul rezervorului de srmură. L sfârşitul primei regenerări se umple rezervorul cu srmură. Pg. 118/270

119 Se recomndă să se folosescă sre curtă, de preferinţă su formă de tlete pentru evit depunerile de nisip şi impurităţi tât în rezervor, cât şi de- lungul circuitului de srmură. Procedeul de pornire stţiei de dedurizre: se deconecteză legăturile electrice; se deschide vn y-pss, menţinând intrre şi ieşire închise; se roteşte discul excentric (su x cu cme pentru modelele cu vnă utomtă) din sptele progrmtorului în sens ntiorr, până când primul piston este păst (spălre inversă); se deschide încet, dr nu complet, vn de intrre; p v intr pe l prte inferioră unei colone, în timp ce erul v fi evcut prin prte superioră pe rcordul de scurgere; se dugă pă în rezervorul de srmură, până când nivelul pei este de circ 30 cm (12 inches); după erisire, în momentul în cre începe să fie elimintă numi p, se deschide complet vn de intrre şi se lsă p să curgă până când cest este limpede; se roteşte din nou discul excentric (su x cu cme), ntiorr, până când cele două pistone sunt păste (regenerre chimică şi clătire); se verifică dcă o prte din deitul de pă este evcut prin rcordul de scurgere, concomitent cu spirţi pei din rezervorul de srmură în unitte; se verifică dcă nivelul pei din rezervorul de srmură scăzut (regenerre chimică); se roteşte din nou discul excentric (x cu cme), ntiorr până când numi cel de-l doile piston este păst; primul piston nu treuie să fie păst (clătire rpidă). Ap curge spre rcordul de golire; se roteşte din nou discul excentric (su x cu cme), ntiorr, până când mele pistone nu mi sunt păste; se porneşte limentre cu energie electrică; se pune sre în rezervorul cu srmură (pote fi complet plin). Se v ve grijă să nu se pună sre în interiorul ţevii de protecţie; se deschide vn de ieşire şi se închide y-pss-ul; se porneşte în cest moment stţi, cest v intr în funcţiune limentând instlţi cu pă deduriztă. c. Operţi de presre/nsmlre foilor de sticlă L cpătul pnoului de inspecţie dup spălre, prim foie de sticlă intră în unitte/rootul de presre. Se identifică rm distnţier trecută de prim sigilre şi se plică pe dou foie de gem, stfel încât să se sigure un spţiu de circ 4-5 mm pe tot conturul foii de sticlă şi se preseză. Cele două foi de sticlă unite prin ghet distnţier intră în pres root şi se preseză utomt formând unitte vitrtă cre pote fi umplută poi, dc este czul, cu gz inert de tipul rgon su kripton cu jutorul unei instlţii specifice de umplere cu gz. Pg. 119/270

120 De ici, pchetele de unităţi de gem se depoziteză stivuit pe o msă seprtă şi se pregătesc pentru ultim sigilre, oţinându-se gemul termoizoltor. 9.2 INSTRUCŢIUNI DE LUCRU PRIVIND PRELUCRAREA FOILOR DE STICLĂ Procesul de producţie ce se desfăşoră în cdrul telierului de gem termoizolnt până l smlre pchetului de gem cuprinde o serie de instrucţiuni de lucru specifice, relizte de tehnicieni/ingineri pentru eficientizre şi creştere productivităţii. Exemplificre - Instrucţiuni de prelucrre şi prelure dtelor şi mterilelor de l furnizorii greţi 1. Prelure comenzilor: 1.1. se preiu măsuri de sticlă din comenzi externe le clienţilor; 1.2. se preiu măsuri de sticlă din comnd internă prelucrări le comenzilor externe; 1.3. pentru nliz şi prelure comenzilor specile se utilizeză softuri specile (exemplu - Soft Optim). Prelure de l furnizori mterilelor prime, necesre producţiei se pote reliz cu jutorul unui pod rulnt, srcin mximă fiind de 3200 Kg. 2. Optimizre comenzii interne 2.1. se întocmeşte un rport de optimizre - re loc optimizre foii de sticlă. 3. Aprovizionre 3.1. re loc provizionre cu sticlă; 3.2. se relizeză colorre cu furnizorii; 3.3. se întocmeşte evidenţ privind stocul existent; 3.4. se plnifică, nticipându-se stocul necesr; 3.5. se clculeză un rport între producţie şi cost. 4. Mentennţ mşinii 4.1. Legătur cu reprezentnţ şi distriuitorul mşinilor pentru grnţie; 4.2. Verificre stării de funcţionre mşinilor. Instrucţiuni de tăiere sticlei pentru relizre gemului termoizoltor Instrucţiune 1 - pornire şi verificre funcţionării normle mşinii de tăiere sticlei; 1.1. se verifică nivelul de ulei l căruciorul de gem şi l cpul de tăiere; se consttă zgomotul norml de funcţionre; 1.2. se efectueză câtev mişcări cu rţele căruciorului de lut gem; 1.3. se curăţă suprfţ mesei de tăiere, rolele şi ventuzele căruciorului de gem; 1.4. se fixeză cpul de tăiere; Pg. 120/270

121 1.5. se consttă că mşin este grestă corespunzător cu vsilină; 1.6. se seteză presiune cpului de tăiere în funcţie de grosime gemului de tăit. Încărcre foii de gem corespunzătore optimizării se relizeză cu căruciorul utomt l mşinii de tăit cu două rţe: A si B (stâng, drept), gem Jumo. Instrucţiune 2 - introducere dtelor ferente optimizării în softul «mşinii de tăit sticlă ; 2.1. se şterge optimizre veche din clcultorul mşinii de tăit - pe modulul PROGRAM l softului, ccest din Meniu ; 2.2. se introduce numărul de foi mnipulte din rstelul les, tstând numărul cestor; 2.3. se introduce optimizre nouă; 2.4. se verifică concordnţ foilor mici şi mri cu optimizre de pe foi; 2.5. se încrcă fişierul pentru figuri (după cz, dcă există); 2.6. se încrcă foi de gem corespunzătore optimizării. Instrucţiune 3 - suprveghere operţiei de tăiere sticlei 3.1. se dă comnd de tăiere Circle Strt ; 3.2. se suprvegheză mşin de tăit pe timpul funcţionării; 3.3. tăiere sticlei se fce în funcţie de optimizre; Exemple de mşini utilizte: tăiere gemului se relizeză pe o mşină utomtă de tăit sticlă Jumo, cu şlefuire gem Low-E ; tăiere gemului specil Duplex D3.3.1 re loc pe o mşină specilã de tăit gem Duplex, semiutomtă; tăiere gemului ornmentl se relizeză pe o mşină de tăit mnulă cu msă jumo rtilă. Instrucţiune 4 Rupere şi depozitre temporră sticlei tăite 4.1. se pregătesc rstele de câte de locşe pentru numărul de coli tăite în optimizre; 4.2. se sprge foi de sticlă după lini de tăiere, conform optimizării făcute; 4.3. se introduc gemurile după ID din optimizre, l numărul corespunzător din rstel; 4.4. se runcă resturile de sticlă în continerul specil de deşeuri. Prticulrităţile operţiei de tăiere colilor de sticlă treuie să existe un mod de lucru specific preluării comenzilor de l «deprtmentul de vânzări», pregătirii şi lnsării comenzilor interne; se vor plic documente prticulrizte/formulre/nexe le formulrelor de către fiecre societte; se vor specific triuţiile şi responsilităţile cre revin personelor implicte; Pg. 121/270

122 se vor reliz înregistrările procedurle specifice şi se v implement un mod de rhivre corespunzător. Instrucţiuni de şlefuire mrginilor foilor de sticlă este operţi cre se relizeză în vedere netezirii mrginilor foii de sticlă în czul în cre ceste prezintă sperităţi în urm tăierii şi ruperii cestei. Instrucţiuni de spălre/uscre foilor de sticlă Se pote reliz cu jutorul unei linii de spălre/uscre cu 3 rânduri de perii, sistem de deminerlizre pei şi recirculre prin filtre. Instrucţiune 1 - Introducere foilor de sticlă gemului termoizoltor în unitte de intrre liniei de spălt 1.1. introducere celor 2 foi de sticlă cre vor form gemul termoizoltor; 1.2. verificre clităţii spălării foilor de sticlă; 1.3. verificre instlţiei de dededurizre pei pentru lini de spălre/uscre/ presre. Instrucţiune 2 - Suprveghere operţiei de spălre/uscre foilor de sticlă 2.1. verificre clităţii spălării şi uscării foilor de sticlă; 2.2. reintroducere în lini de spălt în czul neconcordnţelor. Instrucţiuni de presre foilor de sticlă 1.1. identificre rmele de distnţier trecute de prim sigilre; 1.2. şezre cdrului lcătuit din ghet distnţier pe foi de sticlă (exemplu: de tip Low-E); 1.3. presre pchetului în unitte de presre/smlre; 1.4. depozitre temporră unităţilor de gem. Pg. 122/270

123 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiti 2 vrinte corecte din cele 3 existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c În vedere încărcării liniei de prelut tăit rupt sticl este necesr să fie sigurte condiţii de fluidizre procesului de producţie cre presupune: limentre directă liniei cu jutorul motostivuitorelor mnevrte de confecţionerii de gem; mnevrre prin încărcre/descărcre stoctorelor de către personl utorizt; limentre stoctorelor cu lăzi de sticlă. ENUNŢ 2 c Ms de tăiere sticlei este prevăzută cu elemente constructivefuncţionle cre sigură prelucrre şi trnsferul pe ms de rupere: trenul de role; ventiltore pentru răcire; senzori optici. ENUNŢ 3 c După identificre ucăţilor de sticlă deitte pe z codurilor cordte, ceste sunt şezte pe rolele conveiore, intrând într-o ordine prestilită pentru relizre gemului termoizoltor cre v fi următore: uct de gem colort şi corespondenţ Low-E; uct de gem clr şi corespondenţ Low-E; uct de gem Low-E şi ce de gem clr. Pg. 123/270 ENUNŢ 4 Instrucţiune de lucru privind pornire şi verificre funcţionării normle mşinii de tăiere sticlei prevede o serie de cţiuni: se verifică nivelul de ulei l cpul de tăiere din dimnt;

124 c se seteză presiune cpului de tăiere în funcţie de lungime colii de sticlă de tăit; se consttă că mşin este grestă corespunzător cu vsilină. ENUNŢ 5 c Operţi de presre foilor de sticlă se relizeză stfel: este identifict cdrul distnţier nesigilt cre se şeză pe foi de sticlă de tip Low-E; este prelut cdrul distnţier de pe rstel după ce fost umplut cu silicgel, trecut prin operţi de sigilre şi este şezt pe foi de sticlă de tip Low-E; este prest pchetul din foi de sticlă în unitte de presre su smlre utiljului. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Pornire instlţiei de dedurizre pei constă în efecture iniţilă unui ciclu de regenerre, stfel încât colon cu răşini şi rezervorul de srmură să fie umplute cu pă şi sre, ir tote părţile utomte vor fi verificte. devărt; fls. ENUNŢ 7 Postul de lucru l unitte pentru rupere liniei de tăit sticl este utomt. devărt; fls. ENUNŢ 8 Alimentre stoctorelor cu lăzi de sticlă se relizeză cu jutorul unui motostivuitor specil construit, vând prevăzut pe lme un jug pentru fixre lăzilor. devărt; fls. Pg. 124/270 ENUNŢ 9 Rmele-cdru lcătuite din distnţierul de luminiu cre u fost supuse unui proces de sigilre sunt şezte pe uct de sticlă cre este de tip flot.

125 devărt; fls. ENUNŢ 10 Şlefuire este operţi cre se relizeză în vedere netezirii mrginilor foii de sticlă în czul în cre ceste prezintă sperităţi în urm tăierii şi ruperii cestei. devărt; fls; PARTEA B Vǎ rugǎm să răspundeţi l următorele întreări! ENUNŢ 11 Cre sunt componentele utiljului de prelucrre gemului termoizoltor? ENUNŢ 12 Cre sunt cţiunile cre se întreprind în vedere ruperii şi depozitării temporre sticlei tăite?... RECAPITULARE Operţiile fluxului tehnologic pentru prelucrre foilor de sticlă sunt: operţi de prelure-tăiere-rupere sticlei operţi de spălre/uscre sticlei operţi de presre foilor de sticlă Prticulrităţi! Operţi de prelure - tăiere - rupere sticlei Modul de explotre liniei de prelut tăit rupt sticlă presupune respectre condiţiei de limentre stoctorelor cu lăzi de sticlă cu jutorul motostivuitorelor specile, cre vor fi mnevrte de personl utorizt su suprveghere unui responsil l locului de muncă. Trnsferul între ms sistemului de încărcre şi ms de tăit este relizt utomt. Rupere este o operţie cre se desfăşoră mnul, deşeurile rezultte, respectiv ucăţile de sticlă fiind colectte în recipiente specile. Operţi de spălre/uscre sticlei Bucăţile de sticlă tăite, depozitte temporr în rstele su diferite coduri sunt şezte pe pnoul de intrre utiljului, trnsferul în unitte de spălre/uscre producându-se cu jutorul rolelor conveiore. După spălre şi uscre ucăţilor de Pg. 125/270

126 sticlă, ceste jung pe pnoul de ieşire unde v ve loc inspecţi, ir în czul identificării unor deficienţe de spălre/uscre, cestă operţi v fi repettă. Operţi de presre foilor de sticlă În urm procesului de identificre rmei distnţier de pe rstel, cest v fi şeztă pe un dintre cele 2 ucăţi de sticlă ce vor lcătui gemul termoizoltor. Urmeză să fie efectută presre pchetului, lcătuit din cele două foi de sticlă şi cdrul distnţier în unitte de presre/smlre utiljului. De ici, pchetele de unităţi de gem se depoziteză temporr şi sunt pregătite pentru ultim operţie, ce de sigilre. Pg. 126/270

127 CAPITOLUL 10 PRELUCRAREA BAGHETELOR DISTANŢIER 10.1 SPECIFICAŢII TEHNICE ALE OPERAŢIILOR DE PRELUCRARE A BAGHETELOR DISTANŢIER Operţiile de prelucre ghetelor distnţier se deruleză în prlel cu cele de prelucrre sticlei, ceste vând c rezultt produsul finl: unitte de gem termoizoltor. Procesul de prelucrre ghetelor distnţier cuprinde:. deitre relor distnţier ghetă Se şeză rele distnţier pe suportul de tăiere. Se lege cot de tăiere indictă în list de comenzi. Se regleză mşin de deitt l cot de tăiere şi se execută tăiere în unghi drept. După tăiere, rele se înscripţioneză cu numărul curent din list de comenzi şi se şeză în sertrul corespunzător.. umplere relor distnţier cu gent deshidrtnt (silicgel) şi smlre lor Se insereză un singur colţr de plstic l unul din cpetele ghetelor deitte. Se şeză ghetele pe suportul moil l mşinii de umplere. Se seteză timpul de umplere, în funcţie de lungimile mxime le ghetelor şi se porneşte utiljul. După umplere, se procedeză l îminre ghetelor ferente unei unităţi de gem şi se şeză rm rezulttă în sertrul corespondent. c. formre cdrului Rm cdru respectă form geometrică gemului, ce mi uzulă formă fiind ce rectngulră cre se relizeză în principl prin următorele modlităţi: îminre ghetelor deitte în cele 4 colţuri cu jutorul rcordurilor (colţrelor) specile; îndoire ghetei cu formre 3 colţuri şi îminre cpetelor în cel de-l 4-le colţ cu jutorul unui rcord (colţr); îndoire ghetei cu formre celor 4 colţuri şi îminre cpetelor cp l cp cu jutorul unui rcord; în czul umplerii ulteriore cu gz inert se v prevede cel puţin o îminre cu colţr cu dop de umplere. d. sigilre 1 plicre mterilului de etnşre interioră pe rm din rele distnţier Se regleză utiljul în funcţie de lăţime ghetei; Pg. 127/270

128 Se şeză succesiv lturile rmei pe nd trnsportore utiljului şi se trec prin duzele de plicre utilului. Se şeză rm în sertrul corespondent şi se plică etichet TIPURI DE MATERIALE ŞI ACCESORII NECESARE PRELUCRĂRII BAGHETEI DISTANŢIER Distnţiere din luminiu Stndrd, îndoiile su flexiile, distnţierele din luminiu electrosudte sunt utilizte pentru distnţre foilor de sticlă le gemului termoizoltor. Conectori colţre Conectorii din plstic su luminiu folosiţi pentru îminre distnţierelor din luminiu stndrd su îndoiile pot fi fricţi pentru tote dimensiunile de distnţiere. Pentru gemul termoizoltor umplut cu gz există conectori cu dop pentru gz. Sită moleculră (Silicgel) Silicgelul este un silict morf, un mteril dur si trnslucid, formt din grnule cu dimetrul cuprins între 1 si 3 mm, 4 si 8 mm su 6 si 12 mm în cre există un număr forte mre de pori microscopici. Când controleză umezel, silicgelul cţioneză c un urete mic, cre l o tempertură de 24 grde C şi umiditte reltivă de 20%, pote sori 35% din greutte lui în pă. Spre deoseire de un urete însă, rămâne usct chir şi l cpcitte mximă. Cu cât umiditte reltivă este mi mre, sore mi multă pă, ir în plus, cntitte de pă sorită creşte cu cât period de timp este mi mre. Mterile pentru relizre sigilări ghetei distnţier Butilul este un etnşnt monocomponent, fără solvenţi, cu permeilitte forte redusă vporilor de pă, pentru etnşre cdrului formt din ghet distnţier, sigilre interioră gemurilor termoizoltore CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR DE PRELUCRARE A BAGHETELOR DISTANŢIER Tipurile de echipmente cu procesre semiutomtă/utomtă specifice ghetei distnţier sunt: mşin utomtă de deitt distnţier din luminiu; dispozitivul de umplere cu silicgel; utiljul pentru sigilre cu util; Exemple de crcteristici constructive-funcţionle l mşinile utomte de prelucrt ghet distnţier, gm de utilje ctule utilizte în producţi de gem termoizoltor fiind forte vrită. Mşin (root) de deitt distnţier din luminiu dottă cu un cp de prelucrre cpil să sigure o viteză mre de procesre. Are în componenţă: PC cu monitor pentru introducere şi vizulizre dtelor; Pg. 128/270

129 Pnou de comndă cu tsttură; Unitte-cleşte pentru conectre profilelor; Unitte lmelor de tăit; Unitte de îndoit. Specificţii tehnice: Dimensiuni: 10500x 1850 x 2350 mm; Productivitte: 3 cicluri/min; Dimensiune minimă rmei din ghet distnţier: 80 x 250 mm; Dimensiune mximă rmei din ghet distnţier: 1700 x 2200 mm; Grosime distnţierului: 6 24 mm; Tolernţ cdrului de ghetă îndoit: +/- 0,5 mm; Tolernţ lăţimii colţului: +/- 0,1 mm; Lungime mximă ghetei cre pote fi îndoită 6000 mm; Lungime mximă cdrului distnţier cre pote fi produsă din mi multe ucăţi de ghetă: 3210 x 6000 mm. Accesorii: Imprimntă cu uscre rpidă pentru scriere textelor personlizte, viteză de printre minim 40 m/min. Dispozitiv pentru prelucrre profilelor cu forme cure; Dispozitiv pentru prelucrre profilelor cu formă dreptă fără justre mnulă pentru unghiuri de până l 30 grde şi poligone; Unitte utomtă de stocre cu 7 continere pentru ghet cu lungime Figur 8 de 6000 mm. Mşină utomtă pentru umplere cu sită moleculr ghetelor distnţier Specificţii tehnice: Dimensiune minimă cdrului: h 100 x 250 mm Dimesiune mximă cdrului: 3210 x 6000 mm Umplere cu sită moleculră tât pentru cdrele distnţier de forme drepte, cât şi cure. Rezervor sită moleculră minim 180 l. Utilj pentru sigilre cu util ghetei distnţier Se foloseşte l plicre sigilntului util pe ghet distnţier, c lterntivă mi rpidă şi comodă l procedeul clsic de lipire cu ndă dulu-dezivă. Dispune de 2 Pg. 129/270

130 duze cu distnţă reglilă între ele cre plică concomitent un strt fin de util pe mele părti le ghetei, şi o ndă trnsportore motoriztă. Crcteristici generle: distnţ dintre duze justilă, între 6 mm - 24 mm; cpcitte de depozitre 7 kg; proiecttă c o unitte compctă pentru sigilre ghetei distnţier; echiptă cu termostt pentru încălzire. În 25 de minute încălzeşte şi intră în funcţiune; control PLC; sistem utomt de pornire; prevăzută cu izolre pneumtică şi hidrulică; cu sistem utomt su mnul; lungime rei şi înălţime tuului justile; grosime utilului justilă; vitez reglilă enzii trnsportore ÎNTREŢINEREA CURENTĂ A ECHIPAMENTELOR CU PROCESARE SEMIAUTOMATĂ/ AUTOMATĂ SPECIFICE BAGHETEI DISTANŢIER Mşin de deitt distnţier din luminiu Operţiuni de întreţinere: Acţiuni zilnice: Figur 9 se verifică conexiunile utiljului l energie electrică şi er comprimt; se curţă de prf mesjele de tenţionre înscrise pe crcs utiljului; se curţă de prf şi/su lte deşeuri suprfţ meselor mşinii; se goleşte de pă filtrul sistemului de er comprimt; se dugă ulei în sistemul de întreţinere l instlţiei de er comprimt. Acţiuni periodice: se goleşte sertrul colector l mşinii în fiecre săptămână; se verifică stre de uzură discurilor tăietore de pe mesele mşinii; dcă se consttă o stre vnstă de uzură, ceste vor fi înlocuite. Dispozitivul de umplere cu silicgel Operţiuni de întreţinere: Acţiuni zilnice: se verifică conexiunile utiljului l energie electrică şi er comprimt ; se curţă utiljul de prf şi/su lte deşeuri; se goleşte de pă filtrul sistemului de er comprimt (dcă este plin); se dugă ulei în sistemul de întreţinere l instlţiei de er comprimt. Pg. 130/270

131 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi o singură vrintă corectă din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Cre sunt operţiile de prelucrre ghetelor distnţier? deitre, sigilre cu util, montre colţrilor, umplere cu rgon/kripton; deitre, frezre, sigilre cu tiocol, montre colţrilor; deitre, sigilre cu tiocol, montre colţrilor. ENUNŢ 2 c Cre sunt tipurile de gze folosite l umplere spţiului dintre gemurile termoizoltore? rgon, xenon; rgon, krypton, xenon; rgon, krypton. ENUNŢ 3 c Aplicre mterilului de etnşre interioră pe rm din rele distnţier se relizeză: utomt; semiutomt; mnul. ENUNŢ 4 c Butilul utilizt pentru etnşre cdrului formt din ghet distnţier: etnşnt monocomponent; conţine solvenţi; cu permeilitte crescută vporilor de pă. Pg. 131/270 ENUNŢ 5 Distnţierele din luminiu electrosudte sunt utilizte pentru distnţre foilor de sticlă le gemului termoizoltor, ceste putând fi:

132 c stndrd şi flexiile; îndoiile su flexiile; îndoiile su rigide. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 Conectorii din plstic su luminiu folosiţi pentru îminre distnţierelor din luminiu stndrd su îndoiile pot fi fricţi pentru tote dimensiunile de distnţiere. Adevărt; Fls. ENUNŢ 7 Silicgelul cţioneză c un urete mic, cre l o tempertură de 24 grde C şi umiditte reltivă de 20%, pote sori 70% din greutte lui în pă. Adevărt; Fls. ENUNŢ 8 Verificre conexiunilor utiljelor l energie electrică şi er comprimt este o operţiune de întreţinere periodică, efectută l cel puţin 2 săptămâni. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 ENUNŢ 10 În sistemul de întreţinere instlţiei de er comprimt se pote dăug ulei su un tip de solvent specil. Adevărt; Fls. Printre ccesoriile mşinii de deitt ghete distnţier se numără dispozitivul pentru prelucrre profilelor cu forme cure, precum şi dispozitivul pentru prelucrre profilelor cu formă dreptă fără justre mnulă. Adevărt; Fls. Pg. 132/270

133 PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! ENUNŢ 11 Descrieţi modul de umplere relor distnţier cu silicgel şi modul de smlre.... ENUNŢ 12 Cre sunt tipurile de echipmente cu procesre semiutomtă/ utomtă specifice prelucrării ghetei distnţier.... RECAPITULARE Operţiile de prelucrre ghetelor distnţier se deruleză în prlel cu cele de prelucrre sticlei, vând c rezultt intermedir cdrul formt din ghetele distnţier, ir c produs finl, unitte de gem termoizoltor. Aceste operţii sunt următorele: deitre relor distnţier ghetelor, umplere relor distnţier cu gent deshidrtnt (silicgel) şi smlre lor, sigilre 1 plicre mterilului de etnşre interioră pe rm din rele distnţier. Operţi de sigilre prin plicre mterilului de etnşre interioră se deruleză prin şezre succesivă lturilor rmei pe nd trnsportore utiljului şi prin trecere cestei prin duzele de plicre utilului. Tipurile de mterile şi ccesorii necesre prelucrării ghetei distnţier sunt: distnţiere din luminium, conectori colţre, sită moleculră, utyl etc. Tipurile de echipmente cu procesre semiutomtă/ utomtă specifice ghetei distnţier sunt: mşin utomtă de deitt distnţier din luminiu, dispozitivul de umplere cu silicgel, utiljul pentru sigilre cu util etc. Mşin de deitt distnţier din luminiu este dottă cu un cp de prelucrre cpil să sigure o viteză mre de procesre şi re în componenţă: PC cu monitor pentru introducere şi vizulizre dtelor, pnoul de comndă cu tsttură, unitte cleşte pentru conectre profilelor, unitte lmelor de tăit, unitte de îndoit. Operţiunile de întreţinere echipmentelor cu procesre semiutomtă/ utomtă se relizeză zilnic şi periodic, ceste presupunând verificre conexiunilor utiljului l energie electrică şi l erul comprimt, curăţre de prf, de deşeuri, suprfeţelor mşinii, golire filtrului sistemului de er comprimt, verificre grdului de uzură etc. Pg. 133/270

134 CAPITOLUL 11 ASAMBLAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR 11.1 OPERAŢIA DE SIGILARE A GEAMULUI TERMOIZOLATOR SIGILAREA A 2-A Pregătire unei unităţi de gem termoizoltor presupune prcurgere unor operţii de prelucrre foilor de sticlă, precum şi ghetelor de luminiu din cre se v lcătui cdrul distnţier. Unitte de gem termoizoltor - Low-E flot Astfel, după ce foi de sticlă Low-E este pregătită pentru exfoliere, fiind şeztă cu depunere de oxid în sus, se înlătură de pe perimetrul foii Low-E pe o lăţime de 10 mm, depunere de oxizi, cu jutorul mşinii de polizre. Pe rolele trnsportore le utiljului de spălt-usct-prest sticlă se v şez prim foie de sticlă de tip Low-E, cre v lcătui gemul termoizoltor, cu ltur ce mi mre, fiind lipită de rolele de sprijinire. Pentru unităţile de gem termoizoltor, ce nu u în componenţă gemul Low-E, prim foie şeztă v fi ce cre nu este flot. Foile de sticlă vor fi trecute stfel prin unităţile de spălre/uscre, trecând în unitte de inspecţie. În czul consttării unor pete uşore pe suprfeţele sticlei, ceste se înlătură locl cu mteril textil su cu soluţie de spălt gemuri; dcă petele nu dispr, gemul se retrimite din nou spre spălre şi uscre pentru o nouă inspecţie. Se constituie unitte de gem termoizoltor cre junge în unitte de presre utiljului. Pe prim foie de sticlă se plseză cdrul distnţier oţinut în urm prelucrării în prlel ghetei din luminiu şi se plică pe contur prim sigiltură. După relizre cestei operţii re loc umplere cu gz inert (Argon, Krypton), spţiului dintre cele două foi de gem cu jutorul unor dispozitive de umplere cu 1-2 cnle de ieşire, prevăzute cu senzori custic independent de tempertură, umiditte şi concentrţie. Umplere se relizeză prin colţri cre sunt prevăzuţi cu suppă. Sigilre 2- etnşre exterioră unităţii de gem termoizoltor pote fi reliztă l cld cu jutorul mesei rottive şi instlţiei de etnşre cu mterile de tipul poliuretn, tiocol, hotmelt. se şeză unitte de gem termoizoltor pe ms rottivă cu jutorul ventuzelor moile le mesei rottive şi se fixeză. se plseză cpul pistolului de sigilre, cu orificiul pe fnt dintre cele două foi de sticlă şi se începe sigilre. mişcre treuie să fie constntă şi continuă pe totă ltur; se procedeză identic pentru celellte lturi. mterilul de etnşre se niveleză l colţuri cu jutorul unei role umezită din plstic. Pg. 134/270

135 11.2 CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE-FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR CARE ASIGURĂ SIGILAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLANT Aspecte generle Extruderul de tiocol este un utilj cre se foloseşte în producţi de gem termoizoltor, l relizre celei de- dou sigilări pchetului de gem. Modul de explotre unui tip de extruder semiutomt: se ridică pompele pentru împingere celor două componente A şi B, prin cţionre celor două joystick uri situte pe pnoul de control; se şeză utoiele cu cele două componente su pompele corespondente. se înlătură dopurile de l orificiile de evcure le erului de l pompe. după fixre utoielor, se şeză l loc pompele prin cţionre joystick-urilor în direcţie opusă ( păst în jos ). Se mişcă pistonele pompelor pneumtice în sus şi în jos pentru imprim presiune mterilului. se porneşte utonul de comndă de pe pnoul de control pentru ctivre încălzitorului. Încălzitorul se v ctiv numi în czul în cre spţiul de lucru este rece. Când tempertur tinge vlore prescrisă, utiljul este gt de lucru. se verifică cu tenţie l mnometre presiune fiecărui component. Când extruderul este gt de funcţionre, se deschide pistolul şi se şteptă c mterilul mixt să isă prin orificiu; când mterilul re culore uniformă, se fce o verificre dozjului componentelor prin plicre de proă unei cntităţi reduse între două coli de sticlă. dcă utiljul nu este utilizt timp de 15 minute (vând mterilul mixt), un semnl sonor trge tenţi confecţionerului să cureţe cpul pistolului de mterilul întărit şi/su să rei ctivitte. se v verific spectul pchetului de gem să nu prezinte zgârieturi, pete, ciupituri, urme de mrker su de util pe interiorul pchetului, sigilre pchetului să fie corespunzătore. fiind un sistem destint plicării două componente (A si B), de o importnţă mjoră este înlăturre contminării cu impurităţi componentului de culore negră (B) cre, în procesul de ctliză, pote provoc pgue irecuperile supr componentelor utiljului. funcţionre mşinii constă în extrgere celor două componente A şi B din continerele stndrd în cre se livreză, mestecre lor, dozre lor corespunzătore şi plicre, prin intermediul pistolului mnul, direct pe suprfţ sticlei termoizoltore. Pg. 135/270

136 Setre controlului şi dispozitivelor de monitorizre Reglre presiunilor erului comprimt cu regultorele utiljului Sistemul re 3 regultore de presiune: regultorul principl; regultorul motorului pneumtic l pompei de limentre; regultorul cilindrilor pneumtici de ridicre i pompei componentei A. Setre presiunii primre Acest se regleză cu regultorul principl şi pote fi reglt l mxim 6 ri. Setre presiunii pentru motorul pneumtic l pompei de limentre cu component B se fce cu regultorul montt pe motorul pneumtic şi se citeşte pe mnometrul lăturt. Presiune mximă dmisă este de 4 ri. O presiune pre mre su pre mică l motorul pneumtic pote duce l o dozre incorectă. Setre presiunii mterilului - presiune mterilului în sistemul de înltă presiune este monitoriztă şi controltă cu mnometre cu contcte electrice. Când lucreză norml, presiune se flă în concordnţe în intervlul ri şi pote fi citită pe mnometrele cu scl de l 0 l 400 ri. Dcă presiune pompei de limentre componentei B este de 50 ri, tunci presiune minimă de lucru componentei B treuie settă cel puţin l 60 ri. Pentru component A, presiune minimă de lucru treuie settă l 70 de ri. Presiune mximă de lucru este de 300 ri. Setre unei presiuni pre mri pote duce l rupere discului de sigurnţă. Setre unor presiuni mi mri de 300 ri nu sunt grntte. Adecvt securităţii de rupere discului, mximul presiunii sette este de 320 ri. Astfel, o curgere normlă se pote dtor următorilor fctori: o vlvă de sens este loctă de impurităţi; unitte de mixre este loctă cu mteril întărit; cnlul de evcure l pistolului e înfundt. Elemente componente constructiv-funcţionle. Plc de limentre (plcă conductore) cu pistone de ridicre pentru utoiul de 200 litri.. Plc de ntrenre este prestă în utoi cu cei doi cilindrii pneumtici conectţi împreună, necesră pentru duce mterilul vâscos din utoi l pompă. c. Unitte de dozre cestă unitte serveşte l pompre şi dozre celor două componente le mterilului, fiind compusă din: două pompe cu piston cu dulă cţiune, un cilindru hidrulic de cţionre şi suportul de dozre. Pg. 136/270

137 pomp de dozre componentului A este proiecttă cu un pistol-lingură pentru încărcre rpidă mterilului de su plc de ntrenre. Acest este cţiontă de un cilindru hidrulic principl. pomp de dozre pentru component B (întăritor) este cţiontă prin intermediul pârghiei de pe unitte de cţionre, mterilul fiind limentt de l o ltă pompă. d. Agregtul hidrulic Agregtul hidrulic este montt l piciorul tiului, el controleză şi cţioneză cilindrul hidrulic. Rezervorul de ulei conţine 40 l de ulei hidrulic. Presiune uleiului, genertă de pomp hidrulică, este regltă între ri. Volumul pompei este de 17 cm³, ir turţi de 1420 minute, re un deit de 24,6 l/min. presiune necesră este genertă de o pompă cu plete su de o pompă cu roţi dinţte. Presiune este regltă mnul direct din gregt. Cilindrul hidrulic e controlt prin intermediul unui ventil electromgnetic cu 4/3 căi. e. Brţul rotitor Brţul rotitor este îmint prin rticulţie de prte de sus utiljului pentru sigur un cât mi mre spţiu de lucru. f. Unitte de deservire cu er comprimt Acestă unitte serveşte l dptre l reţeu cu er comprimt şi e lcătuită din: filtru pentru er comprimt; regultor de presiune. Presiune mterilului în instlţi de înltă presiune este monitoriztă şi controltă cu jutorul mnometrelor cu contcte electrice. g. Unitte de control electronic Unitte de control electric este compusă din circuite cu relee, plste în cin de control. Tote funcţiile electrice sunt reglte şi controlte din cest punct. h. Unitte de limentre cu component B Pentru oţinere unei limentări corecte l pomp de dozre componentei B, cest este limenttă cu o pompă seprtă; i. Filtrul pentru component B Filtrul de l component B este mplst în circuit după pomp de limentre. Acest pote fi un filtru grosier (cu găuri de 1,4 mm) su unul fin (cu găuri de 0,074 mm). Lângă cest filtru este mplst un mnometru pentru monitorizre presiunii de limentre (0 100 ri). Pentru erisire circuitului, ici este mplst un roinet cu ilă. j. Uscătorul de er - în czul utoielor cu cpc şi limentre cu întăritor lichid se utilizeză un uscător de er cu grnule. k. Pot-Life control - cest este timpul de lucru l mterilului mixt folosit. El se regleză în funcţie de mteril şi de tempertur de lucru. După expirre timpului de lucru sett, un semnl custic vertizeză opertorul. Pg. 137/270

138 l. Discul de sigurnţă - pentru sigurre mşinii în czul priţiei unei suprpresiuni în sistemul de înltă presiune. Acest re montt un disc de sigurnţă l pomp de dozre componentei B. Acest disc se rupe l presiune de 330 ri şi mşin se opreşte. m. Clemele de fixre utoiului Butoiul cu component A este fixt cu jutorul unor cleme de sigurnţă pentru c cest să nu se ridice în momentul ridicării plăcii de limentre din utoi. Tipuri de ccesorii Pomp de spălre re o dulă cţiune, cţiontă de un motor pneumtic oscilnt, monttă direct pe un rezervor cu solvent. Acest este conecttă l locul de mixre şi pompeză solvent în unitte de mixre până când solventul curge lier. Apoi unitte de mixre este spăltă prin recirculre solventului. Frezerul şi fcilităţile cestui - cest este folosit pentru îngheţre unităţii de mixre (-25 C pentru PS şi PU su -45 C pentru silicon). Răcire mterilului din unitte de mixre conduce l încetinire recţiei mterilului mixt şi l mărire timpului de lucru. Avntje: fără pierderi de mterile, fără solvenţi, mod de lucru fcil, costuri reduse. Ms rottivă pentru dou sigilre gemului termoizoltor Specificţii tehnice: Viteză de rotţie vriilă. Brţe extensiile pentru unităţi de gem cu dimensiuni forte mri mm x 1800 mm). 4 ventuze. Plnul ventuzelor de lucru pote fi ridict prin controlul pedlei. Suprfţ cu roţi rottive pentru deplsre gemului pe msă - dimensiuni 800 mm x 600 mm. Rotţi mesei controltă prin păsre pedlei l 90 grde su l 360 grde continuu. Dimensiune minimă gemului 250 mm x 120 mm. Înălţime de lucru de l sol 900 mm Figur 10 (pentru se pute fce trnsferul unităţilor de gem de l conveiorul de ieşire l liniei de spălt l ms rottivă). Pg. 138/270

139 11.3 OPERAŢIUNI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR DE SIGILARE. extruderul tiocol Utiljul se v folosi numi în condiţii tehnice perfecte, în concordnţă cu instrucţiunile de utilizre din mnul şi numi de către o personă cre cunoşte regulile de protecţi muncii şi riscurile l cre este expusă. Orice dereglre, în specil cele cre fecteză sigurnţ mşinii, treuie remedită imedit. De cee, echipmentul treuie inspectt de către personlul clifict l fiecre 12 luni, ir rezulttele inspecţiei se vor consemn în scris. Pentru executre lucrărilor de întreţinere sunt necesre echipmente de protecţie şi scule de mână specile. Lucrările l sistemul electric, pneumtic, hidrulic se fc dor de către electricieni clificţi ori de către persone instruite, suprveghete de un electricin clifict şi în concordnţă cu regulile de lucru stndrd. Mentennţ zilnică şi periodică utiljului v reduce riscul priţiei căderilor întâmplătore. Acţiuni zilnice: se verifică stre de curăţenie fotocelulei; se verifică nivelul uleiului l sistemul hidrulic. Rezervorul treuie să fie cel puţin pe jumătte plin; se verifică nivelul uleiului. Acţiuni periodice: se verifică modul de conectre l clurilor electrice; se curăţă de prf interiorul pnoului de control; se curăţă de prf semnele de vertizre de pe pnoul de control; nd conveiore cre se consttă că este uztă v fi inlocuită; filtrul sistemului hidrulic treuie înlocuit după primele trei luni de explotre, ir poi se schimă periodic l un intervl de 12 luni. De semene, este posiil c după o periodă de explotre utiljului în continerul mixerului şi în pistol să se dune reziduuri de mteril. Se relizeză următorele: Se efectueză periodic o curăţire sunsmlurilor. Aceste se vor decnt în soluţie de clorură de metil şi se vor menţine colo o periodă de proximtiv ore; dcă continerul mixerului este înţepenit, este necesră delocre cestui cu jutorul unui oiect scuţit. Se curţă periodic eventulele rămăşite de mteril din interiorul pistolului şi se dună l sfârşitul schimului reziduurile de component A şi/su B dcă nu u fost contminte cu impurităţi şi se refolosesc. Dcă se consttă că rămăşiţele conţin impurităţi, ceste se vor distruge. Pg. 139/270

140 . ms rottivă Mentennţ zilnică şi periodică utiljului v reduce riscul priţiei căderilor întâmplătore. Acţiuni zilnice: se verifică conexiunile utiljului l energie electrică şi de er comprimt; se curăţă de prf mesjele de tenţionre înscrise pe crcs utiljului; se curăţă de prf şi/su lte deşeuri suprfţ mesei rottive; se goleşte de pă filtrul sistemului de er comprimt; se dugă ulei în sistemul de întreţinere l instlţiei de er comprimt. Acţiuni periodice: se verifică stre ventuzelor (4 ventuze mici pe cele ptru colţuri le mesei şi ventuz principlă sitută în centrul mesei). se ung cu ulei tijele de oţel le mesei. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi două vrinte corecte din cele trei existente pentru fiecre enunţ prezentt! ENUNŢ 1 c Extruderul de tiocol re următorele crcteristici constructiv-funcţionle: este un sistem destint plicării două componente (A şi B); dozre şi plicre celor două componente (A şi B) re loc prin intermediul pistolului utomt; componentul de culore negră (B) pote provoc pgue irecuperile în procesul de ctliză supr componentelor utiljului. ENUNŢ 2 Extruderul de tiocol este un utilj cre dispune de o serie de regultore de presiune: regultorul cilindrilor pneumtici de ridicre i pompei componentei B. c regultorul principl; regultorul motorului pneumtic l pompei de limentre. Pg. 140/270 ENUNŢ 3 În czul curgerii normle sustnţei icomponent din pistolul

141 c extruderului de tiocol cuzele pot fi: o vlvă de sens este loctă de impurităţi; unitte de mixre este încărctă de mteril; cnlul de evcure l pistolului este înfundt. ENUNŢ 4 c Mentennţ zilnică şi periodică mesei rottive v reduce riscul priţiei căderilor întâmplătore, constând în plicre următorelor măsuri: se verifică conexiunile utiljului l energie electrică şi er comprimt; se curăţă de prf şi/su lte deşeuri suprfţ mesei rottive; se verifică stre ventuzelor (5 ventuze mici pe cele ptru colţuri le mesei şi ventuz principlă sitută în centrul mesei). ENUNŢ 5 c Extruderul de tiocol este folosit l producţi de gem termoizoltor l rece. Astfel, unul dintre ccesorii le cestui este frezerul, cre re următorele roluri: jută l îngheţre unităţii de mixre (- 25 C pentru PS şi PU su -45 C pentru silicon); contriuie l încetinire recţiei mterilului mixt; contriuie prin îngheţre unităţii de mixre l micşorre timpului de lucru fectt sigilării gemului termoizoltor. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. ENUNŢ 6 ENUNŢ 7 Înlăturre de pe perimetrul foii Low-E depunerii de oxizi se relizeză pe o lăţime de 20 mm cu jutorul mşinii de fzetre. Adevărt; Fls. Operţi de sigilre se relizeză în două etpe: sigilre 1 plicre mterilului de etnşre interioră pe rm constituită din ghet distnţier; sigilre 2 - etnşre exterioră unităţii de gem termoizoltor; Adevărt; Fls. Pg. 141/270

142 ENUNŢ 8 Etnşre exterioră unităţii de gem termoizoltor pote fi reliztă l rece cu jutorul extruderului de tiocol su l cld cu jutorul mesei rottive. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 Funcţionre extruderului de tiocol constă în extrgere celor două componente A şi B din continerele stndrd în cre se livreză, mestecre lor, dozre lor corespunzătore şi plicre, prin intermediul pistolului mnul, direct pe suprfţ ghetei distnţier. Adevărt; Fls. ENUNŢ 10 Presiune mximă de lucru extruderului utilizt pentru relizre etnşării exteriore gemului termoizoltor este de 300 ri. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l următorele întreări! ENUNŢ 11 Explicţi modul de relizre sigilării gemului termoizoltor cu jutorul mesei rottive ENUNŢ 12 Din ce este constituită unitte de dozre extruderului de tiocol?... Pg. 142/270

143 RECAPITULARE Operţi de sigilre gemului termoizoltor este un dintre cele mi importnte, fiind vor de o etnşre exterioră, fţă de ce nterioră, prin utilizre unor sigilnţi monocomponenţi / icomponeţi plicţi prin intermediul unor echipmente / utilje specifice (extruder tiocol, msă rottivă). Funcţionre extruderului de tiocol constă în extrgere celor două componente A şi B din continerele stndrd în cre se livreză, mestecre lor, dozre lor corespunzătore şi plicre, prin intermediul pistolului mnul, direct pe suprfţ sticlei termoizoltore. Elementele componente constructiv-funcţionle le extruderului de tiocol sunt: plc de limentre; plc de ntrenre; unitte de dozre; gregtul hidrulic; rţul rotitor; unitte de deservire cu er comprimt; unitte de control electronic; unitte de limentre cu component B; filtrul pentru component B; uscătorul de er; pot-life control; discul de sigurnţă; cleme de fixre utoiului; tipuri de ccesorii - pomp de spălre şi frezerul. Utiljul se pote folosi în condiţii tehnice sigure, în concordnţă cu instrucţiunile de utilizre din mnul, de către o personă cre cunoşte regulile de securitte şi sănătte în muncă şi riscurile l cre este expusă. Lucrările l sistemul electric, pneumtic, hidrulic se fc dor de către electricieni clificţi ori de către persone instruite, suprveghete de un electricin clifict şi în concordnţă cu regulile de lucru stndrd. Mentennţ pentru ceste utilje specifice sigilării treuie să fie reliztă zilnic şi periodic, pentru elimin riscul priţiei căderilor întâmplătore. Pg. 143/270

144 CAPITOLUL 12 EXPEDIEREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR 12.1 DOCUMENTAŢIA NECESARĂ PENTRU LIVRAREA UNITĂŢILOR DE GEAM TERMOIZOLATOR ÎNCORPORATE ÎN TÂMPLĂRIE Aspecte generle După sigilre cu jutorul ventuzelor moile, unităţile de gem termoizoltor sunt şezte pe rstele specile, cu totă suprfţ sprijinită de peretele rstelului. Aşezre pe rstele se fce pentru fiecre client, conform Listei de comenzi. Verificre unităţilor de gem termoizoltor se fce conform procedurii Controlul Producţiei în frică gemului termoizoltor. Pe foi 2- se plică etichet în colţul din stâng sus spte, prelută de pe rm corespondentă. Producătorii de tâmplărie şi gem termoizoltor u oligţi de întocmi/complet o serie de documente/înregistrări: fiş clientului cre v cuprinde dtele de identificre le cestui; crcteristicile tehnice le comenzii; schiţele cceptte de client; dtele specile pentru montj; ofert vlorică şi tehnică; mrcj CE cu crcteristici de performnţă; dosrul tehnic de execuţie comenzii. Contrctul cre se încheie între eneficir şi client (de oicei person juridică prelucrător de tâmplărie) treuie să conţină o serie de elemente cum r fi: lcătuire gemului termoizolnt, tipul sticlei, tipul distnţierului, coeficientul de trnsmisie termică, tipul de feronerie, termene de execuţie, vlore lucrării, modlitte de pltă, nex cu schiţele prote de eneficir, secţiuni şi detlii crcteristice etc. Documentele cre însoţesc livrre gemurilor termoizoltore solicitte cu su fără gem termoizoltor sunt: contrct şi fctură; proces-verl de recepţie; declrţie de conformitte; certifict de grnţie; instrucţiuni de utilizre şi întreţinere; informţii referitore l priţi condensului. Mrcjul CE impus de normele SR EN 1279 (1-6) constă în etichetre fiecărui produs şi declrre următorelor crcteristici de performnţă: 1. rezistenţ l foc (dcă este czul); 2. rezistenţ l glonţe şi tcuri (dcă este czul); Pg. 144/270

145 3. rezistent l explozii (dcă este czul); 4. rezistenţ l efrcţii (dcă este czul); 5. rezistenţ l vriţii ruşte de tempertură; 6. rezistenţ l încărcări dte de vânt şi zăpdă; 7. protecţie împotriv zgomotului; 8. proprietăţi termice; 9. trnsmisi şi reflexi luminii; 10. rdiţi solră; 11. sustnţe periculose ASIGURAREA CALITĂŢII GEAMULUI TERMOIZOLATOR CERINŢE DE CALITATE A CONFECŢIONĂRII GEAMULUI TERMOIZOLATOR În procesul de producere gemului termoizoltor sunt plicte metode de execuţie utilizând echipmente cu procesre semiutomtă/utomtă căror li se sigură verificre zilnică şi periodică. Procesul de confecţionre gemului termoizoltor re l ză o documentţie ce este lcătuită din desene de execuţie, fişe tehnologice, instrucţiuni de lucru de execuţie, proceduri documentte de control, documente le sistemului de mngement l clităţii, precum şi documente tehnice, stndrd, normtive, teste periodice etc. Execuţi, suprveghere şi controlul proceselor din cdrul unui telier de producţie gemului termoizoltor presupun o serie de specte relevnte: Echipmentele tehnice cu procesre utomtă/semiutomtă cu cre se execută confecţionre gemului termoizoltor sunt verificte conform prevederilor tehnice corespunzătore; SDV-rile necesre pentru confirmre clităţii sunt încercte, omologte şi verificte îninte de utilizre lor; AMC-rile sunt verificte şi se flă în termenul de clirre; Confecţionerul de gem termoizoltor treuie să iă cunoştinţe tehnice, să respecte prevederile documentţiei şi procedurilor de lucru, specifice locului de muncă; Responsilul controlului de clitte l producţiei controleză execuţi produselor flte pe fluxul de fricţie, respectiv reprţiile cestor şi procedeză l întocmire şi înregistrre rportelor de neconformitte; Instruire periodică personlului; Prelevre mostrelor si relizre testelor de clitte. Este necesr c procesele desfăşurte în telierul de producţie să se desfăşore su un control riguros l clităţii produsului şi să relizeze remediere imedită tuturor neconformităţilor părute. Pg. 145/270

146 TIPURI DE NECONFORMITĂŢI. neconformităţi de produse în confecţionre gemului termoizoltor Responsilul cu sigurre clităţii treuie să identifice mterilele, componentele şi produsele găsite neconforme. Tipurile de neconformităţi ce pot fi întâlnite sunt cuzte de: erori de execuţie; erori de provizionre cu mterie primă (sticlă) şi mterile uxilire; erori de tehnologie; echipmente/utilje/mşini, AMC-uri şi SDV-uri necorespunzătore; depozitre defectuosă. L recepţi mterilelor se verifică următorele specte relevnte: Gem mlre şi etichetre, identificre, dimensiuni, plneitte, defecte de producţie c neuniformităţi le sticlei, incluziuni, defecte de trnsport c sprgeri, cioiri etc. Distnţier liniritte, dimensiuni, formă, stre suprfeţei. Agent deshidrtnt mlre şi etichetre, verificre cpcităţii de soriţie prin măsurre creşterii temperturii l mestecre gentului deshidrtnt cu p. Mteril de etnşre exterioră mlre şi etichetre, durt de depozitre, derenţ pe gem şi distnţier, duritte, conţinut în sustnţe voltile. Mteril de etnşre interioră mlre şi etichetre, penetrre (dcă nu există informţii de l furnizor), conţinut în sustnţe voltile. Ulei pentru tăiere sticlei mlre şi etichetre. Lichid pentru mşin de spălt mlre si etichetre. Mterile pentru închidere orificiilor de umplere cu gz mlre şi etichetre. Gz su mestec de gz mlre şi etichetre, dt expirării. În procesul tehnologic de prelucrre şi smlre componente se verifică următorele specte relevnte înregistrându-se în fişele de control: Tăiere sticlă clitte tăiere, dimensiuni, exfoliere peliculră. Eficienţă spălre reziduu de ulei de tăiere, suprfţ gemului usctă şi curtă. Deitre şi formre cdrului din distnţier dimensiuni în rport cu dimensiunile gemului, cntitte gent deshidrtnt, clitte curării l colţuri, rcordurile prin colţre, poziţi rmei pe gem. Mteril de etnşre interioră comportre l extrudere, cntitte de mteril pe cp de extrudere, impurificre în zon de legătură, continuitte, filet l colţuri; Pg. 146/270

147 Mteril de etnşre exterioră rport de mestec, omogenitte, incluziuni de er, derenţă, duritte, continuitte. Umplere cu gz funcţionre sistem de umplere, stilire mestec de gz, control prmetri instlţie, închidere orificiu de umplere gz etc. În momentul identificării neconformităţii, este întocmit rportul de neconformitte şi modul de trtre şi de eliminre cuzelor cre u genert-o. Produsele/unităţile de gem termoizoltor cre sunt găsite neconforme sunt etichette şi seprte în zone menjte din telierul de producţie până l elorre deciziilor privind trtre neconformităţii. Dcă neconformitte este rezulttul unor erori de tehnologie se v cţion pentru elorre modului de trtre neconformităţii în fluxul tehnologic, luându-se măsuri de rezolvre, iniţiind cţiuni corective şi preventive.. neconformităţi întâlnite l expediere unităţilor de gem termoizoltor nerespectre cerinţelor precizte în comenzile clienţilor; lips/deteriorre etichetei mplste pe gemul termoizoltor; prezenţ unor impurităţi între foile de sticlă gemului termoizoltor; grosime cordonului plict gemului termoizoltor prin ce de- dou sigilre prezintă discontinuităţi şi sperităţi; nerespectre normelor de securitte şi sănătte în muncă în mnipulre unităţilor de gem termoizoltor; crăpturi/fisuri le foilor de sticlă ce lcătuiesc gemul termoizoltor; furnizre incompletă documentelor justifictive de expediere ce însoţesc unităţile de gem termoizoltor VERIFICAREA CALITĂŢII GEAMULUI TERMOIZOLATOR ÎN MOMENTUL LIVRĂRII CĂTRE CLIENT În timpul «controlului finl» se vor fce următorele verificări: verificări dimensionle (identifică şi compră dtele de pe etichet produsului cu cele din documentele de expediere cestui); verificre spectului: se urmăreşte să nu existe zgârieturi/pete/urme de sustnţe de sigilre pe gemul termoizoltor, umiditte între foile de gem; se verifică dcă cordonul de sigilre din util fost plict corespunzător, fiind neted şi continuu; se verifică plneitte cordonului de etnşre exterioră cu implicţii negtive l şezre gemului în rm tâmplăriei; se verifică corect şezre unităţilor de gem termoizoltor în spţiul de depozitre temporr, fără puncte de tensionre. se verifică mrcre şi etichetre. Pg. 147/270

148 12.3 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CONFECŢIONAREA GEAMULUI TERMOIZOLATOR Prevederile legle referitore l sănătte şi securitte în muncă presupun respectre următorelor cţiuni: prticipre l tenţionre zilnică privind instrucţiunile proprii de securitte şi sănătte în muncă, orgniztă de către şeful ierrhic direct; sigurre executării operţiunilor procesului de muncă, după cum urmeză: verificre stării tehnice echipmentelor de muncă; verificre legăturilor de conectre l centur de împământre, clurilor de limentre cu energie electrică (să nu fie deteriorte, expuse deteriorării, să nu trverseze căi interne de circulţie; verificre unei funcţionări pnoului de comndă l echipmentului de muncă (să fie viziile semnificţiile comenzilor) şi le dispozitivelor uxilire, efectueză o proă de mers în gol, stre semnlelor de vertizre de pe echipment (curăţte de prf, să fie viziile l postul de lucru); verificre stării tehnice şi de funcţionre protectorilor echipmentului de muncă; verificre securizării şi semnlizării zonei de risc specifice, stilită pentru echipmentul său de muncă (exemplu: mşin de tăit sticl); verificre sttivelor de depozitre foilor de sticlă şi gem termoizoltor relizte în procesul de muncă; limentre cu sustnţe chimice şi progrmre temperturii de lucru l mşin de utilt; verificre tuurilor de limentre cu sustnţe chimice (util, tiocol); executre lucrărilor de mnipulre foilor de sticlă prin purtre cu ventuze (greutte = 60 kg); executre lucrărilor specifice l echipmentului său de muncă (tăiere foi sticlă, utilre, suprveghere proces tehnologic utomt l mşin de împchett, etnşre cu tiocol), după măsurători prestilite; sigurre controlului gemului termoizoltor relizt în procesul de muncă; menţinere în stre optimă de utilizre sculelor, dispozitivelor, verifictorelor din dotre; depozitre în rstele gemului termoizoltor relizt în procesul de muncă, în vedere trnsferării l montj tâmplăriei din luminiu şi mse plstice; expediere prin mnipulre gemului termoizoltor relizt în procesul de muncă prin ridicre, purtre, trgere, împingere; curăţre echipmentului de muncă prin evcure prfului de sticlă rezultt din prelucrre, degjre postului de lucru de scule şi cpetelor de sticlă rezultte din tăiere; prticipre l mnipulre nemecniztă lăzilor de sticlă (greutte = 1,5 tone) pentru limentre cu foi de sticlă hlei de producţie; Pg. 148/270

149 verificre şi menţinere liere de ostcole, căilor de circulţie internă pe cre urmeză să se deplseze, căile de evcure în cz de pericol; sigurre execuţiei lucrărilor de întreţinere zilnică şi periodică şi reglj corespunzător l instrucţiunilor de mentennţă stilite de producător, sesizre către şeful ierrhic direct defecţiunilor mecnice şi electrice; prticipre l tote lucrările de depnre, întreţinere periodică şi reprţii; sigurre explotării în condiţii de deplină sigurnţă echipmentului de muncă, cu respectre procesului tehnologic; sigurre izolării zonei de risc specific mşinii de tăit sticlă cu pnouri moile, semnlizte, de vertizre, pentru protejre posturilor de lucru învecinte; sigurre ordinii şi curăţeniei în jurul echipmentului de muncă; sculele şi dispozitivele se vor şez în rstele su dulpuri şi vor fi sigurte prin încuiere (nu se depoziteză pe mşină). sigurre echipmentului de muncă împotriv utilizării cestui de către personlul neutorizt. Confecţionerul de gem termoizoltor v treui să respecte următorele lucruri: să nu părăsescă locul său de muncă şi utiljul flt în funcţiune fără prore şefului ierrhic direct; să porte oligtoriu echipmentul individul de protecţie din dotre (cominezon, şorţ, ocnci de protecţie cu inserţie metlică, ochelri de protecţie, ntifone, mănuşi de protecţie chimică, conform Normtivului intern) l operţiuni tehnologice şi operţiuni de întreţinere; să îşi îmunătăţescă permnent nivelul de cunoştinţe profesionle, inclusiv legte de instrucţiuni proprii de securitte şi sănătte în muncă, măsuri de prim jutor; să cunoscă şi să respecte instrucţiunile proprii de securitte şi sănătte în muncă le postului său de lucru; să execute srcinile, să îndeplinescă triuţiile şi să-şi sume responsilităţile cuprinse în fiş postului, protă de Mngementul Societăţii FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A GEAMULUI TERMOIZOLATOR. Fctori de risc proprii echipmentului de muncă Fctori de risc mecnic Prindere şi ntrenre mâinii su rticolelor de vestimentţie în rolele trăgătore le foilor de sticlă, în timpul funcţionării liniei de spălre/uscre/presre; Suprfeţe su contururi periculose înţepătore (foi de sticlă, cutter, unelte mnule cţionte electric/pneumtic s..m.d.); Mişcări periculose/orgne de mşini în mişcre, pătrundere în zon de risc specific nemrctă, nesemnliztă; Schimre curelelor de cţionre motorelor electrice; Pg. 149/270

150 Schimre discurilor de deitre din dimnt, strângere flnşelor, schimre dimntului de tăiere sticlei; Proiectre de prticule rezultte în urm procesului de deitre, şlefuire, suflre cu pistol cu er (şpn de sticlă); Mnipulre nemecniztă lăzilor de sticlă (greutte = 1,5 tone) pentru limentre cu foi de sticlă hlei de producţie; Mnipulre foilor de sticlă prin purtre cu ventuze (greutte = 60 kg); Unelte mnule cţionte electric/pneumtic (virţii pe timp de funcţionre, erori de mnipulre); Fctori de risc electric Electrocutre prin tingere directă su indirectă (deteriorre izolţii cluri electrice, tlouri electrice deschise, comuttore defecte, părători deschise); Fctori de risc termic: Tempertur ridictă (t = 125 C) l mşin de utilt; Fctori de risc chimic: Mnipulre şi utilizre sustnţelor chimice l plicre pe profilul distnţier cu strt de util, l etnşre gemului termoizoltor cu tiocol;. Fctori de risc proprii mediului de muncă Fctori de risc fizic: Clmitte nturlă (inundţie, furtuni cu spect de vijelie, grindină, viscol, seisme) plicre necorespunzătore plnurilor de intervenţie, de evcure în situţii de urgenţă, nu se relizeză cţiuni de simulre pentru evcure; Zgomotul de impuls de nivel ridict în timpul lucrului, propit de LMA de l posturi de lucru învecinte, de l unelte mnule cţionte electric/pneumtic. c. Fctori de risc proprii srcinii de muncă: Suprsolicitre fizică: Oosel sistemului musculr şi osos c urmre efortului dinmic şi lucrului în poziţie preponderent ortosttică; Suprsolicitre psihică: Stress din cuz ritmului intens de lucru, în condiţii de zgomot de impuls, glomerre tehnologică, monotoni muncii, meniul de setre progrmului utomtic în limă străină; d. Fctori de risc proprii executntului: Acţiuni greşite: Nu execută operţiunile de verificre zilnică stării tehnice şi funcţionre echipmentului de muncă, legăturile de conectre l centur de împământre; Cădere prin lunecre l executre operţiunilor de mnipulre foilor de sticlă, gemului termoizoltor în zonele de trnsfer şi depozitre, prdoseli denivelte; Pg. 150/270

151 Blocre căilor de cces şi uşilor cu lăzi de sticlă, foi de sticlă, idone cu sustnţe chimice, nu evcueză ritmic gemul termoizoltor rezultt din procesul tehnologic; Lovire lucrătorilor din cuz unor incidente tehnice; Lovire urmtă de cădere prin răsturnre gemului termoizoltor de pe sttive în zonele de trnsfer şi depozitre; Utilizre uneltelor mnule tăietore, uneltelor mnule portile cţionte electric/pneumtic; Intervenţi neutoriztă l instlţi electrică interioră, îndepărtre părătorilor de protecţie le echipmentului de muncă, utilizre de cluri electrice cu izolţie deteriortă cre pote produce electrocutre; nerespectre locurilor specil menjte pentru fumt, lucrul cu foc deschis în propiere zonelor de utilizre sustnţelor chimice l echipmentele de muncă în funcţiune incendiu; Executre de operţiuni de mentennţă stilite de producător pe timpul funcţionării echipmentului de muncă; Glume ccidentogene (unelte mnule cţionte electric/pneumtic); Comunicări ccidentogene (utilizre telefonului moil în timpul executării srcinii de muncă); Omisiuni Utilizre necorespunzătore echipmentului individul de protecţie (mănuşi de protecţie, ochelri de protecţie etnşi, ocnci de protecţie, msc protecţie, ntifone). GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A ENUNŢ 1 c Vǎ rugǎm să încercuiţi două vrinte corecte din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Documentţi cre stă l z sigurării clităţii produsului finl, respectiv unitte de gem termoizoltor este lcătuită din: desene de execuţie, fişe tehnologice, instrucţiuni de lucru de execuţie; documente le sistemului de mngement l clităţii, precum şi documente tehnice, stndrd, normtive; proceduri documentte de expertiză şi certificre profesionlă furnizorilor. Pg. 151/270

152 ENUNŢ 2 c Tipurile de neconformităţi ce pot fi întâlnite sunt cuzte de: erori de execuţie; erori de provizionre cu mterie primă (sticlă) şi mterile uxilire; erori de plicre erontă normelor. ENUNŢ 3 c ENUNŢ 4 c Tipurile de neconformităţi ce sunt întâlnite l expediere unităţilor de gem termoizoltor: lips/deteriorre etichetei mplste pe gemul termoizoltor prezenţ unor impurităţi între foile de sticlă le gemului termoizoltor; furnizre completă documentelor justifictive de producţie, fiind respectte cerinţele precizte în comenzile clienţilor. Asigurre execuţiei lucrărilor de întreţinere zilnică şi periodică şi reglj se relizeză stfel: conform instrucţiunilor de lucru stilite de către fiecre confecţioner l locul său de muncă. prin sesizre defecţiunilor mecnice şi electrice către şeful ierrhic direct; corespunzător instrucţiunilor de mentennţă stilite de producător. ENUNŢ 5 c Printre fctorii de risc proprii executntului pot exist o serie de cţiuni greşite cum r fi: operţiunile de verificre zilnică stării tehnice şi funcţionre echipmentului de muncă, legăturile de conectre l centur de împământre; locre căilor de cces şi uşilor cu lăzi de sticlă, foi de sticlă, idone cu sustnţe chimice, precum şi evcure ritmică gemului termoizoltor rezultt din procesul tehnologic. cădere prin lunecre l executre operţiunilor de mnipulre foilor de sticlă, gemului termoizoltor în zonele de trnsfer şi depozitre. PARTEA B ENUNŢ 6 Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. Verificre unităţilor de gem termoizoltor se fce conform procedurii Controlul Producţiei în frică gemului termoizoltor. Adevărt; Fls. Pg. 152/270

153 ENUNŢ 7 Atunci când sunt mnipulte foi de sticlă prin purtre cestor cu ventuze, greutte foilor de sticlă nu treuie să depăşescă 100 kg. Adevărt; Fls. ENUNŢ 8 În timpul controlului finl se efectueză verificări dimensionle ce constu în identificre şi comprre dtelor de pe etichet unităţii de gem termoizoltor cu cele din documentele de expediere cestei, precum şi verificări le cerinţelor tehnologice. Adevărt; Fls. ENUNŢ 9 Unul dintre fctorii de risc mecnic fce referire l proiectre de prticule rezultte în urm procesului de deitre, şlefuire, suflre cu pistol cu er (şpn de sticlă) cre pot provoc leziuni/răni. Adevărt; Fls. ENUNŢ 10 SDV-rile sunt necesre pentru confirmre clităţii, prin urmre, ele sunt încercte, omologte şi verificte îninte de utilizre lor, ir AMC-rile sunt verificte l 6 luni, termenul de clirre. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos. ENUNŢ 11 Explicţi ce se întâmplă cu unităţile de gem termoizoltor cre sunt găsite neconforme? ENUNŢ 12 Fctorii de risc proprii srcinii de muncă se referă l grdul de suprsolicitre fizică şi psihică. Precizţi cre sunt ceşti?... Pg. 153/270

154 RECAPITULARE Documentele furnizte odtă cu expediere produselor de tâmplărie solicitte cu su fără gem termoizoltor sunt următorele: contrct şi fctură, proces-verl de recepţie, declrţie de conformitte, certifict de grnţie, instrucţiuni de utilizre şi întreţinere, informţii referitore l priţi condensului. Execuţi, suprveghere şi controlul proceselor din cdrul unui telier de producţie gemului termoizoltor presupun o serie de specte relevnte ce se referă l verificre conform prevederilor tehnice corespunzătore echipmentele tehnice cu procesre utomtă/semiutomtă, SDV-rilor necesre pentru confirmre clităţii, AMC-rilor cre sunt verificte dcă se flă în termenul de clirre. Responsilul controlului de clitte l producţiei controleză execuţi produselor flte pe fluxul de fricţie/după finlizre cestui, respectiv reprţiile cestor şi procedeză l întocmire şi înregistrre de rporte de neconformitte. Neconformităţile ce pot fi întâlnite sunt cuzte de erorile de execuţie, de provizionre cu mterie primă (sticlă) şi mterile uxilire, de tehnologie, precum şi de defecţiuni le echipmentelor, utiljelor, mşinilor. Confecţionerul de gem termoizoltor treuie să porte oligtoriu echipmentul individul de protecţie din dotre (cominezon, şorţ, ocnci de protecţie cu inserţie metlică, ochelri de protecţie, ntifone, mănuşi de protecţie chimică) l operţiuni tehnologice şi operţiuni de întreţinere, să cunoscă şi să respecte instrucţiunile proprii de securitte şi sănătte în muncă le postului său de lucru. Concluzii Prte B Confecţioner Gem Termoizoltor CAPITOLUL 7 Principlele tipuri de sticlă din cre se confecţioneză gemul termoizoltor: Gem flot din sticlă - este frict prin flotre unei enzi continui de sticlă pe o ie metlică (prin tehnologi flot ); Gem turnt lmint, ornmentl,este frict prin tehnologi de lminre continuă între doi cilindri. Gem lmint neted (fără ornmente) su ornmentt pe un su pe mele părţi, prevăzut cu rmătură din sârmă cre sigură coeziune în cz de sprgere gemului; Gem curt, frict prin tehnologi curării gemurilor cu jutorul unor tipre specile pentru curur cilindrică solicittă; Gem trnsprent reflectoriznt, frict din sticlă flot clră su colortă pe cre sunt depuse, prin procedeul electromgnetic, în condiţiile de vid extrem, lije de metle; Gem securizt - gemul flot călit cu rigiditte sporită şi rezistenţă l schimări ruşte de tempertură. Domenii de plicre pentru diferitele tipuri de gemuri Pg. 154/270

155 în fricre gemurilor izolnte şi oriunde există pretenţii deoseite l trnsmisi de lumină şi spectul estetic l suprfeţei cu gemuri; pentru ferestre, sere, învelitori exteriore de sticlă le clădirilor etc.; l comprtimentre decortivă spţiului prin gemuri cu trnsprenţ tenută, l vitrlii su l gemuri de ferestre şi uşi pentru menţine trnsprenţ luminosă optimă şi scunde privelişti nedorite; l gemurile puse în goluri din construcţie l hle de producţie, l ferestre înclinte, lumintore, ferestre din pivniţe, ferestre montte în uşile de l intrre în csă, gemurile lustrdelor de pe lcone, l puţuri de scensor, c şi l vitrjele exteriore de fţdă; vitrine, glerii, tejghele, moile curte, elemente decortive, vitrjele clădirilor relizte din gemuri, scări în spirlă, puţuri de scensor, construcţiile ferestrelor etc. CAPITOLUL 8 Printre crcteristicile constructive şi funcţionle le echipmentelor cu procesre utomtă/semiutomtă utilizte în prelucrre sticlei, un element importnt îl constituie prezenţ dispozitivelor de sigurnţă/de protecţie cre se găsesc tât în sistemul mecnic, cât şi în cel electric. Aceste dispun de moduri de lucru mnul/utomt cţionte prin comuttore. Utiljul cre sigură prelucrre sticlei este constituit din unităţi de prelure, spălre, uscre, inspecţie, presre, smlre produsului finl, respectiv unitte de gem termoizoltor. Instlţi de dedurizre pei necesră spălării sticlei sigură derulre procesului de dedurizre prin cre re loc procesul de eliminre clciului şi mgneziului din pă cre vor fi preluţi de răşini, precum şi icronţilor cre sunt principl cuză depunerilor din interiorul instlţiei. Regenerre răşinilor re loc tunci când ceste devin colmtte, pline de clciu şi mgneziu, în timp ce conţinutul de ioni de sodiu, necesri pentru schim este sărc. Echipmentele cu procesre semiutomtă/ utomtă specifice prelucrării sticlei treuie să fie supuse unei întreţineri curente, zilnice şi periodice, pentru sigurre funcţionării în prmetri normli conform prevederilor tehnice le producătorilor. CAPITOLUL 9 Fluxul tehnologic pentru prelucrre foilor de sticlă presupune operţi de prelure-tăiere-rupere sticlei, ce de spălre/uscre sticlei, precum şi operţi de presre foilor de sticlă. Modul de explotre liniei de prelut tăit rupt sticlă presupune respectre condiţiei de limentre stoctorelor cu lăzi de sticlă cu jutorul motostivuitorelor specile.trnsferul între ms sistemului de încărcre şi ms de tăit este relizt utomt. Rupere este o operţie cre se desfăşoră mnul, deşeurile rezultte, respectiv ucăţile de sticlă rezultte fiind colectte în recipiente specile. Bucăţile de sticlă tăite, depozitte temporr în rstele su diferite coduri sunt şezte pe pnoul de intrre l utiljului, trnsferul în unitte de spălre/uscre producându-se cu jutorul rolelor conveiore. În urm procesului de identificre rmei distnţier de pe rstel, cest v fi şeztă pe un dintre cele 2 ucăţi de sticlă ce vor lcătui gemul termoizoltor. Pg. 155/270

156 Urmeză să fie efectută presre pchetului lcătuit din cele două foi de sticlă şi cdrul distnţier în unitte de presre/smlre utiljului. CAPITOLUL 10 Operţiile procesului de prelucrre ghetelor distnţier sunt: deitre relor distnţier ghet, umplere relor distnţier cu gent deshidrtnt (silicgel) şi smlre lor, sigilre 1 plicre mterilului de etnşre interioră pe rm din rele distnţier, umplere cu gz unităţii de gem termoizoltor. Tipuri de mterile şi ccesorii necesre prelucrării ghetei-distnţier utilizte: Distnţiere din luminiu; Conectori colţre; Sită moleculră (Silicgel); Mterile pentru relizre sigilări ghetei distnţier. Tipurile de echipmentele cu procesre semiutomtă/utomtă specifice gheteidistnţier sunt: mşin utomtă de deitt distnţier din luminiu; dispozitivul de umplere cu silicgel; utiljul pentru sigilre cu util; instlţi de umplere cu gz. Confecţionerul de gem termoizoltor treuie să plice o întreţinere curentă (zilnic şi periodic) pentru echipmentele cu procesre semiutomtă/utomtă, specifică ghetei-distnţier pentru sigur o prelucrre corespunzătore gheteidistnţier. CAPITOLUL 11 Procesul de producţie l unei unităţi de gem termoizoltor presupune existenţ două fluxuri în prlel, fiind vor de operţii de prelucrre foilor de sticlă (tăiere, rupere, polizre, spălre, uscre, inspectre, presre), precum şi de operţii de prelucrre ghetelor de luminiu din cre se v lcătui cdrul distnţier (deitre, plicre colţri, sigilre cu util, umplere cu gz). Un dintre cele mi importnte operţii o constituie sigilre 2- su etnşre exterioră unităţii de gem termoizoltor, prin utilizre unor sigilnţi monocomponenţi/icomponeţi, plicţi prin intermediul unor echipmente/utilje specifice (extruder tiocol, msă rottivă). Extruderul de tiocol este un utilj cre re un sistem complex de control şi dispozitive de monitorizre. Există 3 regultore de presiune, presiune mximă dmisă de lucru fiind de 300 de ri. Freezerul este un ccesoriu importnt l extruderului cest fiind folosit pentru înghetre unităţii de mixre, răcire cre conduce l încetinire recţiei mterilului mixt şi l mărire timpului de lucru. Ms rottivă pentru dou sigilre gemului termoizoltor re 4 ventuze plste mrginl şi un centrl cre sigură fixre unităţii de gem termoizoltor, în vedere efectuării sigilării, precum şi rţe extensiile pentru unităţi de gem cu dimensiuni forte mri mm x 1800 mm. Pg. 156/270

157 Lucrările l sistemul electric, pneumtic, hidrulic se fc dor de către electricieni clificţi ori de către persone instruite, suprveghete de un electricin clifict şi în concordnţă cu regulile de lucru stndrd. Mentennţ pentru ceste utilje specifice sigilării treuie să fie reliztă zilnic şi periodic pentru elimin riscul priţiei căderilor întâmplătore. CAPITOLUL 12 Expediere produselor de tâmplărie cu su fără gem termoizoltor este o ultimă operţiune cre constă în pregătire şi furnizre documentelor justifictive însoţitore le produselor. Dintre ceste se pot enumer: contrctul şi fctur, procesul-verl de recepţie, declrţi de conformitte, certifictul de grnţie, instrucţiunile de utilizre şi întreţinere etc. În cdrul unui telier de producţie se impune suprveghere şi controlul proceselor din fluxul de producţie. Responsilul controlului de clitte l producţiei re printre responsilităţi controlul produselor flte în/după finlizre fluxului de fricţie. Neconformităţile minore su mjore sunt cuzte fie de erorile de execuţie, fie de provizionre cu mterie primă (sticlă) şi mterile uxilire, precum şi de plicre defectuosă normelor tehnologice etc. Instrucţiunile proprii de securitte şi sănătte în muncă treuie respectte de către confecţionerul de gem termoizoltor cre v purt în mod oligtoriu echipmentul individul de protecţie din dotre (cominezon, şorţ, ocnci de protecţie cu inserţie metlică, ochelri de protecţie, ntifone, mănuşi de protecţie chimică) pe totă durt derulării fluxului tehnologic. Pg. 157/270

158 Prte C - Monttorul de Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice CAPITOLUL 13 ORGANIZAREA LUCRǍRILOR DE MONTAJ 13.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MONTAJ CERINŢE PRIVIND MODUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII MONTATORULUI DE TÂMPLĂRIE Conduit monttorului de tâmplărie Lucrările de montj treuie să fie executte cu respectre normelor de securitte şi sănătte în muncă, într-un intervl de timp limitt, fără zgomot şi în condiţii de curăţenie. Competenţele specifice le monttorilor reprezintă o condiţie importntă pentru fi reliztă o lucrre de montj de clitte. Prin urmre, comunicre cu clientul cărui i se v reliz lucrre de montj treuie să fie circumscrisă unor principii ce ţin de conduit memrilor echipei de montj cre vor pune în operă montre tâmplăriilor. Prin urmre, este necesr să fie puse în plicre următorele principii de conduită: Punctulitte Informre clientului să fie reliztă conform unui grfic l lucrărilor de montj pentru fi stilite coordontele de timp şi spţiu (dres locului, intervlul de timp loct montjului etc.). Aspectul curt l echipmentelor de lucru Se v ve în vedere stre de curăţenie echipmentului de lucru l monttorului, stre vehiculului şi uneltelor, deorece ceste specte se constituie în premise cre grnteză o primă impresie ună în fţ clienţilor. Aplicre unui stil de comunicre cu crcter profesionl Aordre verlă personlă, utilizând numele clientului, prezentre societăţii unde este ngjt, propriei persone şi colegilor sunt esenţile. Treuie să fie stilite în mod clr, prin oţinere cordului clientului, etpele de montj, procedeele utilizte, de semene, să fie identifict locul de depozitre temporră pentru mterile şi unelte. Afişre mnierei ordonte de lucru Mterilele de protejre şi spirtorul prţin dotărilor de ză le fiecărui vehicul pentru montj. V fi înlăturtă suspiciune relizării unei lucrări cre r pute produce deteriorări şi lte neplăceri în timpul lucrării de montj. Respectre sferei privte clientului Se v cere cordul clientului privind folosire instlţiilor snitre (toletă, chiuvetă) şi locul în cre este permisă şedere în timpul puzelor. Pg. 158/270

159 Informre supr locului de prcre Prcre vehiculului de trnsport este deseori prolemtică, de cee, cest punct v fi clrifict în prelil, pentru fi evitte neplăcerile. De semene, sunt necesre proări specile pentru zonele pietonle şi tunci când montjul tâmplăriei re loc l înălţime. Stilire personei de contct Este necesr să fie stilită person de contct din prte eneficirului, pentru czuri de nelămuriri su modificări de progrm în executre lucrării de montj. Se vor ve în vedere modlităţile de contctre, în vedere clrificării eventulelor proleme. Relizre etpei de recepţie produsului încorport, respectiv tâmplăriei Recepţi şi explicre funcţionlităţilor fc prte integrntă din desfăşurre ordontă şi eficientă lucrării de montj. Într-un context mi lrg, recepţi reprezintă trnsferul spre client l potenţilelor riscuri şi începutul periodei de grnţie. Oţinere confirmării clientului Un spect deoseit de importnt este relizre unei retrospective supr muncii depuse de către echip de montj şi trnsmitere mesjului de legere potrivită furnizorului lucrării. Se impune l finlul lucrării de montj o titudine cre să rte stisfcţi pentru relizre în une condiţii lucrării cordte şi posiilitte de execut şi lte lucrări în viitor. Aspecte orgniztorice le ctivităţii monttorului de tâmplărie. Etpele lucrării de montj Monttorul de tâmplărie v prticip l tenţionre zilnică privind instrucţiunile proprii de securitte şi sănătte în muncă şi l locul de executre operţiunilor de montj tâmplărie din luminiu şi mse plstice, orgniztă de către şeful ierrhic direct. El v sigur executre operţiunilor procesului de muncă, după cum urmeză: verificre stării tehnice echipmentelor de muncă (unelte mnule, unelte mnule cţionte electric, scule, dispozitive de măsurre, scări, chingi fixre, sttive s..m.d.); verificre mterilelor necesre securizării şi semnlizării zonei de risc specific stilită pentru zonele de montj (cre sunt expuse trficului pietonl şi/su strdl); verificre vizulă tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice, gem termoizolnt, ghetă, feronerie în vedere deplsării l sediul relizării montjului; menţinere în stre optimă de utilizre uneltelor mnule, uneltelor mnule cţionte electric, sculelor, dispozitivelor de măsurre din dotre; schimre discului polizor portil, urghiilor, l uneltele mnule portile; încărcre/descărcre tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice, gemului termoizolnt, ccesoriilor, în vedere trnsportului l sediul eneficirului; Pg. 159/270

160 mnipulre tâmplăriei din luminiu şi mse plstice, gemului termoizolnt, ccesoriilor prin purtre directă, l locul punerii în operă; executre montării propriu-zise (poziţionre, liniere, fixre, etnşre) tâmplăriei din luminiu şi mse plstice pe mplsmente existente, conform instrucţiunilor tehnice de montj (după demontre tâmplăriei existente) su în goluri pentru tâmplărie l construcţii noi; degjre mplsmentului montării tâmplăriei din luminiu şi mse plstice de mterile rezidule şi sigurre curăţeniei după montre locului; verificre stării tehnice utoturismului triuit, după cz: stre nvelope, presiune pneuri, sistem de direcţie şi de frânre, funcţionre sistemului iluminre/semnlizre, nivel crurnt; verificre dotării cu triunghi de presemnlizre, trusă mediclă uto de primjutor şi extinctor flt în termen de vlilitte l utoturismul de serviciu; deplsre cu vehiculul pentru montj l mplsmentul montării tâmplăriei din luminiu şi mse plstice l sediul eneficirului; sigurre utoturismului împotriv deplsării ccidentle su utilizării cestui de către personl neutorizt; nu părăseşte utoturismul flt în funcţiune; nu prăseşte locul său de muncă fră prore şefului ierrhic direct; purtre oligtorie echipmentului individul de protecţie din dotre (cominezon, ocnci de protecţie, mănuşi de protecţie, csc de protecţie, echipment complet pentru lucrul l înălţime) l executre operţiunilor tehnologice de montre tâmplăriei din luminiu şi mse plstice; îmunătăţire permnentă nivelului de cunoştinţe profesionle, inclusiv legte de instrucţiuni proprii de securitte şi sănătte în muncă, măsuri de prim-jutor; cunoştere şi respectre instrucţiunilor proprii de securitte şi sănătte în muncă le postului său de lucru; executre srcinilor, îndeplinire triuţiilor şi sumre responsilităţilor cuprinse în fiş postului, protă de mngementul societăţii MEDIUL DE MUNCĂ Monttorul de tâmplărie lucreză în poziţie preponderent ortosttică, în mplsmente tip locuinţă su irou. Postul de lucru, zonele de lucru din jurul postului de lucru se orgnizeză pe suprfţ prdoselii locuinţei/iroului, în interiorul locuinţei/iroului, deplsre se execută pe holuri/ scări/culore menjte în cest scop. Monttorii îşi desfăşoră ctivitte l locul punerii în oper tâmplăriei, în următorele condiţii: Pg. 160/270 tempertur erului corespunzător notimpului; umiditte erului corespunzător notimpului; curenţi de er în incinte prţil protejte prin închidere golurilor construcţiei; spţii încălzite / prţil încălzite / neîncălzite, după cz/mplsment;

161 zgomot de nivel ridict în timpul lucrului (zgomot de impuls); ilumint rtificil, nturl, mixt; puleri (prf rezultt din lucrările de fixre tâmplăriei). Personlul cre utilizeză utoturisme re l dispoziţie utoturisme specil menjte pentru trnsportul tâmplăriei din luminiu şi mse plstice (sttive fixte în croseri utoturismului). Deplsre utoturismelor pentru relizre srcinii de muncă se execută în condiţii rutiere diferite, pe rtere de circultie de ctegorii diferite (europen, nţionl, judeţen, străzi din interiorul loclităţilor), cre u deseori strtul rutier de uzură în stre diferită de degrdre, cu semnlizre rutieră în cele mi multe czuri deficitră, cu circulţie în dulu sens TIPURI DE MIJLOACE DE MUNCĂ/ECHIPAMENTE DE MUNCĂ ŞI INDIVIDUALE DE PROTECŢIE Echipmentele de muncă le monttorului de tâmplărie. Mijloce de muncă Autoturisme de serviciu (modele diferite); Dispozitive mnule cţionte electric (ormşin); Trus de scule, unelte mnule. Echipmente individule de protecţie l locul de muncă - conform prevederilor HG 1048/2006 Prin Echipment Individul de Protecţie (EIP) se înţelege orice echipment destint să fie purtt su ţinut de monttor pentru -l protej împotriv unui su mi multor riscuri cre r pute să-i pună în pericol securitte şi sănătte l locul de muncă, precum şi orice element suplimentr su ccesoriu proiectt în cest scop. Orice EIP treuie să îndeplinescă următorele condiţii: să fie corespunzător pentru riscurile implicte; să se potrivescă în mod corect personei cre îl portă, după tote justările necesre; să i în considerre cerinţele ergonomice şi stre sănătăţii monttorului. În czul în cre prezenţ unor riscuri multiple impune purtre simultnă mi multor echipmente individule de protecţie, ceste echipmente treuie să fie comptiile şi să îşi păstreze eficcitte în rport cu riscurile respective. Condiţiile de utilizre EIP, în specil durt purtării, sunt determinte în funcţie de grvitte riscului, frecvenţ expunerii l risc, crcteristicile postului de lucru l fiecărui monttor şi de performnţ EIP. Echipmentul individul de protecţie l monttorului de tâmplărie Protecţi cpului: căşti de protecţie; Protecţi mâinii şi rţului: mănuşi cre sigură protecţie; Pg. 161/270

162 împotriv gresiunilor mecnice (înţepături, tăieturi, virţii etc.) împotriv sustnţelor chimice. Protecţi piciorelor şi gmelor: încălţăminte cu omeu suplimentr de protecţie. Protecţi trunchiului şi domenului: centuri lomodominle; Protecţi întregului corp: Echipment proiectt pentru preveni căderile: echipment de prevenire căderilor (echipment complet cu tote ccesoriile necesre); dispozitive de susţinere corpului (centuri de securitte); Îmrăcăminte de protecţie: îmrăcăminte de protecţie împotriv gresiunilor mecnice (înţepre, tăiere etc.) 13.2 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ NORME GENERALE ŞI SPECIFICE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ PENTRU MONTATORUL DE TÂMPLĂRIE Monttorul treuie să îşi desfăşore ctivitte, în conformitte cu pregătire şi instruire s, precum şi cu instrucţiunile primite din prte conducătorului locului de muncă, stfel încât să nu expună l pericol de ccidentre su îmolnăvire profesionlă, tât propri personă, cât şi lte persone cre pot fi fectte de cţiunile su omisiunile sle în timpul procesului de muncă. El re oligţi să comunice imedit conductorului locului de muncă, orice situţie de muncă despre cre re motive întemeite să o considere un pericol pentru securitte şi sănătte monttorilor, precum şi orice deficienţă sistemelor de protecţie. V duce l cunoştinţ conducătorului locului de muncă, orice ccident de muncă suferit de propri personă, cât şi de lte persone din vecinătte locului său de muncă. În cz de incendiu, monttorul treuie să corde jutor personelor flte în pericol su în dificultte, din proprie initiţivă, ori l solicitre victimei, precum şi conducătorului locului de muncă. Monttorul este oligt să cţioneze, în conformitte cu procedurile stilite l locul de muncă, în czul priţiei oricărui pericol iminent de incendiu. Este oligt să-şi însuşescă şi să respecte prevederile legislţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de plicre le cestor, instrucţiunile proprii privind reglementările interne de securitte şi sănătte în muncă doptte de societte, să respecte regulile şi măsurile de părre împotriv incendiilor, duse l cunoştinţă, su orice formă de conducătorului locului de muncă. Pg. 162/270

163 FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI Fctori de risc proprii echipmentului de muncă Fctori de risc mecnic: suprfeţe su contururi tăiose, înţepătore (disc polizor, vârf scuţit l freză, urghiu, ciouri sticlă, muchii scuţite, etc.); proiectre de prticule rezultte în urm procesului de pregătire golului, în vedere montării tâmplăriei din luminiu şi mse plstice; uneltele mnule cţionte electric/pneumtic (virţii pe timpul funcţionării, erori de mnipulre); ccidentul rutier provoct din diferite cuze pe timpul deplsării de l sediul orgnizţiei l sediul eneficirilor su invers; Fctori de risc electric electrocutre prin tingere directă su indirectă (deteriorre izolţii cluri electrice, tlouri electrice deschise, comuttore defecte); Fctori de risc chimic sustnţe chimice utilizte l etnşre tâmplăriei; Fctori de risc iologic tcuri nimle (câini fără stăpân), insecte, reptile în locţii le clienţilor. Fctori de risc proprii mediului de muncă Fctori de risc fizic: clmitte nturlă (inundţie, furtună cu spect de vijelie, grindină, viscol, seisme) plicre necorespunzătore plnurilor de intervenţie, de evcure în situţii de urgenţă, nerelizre cţiunilor de simulre pentru evcure; zgomot de impuls de nivel ridict în timpul lucrului propit de LMA de l posturi de lucru învecinte, de l unelte mnule cţionte electric/ pneumtic. Fctori de risc proprii srcinii de muncă: Suprsolicitre fizică: oosel sistemului musculr şi osos c urmre efortului dinmic şi lucrului în poziţie preponderent ortosttică, poziţii viciose, poziţii forţte, spţii înguste; efort dinmic l executre operţiunilor de mnipulre nemecniztă prin purtre tâmplăriei, gemului termoizolnt l mplsmentul eneficirului (pe culore, scări, l etje diferite, etc.). Suprsolicitre psihică: stres cuzt de ritmul intens de lucru, concentrre pentru soluţionre spectelor specifice de montj, în condiţii de mediu de muncă şi tmosferice diferite. Fctori de risc proprii executntului: Pg. 163/270 Acţiuni greşite:

164 lovire monttorilor/personlului eneficir din propiere locului montării, nesincronizre l lucrul în echipă; cădere lieră de mterile, scule, oiecte, mterile de construcţie de l nivele superiore, în cz de orgnizre erontă operţiunilor suprpuse (în czul şntierelor de construcţii, locuinţe / clădiri, irouri în renovre, etc.); deplsările cu pericol de cădere de l celşi nivel prin dezechilirre, prin lunecre (inclusiv l deplsre pe suprfeţe lunecose), împiedicre l executre operţiunilor de mnipulre tâmplărie, gemului termoizolnt l locul de montre; deplsările cu pericol de cădere de l înălţime prin dezechilirre, păşire în gol, lunecre (goluri tehnologice, schele, podine, scări de cces) l locul de montre; locre căii de cces şi căii de evcure de l locul montării în cz de situţii de urgenţă; utilizre uneltelor mnule tăietore, uneltelor mnule portile cţionte electric/pneumtic; intervenţi neutoriztă l instlţi electrică interioră l locul de montre, îndepărtre părătorilor de protecţie le echipmentului de muncă, utilizre clurilor electrice cu izolţie deteriortă - electrocutre; conducere cu viteză excesivă su necorespunzătore tipului de utovehicul şi încărcăturii, vitez nedpttă ctegoriei de drum pe cre circulă cu utovehiculul; lunecre l coorâre din croseri utovehiculului, fără să utilizeze scr moilă de urcre/coorâre; lovire de mijlocele de trnsport intern, de utilje, prin deplsre pe căi interne de cces nemrcte, nesemnlizte (în czul şntierelor de construcţii, locuinţe /clădiri irouri în renovre etc.); glumele ccidentogene (unelte mnule cţionte electric / pneumtic); lucrul su influenţ ăuturilor lcoolice, sustnţelor stupefinte su medicmentelor cu efect similr cestor l locul de montre; comunicre ccidentogenă (utilizre telefonului moil fără dispozitiv hnds free, în timpul executării lucrărilor de montre tâmplăriei cu gem termoizolnt); tăieturile grve, c urmre sprgerii sticlei din gemul termoizolnt, pe timpul mnipulării, montării tâmplăriei. Omisiuni neverificre fixării tâmplăriei, gemului termoizolnt, împotriv deplsării su căderii de pe sttivul specil, îninte de plecre în cursă; utilizre necorespunzătore / neutilizre echipmentului individul de protecţie (mănuşi de protecţie, ochelri de protecţie etnşi, ocnci de protecţie, mscă de protecţie de prf, ntifone, cscă de protecţie, echipment specific lucrului l înălţime etc.). Pg. 164/270

165 13.3 CERINŢE PRIVIND MODUL DE REALIZARE A PROTECŢIEI CONSTRUCŢIILOR ÎN LUCRĂRILE DE MONTAJ A TÂMPLĂRIILOR Tipurile de protecţie plicte construcţiilor în lucrările de montj tâmplăriilor: Termică şi contr fctorilor climterici (ploie, vânt); Fonică; PROTECŢIA TERMICĂ ŞI CONTRA UMEZELII, FORMAREA CONDENSULUI ŞI MUCEGAIULUI Oiectivele protecţiei termice şi contr umezelii sunt: de sigur loctrului un mediu greil din punct de vedere fizic şi psihic; de protej structur construcţiei fţă de influenţele negtive de ordin climtic şi utilitr; de menţine l cote scăzute consumul de energie şi implicit, emisiile de CO2 l încălzire şi răcire, cu lte cuvinte de conferi clădirilor economicitte şi comptiilitte cu mediul înconjurător. În czul diferenţelor de tempertură între interiorele încălzite şi neîncălzite le clădirilor, respectiv mediul înconjurător în condiţii de irnă, prin intermediul părţilor limitrofe le clădirii re loc un trnsfer de căldură cre este limitt de rezistenţe suficient de mri, respectiv coeficienţi de trnsmisie termică mici. Rezistenţ termică, nottă cu R (mpk/w) reprezintă cpcitte unui mteril de izol termic şi depinde de grosime mterilului (d) şi de conductivitte (lmd) cestui definită prin cpcitte de trnsmitere energiei termice. (R=d/lmd) Mterile Conductivitte termică W/mK Aluminiu Sticlă Lemn PVC Mteril termoizolnt WLG 040 0,04 0,25 Tel 7 - Conductivitte termică diferitelor mterile Fctor Cu cât vlore rezistenţei termice este mi mre, cu tât fluxul de căldură prin mterilul respectiv este mi redus şi izolţi termică este mi ună. Alegere corectă tâmplăriei din punct de vedere l izolţiei termice se fce corelând proprietăţile de izolţie le componentelor principle, respectiv rm şi gemul termoizoltor pentru cre definitorii în clcule sunt vlorile coeficienţilor de trnsfer termic notţi cu Uf pentru rm (de l frme) şi Ug (de l glss) pentru pchetul de gem termoizoltor. Coeficientul de trnsfer termic su trnsmitnţ termică reprezintă inversul rezistenţei termice (U=1/R W/mpK) şi este definit c fluxul Pg. 165/270

166 termic rportt l suprfţ şi l diferenţele de tempertură dintre mediul interior şi cel exterior. Coeficientul de trnsmitnţă termică U Definiţi vlorii U Coeficientul de trnsfer termic su trnsmitnţ termică reprezintă inversul rezistenţei termice (U=1/R W/mpK) şi este definit c fluxul termic rportt l suprfţă şi l diferenţele de tempertură dintre mediul interior şi cel exterior. Unitte de măsură este W/m²K. Vitrjul Pentru foi de sticlă este definitorie vlore Ug. Indicele g provine de l glzing = vitrj. Vlore se clculeză conform EN 673 su se măsoră conform EN 674. Unitte s de măsură este W/m²K. Rmele ferestrei Pentru rmele ferestrei este definitorie vlore Uf. Indicele f provine de l frme=rme (cdru). Unitte s de măsură este W/m²K. Vlorile Uf se clculeză după norm europenă EN ISO , cre se rporteză l ce mi mre suprfţă desfăşurtă rmelor. Îminre mrginii foilor de sticlă Pentru îminre mrginii foilor de sticlă este definitorie vlore ψ (psi). Acest este un coeficient de trnsmisie termică liniră, rportt l unitte de lungime, cre rtă câtă căldură se pierde în zon îminării mrginii foilor de sticlă cuzte de conductivitte mre mterilului din cre sunt relizte distnţierele de îminre foilor de sticlă, de oicei luminiu su oţel. Unitte s de măsură este W/mK. Ferestr Pentru întreg ferestră c prte clădirii este definitorie vlore Uw. Indicele w provine de l window = ferestră. Clculul se fce în funcţie de Ug, Uf, ψ şi riile rmelor şi le gemului. Unitte s de măsură este W/m²K. Pg. 166/270

167 Sistem de profile Uf Gem termoizoltor Ug Distnţier gem 3 cmere mm : Flot / er / flot Uw 2.4 Al cmere mm : Flot / er / low e Flot / rgon/ low e Al Al cmere mm: Low- E/rgon/ flot/rgon/low-e 0.9 Thermix 1.1 Tel 8 - Exemple de vlori Uw pentru o ferestră stndrd 1.23X1.48 m Protecţi contr intemperiilor Brier contr ploii Sistemul de etnşre şi închidere l ferestrei re rolul de împiedic pătrundere necontroltă pei din precipitţii în clădire dinspre exterior. În zon rierei dintre toc şi cerceve se sigură scurgere infiltrţiilor de pă prin sistemul de drenj l ferestrei. În cest cz, crcteristic de performnţă definitorie pentru o ferestră este «etnşeitte l pă», măsurtă în clse de performnţă. Brier contr vântului Sistemul de etnşre şi închidere l ferestrei treuie să sigure etnşeitte l pă rosturilor, precum şi l pătrundere vântului în clădire su formă de curenţi de er rece. În cest cz, performnţ tâmplăriei este dtă de elementul de clsificre pentru rezistenţă l cţiune din vânt. Protecţi l interior contr condensului şi mucegiului Condensul se formeză tunci când, prin răcire erului, cest nu mi pote să înmgzineze, respectiv să trnsporte cntitte iniţilă de pă. Tempertur l cre pre cest efect este denumită tempertură de condensre, respectiv punctul de condensre. Formre mucegiului Formre mucegiului nu este dor un efect secundr l formării condensului. Cercetările rtă că, în condiţiile fvorile dezvoltării mucegiului, în porii suprfeţelor cu cpcitte de sorţie le clădirii, re loc dej fenomenul de condensre cpilră. Condiţiile de dezvoltre mucegiului sunt stfel dej crete, când încă nu există semne viziile de formre condensului. În situţi dtă, condiţiile fvorile sunt persistenţ îndelungtă unei umidităţi erului de proximtiv 80% în zonele dicente suprfeţelor, strturi sttice de er şi o suprfţă decvtă pentru dezvoltre ciupercii de mucegi. Evitre temperturilor critice le suprfeţelor Tempertur interioră convenţionlă într-un spţiu încălzit se consideră Ti = + 20 C. O încălzire locuinţei su cestă vlore pote gener o încălzire insuficientă suprfeţelor interiore de construcţie (pereţi, gemuri, colţuri) pe cre, în condiţii de umiditte ridictă şi ventilre defectuosă, pote păre condens. Pg. 167/270

168 Aşdr, priţi condensului este condiţiontă de tempertur suprfeţelor interiore (Tsi) cre treuie să fie mi mre su cel mult eglă cu tempertur punctului de rouă (Ɵr). Tsi Ɵr Tempertur punctului de rouă su tempertur de condensre se determină din telul lăturt, în funcţie de tempertur interioră convenţionlă şi de umiditte reltivă erului interior. Tel 9 - Tempertur de condensre De exemplu, în condiţii climtice interiore de 20 C şi 50% umiditte erului, tempertur punctului de rouă este de 9.3 C. Prctic, tempertur pe suprfeţele interiore nu r treui să scdă su cestă vlore. Tempertur pe suprfţ interioră elementelor de construcţie se pote măsur cu un termometru de contct su se pote clcul. Punţile Termice Părţile de clădire în cre sunt mplste învecint diferite mterile cu crcteristici de izolţie termică diferită şi cu vriţie puternică se numesc punţi termice condiţionte de mteril. Părţile de construcţie l cre suprfeţele reci (exteriore) sunt mi mri decât suprfeţele clde (interiore), producând stfel o scurgere mplifictă căldurii (de exemplu, în colţurile încăperilor), se numesc punţi termice geometrice. Ferestr reprezintă o cominţie între cele două punţi termice. Pg. 168/270

169 În prctic de construcţii, punţile termice cu influenţe negtive treuie să fie evitte prin măsuri decvte. Riscul cel mi mre de priţie condensului îl reprezintă zonele cu punţi termice cum r fi intersecţiile doi pereţi exteriori, intersecţiile cu un plnşeu, zon stâlpilor de rezistenţă, centurilor, rostul de montj în jurul ferestrelor etc. Pentru ceste czuri, temperturile minime le suprfeţelor sunt normte şi prezentte în normtivul C , în funcţie de grosime zidăriei, existenţei termoizolţiei şi vlorii coeficientului de trnsfer termic linir l rosturilor de montj. În czul tâmplăriei exteriore, zon de risc o reprezintă îminre dintre toc şi perete, zon glfului şi uindrugului. Pentru sigur o tempertură interioră corespunzătore în cestă zonă rostului de montj, normtivele germne în construcţii u introdus următorul fctor: f = Tsi Te / Ti Te ; f 0.7 Alegere cestei vlori de 0.7 este gândită stfel încât să se oţină o tempertură suprfeţei interiore de 12.5 C. Dcă cestă condiţie nu este îndeplinită, se consideră că soluţi constructivă rcordului de montj nu este corectă PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI În construcţiile de locuinţe, se pune un ccent deoseit pe protecţi împotriv zgomotului, deorece propri locuinţă serveşte omenilor c spţiu de relxre şi odihnă, dr şi c ecrn de protecţie zonei csnice fţă de mediul înconjurător. Zgomotul se defineşte c totlitte virţiilor şi oscilţiilor mecnice le unui mediu elstic, în specil celor din domeniul uditiv l omului (16 Hz Hz). Se fce distincţie între sunetul trnsmis prin er şi cel propgt prin corpuri solide. Telul de mi jos prezintă în mod grdul o perspectivă comprtivă cu privire l zgomotul produs de omeni şi mşini în mediul înconjurător. db (A) Fenomen Senzţi de receptre 20 Tic-tcul unui ces silenţios Forte încet Foşnetul uşor de frunze Linişte de cmeră nopte 40 Voce scăzută în propiere Destul de încet Zgomotele de intensitte medie în locuinţă 60 Zgomotul în irou, resturnt, mgzin Modert de zgomotos 80 Zgomotul strdl în condiţii de trfic intens Zgomotos 100 Ciocnul pneumtic Zgomotos până l insuportil Avionul de psgeri de cpcitte mică 120 Motorul cu recţie Rchet Zgomotos până l insuportil Tel 10 - Scl intensităţii sonore Pg. 169/270 Fenomenele de propgre undelor sonore sunt: reflexi sunetului, prin cre undele sonore sunt reflectte de o suprfţă de seprţie şi sunt retrnsmise în spţiul de provenienţă;

170 sorţi sunetului, prin cre undele sonore sunt sorite de suprfţ părţii de clădire; trnsmisi sunetului, prin cre undele sonore sunt trnsmise prin suprfţ de seprţie în părţile dicente le clădirii su în spţiul învecint PRINCIPIILE PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI Principiul de ză l proiectre şi execuţie treuie să fie etnşeitte rosturilor de rcord în stre finită, pe totă circumferinţ (cele mi mici neetnşeităţi su defecte reduc drmtic protecţi ntifonică). În czul enzilor de etnşre, se vor respect grdele de comprimre conform indicţiilor producătorului, pentru oţinere unei fonoizolţii eficiente. Pe lângă etnşeitte, în zon de închidere rostului este necesră şi prezenţ unor mterile de refcere zidăriei (tencuilă, profile de mscre, mterile de hidroizolţie). Fâşiile de hidroizolţie nu sunt suficiente pentru protecţie împotriv zgomotului. Presiune custică este mi ridictă l muchii (de 4 ori) şi în colţuri (de 16 ori), comprtiv cu suprfeţele. Din cest motiv, mortizre zgomotului l îminări treuie să fie mi mre decât l construcţi în sine CERINŢE IMPUSE IZOLAŢIEI PĂRŢILOR EXTERIOARE DE CLĂDIRE FAŢĂ DE ZGOMOTUL TRANSMIS PRIN AER Alegere fiecărei părţi clădirii (pereţi exteriori, ferestre, cutii de roletă) şi etnşării cestor treuie să fie relizte stfel încât să se oţină fonoizolţi (Rw) rezultntă necesră. Mărime estimtă fonoizolţiei Rw clcultă treuie să fie sitută cu vlore minimă tolernţei dmise. 5 db pentru uşi; 2 db pentru ferestre. peste vlore clcultă Rw - necesră în scopul respectiv de utilizre. Vlore izolţiei rosturilor treuie să fie în permnenţă mi mre decât vlore izolţiei cre treuie să fie oţinută per totl CONFIGURAŢIA ZONEI DE JONCŢIUNE CU LUAREA ÎN CALCUL A CLASELOR DE PROTECŢIE ANTIFONICĂ L legere unui sistem de etnşre, pe lângă cerinţele impuse fonoizolţiei, treuie să fie lute în considerre şi criteriile respective legte de solicitările provenite din umiditte interioră şi exterioră, precum şi mişcre elementelor şi părţilor clădirii. L plicre enzilor de etnşre, sunt necesre şi profile de mscre zonelor de joncţiune din interior şi exterior. Aceste profile constituie de ltfel o completre semnifictivă zonei de joncţiune. În czul rcordurilor cu tencuieli izolnte şi cu izolţii pentru fţde, respectiv pervzuri, măsurile de etnşre pot fi plnificte în mod nlog. Pg. 170/270

171 Aptitudine mterilelor de etnşre, comptiilitte cu mterilele cu cre intră în contct, precum şi prescripţiile privitore l prelucrre vor fi stilite şi lute în considerre de l cz l cz. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi o singură vrintă corectă din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 c Executre montării propriu-zise tâmplăriei din luminiu şi mse plstice pe mplsmente existente, conform instrucţiunilor tehnice de montj după demontre tâmplriei existente su în goluri pentru tâmplărie l construcţii noi presupune următorele etpe de lucru: poziţionre, liniere, fixre, montre; liniere, fixre, etnşre, izolre; poziţionre, liniere, fixre, etnşre, izolre. Enunţ 2 c Condiţiile de utilizre echipmentului individul de protecţie EIP, în cee ce priveşte durt purtării: depinde strict de frecvenţ expunerii l risc; crcteristicile postului de lucru l fiecărui monttor şi performnţ EIP; performnţ EIP. Enunţ 3 c Monttorul de tâmplărie este oligt să-şi însuşescă şi să respecte: prevederile legislţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de plicre cestor; instrucţiunile proprii privind reglementările externe de securitte şi sănătte în muncă doptte de societte; regulile şi măsurile de părre împotriv incendiilor, duse l cunoştinţă, su orice formă de dministrtorul societăţii. Pg. 171/270

172 Enunţ 4 c Fctori de risc proprii mediului de muncă sunt: zgomot de impuls de nivel ridict în timpul lucrului propit de LMA de l posturi de lucru învecinte, de l unelte mnule cţionte electric/ pneumtic; oosel sistemului musculr şi osos c urmre efortului dinmic şi lucrului în poziţie preponderent ortosttică, poziţii viciose, poziţii forţte, spţii înguste; stress din cuz ritmului intens de lucru, concentrre pentru soluţionre spectelor specifice de montj, în condiţii de mediu de muncă şi tmosferice diferite. Enunţ 5 c Tipurile de protecţie plicte construcţiilor în lucrările de montj tâmplăriilor: contr umezelii; termică şi fonică; de izolre împotriv condensului. Enunţ 6 c Punţile termice geometrice reprezintă: părţile de construcţie l cre suprfeţele reci (exteriore) sunt mi mici decât suprfeţele clde (interiore), producând stfel o scurgere mplifictă căldurii; părţile de construcţie l cre suprfeţele reci (exteriore) sunt mi mri decât suprfeţele clde (interiore), producând stfel o scurgere mplifictă căldurii; părţile de construcţie în cre sunt mplste învecint diferite mterile vând crcteristici de izolţie termică diferită; Enunţ 7 c PARTEA B Mărime estimtă fonoizolţiei RW, treuie să fie sitută cu vlore minimă tolernţei dmise: 7 db pentru uşi şi 4 db pentru ferestre; 5 db pentru uşi şi 2 db pentru ferestre; 6 db pentru uşi şi 3 db pentru ferestre. Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! Pg. 172/270 Enunţ 8 Cre sunt mijlocele de muncă le monttorului de tâmplărie?...

173 ... Enunţ 9 Cre sunt verificările cre treuie efectute de către monttor îninte de plec l montj? Enunţ 10 Enumerţi câtev principii de conduită unui monttor de tâmplărie pe cre cest treuie să le respecte în relizre montjului l client! RECAPITULARE Monttorul de tâmplărie v reliz verificre stării tehnice echipmentelor de muncă (unelte mnule, unelte mnule cţionte electric, scule, dispozitive de măsurre, scări, chingi fixre, sttive s..m.d.), mterilelor necesre securizării şi semnlizării zonei de risc specific stilită pentru zonele de montj, tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice, gem termoizolnt, ghetă, feronerie în vedere deplsării l sediul relizării montjului, v sigur încărcre/descărcre tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice în vedere trnsportului l sediul eneficirului, v execut montre propriu-zisă (poziţionre, liniere, fixre, etnşre) tâmplăriei pe mplsmente existente, conform instrucţiunilor tehnice de montj (după demontre tâmplăriei existente) su în goluri pentru tâmplărie l construcţii noi, sigurând degjre mplsmentului montării tâmplăriei de scule, mterile utilizte şi curăţeni locului de montj, îşi îmunătăţeşte permnent nivelul de cunoştinţe profesionle, inclusiv legte de instrucţiuni proprii de securitte şi sănătte în muncă, precum şi măsuri de prim-jutor. Fctorii cre influenţeză ctivitte l locul punerii în operă tâmplăriei ţin de vriţi temperturii şi umidităţii erului corespunzător notimpului, de tipul de spţii încălzite / prtil încălzite / neîncălzite, după cz / mplsment, de nivelul zgomotului, de crcterul ilumintului (rtificil, nturl, mixt), precum şi de pulerile su prful rezultt din lucrările de fixre tâmplăriei. Condiţiile de utilizre echipmentului individul de protecţie, în specil durt purtării, sunt determinte în funcţie de grvitte riscului, frecvenţ expunerii l risc, crcteristicile postului de lucru l fiecărui monttor şi de performnţ cestui. Executre montării propriu-zise tâmplăriei din luminiu şi mse plstice pe mplsmente existente, conform instrucţiunilor tehnice de montj după demontre tâmplăriei existente su în goluri pentru tâmplărie l construcţii noi presupune următorele etpe de lucru: poziţionre, liniere, fixre, etnşre. Pg. 173/270

174 Oiectivele protecţiei termice şi contr umezelii sunt de sigur loctrului un mediu greil din punct de vedere fizic şi psihic, de protej structur construcţiei fţă de influenţele negtive de ordin climtic şi utilitr, de menţine l cote scăzute consumul de energie şi implicit, emisiile de CO2 l încălzire şi răcire, ir pentru protecţi fonică de reduce totlitte virţiilor şi oscilţiilor mecnice le mediului înconjurător şi cre condiţii de confort fonic clădirilor în cre se încorporeză tâmplării de diferite tipuri. Pg. 174/270

175 CAPITOLUL 14 DEPLASAREA ÎN VEDEREA EFECTUĂRII MONTAJELOR Generlităţi Operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre temporră tâmplăriilor se vor execut numi su conducere şi suprveghere unui conducător, instruit şi numit pentru operţiile respective. Monttorii cre efectueză operţiile de mnipulre, descărcre-încărcre tâmplăriilor vor purt echipment individul de protecţie decvt condiţiilor de lucru şi prticulrităţilor mterilelor respective. Încărcre tâmplăriilor şi mterilelor în vehicule este permisă până l srcin mximă dmisă şi se fce stfel c srcin încărcăturii să fie uniform distriuită şi să rămână stilă în timpul trnsportului FACTORI DE RISC ÎNTÂLNIŢI PE PARCURSUL DEPLASĂRII ÎN VEDEREA EFECTUĂRII MONTAJULUI ccidentul rutier provoct din diferite cuze pe timpul deplsării de l sediul orgnizţiei l sediul eneficirilor; lunecre l coorâre din croseri utovehiculului, fără să utilizeze scr moilă urcre/coorâre; cădere lieră de mterile, scule, oiecte, mterile de construcţie de l nivele superiore, în cz de orgnizre erontă operţiunilor; conducere cu viteză excesivă su necorespunzătore tipului de utovehicul şi încărcăturii, vitez nedpttă l ctegori de drum pe cre circulă cu utovehiculul; utilizre necorespunzătore echipmentului individul de protecţie (mănuşi de protecţie, ochelri de protecţie etnşi, ocnci de protecţie, msc de protecţie de prf, ntifone, csc de protecţie, echipment specific lucrului l înălţime); neverificre fixării tâmplăriei contr căderii de pe sttivul specil, îninte de plecre în cursă TIPURI DE MIJLOACE DE MUNCĂ DIN INVENTARUL PROPRIU AL MONTATORULUI DE TÂMPLĂRIE Aprte de măsură şi control Verificre prevede măsurre şi comprre vlorii oţinute cu ce prescrisă de documentţi tehnică tâmplăriei cre urmeză fi monttă. Măsurătorile cre treuie efectute îninte de plecre l sediul eneficirului, cât şi măsurătorile relizte l locul de montj sunt utilizte pentru furniz dovezi le conformităţii produsului cu cerinţele existente în documentţi tehnică şi precizte de către client. Pg. 175/270

176 Instrumentele de măsură şi control sunt verificte şi etlonte metrologic în lortore utorizte, în vedere eliminării erorilor potenţile din procesul de montj. Scule şi dispozitive Indiferent de nivelul de utilre l telierului, dtorită fptului că producţi implică multă muncă mnulă, sculele, dispozitivele şi lte dotări sunt indispensile într-un telier de tâmplrie PVC, lips cestor făcând imposiilă desfăşurre ctivităţii în condiţii decente de clitte şi productivitte. mşin de găurit (ormşin) cu percuţie cu mndrină SDS - pentru montj l şntier; mşini de înşurut; polizor unghiulr cu dimetru 230 mm, putere minimă 2000 W - pentru demolări l şntier; ormşin electrică cu mndrină până l 13mm - pentru lucrul în telier; şuruelniţ electrică su pneumtică; cpete it pentru şuruelniţă; frez ix, electrică su pneumtică; ghilotin pentru feronerie, mnulă su pneumtică; polizor; fierăstrău pendulr pentru deitre pnelului; pistole de suflt er comprimt; ventuze pentru trnsportul gemului; dălţi pentru lemn cu diferite lăţimi; urghie 3-12 mm; şuruelniţe; chei tuulre; chei imus; olooc (nivelă) norml su electronic; rulete su dispozitive de măsurre electronică; vinclu; rportor mre; comps mre; pistol pentru spumă; chingi; pistol pentru silicon; prte pentru verificre gemului Low-E. Aprtele pentru măsurt umiditte din interiorul încăperilor se folosesc cu preponderenţă l locul montjului. Aprtele de măsură şi control vor fi depozitte în locuri ferite de umezelă, de genţi corozivi şi de prf, în mod specil mijlocele de măsură se păstreză în cutii de lemn şi se şterg cu o cârpă curtă îninte de fi introduse în cutii. Pg. 176/270

177 14.3 APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MEDIULUI Conformre cu legile şi reglementările de mediu şi reducere impctului de mediu este responsilitte oricărei compnii / societăţi din domeniul construcţiilor, precum şi din lte domenii de ctivitte. De cee, este necesr c toţi ngjţii să conştientizeze importnţ plicării normelor generle de protecţie mediului. Angjmentele de mediu sumte de compnie / societte, precum ngjmentul pentru conformre cu cerinţele legle şi evitre incidentelor de mediu treuie să fie clr exprimte şi înţelese de către fiecre ngjt (în czul de fţă de confecţionerulmonttor). Un dintre ţintele ce treuie tinse este dtă de modul în cre operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre temporră tâmplăriilor se relizeză de către muncitori, fără fi produse incidente/ccidente de mediu, precum şi menţinere controlului pe timpul desfăşurării întregului proces de montj. Angjţii unei societăţi de construcţii treuie să conştientizeze că orice tip de ctivitte desfăşurtă treuie să implice riscuri minime pentru sănătte şi sigurnţ populţiei. Astfel, tote ctivităţile socite unei ctivităţi productive u impct supr mediului, ceste treuie proiectte şi gestionte stfel încât să sigure o reducere rezonilă riscului şi impctului negtiv supr mediului. Aspectele de mediu sunt cele elemente le ctivităţii unei compnii, produse su servicii, cre pot ve efecte potenţil enefice su dăunătore supr mediului. Aceste pot include utilizre mteriilor prime şi energiei, gestionre şi reciclre deşeurilor etc. Prin definiţie, deşeul este orice sustnţă, preprt su orice oiect din ctegoriile stilite de legislţi specifică privind regimul deşeurilor, pe cre deţinătorul îl runcă, re intenţi su re oligţi de -l runc. Deşeurile din construcţii, demolări, demontări de tâmplării sunt stocte l locul de generre. Apoi sunt trnsportte l depozitele de deşeuri ori l opertorii economici cre oferă servicii de trtre (recuperre resturi metlice, concsre eton şi cărămizi). O ltă lterntivă este reprezenttă de trtre deşeurilor l locul de generre (pe mplsmentul pe cre se relizeză construcţi su demolre), mi les în czul mplsmentelor mi mri TIPURI DE DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE MONTAJ Din ctivitte de dezmemrre tâmplăriei rezultă deşeuri cre treuie vlorificte şi eliminte. Gestionre deşeurilor, respectiv trnsportul şi depozitre lor temporră reprezintă o responsilitte monttorului de tâmplărie cre execută înlocuire tâmplăriilor vechi în clădiri civile su industrile. Deşeurile rezultte din operţiuni de degjre mplsmentului sunt: Pg. 177/270

178 moloz, spărturi şi licărie ( deşeu de eton, mortr de zidărie şi tencuilă, cărămidă, izolţii din c, spărturi de prdoseli şi şpe, pnouri izolnte); deşeu metlic tâmplărie metlică; deşeuri mterile (sticlă, elemente din plstic, crtone şi pânze itumte, textile, hârtie, uşi şi ferestre); Ctegori de deşeuri inerte provenite din demolări este lcătuită din mterile precum eton, cărămizi, lemn, sticlă, mterile plstice, mterile de construcţii, mestecuri de l construcţii şi demolări etc. Tehnologi de relizre demolărilor, demontărilor şi curăţeniei mplsmentului cuprinde următorele ctegorii de lucrări:. Desfcere învelitori, tâmplării, ticuri, elemente de finisj;. Sortre şi depozitre mterile; c. Trnsport. Sortre deşeurilor oţinute din demontre tâmplăriei se v reliz l locul de producere, de către monttori, ir depozitre temporră v treui reliztă împreună cu eneficirul în recipienţi seprţi, lţii decât cei cre constituie punctele de precolectre deşeurilor urne su pe domeniul pulic. În cee ce priveşte selecţi zonei unde vor fi stocte temporr deşeurile rezultte, posiilităţile sunt următorele: în czul ctivităţilor de construcţii: în plnul orgnizării de şntier treuie să fie prevăzute zone de stocre deşeurilor din construcţii; stocre se pote reliz în grămezi su în continere metlice (în funcţie de cntităţile generte). stocre mterilelor cre pot fi reutilizte / reciclte se relizeză într-o zonă specil desemntă, în continere metlice; Se recomndă c pentru fiecre ctegorie de deşeuri reciclile în prte să se sigure un continer seprt, şi nume: sticlă; metl; plstic; lemn; lte resturi de mterile de construcţii. Trnsportul se efectueză în funcţie de cntităţile generte pe fiecre tip de deşeuri cu mijloce mnule (sci, roe, căruţuri, stivuitore mnule) su mecnizte (remorci, utocontiniere). L selectre modului de trnsport l deşeurilor între surs de generre şi fcilitte pentru stocre temporră treuie evitte soluţiile de trnsport l deşeurilor în condiţii cre r pute duce l polure mediului prin împrăştiere deşeurilor; de cee treuie lute măsuri pentru sigurre stilităţii cestor în mijlocele de trnsport. Pg. 178/270

179 Principlele măsuri generle de protecţi muncii stilite de legislţi în vigore, plicile ctivităţilor de construcţii sunt vlile şi în czul ctivităţii de stocre temporră deşeurilor nepericulose din construcţii şi demolări/înlocuiri de tâmplării. Principlele posiile riscuri privind securitte lucrătorilor implicţi în ctivităţile de stocre temporră deşeurilor nepericulose din construcţii şi demolări sunt generte de: zgomotul şi virţiile generte de către utilje/echipmente/scule utomte în cursul operţiilor de demontre tâmplării şi de mnipulre deşeurilor; pulerile generte în cursul ctivităţilor de demontre tâmplăriilor vechi şi de mnipulre deşeurilor; lucrul l înălţime; mnipulre mselor (posiil mnipulre mnulă unor deşeuri de dimensiuni mri ce sunt stocte). GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm s încercuiţi vrintele corecte din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 c Măsurătorile cre treuie efectute îninte de plecre l sediul eneficirului, cât si măsurătorile relizte l locul de montj sunt utilizte: pentru verific corectitudine efectuării măsurătorilor iniţile; pentru furniz dovezi le conformităţii produsului cu cerinţele existente în documentţi tehnică şi precizte de către client; pentru că sunt solicitte de către conducătorul locului de muncă. Enunţ 2 c Măsurre umidităţii din interiorul încăperilor l locul de montj se execută cu: dispozitive de măsurre electronică; prte pentru verificre umidităţii; detectore cu leduri. Pg. 179/270 Enunţ 3 Cre sunt uneltele cu jutorul căror se pot execut operţiuni de

180 c găurire în montjul tâmplăriei? ormşin electrică cu mndrină; frez ix, electrică su pneumtică; vinclu. Enunţ 4 Cu ce uneltă/echipment se relizeză demontre unei tâmplării vechi? fierăstrău pendulr pentru deitre; polizor unghiulr cu dimetru 230 mm, putere minimă 2000 W; c olooc (nivelă) norml su electronic. PARTEA B Vǎ rugǎm să completţi spţiile liere pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 5 Enunţ 6 Tehnologi de relizre demolărilor, demontărilor şi curăţeniei mplsmentului cuprinde următorele ctegorii de lucrări: tâmplării, ticuri, elemente de finisj; Sortre şi mterile; Trnsport. Deşeurile rezultte din operţiuni de degjre mplsmentului sunt: moloz, spărturi şi licărie (deşeu de eton, mortr de şi tencuilă, cărămidă, izolţii din c, spărturi de prdoseli şi şpe, pnouri izolnte; deşeu metlic rezultt din structuri de rezistenţă, metlică; deşeuri mterile (sticlă, elemente din plstic, crtone şi pânze itumte, textile, hârtie, uşi şi ). Enunţ 7 Încărcre tâmplăriilor şi mterilelor în vehicule este permisă până l mximă dmisă şi se fce stfel c srcin încărcăturii să fie uniform şi să rămână stilă în timpul trnsportului. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! Pg. 180/270 Enunţ 8 Cre sunt operţiile cre sunt relizte de monttor în vedere deplsării l locul montjului?

181 Enunţ 9 Menţionţi 3 fctori de risc întâlniţi pe prcursul deplsării în vedere efectuării montjului Enunţ 10 Menţionţi tipurile de deşeuri rezultte din operţiuni de degjre mplsmentului RECAPITULARE Pe prcursul deplsării către locul de efecture montjului, monttorii treuie să fie tenţi l felul în cre vor reliz operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre temporră tâmplăriilor, ctivităţi cre se vor derul su conducere şi suprveghere unui conducător. Există o serie de fctori de risc întâlniţi în cestă etpă cre pot fi: ccidentul rutier, lunecre l coorâre din croseri utovehiculului, cădere lieră de mterile, scule, oiecte, mterile de construcţie, utilizre necorespunzătore echipmentului individul de protecţie, fixre nepotrivită tâmplăriei pe sttivul specil din utovehicul. Orice tip de ctivitte desfăşurtă în zon construcţiilor/montjului tâmplăriei treuie să implice riscuri minime pentru sănătte şi sigurnţ populţiei şi să iă un impct redus supr mediului. Aspectele de mediu sunt cele elemente le ctivităţii unei compnii, produse su servicii cre pot ve efecte potenţil enefice su dăunătore supr mediului şi sunt determinte de modul de gestionre deşeurilor rezultte din ctivitte de montj. Sortre deşeurilor oţinute din demontre tâmplăriei se v reliz l locul de producere, de către monttori, ir depozitre temporră v treui reliztă împreună cu eneficirul în recipienţi seprţi, lţii decât cei cre constituie punctele de precolectre deşeurilor urne su pe domeniul pulic. Pg. 181/270

182 CAPITOLUL 15 PREGĂTIREA LOCURILOR DE MONTAJ AL TÂMPLǍRIILOR 15.1 CERINŢE MINIME NECESARE PRIVIND PANOURILE DE SEMNALIZARE - CONFORM PREVEDERILOR HG 971/2006 Atunci când riscurile nu pot fi evitte su reduse suficient prin mijloce tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode su procedee de orgnizre muncii, ngjtorul treuie să prevdă semnlizre de securitte şi/su de sănătte l locul de muncă şi să verifice existenţ cestei. Semnlizre de securitte şi/su de sănătte se referă l un oiect, o ctivitte su o situţie determintă şi furnizeză informţii ori cerinţe referitore l securitte şi/su sănătte l locul de muncă, printr-un pnou, o culore, un semnl luminos ori custic, o comunicre verlă su un gest-semnl, după cz. Semnlul de interzicere presupune evitre unui comportment cre r pute trge su cuz un pericol, cel de vertizre indică potenţilul unui risc su unui pericol; cel de oligtivitte indică doptre unui comportment specific; cel de slvre su de prim-jutor este cel prin cre se du indicţii privind ieşirile de urgenţă ori mijlocele de prim jutor su de slvre. Pnoul - semnl - prin cominre unei forme geometrice, unor culori şi unui simol su unei pictogrme, furnizeză o indicţie specifică, cărui viziilitte este sigurtă prin iluminre de intensitte suficientă. Pictogrm este imgine cre descrie o situţie su indică un comportment specific si este utiliztă pe un pnou ori pe o suprfţă luminosă DISPOZIŢII DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ PUSE LA DISPOZIŢIE PENTRU LUCRĂRI TEMPORARE LA ÎNĂLŢIME Treuie să se corde prioritte măsurilor de protecţie colectivă, în rport cu măsurile de protecţie individulă. Lucrările temporre l înălţime pot să fie efectute numi tunci când condiţiile meteorologice nu pericliteză securitte şi sănătte monttorilor. Scările nu pot să fie utilizte c posturi de lucru l înălţime, decât în condiţiile în cre utilizre ltor echipmente de muncă mi sigure nu se justifică, din cuz nivelului redus de risc şi din cuz durtei scurte de utilizre su crcteristicilor existente le locului de muncă respectiv. Scările treuie să fie mplste stfel încât să se sigure stilitte lor în timpul utilizării. Dispoziţii specifice de utilizre schelelor Elementele de sprijin le unei schele treuie să fie protejte împotriv pericolului de lunecre, fie prin fixre pe suprfţ de sprijin, fie printr-un dispozitiv ntiderpnt su lt mijloc de eficcitte echivlentă. Pg. 182/270

183 Plnşeele unei schele treuie să fie montte de stfel încât componentele să nu potă să se deplseze în czul unei utilizări normle. Schelele nu pot să fie montte, demontte su modificte sustnţil decât su suprveghere unor persone competente cre u fost instruite decvt şi conform operţiilor vute în vedere, cre se referă l riscurile specifice şi vizeză în specil: înţelegere plnului de montre, demontre şi modificre; securitte în timpul montjului, demontjului şi modificării; măsurile de prevenire riscurilor de cădere personelor su oiectelor; măsurile de securitte în timpul schimărilor meteorologice cre r pute fect negtiv securitte schelei; condiţiile în mterie de srcini dmise. Lucrul l înălţime Locul de muncă fost dott şi menjt corespunzător stfel încât să prevină cădere în gol personlului şi unor mterile flte în procesul de montj. Prin lucrul l înălţime se înţelege ctivitte desfăşurtă l minim 2 m, măsurtă de l tălpile piciorelor monttorului până l sol. Pentru locurile mplste până l înălţime de 2 m se consideră lucrul l înălţime mică. Pentru executre lucrărilor l înălţime, treuie să se ţină sem de următorele trei principii generl - vlile şi oligtorii: orgnizre tehnologică prelilă lucrărilor l înălţime, prin relizre tuturor condiţiilor de sigurnţă, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru totă durt de desfăşurre lucrării; dotre cu echipment individul de protecţie, în conformitte cu condiţiile concrete le locului de muncă, stfel încât să fie sigurtă securitte executntului; oligtivitte instruirii şi utilizării dotărilor colective şi individule, corespuzătore riscurilor locului de muncă şi lucrărilor de montj. Lucrul l înălţime treuie să se desfăşore numi su suprveghere conducătorului locului de muncă. Îninte de începere lucrului, person desemntă cu suprveghere ctivităţii treuie să verifice dcă u fost sigurte tote măsurile de securitte necesre pentru prevenire ccidentării. Toţi cei cre lucreză în condiţiile lucrului l înălţime vor purt echipment individul de protecţie, specific eliminării pericolului căderii in gol, cum r fi: centur de sigurnţă; frânghii de sigurnţă (cluri, lnţuri) cu o lungime mximă desfăşurtă de 2 m; cscă de protecţie. Grinzile, plnele înclinte, podeţele etc. treuie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixre sigură, fiind interzisă orice deplsre lor în timpul lucrului. Pg. 183/270

184 Frânghiile de sigurnţă (frânghii, cluri, lnţuri) denumite şi mijloce de legătură treuie să iă o lungime mximă desfăşurtă de 2 m. Utilizre EIP este permisă numi prin prindere s sigură de un loc de ncorre ( fix su moil). Personele cre coordoneză, controleză şi îndrumă procesul de muncă vor purt oligtoriu csc de protecţie, tunci când îşi desfăşoră ctivitte în condiţiile lucrului l înălţime. Purtre centurilor de sigurnţă este oligtorie, dcă măsurile integrte de menjre şi dotre locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol. Monttorii cre folosesc scările treuie să porte încălţăminte corespunzătore pentru evitre lunecării REALIZAREA MĂSURĂTORII FINALE Îninte c tâmplări (ferestră/uşă) să jungă în stdiu finit, este necesră o postmăsurre în fz de şntier pervzului, respectiv golului ferestrei. Şi în fz de montj treuie să existe sigurre că golul din zid se potriveşte cu tâmplări reliztă. În cest scop, golul pentru ferestră v fi verifict de trei ori pe înălţime (stâng, centru, drept) şi pe lăţime (sus, centru, jos). Se verifică cu jutorul riglei telescopice şi l nivelei cu ulă de er dcă golul este rectngulr. O ltă posiilitte de verific unghiulritte este măsur fixă. Pentru cest, cele două digonle le pervzului se măsoră si se compră între ele. Dcă măsurile fixe sunt diferite, însemnă că unghiul nu este MĂSURAREA Măsurre golurilor su ferestrelor şi uşilor ce treuie înlocuite este ce mi importntă operţiune din procesul de montj. O greşelă l cest nivel pote compromite ireversiil întreg lucrre. Chir şi în czul în cre tâmplări nouă se monteză în goluri pregătite nterior, este necesră efecture de măsurători l fţ locului deorece pot păre diferenţe între proiect şi relitte. Dimensiunile cre se iu în considerre l măsurre sunt înălţime şi lăţime golului. De semene, se măsoră şi grosime peretelui pentru stili dimensiunile glfurilor şi pervzelor exteriore. L măsurre se u în vedere următorele: - se măsoră mele înălţimi şi mele lăţimi şi se i în considerre ce mi mică dintre ele; - se măsoră digonlele golurilor pentru verific dcă colţurile sunt în unghi de 90 de grde. În czul în cre digonlele diferă, însemnă c golul nu este dreptunghiulr, lucru de cre se ţine cont l stilire dimensiunilor tâmplăriei. Dimensiunile măsurte se noteză pe o schiţă întocmită împreună cu clientul. Pg. 184/270

185 Eventulele dosuri tehnologice su dimensiune profilelor de legătură se iu în considerre în următore etpă, l proiectre. Tot cum se stilesc, împreună cu clientul, numărul şi tipul deschiderilor pe cre le v ve tâmplări, elementele de feronerie ce urmeză să fie folosite, precum şi tipul de gem termoizolnt folosit. Clientului i se vor prezent în cestă etpă şi eventulele oferte de glfuri, plse împotriv insectelor, jluzele, rulouri etc. L efecture măsurătorilor pentru ferestre/uşi se pot întâlni două situţii:. Dcă ferestrele se monteză în goluri pregătite nterior şi tencuite, se măsoră lăţime şi înălţime golului şi se ţine cont de dimensiune rostului de montj cre, în funcţie de tipul profilului şi de mterilele de etnşre folosite, vriză de l 10 l 30 mm. Acestă distnţă este necesră pentru d posiilitte monttorului să împăneze ferestr îninte de o ncor, pentru plic un strt de spumă poliuretnică, dr şi pentru prelu eventulele diltţii le profilelor.. Dcă ferestrele se monteză în locul ltor ferestre vechi, se demonteză pervzele exteriore (dcă este posiil) şi se măsoră golul pe suprfţ exterioră zidului exterior, poi se dimensioneză ferestr în funcţie de golul din tencuilă exterioră (dică dimensionăm ferestr după spletul exterior) în ş fel încât tocul ferestrei să nu se îngrope su tencuilă mi mult de 10 mm. Se rezervă dimensiunile specifice rostului de montj. Se nticipeză eventule goluri su neuniformităţi le zidului su tâmplări veche prin ciocăniri su, cu cordul eneficirului, prin găurire fină tocului şi măsurre distnţei de l zid l toc. L efecture măsurătorilor pentru uşi se disting două situţii:. Dcă uş se execută cu prg din profil PVC, tunci se recomndă îngropre cestui în prdoselă şi se ţine cont de cest l măsurre. În mod oişnuit, tocul se îngropă proximtiv 10 mm. Prgul din profil PVC este recomndil dor în situţiile când nu se circulă mult pe uş respectivă şi când se doreşte o izolre termică şi etnşre superioră (ex: uşi de lcon).. Dcă uş se execută cu prg din luminiu, tunci se ţine cont de fptul că prgul se fixeză l nivelul prdoselii. Treuie să existe întotdeun informţii de l constructor su eneficir supr eventulelor prdoseli (prchet, podele, gresie etc.) cre vor fi montte ulterior (grosime lor, modul de montre), pentru nu impiedic funcţionre uşilor. În mele situţii treuie lăst spţiu suficient pentru penele de montj. După efecture măsurătorilor, dimensiunile se introduc în softurile de ofertre şi execuţie tâmplăriei. Cel cre fce măsurătorile îşi sumă responsilitte pentru exctitte cestor. Pg. 185/270

186 15.4 MǍSURI PENTRU PREVENIREA SAU MINIMIZAREA DETERIORĂRILOR ADUSE CLǍDIRILOR Aceste măsuri se impun fi lute în momentul demontării tâmplăriei vechi, cât şi după finlizre montjului. Tâmplări veche este dezmemrtă cu grijă, fără provoc dune mjore pereţilor, în cz contrr nu se mi sigură uniformitte rostului de montj l elementelor noi de tâmplărie. Se recomndă c în czul deteriorării considerile golului de montj să se execute mi întâi lucrări de refcere zidăriei şi poi să urmeze montjul. Nu se dmit spărturi su deteriorări le pereţilor su grinzilor de rezistenţă în scopul măririi spţiului de montj, c urmre greşelilor de măsurre. De semene, nu este permis c rosturile de montj să fie mi mri decât cele prevăzute, c urmre execuţiei tâmplăriei l o dimensiune mi mică. În cest cz, se recomndă utilizre profilelor specile de umplere, utilizile în tolernţele dmise le rosturilor de montj. Rcordurile tencuielii şi îmrăcăminte după montjul tâmplăriei În fz de măsurre finlă, însă cel mi târziu l montre ferestrelor, stre tencuielii se v verific prin: Ciocănire (tencuilă cu goluri); Răzuire (rupere grnulelor proeminente); Pro l zgâriere (rezistenţ tencuielii). Denivelările din zon de montj se recomndă fi netezite cu mortr şi ciment pentru sigurre uniformităţii rosturilor din jurul ferestrelor şi o etnşre corespunzătore. Treuie respectte oligtoriu grupele de mortr de tencuit. Tencuil din ipsos şi ltele similre nu sunt utilizte în exterior. Suportul tencuielii treuie să fie stil, fără rugină su prf, fără unsore su ulei şi să soră uniform. Câtev reguli ce se impun l utilizre tencuielilor de reprre (mortre uzinte): suportul tencuielii treuie să fie umezit temeinic în prelil; se recomndă o grunduire cu mteril, c punte de derenţă între nou tencuilă şi zidări su tencuil existente. tencuil de reprre şi tencuil originlă treuie să iă un spect cât mi semănător pe structur suprfeţei. Acest lucru depinde esenţil de grup de grnulţie tencuielii. mortrul uzint, prospăt plict, treuie să fie menţinut oligtoriu în stre umedă în condiţii meteorologice de căldură, vânt su vreme usctă, pentru se evit fisurile dtorte contrcţiei. Se v evit prelucrre l temperturi situte su +5 C. Prolemtic rcordului tencuielii Tencuielile u rezistenţe reltiv înlte l presiune, însă prezintă vlori mici până l forţe mici pentru rezistenţ l întindere su trcţiune supr suprfeţei de derenţă. Tencuil nu re voie să dere direct l rmele tâmplăriei, deorece nu rezistă l deformre împreună cu ceste. Pentru tencuilă este permisă numi utilizre Pg. 186/270

187 mterilelor de hidroizolţie cre l diltre de 25%, prezintă o tensiune mecnică 0,2 N/mm2; în cz contrr, există pericolul de desprindere tencuielii. Recomndări: Utilizre şipcilor de închidere tencuielii în zonele interioră si exterioră, cu impermeilizre finlă rostului; Utilizre enzilor elstice şi comprimtelor de etnşre; Proiectre şi montre tocurilor. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm s încercuiti o singură vrintă corectă din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 c Semnlizre de securitte şi/su de sănătte l locul de muncă este prevăzută de ngjtor tunci când riscurile: pot fi evitte prin mijloce tehnice de protecţie colectivă; pot fi reduse suficient prin măsuri, metode su procedee de orgnizre muncii; pr, deşi sunt plicte mijloce tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode su procedee de orgnizre muncii. Enunţ 2 Elementele de sprijin le unei schele, necesră montării tâmplăriei, treuie să fie protejte împotriv pericolului de lunecre: fie prin fixre pe suprfţ de sprijin; c Enunţ 3 fie printr-un dispozitiv derpnt su lt mijloc de eficcitte echivlentă; fie prin introducere în pământ schelei circ 30 cm pe suprfţ de sprijin. Prin lucrul l înălţime se înţelege ctivitte cre se desfăşoră l o înălţime măsurtă de l tălpile piciorelor monttorului până l sol: Pg. 187/270 de minim 2 m; de mxim 2 m;

188 c între minim 2 m şi mxim 12 m. Enunţ 4 c În czul montjului unei uşi cu prg din profil PVC se recomndă includere/îngropre tocului în prdoselă: circ 10 mm; între mm; 20 mm. Enunţ 5 c Un dintre regulile ce se impun l utilizre tencuielilor de reprre sunt: suportul tencuielii treuie să fie umezit după plicre; se recomndă o grunduire cu mteril c punte de derenţă între nou tencuilă şi zidări su tencuil existente; tencuil de reprre şi tencuil originlă treuie iă un spect cât mi diferit pe structur suprfeţei pereţilor clădirii. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. Enunţ 6 Execuţi unei uşi cu prg din luminiu presupune fixre l nivelul prdoselii şi cunoştere grosimii, modului de montre cestei, pentru permite funcţionre uşilor. Adevărt; Fls. Enunţ 7 Enunţ 8 Semnlizre de securitte şi/su de sănătte furnizeză informţii ori cerinţe referitore l securitte şi/su sănătte l locul de muncă, printr-un pnou, o culore, un semnl luminos ori custic, o comunicre verlă su un gest-semnl. Adevărt; Fls. Mrcre metrică reprezintă trsre unei linii l exct 1/2 m peste suprfţ prdoselii finite şi se proiecteză în locurile de montj cu jutorul nivelelor cu tu de cuciuc, l nivelmetrelor su prtelor cu lser. Adevărt; Pg. 188/270

189 Fls. Enunţ 9 Îninte c tâmplări (ferestră/uşă) să jungă în stdiul finit, este necesră o postmăsurre în fz de şntier pervzului respectiv l ferestrei/uşii, stfel golul pentru ferestră v fi verifict de trei ori pe înălţime (stâng, centru, drept) şi pe lăţime (sus, centru, jos). Adevărt; Fls. Enunţ 10 Dcă ferestrele/uşile se monteză în goluri pregătite nterior şi tencuite, se măsoră lăţime şi înălţime golului şi se scd 8 mm pe fiecre dimensiune, distnţ necesră pentru împănre tâmplăriei îninte de o ncor şi pentru plic un strt de spumă poliuretnică. Adevărt; Fls. PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l următorele întreări! Enunţ 11 Menţionţi cre este echipmentul individul în condiţiile lucrului l înălţime specific eliminării pericolului căderii în gol!... Enunţ 12 Cum se verifică stre tencuielii în fz de măsurre finlă, cel mi târziu l montre ferestrelor?... RECAPITULARE Semnlizre de securitte şi de sănătte furnizeză informţii ori cerinţe referitore l securitte şi/su sănătte l locul de muncă, printr-un pnou, o culore, un semnl luminos ori custic, o comunicre verlă su un gest-semnl, după cz. Măsurile de protecţie colectivă în rport cu măsurile de protecţie individulă treuie să primeze. Lucrările temporre l înălţime pot să fie efectute numi tunci când condiţiile meteorologice nu pericliteză securitte şi sănătte monttorilor. Pentru executre lucrărilor l înălţime, treuie să se ţină sem de următorele trei principii oligtorii: orgnizre tehnologică lucrărilor l înălţime, dotre cu echipment individul de protecţie, oligtivitte instruirii şi utilizării dotărilor colective şi individule. Pg. 189/270

190 Operţi de măsurre golului de montj este forte importntă, reliztă eront pote compromite execuţi tâmplăriei, montjul şi performnţele ulteriore de izolre termică şi fonică tâmplăriei. Măsurre golului se relizeză pe lăţime şi înălţime în 3 puncte distincte şi se lege dimensiune ce mi mică. Se rezervă spţiu rostului de montj, în funcţie de mterilele de etnşre utilizte şi de diltţi profilelor. În fz de măsurre finlă, cel mi târziu l montre ferestrelor, stre tencuielii se v verific prin: ciocănire (tencuilă cu goluri), răzuire (rupere grnulelor proeminente), pro l zgâriere (rezistenţ tencuielii). Pg. 190/270

191 CAPITOLUL 16 MONTAREA TÂMPLĂRIILOR 16.1 TIPURI DE VERIFICĂRI APLICATE ÎNAINTE DE MONTAJ Îninte relizării montjului se verifică dcă u fost livrte tote ferestrele şi uşile conform comenzii (cntitte, configurţie, dimensiuni, tip gem, culore PVC, ccesorii), mplsre ferestrelor şi uşilor, rosturile dintre toc şi construcţie, lte informţii stilite în relţi cu clientul. Aspecte de lucru pe cre un monttor le i în considerre îninte de montre: Comprre cu releveul! Sunt livrte tote ferestrele în mod corespunzător? Este pregătită ferestr corectă l pervzul potrivit? Este zidul pregătit pentru operţi de prelure su treuie să fie justt? Au fost respectte tolernţele stilite de comun cord? Au fost elierte părţile de construcţie de către eneficir? 16.2 CERINŢE SPECIFICE ÎN IMPLEMENTAREA PROCEDURILOR DE MONTAJ AMORTIZAREA SOLICITĂRILOR STATICE Cerinţe impuse Lege clităţii în construcţii prevede c ferestrele să fie ncorte în corpul clădirii stfel încât să nu fie periclitte viţ şi sănătte omenilor şi să nu fie fecttă sigurnţ pulică. Asupr ferestrelor su uşilor cu ferestre se exercită următorele forţe: verticl pe plnul ferestrei (de exemplu-cţiune vântului): ceste sunt trnsmise în construcţie prin intermediul mijlocelor de fixre, cum r fi eclise, diluri, ncore şi şuruuri. în plnul ferestrei (de exemplu - greutte proprie părţii de clădire): în cest sens, vor fi prevăzute clupuri de susţinere su vor fi lute măsuri decvte pentru mortizre cestor forţe. Ferestr în sine nu re voie să fie solicittă în nici un fel de către construcţie, cu lte cuvinte, l stilire dimensiunilor ferestrei vor fi lute în clcul mişcările din ferestră şi din corpul clădirii. Prin operţiune de fixre, elementul de ferestră nu re voie să fie prins rigid în construcţie. Pentru diferite mijloce de fixre, liertte necesră de mişcre este sigurtă dcă distnţele dintre mijlocele de fixre şi colţurile rmei sunt suficiente, ir în czul elementelor mri de tâmplărie, configurţi constructivă este stfel diviztă (rticultă) să prei o prte din mişcări. Mijlocele de fixre uzule în construcţi de ferestre nu sunt de regulă decvte pentru mortizre greutăţii proprii ferestrei. De cee, l montj, elementele de ferestre treuie să fie sprijinite corespunzător (cu clupuri de susţinere). Aceste însă treuie să fie concepute stfel încât să nu împiedice lucrările ulteriore şi să nu Pg. 191/270

192 potă fi modificte su înlăturte. Aceste considerente impun c sistemul de susţinere să fie pregătit şi executt cu multă tenţie. Cerinţe impuse pereţilor cu ferestre În czul pereţilor cu ferestre, norm DIN impune întocmire unui clcul sttic verificil pentru construcţie şi sistemul de fixre. Chir dcă certifictul respectiv nu este solicitt totdeun de oficiile competente, cest lucru nu dispenseză de respectre cerinţei normei DIN Pereţii cu ferestre se definesc în conformitte cu DIN stfel: şi suprfţ A 9 m2 ltur ce mi mică este l 2 m. Trnsmitere forţelor perpendiculre pe plnul ferestrei Locurile de fixre treuie să fie stilite stfel încât să sigure o trnsmitere perfectă în clădire forţelor cre pr. În czul generl, sunt vlile distnţele prevăzute în imgine de mi jos pentru locurile de fixre. În czuri specile, pot fi necesre puncte suplimentre de fixre. L instlţiile moderne pentru finisări, poziţi găurilor pentru trecere dilurilor din rme în zidărie este în mod frecvent mrctă nterior. Figur 11 - Distnţele dintre locurile de fixre pentru profile din plstic Respectre cestor distnţe împiedică deformre rmelor de mscre prin tensionări mecnice cre pot duce, în czuri extreme, l priţi de fisuri în rme. L fixre ferestrelor se vor ve în vedere indicţiile furnizorului de sistem cu privire l dâncime minimă de înşurure şi dimetrul şi dâncime găurii de prindere. Pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, l fixre directă cu rmele de mscre, distnţ necesră fţă de mrgine conformă cu indicţiile producătorului Pg. 192/270

193 este de regulă insuficientă. În ceste czuri, sunt necesre de cele mi multe ori construcţii de susţinere cum r fi colţre, tocuri etc. L fixre în prte exterioră clădirii, se v ve în vedere oligtoriu distnţ necesră fţă de mrgine găurilor pentru diluri. E este dependentă de mterilul de construcţie respectiv şi este indictă de producătorul dilurilor. Acelşi lucru este vlil şi pentru dâncime de ncorre în perete. L montre ferestrelor de sigurnţă, este necesră suplimentr relizre unei umpluturi posteriore, rezistentă l presiune între rmele de mscre şi corpul clădirii. Umplutur posterioră se relizeză în locurile punctelor de fixre şi în zon punctelor de zăvorâre. Dcă se utilizeză tocuri încorporte, se v proced în mod logic l fixre între corpul clădirii şi tocuri. Pot fi însă necesre şi intervle de distnţă mi mici le locurilor de fixre între tocuri şi ferestră. În tote czurile, se vor respect indicţiile producătorului tocurilor. Compensre mişcărilor dintre ferestră şi tocuri este lută în considerre constructiv l unele construcţii cu tocuri, stfel încât rosturile de record dintre corpul clădirii şi tocuri sunt degrevte prope complet de srcin de prelure mişcărilor. Mijloce de fixre. Diluri Sunt solicitte prin eforturi tngenţile, de forfecre şi de încovoiere. De cee, posiilităţile de utilizre dilurilor pentru rme sunt limitte, în specil l srcini mri, din cuz distnţei necesre între perete şi rme cerută de rostul de montj. Se v respect o dimensionre suficientă, conform indicţiilor producătorilor. Se recomndă dilurile cu mnşon metlic de Ø8 până l Ø10 mm. Dcă ceste se utilizeză în prte orizontlă inferioră tocului, dilul treuie să fie ine etnşt, este forte proilă priţi deteriorărilor cuzte de pătrundere pei în flţul tocului. Dilurile de rme sunt decvte pentru eton, cărămizi pline, cărămizi pline din clcr măcint, cărămizi înlte lveolre, cărămizi lveolre din clcr măcint, olţri cu goluri, locuri de pitră ponce, eton poros, pitră nturlă etc. Adâncime de fixre diferă pentru fiecre mteril, de l 30 mm în czul etonului, l 60 mm în czul cărămizilor lveolre.. Şuruuri Sunt şuruuri specile cre fixeză rmele de mscre direct pe zidărie, fără diluri. Modul de lucru cu ceste este similr cu cel pentru dilurile normle pentru rme, însă nu este nevoie de prcticre unor găuri tât de mri. Srcinile pe elementele de fixre rmelor sunt similre cu cele de l dilurile pentru rme. Modul de lucru şi dimensionre sunt indicte de producător. Dcă ceste se utilizeză în prte orizontlă inferioră rmei de mscre, şuruul treuie să fie deoseit de ine etnşt în flţul pentru sticlă. În cz contrr, este forte proilă priţi deteriorărilor cuzte de pătrundere pei. Şuruurile de fixre rmelor sunt decvte pentru: Pg. 193/270

194 Beton, cărămizi pline, cărămizi din clcr măcint, cărămizi înlte cu goluri verticle (minim 2 pereţi de căptuşire), pitră ponce, eton uşor etc. Adâncime de înşurure este indictă de furnizorul de sistem în funcţie de tipul zidăriei şi şuruurilor. c. Ancor de zid Ancorele de zid (numite şi eclise su ncore de fixre) sunt reltiv elstice l încovoiere. În cest fel, se sigură o ună prelure mişcărilor longitudinle mterilelor rmei. Ancorele de zid pot prelu numi forţe perpendiculre pe plnul ferestrei. În generl, sunt livrte de furnizorul de profile, clipsre cu profilul de toc treuie să fie exctă. Sunt decvte czurilor când distnţ de l mrgine zidului l rmă este pre mică în utilizre dilurilor su etnşre dilurilor în flţul tocului nu este sigurtă. Elementele pentru ncorre cum r fi cornierul su ţevile din oţel pot prelu srcini mri. Ele îşi găsesc utilitte l construcţiile de fţde şi în lte situţii în cre pr solicitări înlte. Solicitările l trcţiune şi l forfecre se clculeză sttic. Trnsmitere forţelor în plnul ferestrei Trnsmitere forţelor în plnul ferestrei se relizeză prin clupuri de susţinere su, în czul pereţilor cu structură din mi multe strturi, l cre elementul de ferestră se flă în zon izolţiei, prin colţre metlice su console. Aceste clupuri su lte elemente constructive vor fi dispuse stfel încât să fie împiedictă tensionre mecnică l încstrre rmei. Modificările de lungime le profilelor rmelor de mscre nu treuie să fie împiedicte, pentru evit deteriorările. Clupurile de susţinere le elementului de ferestră în golul din zid vor fi poziţionte ţinând cont de operţi de montre gemurilor în rmele ferestrei, întrucât şi colo treuie să se evite încstrre tensiontă sticlei în rme. Tolernţele l montjul ferestrelor Elementul de ferestră treuie să fie montt cu reglre orizontlă, perpendiculră şi în pln, luându-se însă în clcul tolernţ nivelei cu ulă de er. Până l lungimi le elementului de 3 m, tere dimensionlă perpendiculră şi orizontlă re voie să tingă +/- 1,5 mm pe fiecre metru, însă nu mi mult de 3 mm în totl. Acestă vlore corespunde tolernţei dimensionle unei nivele cu ulă de er. Funcţionlitte şi spectul nu u voie să fie influenţte negtiv CERINŢE TEHNICE PRIVIND POZIŢIONAREA ŞI PRINDEREA TÂMPLĂRIEI Aşezre şi fixre Se recomndă c îninte de clre să se fcă următorele verificări : Pg. 194/270 Este grnttă lăţime minimă rosturilor? Există loc pentru clupurile de susţinere şi distnţiere?

195 Este mplstă ferestr pe poziţi recomndtă şi verifictă l olooc pe cele 3 direcţii? În czul unor rosturi pre mri cre necesită umpluturi pe prte din spte, se solicită cordul eneficirului. Dcă lăţime minimă rosturilor nu este sigurtă pe tot perimetrul, nu treuie să se începă montre. Montre clupurilor L clre tâmplăriei este util să se răspundă mi întâi l următorele întreări : Cre este tipul de ferestră? (funcţii: sculntă, rotosculntă, uşă glisntă) Unde treuie să fie şezte clupurile? Este sigurt spţiu suficient pentru etnşre? Se recomndă cominre clupurilor? Sunt disponiile pene jutătore de fixre? Forţele cre cţioneză supr ferestrei în plnul cestei treuie să fie trnsmise în construcţie prin intermediul clupurilor de susţinere. Aceste treuie să fie supuse numi l forţe de presre. Dilurile, eclisele şi lte elemente similre nu sunt suficiente pentru mortizre solicitărilor. Se v cord tenţie oţinerii unei rigidităţi suficiente l încovoiere profilelor rmelor de mscre şi dispunerii corecte clupurilor de susţinere în zon colţurilor rmelor, stâlpilor şi zăvorelor. Clupurile de susţinere utilizte pot fi de exemplu clupuri comercile uzule pentru montre gemurilor, pene din lemn de esenţă tre, su plăcuţe din mterile cre nu putrezesc. Penele folosite l montj c mijloce jutătore de fixre vor fi înlăturte întotdeun după fz de fixre. Clupurile de susţinere şi distnţierele vor fi dispuse stfel încât diltre termică profilelor să nu fie împiedictă. Operţii şi mijloce mecnice de fixre Îninte de fixre se stilesc distnţele dintre locurile de fixre; se leg dilurile, şuruurile, eclisele, piesele de ncorre ferente sistemului, pte pentru zidări respectivă (eventul diluri specile în czul zidurilor din olţri su etonului poros); se sigură sistemul de fixre pe tot perimetrul, inclusiv în czul construcţiilor cu roletă (eventul prin construcţii specile). Tote piesele de fixre treuie să fie cel puţin protejte l coroziune. În incintele cu umiditte se vor utiliz mijloce de fixre în oţel inox. L dimensionre se vor lu în clcul srcinile proprii, cum r fi greutăţile elementelor şi srcinile suplimentre, precum şi srcinile dinmice, cum r fi cţiune vântului şi Pg. 195/270

196 lte srcini suplimentre (greutte personelor pe ferestră, şocurile de solicitre l deschidere şi închidere). L Fixre Fixre treuie să fie reliztă mecnic. Folosire de mterile spongiose, dezivi su ltele similre nu este dmisă l fixre ferestrelor. se execută găurile corect, nu se lucreză cu percutore (cu excepţi etonului); l dilurile pentru rme, se utilizeză urghie prelungite; se utilizeză cornier din PVC pentru protecţi muchiilor; l cărămizile lveolre, se perforeză în rostul cu mortr (prte de fixre de jos); se re în vedere cpcitte portntă şi lungime dilurilor; se utilizeză şuruuri, piese de ncorre, eclise etc. potrivite pentru sistemul de diluri; se curăţă prin suflre găurile; este importnt să se respecte distnţele fţă de mrgini şi dintre xe indicte de producători, în funcţie de mterilul de construcţie. În cest fel, sunt sigurte condiţiile de trnsmitere srcinilor necesre prin intermediul mijlocelor de fixre, precum şi de împiedicre formării de crăpături şi fisuri. Figur 12 - Ilustrre operţiei de fixre Mijlocele de fixre utilizte l montjul ferestrelor şi uşilor sunt solicitte predominnt de forţe trnsversle. L cest tip de solicitre, simpl cedre oţelului (rupere prin forfecre) este de regulă improilă. Întrucât deplsre cu mijlocul de fixre re loc pe direcţi srcinii spre o mrgine părţii de clădire, fenomenul cel mi proil v fi sprgere etonului l muchiile pervzului ferestrei, în czul în cre nu sunt respectte distnţele necesre fţă de mrgini. Pg. 196/270

197 Şuruurile sunt strânse uniform şi fără tensionre în rport cu rmele. Se utilizeză pistole de găurit şi înşurut şi ciocne percutore cu limittor de cuplu. Se v urmări cominre clupurilor de susţinere cu elementele de fixre. Nu se recomndă să fie ătute cuie, nici chir în vrintă specilă, deorece nu se pote sigur o şezre controltă. După fixre, se procedeză în felul următor: Este poziţi ferestrei orizontlă, perpendiculră şi linită (tolernţele l montjul ferestrei)? Sunt fixte tote dilurile? Se îndepărteză tote penele jutătore de orientre şi fixre? Se curăţă rosturile (se îndepărteză resturile de l găurire), se repră rosturile dcă este necesr; Se verifică funcţionl ferestr. Penele de lemn folosite l orientre ferestrei nu sunt clupuri de susţinere şi treuie să fie îndepărtte după fixre ferestrei. Foli de protecţie de pe profile treuie să fie dezlipită cel mi târziu după montj. L un moment ulterior, este posiil c e să nu mi potă fi îndepărttă fără lăs resturi MĂSURI DE ETANŞARE ÎN ZONA COLŢURILOR Îninte de etnşre Se verifică dcă dimensiunile rostului sunt corecte: lăţime, dâncime, flncurile! Sunt curte suprfeţele de derenţă? Sunt necesre lte lucrări pregătitore? Sunt proleme în montre clupurilor su mterilului izolnt? Este sistemul de etnşre comptiil în sine şi decvt? Corespund mterilele de hidroizolţie cerinţelor impuse? Este grnttă comptiilitte în rport cu rmele şi cu zidări prin legere sistemului de mterile de hidroizolţie (grund, mteril de izolţie, glet)? Există suprfeţe de derenţă critice (pietre nturle, zidărie prentă hidrofoă, tencuilă)? Mterile de etnşre Regulă empirică: grosime mterilului de hidroizolţie corespunde cu jumătte din lăţime rostului. Mterilele de hidroizolţie pe ză de silicon sunt în momentul de fţă mterilele de etnşre cu ce mi frecventă utilizre. Pg. 197/270

198 Mterilele siliconice neutre de îminre se disting prin multitudine de posiilităţi plictive. Acest sistem de îminre prezintă o cpcitte suficientă de derenţă chir şi pe eton su pitră nturlă, respectiv pe lte mterile de construcţie lcline.treuie să se iă în vedere însă că este necesră plicre unui strt de grund pentru ceste mterile porose. Mterilele siliconice lcline de îminre u proprietăţi de derenţă deoseit de une pe suporturi stilizte cu ciment, de semene lcline, precum şi pe cele mi multe mse plstice uzule în construcţii. Mterilele siliconice cide de îminre prezintă proprietăţi optime de derenţă pe sticlă şi suprfeţe smălţuite, precum şi pe cele mi multe metle. În czul metlelor neferose, din cuz pericolului de coroziune, se v renunţ l utilizre cestor sisteme de îminre. Cpcitte de diltre mterilelor siliconice de hidroizolţie treuie să însumeze minim 25%. Cu creştere diltării, cresc şi tensiunile de întindere din mterilul de hidroizolţie, cre se trnsmit pe suprfeţele de derenţă. C urmre, ceste treuie să prezinte o forte ună cpcitte de întindere. O plicre directă mterilelor siliconice de hidroizolţie pe suprfeţele de tencuilă influenţeză negtiv încheiere etnşă definitivă rostului, din cuz cpcităţii mici de întindere tencuielii. De regulă, urmre este desprindere tencuielii. Rostul v deveni neetnş. Dcă totuşi re loc plicre direct pe tencuilă, treuie să se relizeze o rmonizre forte precisă între cpcitte de diltre, rezistenţ l întindere trnsverslă şi crcteristicile de derenţă. Indicţii privind vrint de execuţie l utilizre mterilelor elstice de hidroizolţie: Aplicre liniei mterilului de umplutură; cest treuie să iă formă celulră închisă, nu re voie să soră pă su să fie deteriortă l introducere; cu lini de umplutură este definită dâncime rostului şi, implicit, grosime mterilului de hidroizolţie; (dcă în plnul liniei mterilului de umplutură se flă clupuri, ceste treuie să fie prevăzute cu un strt seprtor fţă de mterilul de hidroizolţie); Lipire suprfeţelor limitrofe le flncurilor rostului; Injectre mterilului de etnşre perpendiculr pe rost; Întindere cu un lemn rotund su un şpclu specil; Gletuire cu glet; Îndepărtre enzilor dezive. Mterilele elstice de hidroizolţie treuie să fie depozitte l temperturi între 10 C şi 18 C, ir l temperturi su +5 C nu u voie să fie prelucrte. Din cuz rosturilor dimensionte pre îngust, executre de lucrări cu derenţă pe trei flncuri şi rosturilor triunghiulre este permisă numi dcă ceste nu pot fi evitte. Prin dispunere mterilului de umplutură în vârful triunghiului, treuie să fie Pg. 198/270

199 sigurte condiţiile c suprfeţele de derenţă să nu se întâlnescă în dâncime rostului. Pentru c cest să nu cdă în fră din colţul rostului, el treuie să fie fixt pe construcţie su form punctelor cu mterilul de hidroizolţie prevăzut, l distnţe mi mri. Benzile de etnşre Etnşre cu enzi de etnşre Benzile de etnşre elstice şi precomprimte cţioneză fizic prin forţă de presre pe flncurile rostului. Din motive de protecţie contr umezelii, este permisă utilizre numi enzilor de etnşre impregnte. Etnşeitte l ploie torenţilă şi impermeilitte l vânt depind de grdul de compresie l enzilor (c şi cpcitte de izolţie custică). Grdul de compresie v fi stilit de comun cord cu producătorul; el măsoră de regulă 20%. Lăţime rostului şi grosime enzii vor fi puse în concordnţă reciprocă, pentru îndeplinire cerinţelor de mi sus. Posiilităţi plictive specile Etnşre rosturilor cu mortr l zidări prentă - l denivelări mri, între 3 5 mm, este necesră trtre prelilă rosturilor de rezem; În zon joncţiunii cu tencuilă, enzile de etnşre prezintă un efect duril de etnşre, fără desprinderi din tencuilă. Utilizte în cominţie cu şipci de etnşre, este sigurtă o etnşre rpidă, durilă şi cu cpcitte de difuzie vporilor. Indicţii privind plicre enzilor de etnşre Condiţi necesră este c rosturile să fie curte şi, pe cât posiil, fără prf; de semene, flncurile rostului să fie netede pe tot perimetrul; Benzile de etnşre treuie să fie plicte l temperturi între 10 C şi 18 C; Timpul lor de şezre, dică durt până când sunt crescute în rost, depinde esenţil de tempertur mintă; Se tie cu precizie cât mi mre în unghi drept locurile de îminre; Se reprtizeză uniform rezervele de diltre (1 cm de dos pe fiecre 1 m); Se preseză cu şpclul şi se desprind treptt (200 mm) fâşiile de coperire; Nu se comprimă enzile peste grdul de comprimre prestilit; în cz contrr, este posiilă ieşire mterilului de impregnre; Rolele începute vor fi închise din nou după terminre lucrului. Fâşiile de hidroizolţie Fâşiile de hidroizolţie permit o etnşre cre re simultn următorele cpcităţi: Pg. 199/270 compensre superficilă mişcărilor părţilor de clădire; rieră contr intemperiilor; protecţie permnentă contr pei fără presiune.

200 Aceste se pot oţine cu jutorul foliilor grele din poliizoutilenă su mterile similre. Fâşiile de hidroizolţie jocă un rol forte importnt în zon inferioră de joncţiune, l zidăriile cu structură din mi multe strturi, cre u izolţie în zon centrlă, precum şi l configurre prgurilor. Indicţii prctice O tenţie deoseită treuie să se corde l proiectre cu precizie configurţiei colţurilor. În prctică, ici treuie să fie executte lipituri su suduri de formă concvă. În zonele în cre treuie să fie sigurt un contct ferm, etnş şi duril, se v mont o sigurnţă mecnică. Rezistenţ cestor mterile l difuzi vporilor este tât de mre, încât ele pot fi considerte riere pentru vpori. Vor fi întreprinse oligtoriu măsuri decvte pentru eglizre presiunii vporilor, dică se vor prctic deschizături spre prte externă, ir relizre cestor v fi suprveghetă (în cz contrr, pot să pră deteriorări le clădirii dtorte condensului) CERINŢE TEHNICE PRIVIND IZOLAŢIA Generlităţi Izolţi este o necesitte impusă de fizic construcţiilor. Introducere corectă unui strt de izolţie termică în rost re c efect creştere temperturii pe suprfţ spţiului interior în cestă zonă şi diminueză stfel pericolul de formre pei de condens, precum şi posiil formre mucegiului. Rezultă de ici că, din considerente tehnice referitore l umezelă şi termoizolţie, rostul treuie să fie umplut pe tot perimetrul. Umplere rostului dintre rmele de mscre şi perete nu este echivlentă cu etnşre contr umidităţii. Izolţi nu reprezintă de regulă un rcord etnş l er şi l ploie torenţilă. Dcă izolţi termică lipseşte, deteriorările cuzte de p de condens şi formre mucegiului sunt forte proile, chir în condiţiile unei une etnşări. Se v încerc suplimentr relizre unei umpluturi cât mi sturte posiil, din considerente de etnşeitte şi de fonoizolţie. Alegere şi proprietăţile mterilelor etnşnte Sunt decvte c mteril izolnt: Mterile spumnte de umplutură; Vtă minerlă, vtă de sticlă, vtă de sticlă superfină; Benzi izoltore utodezive (cerinţă: ceste treuie să fie impregnte hidrofug); Plută torcrettă. Pg. 200/270

201 Mterilele spumnte de umplutură nu u voie să prezinte ctivitte chimică ulterioră. Ele treuie să fie comptiile cu mterilul rmelor şi cu mterilul de izolţie. Mterilele spumnte nu treuie să emne sustnţe toxice; dosurile de mestec cu conţinut de itum nu sunt dmise. Din punct de vedere ecologic, se vor utiliz numi mterile spumnte cre nu fecteză mediul. L utilizre mterilelor spumnte de umplutură, sunt preferile cele icomponente, dtorită fptului că prezintă un proces de expndre controltă. Mterilele spumnte monocomponente recţioneză cu umiditte din er şi sunt decvte numi pentru rosturile de mxim 3 cm. Suprfeţele de derenţă pentru următorele mterile de hidroizolţie nu treuie să fie coperite de spum în curs de expndre. Mterilele spumnte de umplutură u rol exclusiv de izolţie, nu şi de fixre! Indicţii prctice: Îninte de introducere, se v curăţ rostul de mterilul desprins şi de prf. L utilizre de mterile spumnte, rostul treuie să fie umezit, dcă este czul. Nu se plică mterile spumnte l temperturi le părţii de clădire su vlore de + 5 C. Tempertur idelă este între 20 C si 25 C. Se vor evit temperturile pre înlte su pre scăzute. L plicre mterilului spumnt, se v ve în vedere cntitte pentru umplutură. Mterilele izoltore din fire minerle treuie să fie îndeste forte etnş. L legere cestor, se v ve în vedere, printre ltele, densitte volumetrică. Aplicre de mterile spumnte nu treuie să permită deformre rmelor, c urmre recţiilor secundre ulteriore. L introducere oricărui mteril izolnt, se v ve în vedere c rostul să rămână lier pe totă lăţime şi dâncime necesre l etnşre PROCEDURI DE MONTAJ FEREASTRĂ/UŞĂ Etpe le montjului verificre plneităţii şi uniformităţii zidăriei, eventule lucrări de nivelre, umplere golurilor şi îndepărtre rugozităţi; sigurre rostului de montj corespunzător prin comprre dimensiunilor golului cu cele le tâmplăriei; poziţionre elementului de tâmplărie în rport cu tipul zidului, cu su fără izolţie exterioră; l clre tocurilor prin mplsre clupurilor portnte şi distnţiere se pot utiliz pene din lemn jutătore pentru o mi ună fixre rmelor; verificre l olooc pe înălţime, lăţime şi în plnul ferestrei; pregăurire tocurilor şi zidăriei în punctele de fixre stilite, folosind urghie de găurire decvte mterilului rmelor şi tipului de zidărie. Pg. 201/270

202 fixre tocurilor în zidărie prin intermediului şuruurilor, dilurilor su ncorelor; plicre gemurilor în czul în cre cestă operţie fost progrmtă l locul montjului şi nu în fz de execuţie tâmplăriei; Figur 13 - Tip de ferestră oscilosculntă verificre funcţionlă ferestrei: se execută regljele finle le feroneriei ce sigură deschidere şi închidere corespunzătore; curăţre rostului de montj de rezidurile provenite de l operţi de găurire şi prindere, îndepărtre penelor de fixre jutătore; etnşre rostului de montj prin injectre spumei de etnşre şi după cz, enzilor precomprimte su ltor tipuri de mterile de etnşre; plicre profilelor de umplere şi mscre în czul rosturilor de montj suprdimensionte; refcere zidăriei în zon de montj l interior şi exterior, precum şi îndepărtre foliei de protecţie profilelor. Operţii de montj - Clre Pentru montre corectă ferestrei su uşii, tocurile treuie clte corect cu cle portnte.treuie ţinut cont de următorele specte: Clele să fie confecţionte dintr-un mteril necsnt şi cu cpcităţi portnte; Poziţionre clelor să nu influenţeze nepermis diltre elementului; Clele treuie să rămână în rosturile construcţiei pentru sigur o prelure durilă srcinilor; L elementele poziţionte în exteriorul plnului construcţiei, ceste treuie prinse prin console su colţre stilite. Pentru sigurre unei temperturi optime în zon rostului de montj, poziţi ferestrei se lege l mijlocul zidului, l construcţii cu pereţi exteriori într-un singur strt; l construcţii cu pereţi în mi multe strturi, ferestr se v mont cel mi vntjos în zon de izolre. Cu cât ferestr este poziţiontă mi spre interior, cu Pg. 202/270

203 tât creşte riscul de formre condensului l interior, c urmre vriţiei de tempertură în zon rostului. Fixre L fixre tocurilor treuie vute în vedere următorele specte: Srcinile de forfecre; Distnţ mximă între toc şi splet; Adâncime minimă de pătrundere dilurilor; Poziţionre dilurilor; Dimetrul şi dâncime găurii. Nu este permisă smlre filettă rigidă mi multor elemente de tâmplărie. De exemplu, o uşă de lcon şi o ferestră se îmină prin profile de cuplre cpile să prei diltările ulteriore, precum şi mişcările din construcţie. Dcă se relizeză cuplări orizontle su verticle de elemente, se v ve în vedere c joncţiunile (locurile de contct le cupljelor) să se potrivescă, să fie etnşe l pă şi ploie. Regljele finle le tâmplăriei se fc după operţi de fixre şi îninte de etnşre. L fixre tocului în prte inferioră se recomndă folosire unei soluţii cre să nu deschidă cmer rmăturii în prte dinspre flţ. Profilele diţionle, rcordurile l glfuri, suprînălţările se vor prinde cu şuruuri de profilele de ză. În czul în cre ferestrele se monteză cu cutie de rulouri, fixre în prte superioră elementului este prolemtică, indiferent de tipul de cutie (cutie tştă su cutie existentă în construcţie). Astfel, este nevoie de o verificre de rezistenţă (sttică). L verificre sttică, tocul superior se v consider c o grindă cu încărcre pe o ltură. Pentru trnsmitere corectă încărcărilor din tâmplărie spre corpul construcţiei, rigidizările suplimentre şi profilele de cuplj folosite treuie să fie fixte de corpul construcţiei. Fixre lor treuie făcută în ş fel încât să nu fie încstrte, ci prin plicre unui rezem fix şi unui rezem moil. L folosire profilelor de suprînălţre de peste 60 mm, se recomndă fixre suplimentră cu corniere. Etnşre L operţiune de montj se v urmări c mterilele de izolre folosite să rămână uscte, pentru -şi pute îndeplini funcţi de izolre. Spumele de montj prin întărire, dezvoltă o numită presiune cre cţioneză supr tâmplăriei. Profilele suplimentre deschise în plnul tâmplăriei, se vor închide l prte interioră. Treuie vută grijă în mod deoseit l cutiile de rulouri montte pe tâmplărie l cre pot păre în zon cpetelor deformţii cuzte de spumă întărită. Pg. 203/270

204 După introducere mterilului etnşnt spumnt se interzice mnevrre ferestrei pentru un intervl de câtev ore, necesre încheierii procesului de expndre spumei etnşnte şi implicit umplerii tuturor golurilor din rostul de montj. Montjul tâmplăriei fără gem termoizoltor încorport Gemul termoizoltor pote fi plict în hl de producţie su l locul montjului tâmplăriei, respectând operţiile tehnologice de clre gemului şi fixre cestui prin intermediul ghetelor de gem. Aplicre gemului l locul de montj se relizeză după cum urmeză: După operţi de clre şi fixre rmelor în zid se fixeză cerceveu în lmle şi în poziţi închisă se introduc în prte inferioră pene de fixre de proximtiv 12 mm în flţul dintre toc şi cerceve. Urmeză plicre în flţul gemului clelor portnte şi distnţiere pe poziţiile prestilite în funcţie de tipul deschiderii. Se cordă tenţie poziţionării clelor, stfel încât să nu se optureze orificiile de drenj. Se introduce gemul în rm cercevelei şi se fixeză cu jutorul ghetelor. În czul profilelor din PVC se introduc mi intâi ghetele mi scurte şi poi cele mi lungi, prin lovire cu un ciocn din plstic de l centru către extremităţi. L profilele din Al se introduc mi întâi ghetele mi lungi urmte de clipsre grniturii de etnşre gem ghetă. După fixre gemului, se scot penele de fixre dintre toc şi cerceve şi se verifică funcţionlitte ferestrei. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi 2 vrinte corecte din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 Asupr ferestrelor su uşilor cu ferestre se exercită următorele forţe cre se trnsmit în construcţie prin intermediul mijlocelor de fixre: verticl pe plnul ferestrei, mnifesttă prin cţiune vântului; longitudinl, prin mişcările din ferestră şi din corpul clădirii; Pg. 204/270 c în plnul ferestrei, respectiv greutte proprie părţii de clădire. Enunţ 2 Dilurile pentru rme u posiilităţi de utilizre limitte din următorele cuze:

205 c sunt solicitte prin eforturi tngenţile, de forfecre şi de încovoiere în czul montjului unor tâmplării de dimensiuni mri; pentru srcini/tâmplării cu dimensiuni mici, din cuz distnţei de respectt, necesre între perete şi rme. din cuz nerespectării unei dimensionări necesre, conform indicţiilor producătorilor. Enunţ 3 c Ancorele de zid denumite şi eclise su ncore de fixre u următorele crcteristici: sunt reltiv elstice l încovoiere; pot prelu forţe determinte numi de tâmplării cu dimensiuni mici; îşi găsesc utilitte l construcţiile de fţde şi în lte situţii în cre pr solicitări înlte. Enunţ 4 c Verificările cre se execută de către monttor îninte de etnşre sunt: corectitudine dimensiunilor rostului: lăţime, dâncime, flncurile; dcă există proleme în montre clupurilor su mterilului izolnt; sistemul de mterile de hidroizolţie necesită pregătiri specile. Enunţ 5 c Pentru montre corectă ferestrei su uşii, tocurile treuie clte corect cu cle portnte.treuie ţinut cont de următorele specte: clele să fie confecţionte dintr-un mteril csnt; mterilul clelor treuie să iă cpcităţi portnte; clele treuie să rămână în rosturile construcţiei pentru sigur o prelure durilă srcinilor. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. Enunţ 6 Montre clupurilor se relizeză diferenţit în funcţie de tipul ferestrei, de modul de şezre lor, de sigurre unui spţiu suficient pentru etnşre şi de posiilitte cominării lor. Adevărt; Fls; Pg. 205/270 Enunţ 7 Există o regulă empirică cre exprimă fptul că grosime mterilului de

206 hidroizolţie corespunde cu 2/3 din lăţime rostului. Adevărt; Fls; Enunţ 8 Forţele cre cţioneză supr ferestrei în plnul cestei treuie să fie trnsmise în construcţie prin intermediul clupurilor de susţinere, se numesc forţe de presre. Adevărt; Fls; Enunţ 9 Mterilele spumnte de umplutură u rol exclusiv de fixre, nu şi de izolţie! Adevărt; Fls; Enunţ 10 Introducere corectă unui strt de izolţie termică în rost re c efect creştere temperturii pe suprfţ spţiului interior în cestă zonă şi diminueză pericolul de formre pei de condens, precum şi mucegiului. Adevărt; Fls; PARTEA C Vǎ rugǎm să răspundeţi l întreările de mi jos! Enunţ 11 Cre sunt tipurile de verificări cre sunt efectute îninte de relizre montjului? Enunţ 12 Îninte de relizre operţiei de fixre se întreprind o serie de cţiuni. Precizţi-le! Pg. 206/270

207 RECAPITULARE Ferestrele treuie să fie ncorte în corpul clădirii stfel încât să nu fie periclitte viţ şi sănătte omenilor şi să nu fie fecttă sigurnţ pulică. Forţele cre se exercită supr ferestrelor su uşilor se mnifestă verticl pe plnul ferestrei (de exemplu - cţiune vântului) şi în plnul ferestrei (de exemplu - greutte proprie părţii de clădire). Cerinţele tehnice privind poziţionre şi prindere tâmplăriei prin operţiile de verificre l olooc poziţiei ferestrei şi fixre prevăd c lăţime minimă rosturilor să fie sigurtă pe tot perimetrul şi după respectre cestei reguli esenţile să se începă montre. Dilurile, eclisele şi lte elemente similre nu sunt suficiente pentru mortizre solicitărilor. De semene, clupurile de susţinere şi distnţierele vor fi dispuse stfel încât diltre termică profilelor să nu fie împiedictă. În relizre operţiei de fixre treuie vute în vedere srcinile de forfecre, distnţ mximă între toc şi splet, dâncime minimă de pătrundere şuruurilor, distnţele minime dintre şuruuri, dimetrul şi dâncime găurii de prindere. Aplicre măsurilor de etnşre presupune verificre dimensiunilor rostului, curăţre suprfeţelor de derenţă, comptiilitte sistemului de etnşre şi mterilelor de hidroizolţie în rport cu rmele şi cu zidări şi plicre uniformă şi continuă mterilelor de etnşre. Cerinţele tehnice privind izolţi relevă fptul că mterilele spumnte de umplutură u rol exclusiv de izolţie, nu şi de fixre, precum şi fptul că plicre de mterile spumnte nu treuie să permită deformre rmelor, c urmre recţiilor secundre ulteriore. Pg. 207/270

208 CAPITOLUL 17 APLICAREA MECANISMELOR INDEPENDENTE ALE TÂMPLǍRIILOR 17.1 MECANISME INDEPENDENTE APLICATE TÂMPLĂRIEI MODALITĂŢI DE CONFIGURARE/MONTARE A MECANISMELOR INDEPENDENTE Modlităţi de montre rulourilor exteriore Rulourile exteriore reprezintă mecnisme independente de ferestră, plicre cestor pe corpul ferestrei relizându-se cel mi dese în fz de execuţie tâmplăriei. În cest cz, golul de montj fost dimensiont corespunzător luând în clcul dimensiunile rulourilor. Montre rulourilor l o clădire cu tâmplărie existentă este de semene posiilă dr în cest cz poziţionre cutiei de rulou se v fce pe ferestră şi nu desupr. Montjul ferestrei cu rulou plict Cuti de rulou conţinând xul de roluire, lmelele şi mecnismele de cţionre este fixtă pe tocul superior l ferestrei cu jutorul unor profile specile cre clipseză în cuti ruloului şi poi se prind în şuruuri de tocul ferestrei. Montjul unei ferestre cu rulou plict se relizeză respectând etpele oişnuite de montj, cu diferenţ că l prte superioră, cuti de rulou v fi fixtă de zidărie cu şuruuri. Se respectă prescripţiile cu privire l tipul şuruurilor, distnţ dintre punctele de înşurure, dâncime de înşurure şi dimetrul orificiului de înşurure. Etnşre rostului de montj desupr cutiei de rulou se execută l fel c pe lturile tocului. Punctul critic l montjul rulourilor îl reprezintă etnşre contr ploii în zon şinei de ghidre lmelelor şi glfului. Şinele de ghidre sunt fixte mecnic pe profilele de toc, pe totă lungime cestor coorând până l glf. Rostul de montj dintre şin de ghidre şi zidărie se etnşeză cu ndă precomprimtă de grosimi corespunzătore. Montjul unui rulou exterior l o clădire cu tâmplărie existentă Cuti ruloului împreună cu ghidjele se fixeză mecnic pe rmele ferestrei l exterior. Ching de cţionre este trsă l interior prin tocul ferestrei, necesitând operţi de găurire profilului. În czul în cre se execută ulterior izolţi exterioră zidăriei, este necesră etnşre rostului dintre ghidje şi zidărie, după eventul umplere nutului din sptele ghidjului. Configurre prgurilor Uşile, respectiv uşile cu ferestre se vor mont stfel încât p din precipitţii să nu potă pătrunde în clădire. Pg. 208/270

209 Se v fce distincţie între czurile când în fţ uşii se flă o tersă su un lcon. Dcă zon de joncţiune este protejtă (cu coperiş înclint spre ltur expusă l intemperii), se pote renunţ l un prg inutil de înlt, cre influenţeză negtiv utilizre. Figur 14 - Tip de prg Prctic, rezultă următorele tipuri de prguri: Norml - cu o înălţime de până l 150 mm; Cu scurgere pentru pă în fţ elementului şi o înălţime de prg de până l 50 mm ; Soluţii pentru prguri specile l uşile de intrre. Uşile sunt executte cu prgurile şi profilele de înălţre încorporte, în fz de montj cordându-se tenţie dor procedurii de etnşre. Profilul de înălţre se lege în funcţie de înălţime finlă prgurilor, după finisre podelelor interiore şi exteriore. Pentru czurile prgurilor mi înlte, rm uşilor este dreptunghiulră, executtă din profil de toc, prgul fiind formt dintr-un profil lt din Al su PVC înclint către exterior, mplst pe toc şi re rol de protecţie tocului l păşire. Profilul de înălţre şi plc de prg sunt prinse mecnic de profilul de toc. L montjul uşilor, profilul de înălţre este prctic îngropt în pode, urmt de o îngropre prţilă tocului, în funcţie de înălţime finlă prgului. L interior şi exterior, rostul de montj dintre profilul de înălţre, respectiv toc şi pode se etnşeză cu mteril etnşnt pe ză Pg. 209/270

210 de silicon ce nu sore umezel. De semene, se etnşeză l exterior rosturile situte su plc prgului. În czul cel mi uzul, cel l prgurilor mplste proximtiv l nivelul podelei, rmele uşilor sunt executte din profil de toc pe 3 lturi. În prte inferioră, rm se închide cu profilul de prg şi cel de înălţre. L montj, profilul de înălţre se îngropă totl în pode, prgul de lăţimi diferite şi înclinţie către exterior şezânduse prctic pe pode. Se execută etnşări le rosturilor dintre profilul de înălţre, respectiv prg şi pode l interior cu mterile pe ză de silicon ce nu sor umezel, ir l exterior cu ndă de etnşre precomprimtă. Cerinţe de prindere şi fixre glfurilor Glfurile exteriore le ferestrelor Cerinţe generle: Înclinţi nu treuie să fie mi mică de 5 ; Prte ieşită în fr fţdei treuie să măsore proximtiv 30 mm - 40 mm şi nu re voie să scdă su 20 mm. Glfurile ferestrelor treuie să fie fixte suficient de ine pe rmele de mscre şi treuie etnşte l precipitţii, respectiv ploie torenţilă. Pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, etnşre şi izolţi glfului ferestrei v fi plnifictă cu multă tenţie. Măsurile de ntifonre sunt oligtorii. Mterilul de ntifonre treuie să corespundă cel puţin clsei de protecţie contr incendiilor B2. El se plică pe prte inferioră glfului ferestrei. Pentru ieşinduri mi mri de 150 mm, sunt necesre măsuri suplimentre de fixre. Măsuri suplimentre de protecţie l ploie torenţilă în czuri extreme de solicitări prin cţiune ploii su vântului. Distnţe minime între rosturile de diltre de 3000 mm. Suprpunerile vor fi executte stfel încât p din precipitţii să fie dirijtă spre exterior. Treuie să se sigure dirijre lterlă pei stfel: l glfurile din luminiu, prin ridicre muchiilor; l glfurile din pitră, prin frezre unor snţuri de ghidre şi cnle de scurgere; l glfurile ferestrelor cu orduri încstrte, îminre treuie să fie etnşă l pă su să existe o etnşre decvtă; se recomndă o execuţie de tip vnă etnşă. Rcordul lterl l glfurilor exteriore de ferestre Deorece l ferestrele seprte glful ferestrei din zon inferioră de joncţiune reprezintă de regulă plnul de protecţie l ploie şi vânt, rcordul lterl v fi de semene executt stfel încât plnurile funcţionle (protecţi contr intemperiilor, seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore) să fie desfăşurte fără întrerupere pe întreg zonă de joncţiune. Etnşre necesră de cee treuie Pg. 210/270

211 să cuprindă fără lcune inclusiv tote zonele colţurilor şi să prei modificările termice de lungime, fără deterior construcţi (desprinderi le tencuielii). L rcordul direct pe tencuilă, enzile precomprimte de etnşre s-u dovedit forte eficiente. Montjul glfurilor se relizeză după fixre rmei ferestrei în zidărie. În prelil, s- introdus prin clipsre un profil dptor su profilul de toc. Mi intâi se monteză glful interior cre, în czul unui glf din PVC, se prinde de profilul dptor cu şuruuri. Direcţi de înşurure este de l exterior către interior din motive estetice. Urmeză prindere glfului exterior cre, în czul recomndt din Al, se prinde cu şuruuri de profilul dptor. Plc de glf exterior se poziţioneză stfel încât vor fi coperite şuruurile utilizte l prindere glfului interior. Şuruurile de prindere glfului exterior vor fi scunse de profilul de toc. Etnşre glfului exterior re loc în zon de îminre cu profilul dptor unde se plică o ndă de utyl. Su plc de glf, pe lăţime pervzului, se introduce spum poliuretnică coperită de o folie din Al. Se cordă tenţie c l introducere spumei să nu fie influenţtă înclinţi glfului. L exteriorul pervzului se etnşeză cu ndă precomprimtă CERINŢE TEHNICE PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIILOR CONFIGURĂRII ZONEI DE JONCŢIUNE În clitte lor de locuri de îminre între zidărie şi ferestre/uşi, rosturile de rcord treuie să îndeplinescă numite condiţii forte exigente l montre ferestrelor şi uşilor: Etnşeitte rosturilor - tote rosturile de pe interior treuie să prezinte o impermeilitte sigură şi permnentă fţă de er, corespunzătore stndrdelor tehnice de ctulitte. Umiditte pote cţion în diferite moduri supr rosturilor de rcord: Prin difuzi vporilor de pă: c urmre unei căderi de presiune vporilor, dinspre încăpere spre interiorul rostului se formeză un curent de difuzie, cre pote duce în notimpul rece l formre condensului în zon exterioră (rece) rostului. Prin ntrenre umidităţii: în czul neetnşeităţilor locle le zonei de închidere rostului pe prte încăperii, erul cld şi încărct cu umiditte din încăpere pote form un curent, prin sistemul de cnle l rosturilor chir şi l diferenţe de presiune forte mici, între tmosfer din interior şi ce exterioră. Dcă, în cestă situţie, curentul de er vine în contct cu suprfeţe mi reci, este posiilă răcire s l o vlore temperturii su punctul de condensre. În interiorul rostului se pote form, în cest fel, condens. Izolţi termică: Evitre efectelor negtive le punţilor termice în zon de joncţiune. Fonoizolţi: Fonoizolţie suficientă în funcţie de cerinţele impuse. Trnsmisi forţelor: Tote forţele cre se exercită supr ferestrei treuie să fie trnsmise cu un grd suficient de sigurnţă în corpul clădirii. Securitte l ploie torenţilă: Nu este dmisă pătrundere pei din precipitţii în interiorul clădirii şi pătrundere necontroltă în construcţie. Solicitările supr Pg. 211/270

212 rostului, dtorte influenţei rdiţiei ultrviolete şi temperturilor înlte contriuie l îmătrânire etnşării exteriore, cee ce pote duce l priţi unor defecte. Defectele din etnşre, desprinderile de pe lturi su formre de fisuri în mterilul de construcţie pot provoc pătrundere pei în rosturi. Influenţ vântului pote mplific pătrundere pei, întrucât p de ploie este prestă în defectele din etnşre exterioră. Cerinţele impuse treuie să fie îndeplinite inclusiv l modificările de lungime le ferestrei şi de formă le corpului clădirii, provocte de vriţiile de tempertură. Plnurile funcţionle în zon de joncţiune Plnurile funcţionle le ferestrelor, privite dinspre interior spre exterior, sunt următorele: Plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore. Zonă cre îndeplineşte funcţiile de protecţie termică şi împotriv zgomotului, precum şi de trnsmitere forţelor părute (sistemul de fixre) şi de etnşre. Plnul de protecţie contr intemperiilor. Desfăşurătorul cestor plnuri v fi respectt l proiectre, începând din ferestră până l părţile dicente le clădirii. Cunoştere cestui desfăşurător este de ce mi mre importnţă pentru personlul de execuţie, pentru excludere posiilităţii c funcţionlitte ferestrei să fie influenţtă negtiv de pătrundere umidităţii prin zonele învecinte. Plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore L seprre dintre condiţiile climtice interiore şi cele exteriore şi deci, între părţile cldă şi rece, rezultă următorele principii: 1. Seprre treuie să se relizeze pe prte cldă - dcă se consideră condiţiile climtice interiore cu vlorile fundmentle de 20 C şi 50% umiditte reltivă erului corespunzător celor cerute de norm DIN 4108, tempertur critică de formre mucegiului pentru ceste condiţii climtice interiore se situeză în jurul vlorii de 12,6 C. L răcire su cestă tempertură, pre pericolul de formre mucegiului. Drept consecinţă, seprre constructivă condiţiilor climtice dintre zone treuie să iă loc l vlori peste 12,6 C, pentru se evit cestă tempertură critică pe suprfeţele interiore şi în rosturi. Seprre treuie să fie sesizilă pe întreg suprfţă peretelui exterior şi nu re voie să fie întreruptă. Plnul de seprre între prte cldă şi ce rece treuie să fie mi etnşă l difuzi vporilor decât strturile cre urmeză după prte rece, pentru se evit formre pei de condens şi implicit, prejudiciile cre pot rezult de ici. 2. Plnul de seprre nu re voie să fie întrerupt de rosturi şi lte elemente similre, dcă nu sunt sigurte condiţiile c umiditte infiltrtă prin rosturi să fie evcută în exterior fără producere de deteriorări. Pg. 212/270

213 3. Plnul de seprre treuie să fie impermeil l vânt. El treuie să îndeplinescă cerinţele impuse de DIN 4108, privind etnşre ferestrelor în peretele exterior. Suplimentr, el pote prelu rolul de rieră contr vântului (plnul de protecţie contr intemperiilor). Pentru evitre deteriorărilor cuzte de umiditte, se plică următorul principiu: Sistemul ferestră-rost-perete treuie să fie etnş în interior! Plnul de protecţie contr intemperiilor re două funcţii: Brier contr ploii re srcin de împiedic pătrundere necontroltă pei din precipitţii în construcţie şi spre prte spţiului interior. În zon rierei contr ploii treuie să fie sigurte condiţiile c p să se potă scurge spre exterior. Brier contr ploii treuie să fie sitută pe cât posiil spre exterior. Brier contr vântului treuie să împiedice pătrundere spre interior su presiune vântului pei din precipitţii prin rosturi, precum şi pătrundere vântului în clădire su formă de curent de er rece (protecţie termică). 4. Sistemul comun de etnşre: Brier contr ploii şi rier contr vântului pot să coincidă. 5. Sistemul dulu de etnşre: Brier contr ploii şi rier contr vântului sunt seprte. Acest sistem pote funcţion mi eficient în zon rosturilor. Brier contr vântului pote fi decltă până în plnul de seprre dintre condiţiile climtice interiore şi cele exteriore. 6. Amplsmentul ferestrei în corpul clădirii: din considerente de protecţie termică, l pereţii exteriori dintr-un singur strt se v urmări montre într-o zonă cât mi centrlă! pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, ce mi vntjosă poziţie de montre ferestrei este în plnul zonei de izolţie! Pg. 213/270

214 GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi două vrinte corecte din cele trei existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 c Sistemul de rulouri re următorele vntje: diminueză într-o măsură considerilă pierderile de căldură şi polure fonică; protejeză eficient împotriv rdiţiilor solre, efrcţiilor; pote fi utilizt cu orice sistem de tâmplărie numi l construcţii noi. Enunţ 2 c Acţionre ruloului se relizeză în diverse moduri: cţionre motoriztă prin orice tip de comndă; ntrenre cu mnivelă; cţionre internă. Enunţ 3 Cerinţele de prindere şi fixre glfurilor sunt: înclinţi nu treuie să fie mi mică de 5 ; c treuie să fie fixte suficient de ine pe rmele de mscre şi treuie etnşte l precipitţii, respectiv ploie torenţilă; măsurile de ntifonre nu sunt oligtorii. Enunţ 4 c Pătrundere pei în rosturi pote fi provoctă de: defectele din etnşre; nerespecttre măsurilor de ntifonre şi izolţie; desprinderile de pe lturi su formre de fisuri în mterilul de construcţie. Pg. 214/270 Enunţ 5 În funcţie de construcţie, fâşiile de etnşre trse în sus treuie să fie fixte mecnic: pe profilul tocului superior;

215 c pe profilul rmei de mscre; pe profilul tocului inferior. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns, încercuind vrint devărt su - fls. Enunţ 6 Prin izolţi termică sunt evitte efectele pozitive le punţilor termice în zon de joncţiune. Adevărt; Fls; Enunţ 7 Glfurile ferestrelor treuie să fie fixte pe rmele de mscre şi treuie etnşte l precipitţii, respectiv ploie torenţilă. Adevărt; Fls; Enunţ 8 Plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore reprezintă zon cre îndeplineşte funcţiile de protecţie termică şi împotriv zgomotului, precum şi de trnsmitere forţelor părute prin sistemul de izolre şi de etnşre. Adevărt; Fls; Enunţ 9 Asigurre dirijării lterle pei se relizeză prin ridicre muchiilor l glfurile din luminiu, l glfurile din pitră prin frezre unor snţuri de ghidre şi cnle de scurgere. Adevărt; Fls; Enunţ 10 Plnurile funcţionle le ferestrelor, privite dinspre interior spre exterior, sunt următorele: plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore. plnul de protecţie contr intemperiilor; Adevărt; Fls; Pg. 215/270 PARTEA C Vǎ rugǎm să completţi enunţurile de mi jos!

216 Enunţ 11 Prindere cutiei de ferestră se fce printr-o, ir suspendre jluzelelor se fce prin intermediul din oţel. Enunţ 12 Amplsmentul ferestrei în corpul clădirii: din considerente de protecţie termică, l pereţii exteriori dintr-un singur strt se v urmări montre într-o zonă cât mi. pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, ce mi vntjosă poziţie de montre ferestrei este în plnul. RECAPITULARE Din considerente de protecţie termică, l pereţii exteriori dintr-un singur strt se v urmări montre, mplsre ferestrei într-o zonă cât mi centrlă, ir pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, ce mi vntjosă poziţie de montre ferestrei este în plnul zonei de izolţie. Plnurile funcţionle le ferestrelor, privite dinspre interior spre exterior, sunt următorele: plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore şi plnul de protecţie contr intemperiilor. Mecnismele independente plicte tâmplăriei sunt sistemele de rulouri, prguri pentru uşi, jluzele, plse etc. Sistemul de rulouri/jluzele/plse pote fi utilizt împreună cu oricre din sistemele de tâmplărie, cest diminuând într-o măsură considerilă pierderile de căldură, polure fonică, protejând eficient împotriv rdiţiilor solre, efrcţiilor etc. Cerinţele generle de prindere şi fixre glfurilor prevăd c ceste să fie suficient de ine fixte pe rmele de mscre şi treuie etnşte l precipitţii, respectiv ploie torenţilă; înclinţi nu treuie să fie mi mică de 5 ; pentru structurile de pereţi cu mi multe strturi, etnşre şi izolţi glfului ferestrei v fi plnifictă cu multă tenţie, ir măsurile de ntifonre sunt oligtorii. Pentru o ună izolţie termică este necesr să fie evitte efectele negtive le punţilor termice în zon de joncţiune. Solicitările supr rostului dtorte influenţei rdiţiei ultrviolete şi temperturilor înlte contriuie l îmătrânire etnşării exteriore, cee ce pote duce l priţi unor defecte. Tote rosturile de pe interior treuie să prezinte o impermeilitte sigură şi permnentă fţă de er, corespunzătore stndrdelor tehnice de ctulitte. Defectele din etnşre, desprinderile de pe lturi su formre de fisuri în mterilul de construcţie pot provoc pătrundere pei în rosturi. Umiditte pote cţion supr rosturilor de rcord prin difuzi vporilor de pă şi prin ntrenre umidităţii. Pg. 216/270

217 CAPITOLUL 18 ASIGURAREA CONTROLULUI FUNCŢIONAL AL TÂMPLǍRIILOR 18.1 CERINŢE ŞI MĂSURI DE ÎNTREŢINERE ALE TÂMPLĂRIEI PRECIZATE DE PRODUCĂTORUL DE SISTEM C orice ltă prte csei, ferestrele sunt supuse unor solicitări normle şi inevitile. Pentru conservre spectului plăcut şi proprietăţilor vlorice este necesr să se ţină cont de următorele indicţii: Profilele din plstic le ferestrelor pot fi curăţte cu sustnţe zte pe tenside. Aceste pot fi folosite şi în stre pură, în cz de murdărire puternică. Profilele construite din lemn, respectiv finiste cu cril (PMMA) sunt rezistente l genţii gresivi, cum r fi gipsul, clorur de vr şi cimentul. Nu este permisă trtre lor cu lcool, lcuri de nitro-celuloză, dilunţi pentru lcuri şi solvenţi cum r fi: cetonă, cett de etil, enzen, hidrocruri clorurte, diutilftlt, toluen, xilen, metnol, clorură de metil (diclormetn), fenol, spirt, tetrhidrofurn, ditivi de înmuiere. Indicţii prctice utile: ceşti genţi nu treuie să fie conţinuţi nici în p de spălre gemurilor! se v evit contctul profilelor cu mterilele de hidroizolţie cre conţin ditivi de înmuiere; detergenţii cre conţin sustnţe ctive nu sunt decvţi; grniturile negre de cuciuc sintetic din mteril APTK nu u voie să intre în contct cu detergenţi concentrţi su cu sustnţe uleiose; mulţi detergenţi convenţionli nu oferă nici putere de curăţre dorită, nici îngrijire necesră ferestrei; se recomndă un trtment cu detergentul de întreţinere de două ori pe n; pentru murdărie persistentă e necesr un detergent specil de curăţre intensivă folosit în specil în medii cu polure intensă su cu polen deorece cest sigură curăţre profilelor de ferestre şi îngrijire simultnă suprfeţelor. După curăţre cu detergentul specil de curăţre intensivă, se recomndă limpezire cu o lvetă umedă şi o lustruire de finisre cu un prosop curt şi usct. Întreţinere ferestrelor Verificre funcţionlităţii mecnice şi operilităţii; umectre tuturor pieselor moile de feronerie cu o picătură de ulei pentru mşini de cusut. Verificre etnşeităţii dintre cerceve şi toc. Înlocuire eventulelor grnituri deteriorte. Verificre instlţiilor de drenre şi curăţre orificiilor. Pg. 217/270

218 Controlul şuruurilor de fixre pentru feronerie. Păstrre elsticităţii grniturilor împiedică lipire lor pe timpul verii şi îngheţre lor pe timpul iernii. Se recomndă trtre grniturilor de două ori pe n cu un stick specil. Aplicre stickului se fce după o curăţre în prelil grniturilor. Pentru preveni frecre elementelor metlice le feroneriei, se recomndă ungere cestor de două ori pe n cu un ulei decvt cre protejeză suplimentr împotriv coroziunii şi sigură o moilitte optimă mecnismelor de închidere PRESCRIPŢII DE REMEDIERE/REPARARE A DEFECTELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A ZGÂRIETURILOR DE PE PROFILE Reprre ferestrelor Pentru reprţii l profilele de ferestre din plstic, se pot utiliz următorele mijloce: Răşină pentru reprţii - constă din două componente, cre treuie să fie mestecte îninte de prelucrre. Deteriorările ccentute su zgârieturile dânci pot fi umplute cu mteril. După întărire, răşin treuie să fie reşlefuită şi lustruită. Sârm de dos din PVC - se pote oţine l diferite dimetre. Cu jutorul unui prt cu er cld (prt comercil mic), sârm de dos este dusă în stre topită. Locul cu defect pote fi stfel încheit. Creione cu vopse - cu jutorul creionelor cu vopse, se pot retuş cordonele de lipitură curăţte şi zgârieturile mici de pe profilele colorte, respectiv cu design lemnos. Remediere defectelor de suprfţă şi zgârieturilor. pe profilele din PVC Zgârieturile mici pot fi îndepărtte prin lustruire cu un detergent intensiv şi cu o cârpă umedă. Nu se v utiliz ţesătură de şlefuit, întrucât cest pote produce înăsprire suprfeţei profilului. În cest cz, locul r treui să fie lustruit ulterior cu o perie. Zgârieturile dânci şi fisurile de pe suprfţă se remediză cu jutorul răşinii pentru reprţii, respectiv cu sârm de dos din PVC şi cu o mşină excentrică de şlefuit. Locul cu defect treuie să fie curăţt cu o lmă scuţită şi devurt. În czul fisurilor din profil, l cpetele cestui v fi prctict câte un orificiu de descărcre. După ce locul cu defect fost încheit corect, el pote fi şlefuit. Grnulţi hârtiei rzive treuie să fie din ce în ce mi fină, de l o şlefuire l lt (de ex. 240, 400, 600). Profilul se pote încălzi puternic l şlefuire. Pentru evit deformările, tempertur suprfeţei treuie să fie suprveghetă permnent. De semene, se v ve în vedere permnent şi grosime peretelui profilului. Pereţii de căptuşire pre suţiri fecteză consideril stilitte elementelor. După şlefuire, suprfţ stfel prelucrtă v fi lustruită cu o perie sisl. Pg. 218/270

219 . pe PMMA şi profile din PVC cşerte în folie Zgârieturile mici de pe suprfţ din cril pot fi remedite fără proleme cu o ţesătură de şlefuit cu uşoră grnulţie. Detergenţii comercili pentru vse emilte s-u dovedit forte eficienţi în cestă situţie (urete expndt + ţesătură de curăţre). Se şlefuieşte cu ţesătur dăugându-se pă limpede, în direcţi longitudinlă profilului. Nu se v utiliz textură oţelită, întrucât cest solicită pre mult suprfţ. L reprre zgârieturilor dânci şi fisurilor în PMMA şi profile din PVC cşerte în folie, se preteză numi răşini de polimerizre icomponente pe ză de cril. Desprindere cu un şpclu semidur şi frecre usctă. Ştergere usctă cu un prosop. Spălre cu pă, cu detergent de întreţinere. Etpele de lucru sunt celeşi c şi l reprre deteriorărilor din profilele de PVC. După lustruire, mi există şi posiilitte de tmpon locul defectului cu un creion cu vopse. Întreţinere regultă este necesră pentru păstrre funcţionlităţii ferestrei, dică vlorii sle de utilizre, pe o periodă îndelungtă METODE ŞI PROCEDURI DE REGLAJ APLICATE DUPĂ MONTAREA TÂMPLĂRIEI Controlul finl l lucrărilor de tâmplărie se v fce în rport cu releveul şi fiş de lucru, corespunzător normelor de execuţie, respectându-se instrucţiunile de lucru pentru controlul tâmplăriei; orice neconcordnţă fţă de ceste duc l respingere lucrării şi întocmire unui refert. În timpul controlului se vor fce următorele verificări: verificări dimensionle (se vor lu în considerre cotele de pe releveu); verificre spectului: se urmăreşte să nu existe zgârieturi/înscrisuri pe feţele viziile le profilelor; se verifică dcă grniturile sunt montte corespunzător; se verifică modul de prindere: o lmlelor pe toc / cerceve; o locjelor pe toc; o feroneriei pe cerceve; o montnţilor (teurilor) pe toc; se urmăreşte c găurile de erisire să fie corespunzătore; regljul feroneriei - feroneri treuie să lucreze uşor, să nu existe frecări între toc şi cerceve; regljul cercevelei (cerceveu nu treuie să fie regltă în poziţiile extreme); Pg. 219/270

220 grdul de coperire (cerceveu treuie să iă coperire de 4 mm pe totă suprfţ tocului); se verifică îminre ghetelor; se controleză modul corect de închidere l cercevelelor şi în generl corectitudine execuţiei cestor (cerceveu treuie să se suprpună peste toc tât pe interior, cât şi pe exteriorul ferestrei - 8 mm); se fce testul foii pentru verificre etnşării cu jutorul grniturilor de cuciuc; se controleză stre suprfeţelor rmelor, lips defectelor, zgârâieturilor, loviturilor (eventul se vor îndepărt foliile de protecţie). se verifică corect şezre tuturor profilelor de etnşre. Eventulele murdării flte pe ferestră se vor îndepărt. Alte elemente de control Grnitur - se verifică dcă l închidere ferestrei grnitur este prestă uniform. Gemul termoizoltor - se verifică eventule cioiri le gemului şi dcă există tensiuni de pozitionre. Feroneri - mnevrre mânerului l închidere şi deschidere treuie să fie uşoră, ir rotire completă. Regljele feroneriei ţin cont c în poziţi deschisă cerceveu să rămână pe poziţie fără să încline spre poziţi închisă. GRILĂ DE EVALUARE PARTEA A Vǎ rugǎm să încercuiţi două vrinte corecte din cele existente pentru fiecre enunţ prezentt! Enunţ 1 Cre sunt măsurile de întreţinere ferestrelor? verificre funcţionlităţii mecnice şi operilităţii; umectre tuturor pieselor moile de feronerie cu tenside; c verificre instlţiilor de drenre şi curăţre orificiilor. Enunţ 2 Reprre ferestrelor pote fi făcută cu: sârmă de dos din PVC şi luminiu ; creione cu vopse; c răşină pentru reprţii. Pg. 220/270

221 Enunţ 3 c Pentru remediere defectelor profilelor din PVC cşerte în folie se pot lu următorele măsuri: zgârieturile mici pot fi remedite cu o ţesătură de şlefuit cu uşoră grnulţie; l zgârieturile dânci se preteză numi răşini de polimerizre icomponente pe ză de cril; utilizre unui şpclu dur şi frecre cu o cârpă umedă. Enunţ 4 c În timpul controlului se vor fce următorele tipuri de verificări: verificre tipului de tâmplărie; verificre spectului; verificări dimensionle, luându-se în considerre cotele de pe releveu. Enunţ 5 c Răşin pentru reprţii re următorele crcteristici plicile: constă din două componente, cre treuie să fie mestecte îninte de prelucrre; deteriorările ccentute su zgârieturile dânci pot fi umplute cu mteril; după întărire, răşin treuie să fie elimintă. PARTEA B Vǎ rugǎm să legeţi vrint corectă de răspuns încercuind vrint devărt su - fls. Enunţ 6 Enunţ 7 Pentru conservre spectului plăcut şi proprietăţilor vlorice este necesr c profilele din plstic le ferestrelor să potă fi curăţte cu sustnţe zte pe tenside. Adevărt; Fls; În czul existenţei unor proleme de etnşeitte dintre cerceve şi toc, un dintre măsuri pote fi înlocuire grniturilor deteriorte. Adevărt; Fls; Pg. 221/270

222 Enunţ 8 Un dintre verificările funcţionle plicte constă în controlul modului corect de închidere l cercevelelor şi corectitudine execuţiei cestor; stfel, cerceveu treuie să se suprpună peste toc tât pe interior, cât şi pe exteriorul ferestrei 15 mm. Adevărt; Fls; Enunţ 9 Zgârieturile dânci şi fisurile de pe suprfţă se remediză cu jutorul răşinii pentru reprţii, respectiv cu sârm de dos din PVC şi cu o mşină excentrică de şlefuit. Adevărt; Fls; Enunţ 10 Cu jutorul creionelor cu vopse, se pot retuş cordonele de lipitură curăţte şi zgârieturile dânci de pe profilele colorte, respectiv cu design lemnos. Adevărt; Fls; PARTEA C Vǎ rugǎm să completţi enunţurile de mi jos! Enunţ 11 Grniturile negre de cuciuc sintetic din mteril APTK nu treuie să intre în contct cu detergenţi su cu sustnţe. Enunţ 12 În timpul controlului finl se verifică modul de prindere:. l lmlelor pe toc / ;. l locjelor ; c. l feroneriei ; d. pe toc. RECAPITULARE Întreţinere ferestrelor presupune ungere periodică grniturilor şi tuturor pieselor moile de feronerie, în vedere prevenirii îmătrânirii grniturilor şi frecării feroneriei, curăţre rmelor cu soluţii fără dilunţi, curăţre orificiilor de drenj şi controlul şuruurilor de fixre pentru feronerie. Profilele din plstic le ferestrelor pot fi curăţte cu sustnţe zte pe tenside. Se recomndă un trtment cu detergentul de întreţinere de două ori pe n. Pg. 222/270

223 Pentru murdărie persistentă e necesr un detergent specil de curăţre intensivă, folosit în specil în medii cu polure intensă su cu polen deorece cest sigură curăţre profilelor de ferestre şi îngrijire simultnă suprfeţelor. Întreţinere regultă este necesră pentru păstrre funcţionlităţii ferestrei, dică vlorii sle de utilizre, pe o periodă îndelungtă. Reprre ferestrelor pote ve loc cu următorele mijloce: răşină pentru reprţii, sârmă de dos din PVC, creione cu vopse etc. În timpul controlului finl l lucrărilor de tâmplărie se vor fce verificări dimensionle, le spectului, le modului de montre grniturilor, le modului de prindere lmlelor pe toc/cerceve, le locjelor pe toc, le feroneriei pe cerceve, le montnţilor pe toc, le modului de relizre găurilor de erisire şi de drenj, precum şi funcţionlitte feroneriei. Concluzii Prte C Monttor Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice CAPITOLUL 13 În relizre montjului tâmplăriei, este necesr să fie efectute verificări le echipmentelor de muncă, le mterilelor, le tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice, le gemului termoizolnt, precum şi le mterilelor necesre securizării şi semnlizării zonei de risc specific stilită pentru zonele de montj. Lucrre de montj pote fi influenţtă de o serie de fctori: vriţi temperturii şi umidităţii erului corespunzător notimpului, tipul de spţii încălzite / prţil încălzite / neîncălzite, de nivelul zgomotului, de crcterul ilumintului (rtificil, nturl, mixt) etc. Montre tâmplăriei din luminiu şi mse plstice pe mplsmente existente se relizeză conform instrucţiunilor tehnice de montj, după demontre tâmplăriei existente su în goluri pentru tâmplărie l construcţiile noi. Etpele de lucru în relizre montjului sunt: poziţionre, liniere, fixre, etnşre. Oiectivele protecţiei termice şi contr umezelii sunt de sigur loctrului un mediu greil din punct de vedere fizic şi psihic, de protej structur construcţiei fţă de influenţele negtive de ordin climtic şi utilitr, ir pentru protecţi fonică de reduce totlitte virţiilor şi oscilţiilor mecnice le mediului înconjurător şi cre condiţii de confort fonic clădirilor în cre se încorporeză tâmplării de diferite tipuri. CAPITOLUL 14 Operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre temporră tâmplăriilor treuie derulte su conducere şi suprveghere unui conducător l locului de muncă, stfel încât cestă ctivitte să implice riscuri minime pentru sănătte şi sigurnţ populţiei şi să iă un impct redus supr mediului. Pg. 223/270

224 Fctorii de risc cre pot păre în etp de deplsre l locul montjului pot fi: ccidentul rutier, cădere lieră de mterile, scule, oiecte, mterile de construcţie, utilizre necorespunzătore echipmentului individul de protecţie, fixre nepotrivită tâmplăriei pe sttivul specil din utovehicul etc. Orice ctivitte productivă/neproductivă din zon construcţiilor pote ve efecte potenţil enefice su dăunătore supr mediului. Astfel, din ctivitte de montj pr o serie de deşeuri cre treuie mnipulte, gestionte, trnsportte. Depozitre temporră v treui reliztă împreună cu eneficirul în recipienţi seprţi, lţii decât cei cre constituie punctele de precolectre deşeurilor urne su pe domeniul pulic. CAPITOLUL 15 Multe dintre lucrările de montj u loc l înălţime. Pentru pute fi efectute, treuie să se iă în vedere condiţiile meteorologice stfel încât să nu fie periclittă securitte şi sănătte monttorilor. Apoi se cordă o tenţie sporită măsurilor de protecţie colectivă, în rport cu măsurile de protecţie individulă. Stndrdele şi normele tehnice cre prevăd modul de relizre lucrărilor de execuţie uşilor/ferestrelor, sunt DIN (tote dimensiunile se orienteză după măsurile-etlon pentru construcţii l roşu) şi DIN 4172 în cre sunt precizte regulile dimensionle în construcţii civile si industrile. Prelucrătorul de profile din mse plstice şi luminiu, prin echip de monttori desemntă, v efectu măsurători l locul punerii în operă tâmplăriei, deorece pot păre diferenţe cre pot cre proleme în derulre lucrării de montj. CAPITOLUL 16 Există o serie de cerinţe tehnice privind prindere/sprijinire tâmplăriei cre prevăd reguli stricte cre sunt respectte în şezre şi fixre tâmplăriilor. L fixre ferestrelor se iu în considerre toţi fctorii fizici cre cţioneză supr ferestrei: mişcări condiţionte de construcţie, tempertur exterioră (ploie, vânt, sore, zgomot), deplsări le tocului, greutte proprie, tempertur interioră (umiditte). Mijlocele de fixre (diluri, eclise şi lte elemente similre) sigură prţil mortizre solicitărilor forţelor cre cţioneză supr ferestrelor/uşilor, ir clupurile de susţinere şi distnţierele u rolul de nu împiedic diltre termică profilelor. Verificre dimensiunilor rostului, curăţre suprfeţelor de derenţă, comptiilitte sistemului de etnşre şi mterilelor de hidroizolţie în rport cu rmele şi cu zidări sunt măsurile plicte pentru relizre etnşării. Mterilele spumnte de umplutură u rol exclusiv de izolţie, nu şi de fixre, ir ceste nu treuie să permită deformre rmelor, c urmre recţiilor secundre ulteriore. Pg. 224/270

225 CAPITOLUL 17 Plnurile funcţionle le ferestrelor, sunt următorele: plnul de seprre între condiţiile climtice interiore şi cele exteriore şi plnul de protecţie contr intemperiilor. Mecnismele independente plicte tâmplăriei sunt sistemele de rulouri, prguri pentru uşi, jluzele plse etc. Sistemul de rulouri/jluzele/plse pote fi utilizt împreună cu oricre dintre sistemele de tâmplărie. Printre cerinţele generle de prindere şi fixre glfurilor se disting măsurile de ntifonre cre sunt oligtorii. Pentru o ună izolţie termică, este necesr să fie evitte efectele negtive le punţilor termice în zon de joncţiune. Umiditte pote cţion supr rosturilor de rcord prin difuzi vporilor de pă şi prin ntrenre umidităţii. CAPITOLUL 18 Ferestrele/uşile treuie să trecă printr-un proces de întreţinere continuă ce presupune verificre funcţionlităţii mecnice şi operilităţii tuturor pieselor moile de feronerie, etnşeităţii dintre cerceve şi toc, înlocuire eventulelor grnituri deteriorte, instlţiilor de drenre şi curăţre orificiilor, controlul şuruurilor de fixre pentru feronerie etc. Curăţre profilele din plstic le ferestrelor se relizeză cu sustnţe zte pe tenside şi se pote plic un trtment cu un detergent de întreţinere de două ori pe n. Reprre ferestrelor pote ve loc cu următorele mijloce: răşină pentru reprţii, sârmă de dos din PVC, creione cu vopse etc. Controlul finl l lucrărilor de montj l tâmplăriei presupune verificări dimensionle, le spectului, le modului de montre grniturilor, le modului de relizre găurilor de erisire şi de drenj. Pg. 225/270

226 CAPITOLUL 19 MANAGEMENTUL CALITĂȚII Ce se înțelege prin clitte? Atunci când vorim despre clitte nu ne referim numi l clitte unui produs su unui serviciu, ci și l clitte proceselor su ctivității ce duce l relizre produsului su serviciului. S- început să se vorescă despre clitte în sectorul industril, în momentul în cre câtev compnii jponeze u introdus concepte noi privind procesele de lucru. Prctic, s- introdus și s- susținut idee că dcă se elimină cuzele ce duc l reuturi și nu se urmărește dor c reuturile să fie identificte și înlăturte pentru nu junge l clientul finl, clitte produselor finle crește, pondere reuturilor scde semnifictiv, procesul de fricție se îmunătățește, cu eneficii pe termen lung pentru întreg compnie. Din lume industriei, cest concept fost prelut și dptt și în lte sectore productive, ir în finl l cel l serviciilor. Conceptul de clitte, în cest sens, evolut spre un principiu mi generl ce duce l stisfcere cât mi deplină clientului de către un un su un serviciu (chir și un curs de formre). Din cest motiv, includere în cest mnul unui cpitol despre mngementul clității, vizeză creștere grdului de conștientizre importnței derulării propriilor ctivități cu respectre principiilor clității. Formre profesionlă vizeză dezvoltre unor competenţe cerute în mod direct pe piț muncii. De cee, un un formtor treuie să cționeze din perspectiv clității, cu scopul de se sigur că tote procesele în cre este implict vizeză furnizre de vlore pentru client. Elementul centrl, mi mult su mi puțin explicit, l definirii formării este, fără îndoilă, conceptul de schimre. Însușire unei cunoștințe, modificre unui comportment su dezvoltre unei ilități reprezintă un proces de schimre de l o stre l ltă. Astfel, orice ctivitte de formre produce su își propune să producă o schimre. Schimre se pote produce l nivelul unui individ su l unui grup de indivizi, dr pote să se producă și l nivelul orgnizției. Acest este indispensilă de fiecre dtă când se reorgnizeză su restructureză procesele firmei. Astfel, lucrul într-un context de clitte însemnă pentru formtor se sigur că tote ctivităţile din cdrul proceselor legte de formre se desfășoră în un mod corect, conform plnificării şi că eventulele cţiuni de îmunătăţire permit cţiuni corective şi preventive. Pg. 226/270

227 Aordre ztă pe procese Astăzi, ordre ztă pe procese este conscrtă de stndrdul SR EN ISO 9000:2006, cest reprezentând unul dintre principiile fundmentle le clității. Modelele orgnizționle pot fi funcţionle su pe procese. În cee ce privește ordre funcționlă, srcinile cre urmeză să fie efectute, omenii desemnți să îndeplinescă ceste srcini și resursele locte cestor entități, sunt clr definite. Totuși, cest model este de tip ierrhic și pirmidl și prevede o orgnizre centrliztă și o utilizre redusă delegării. Logic cestui model se zeză pe economi de scră și nu ţine cont de stisfcţi clienţilor. Aordre funcționlă re următorele crcteristici: Orientre către șef Atingere unor oiective prestilite Relții ierrhice Structuri verticle și sttice Asistență Ledership orientt spre control Deresponsilizre resurselor Controlul post-fctum și controlul prin inspecție În schim, ordre ztă pe procese presupune o orgnizre trnsverslă în rport cu diferitele funcţii din firmă, vând următorele crcteristici principle: Orientre către client Îmunătățire continuă prestțiilor Orgnizre pe echipe Structuri pltizte și flexiile Ingeniozitte Ledership zt pe vlori împărtășite Responsilizre resurselor Control inițil și pe prcursul ctivităților operționle Prin proces se înțelege un set orgnizt de ctivităţi şi de decizii desfăşurte de diferite entităţi orgniztorice, corelte într-o succesiune logică şi cronologică și cre vizeză oținere unui rezultt definit şi măsuril, pornind de l intrări definite. Acest rezultt treuie să iă vlore (su cpcitte de stisfce o nevoie) pentru client/clienți. Aordre ztă pe procese fce c fiecre personă implictă în ctivitte să fie conștientă de nevoi de coordonre muncii sle cu celorllți ctori implicți. Activitte unui ctor (output-ul) pote să fie input-ul ctivității unui lt ctor, deorece în cdrul proceselor, ctivitățile sunt legte între ele. Elementele unui proces sunt: Pg. 227/270 Rezultt (produs fizic, informție) Client

228 Furnizor Un su mi multe ctivități inter-corelte Entități orgniztorice implicte Resurse utilizte Din cest motiv, este importnt c fiecre ctor să fie conștient că munc pe cre el o desfășoră influențeză munc ltor și că sum muncii tuturor rezultă în vlore oferită clientului finl. Procesele specifice formării profesionle În generl, în formre profesionlă, pot fi identificte câtev procese-cheie: e. Anliz nevoilor de formre f. Proiectre progrmului de formre g. Furnizre su implementre progrmului de formre h. Evlure rezulttelor progrmului de formre Anliz nevoilor de formre Acest proces include o nliză nevoilor individule su le grupului-ţintă, cu scopul de identific și verific cerințele de formre în cee ce privește profesi su mediul de lucru l cursntului. Anliz nevoilor pote fi un proces complex și elort cre pornește de l colectre informțiilor referitore l context, l grup și l modlitățile de desfășurre muncii etc, cre se fce de regulă împreună cu mngerii opertivi (de oicei, spectele strict tehnice legte de tipul de profesie) şi cu responsilul cu resursele umne (în generl, specte legte mi mult de ş-numitele soft-skills, dică ilități, precum cpcitte de comunicre, de lucr în echipă, de negocire, de coordonre, etc). Anliz nevoilor suiecților cre prticipă l procesul de formre r treui să se desfășore în două etpe: în prim fză, c nliză prticipării potențile cre vizeză identificre pulicului cărui r pute să i se dreseze cursul; dou fză, c nliză nevoilor suiecților implicți în procesul de formre. Acestă fză este destul de delictă, deorece implică identificre lipsurilor de cunoștințe/competențe pe cre r treui ulterior să se zeze proiectre intervenției formtive. Anliz nevoilor este o ctivitte prin cre se oţin dte şi informţii utile pentru proiectre progrmului de formre (definire oiectivelor generle şi specifice, identificre destintrilor, structurre conţinutului, legere metodelor de predre). Prin "nevoile de formre" se înțelege "diferenţ" dintre competențele pe cre suiectul le re şi competențele necesre pentru îndeplini în mod eficient şi eficce ctivitățile din cdrul unor procese de muncă specifice. Astfel, nevoi de formre este strâns legtă tât de locul de muncă pe cre suiectul îl re, cât și de totlul competențelor cerute de orgnizție pentru îndeplinire ctivităților profesionle. Numi nliz şi, prin urmre, cunoştere nevoilor de formre, permite celui cre proiecteză progrmul de formre să relizeze o intervenție specifică și eficientă. Pg. 228/270

229 Nevoile de formre pot fi (cf. E. Ctrsi, T. Cini - Proiectre formării. Mnul pentru proiectntul sistemului de formre, Ediți Cerro, Pis, 2003): explicite, exprimte de către cei cre reprezintă cerere su ofert din sistemul de ocupre; evidente, produse de schimările de pe piţ muncii (modificre dusă de inovţii legisltive, de produs, etc), dr nu întotdeun exprimte de către firmă/sector/teritoriu; ltente, cerute de firme și cre nu găsesc un răspuns în ofert de pe piț muncii; potențile, identificile prin nliz pieții muncii pe termen mediu/lung. În cee ce privește dimensiune oiectului exmint, nevoi pote fi definită: pentru un singur suiect, c nevoi de formre individule cu scopul de empowerment; în cdrul unei numite orgnizţii/compnii, pe z unei nlize orgnizţionle cre treuie nepărt să țină cont de oiective, resurse, mediul intern şi extern, procese opertive, ctivităţi, roluri; în rport cu teritoriul, pe z nlizei elementelor ce descriu cpcitte şi potenţilul de dezvoltre unei zone şi, prin urmre nevoilor de formre din domeniul cre fce oiectul nchetei; în cdrul unui sector/domeniu specific, pe z informțiilor oferite de nliz proceselor opertive, ctivităţilor, profilelor profesionle ce crcterizeză un numit sector. În cee ce priveşte procedurile şi instrumentele de nliză, nu există "modele" de referinţă pentru nliz nevoilor. Totuși, este de l sine înțeles că etpele nlizei şi instrumentele treuie să fie corelte în mod specific cu oiectul vizt și cu scopurile specifice le cestei. Acest permite concentrre ctivităților de nliză pentru culege informții cntittive și clittive relevnte pentru definire nevoilor de formre. Chir dcă cursul în cuză este desfășurt de un formtor forte competent şi cu experienţă, lips nlizei decvte nevoilor pote duce l rtre oiectivelor cursului; cest se desfăşoră în conformitte cu progrm, dr prticipnților le lipsesc crcteristicile necesre pentru -și însuși conținutul cursului. Este o situţie destul de des întâlnită: cinev, de oicei, mngerul, decide să trimită un ngjt l un curs de formre, fără c mi întâi să verifice dcă cest este cpil su nu să înţelegă su eventul să-și însușescă conținutul cursului, tocmi din cuză că l început lipsit cestă fză de nliză și evlure. În multe czuri, este esenţil c pentru oţinere unor rezultte de clitte să existe o distriuție omogenă cursnților în sl de clsă. În czul în cre prticipnţii nu u un nivel îndejuns de omogen de competență există riscul c unii prticipnţi să nu reuşescă să țină psul su să-și pirdă concentrre, lucru cre nu v fce decât să le crescă și lor frustrre. Prin urmre, formtorul v treui c mi întâi să verifice dcă nivelul de competență cursnților este decvt pentru profilul impus de cerințele de prticipre prevăzute în progrmul de formre și dcă cest nivel este suficient de omogen. Pg. 229/270

230 Dcă îndeplinire cestor condiții nu este fi posiilă și dcă există o situție de neomogenitte competențelor cursnților, r treui c formtorul să folosescă un limj cre să potă fi ușor înțeles ir tunci când explică cev, să o fcă într-un mod clr și concis, fiind conștient că unii prticipnți vor pute să simileze informțiile ușor, ir ltor le v fi greu și vor ve nevoie de jutor. Proiectre formării Proiectre formării este triuți fiecărui ngjt cre re o funcție de formre. Astfel, proiectre pote fi definită c fiind funcți de dptre liniilor și deciziilor, de progrmre l nevoi și l relitte suiecților cre se flă în curs de formre, și este prin excelență, o fză eductivă, în sensul lrg l cuvântului. Acest se referă în mod specific l profesionlismul formtorului, profesorului su l expertului de formre. Elementele iniţile le proiectării su motivul pentru cre se proiecteză o nouă intervenție formtivă, pot fi reprezentte de: cerințe normtive; nevoi identificte în fz de nliză nevoilor de formre; proleme părute în fz implementării, cre implică modificări le conținutului, le destintrilor, durtei etc; noi cerințe de formre identificte; nou plnificre formării. Odtă efectută nliz nevoilor, următorul ps este definire oiectivelor formării, c o consecință logică nlizei nevoilor. Acestă etpă însemnă specificre scopului concret l formării, lure în considerre suiecților destintri, teoriilor de învățre cre vor ghid procesul de formre. Prin urmre, un oiectiv este "nsmlul de cuvinte, simoluri și/su imgini cre descriu o intenție"; un oiectiv treuie să indice în mod clr intenți deorece descrie cu precizie cee ce elevul v treui să fcă pentru demonstr însușire oiectivului. (Cf. MONASTA A. (editt de), Ocupție: proiectnt de formre, Crocci, Rom 1997). Identificre oiectivelor c ţinte cre treuie tinse, este o ctivitte cre treuie să țină cont de tipul de oiective "cre pot fi oținute" l nivelul orgnizţiei de formre şi de crcteristicile pe cre ceste treuie să le iă pentru pute fi utilizte şi "consumte" de către cursnți, în cdrul ctivității lor din cdrul orgnizției. Oiectivele de formre pot fi, de semene, împărțite pe trei dimensiuni fundmentle, celeși dimensiuni cre se regăsesc în definiţi competenţei: cunoştinţe (concepte, principii, legi, teorii), ilităţi (mnule şi intelectule) şi titudini. O etpă ulterioră proiectării progrmului de formre constă în stilire și conturre metodologiei și conținutului. În legere conținutului, treuie să se urmărescă coerenț cu oiectivele; este vor de specificre cee ce treuie să se cunoscă pentru tinge oiectivele stilite. Treuie să se țină cont și de vlore formtivă conținuturilor cre vor fi considerte corespunzătore. Conținutul v treui să corespundă cpcității de înțelegere cursnților, deorece un mteril extrem de dificil v gener un nivel crescut de greșeli și neînțelegeri cre Pg. 230/270

231 poi vor treui lămurite. (cfr. DEMETRIO D., Vârst dultă, nou Itlie științifică, Rom 1990). Identificre metodologiilor de formre constituie psul succesiv pe cre formtorul treuie să îl îndeplinescă în vedere definirii complete progrmului de formre. Folosire metodelor trdiționle (sl de clsă), metodelor ctive su noi (video, role plying, ctive lerning, etc.) presupune o legere exctă deorece este evident fptul că ceste metode diferite nu sunt interşnjile, generând rezultte diferite. Un exemplu l procesului de proiectre progrmului de formre pote fi reprezentt prin următorele ctivităţi succesive: definire fișei tehnice cursului, cre include destintri, oiective, conţinuturi, durtă, locţie şi predre; în cest stdiu se identifică și suportul tehnic / logistic pentru orgnizre corectă cursului (hrdwre, softwre, mediu, mterile didctice și documentții). revizuire su verificre elementelor de intrre cre u determint necesitte redctării unui nou curs şi fiș tehnică cursului. Dovd reviziei este dtă de semnătur pe fiș de curs coordontorului zonl. verificre su controlul finl îninte de orgnizre cursului proiectt, re scopul de sesiz dcă tot cee ce fost plnifict corespunde oiectivelor implementării. vlidre -reprezintă pro că noul curs derult vut rezultte pozitive și pote fi repett. Furnizre su implementre progrmului de formre Furnizre reprezintă procesul cel mi importnt l formării și constă în concretizre progrmului de formre. Succesul intervenției formtive depinde în mre prte de cpcitte formtorului de concepe cursul conform oiectivelor de învățre stilite nterior. Desigur, cest este procesul cre fce diferenț între un un formtor și unul mi puțin un. Un un formtor știe că treuie să mențină în permnență interesul prticipnților, să respecte diferențele de opinii, să încerce să îi fcă pe toți prticipnții să se simtă confortil pentru le utiliz l mxim cpcitte de intervenție și de intercțiune. Controlul unei săli de clsă, similr cu gestionre unui grup, presupune o continuă lternre dinmicilor de tem uilding, de ledership nturl su de rol şi de relţii individule între formtor şi prticipnt. Pentru ord ceste dinmici este importntă cunoștere şi considerre unor stiluri de lucru doptte de către prticipnți; ceste modele jută l clirre prestției formtorului pentru stimul învățre prticipnţilor. LECȚIA Pg. 231/270 Lecţi clsică desfășurtă în sl de clsă trdiționlă este o tehnică de predre inctivă și, prin urmre, nu este potrivită pentru educre dulţilor, deorece tinde să îl pună pe cursnt într-un rol psiv, chir dcă cestă tehnică rămâne un din cele mi utilizte. Acest tip de predre permite comunicre rpidă cunoștințelor într-un

232 formt structurt şi omogenizre, cel puţin în prte, diferenţelor dintre cunoştinţele teoretice le prticipnţilor. Principlele dezvntje constu în sl reținere conceptelor (din cuz fptului că ceste sunt dor uzite) şi scădere grdului de concentrre l prticipnţilor. Rezultul, prin urmre, v fi de clitte numi în czul în cre predre este gestiontă într-un mod ctiv şi echilirt, în cee ce priveşte prticipnţii şi oiectivele cursului și prin includere de exerciții su discuţii de grup pentru sprijini, mplific şi complet cee ce reiese din lucrul pe grupe. Eficcitte s depinde, de semene, de grij cu cre profesorul se pregătește, de cât de mult i în considerre crcteristicile cursnților în cee ce priveşte, de exemplu, cunoștințele, rolurile şi competenţele lor; de cpcitte profesorului, de exemplu, de intercțion cu celellte persone, de se exprim, de dezinvoltur și de stilul său de ledership. În predre lecției, de semene, r treui să se i în considerre intervlul mediu de tenție, menținând treză tenți prin folosire unui limj rticult și unui ton l vocii nemonoton; oferind frecvent exemple din viţ cotidină celor cre învţă; motivându-i pe cei prezenți să prticipe în mod ctiv prin întreări și întreruperi constructive; ilustrând noțiunile prezentte cu suporturi grfice pentru consolid conceptele cele mi importnte. Utilizre proiectorului su flip chrt-ului pote îmunătăţi procesul de similre tunci când mele instrumente sunt utilizte în mod corespunzător. Dipozitivele şi foliile trnsprente pot fi un sprijin decvt în comunicre verlă, însă nu r treui c ceste să o înlocuiscă: ele treuie să fie concise, scrise într-un mod clr şi viziil, şi mi presus de tote, nu treuie să fie compuse dintr-un număr mre de dipozitive. În ultimul timp, este forte utiliztă prezentre cu jutorul slide-urilor. Efectele pot fi forte dinmice, contând pe impctul imginii şi l sunetului, în formte personlizte. Riscul cestor prezentări este, c în czul tuturor metodelor zte pe formtor, neimplicre cursntului şi pierdere conţinutului odtă cu schimre slide-ului. Un număr mi mre de slide-ri (>6 slide/uri) creeză monotonie şi scde tenţi grupului. Flip chrt-ul este util pentru predre de tip "ici şi cum", dică în procesele şi evoluțiile impreviziile le grupului, dr cre merită să fie lute în considerre, nlizte şi profundte în clsă. Este importnt să se ofere o copie mterilelor îninte de începere cursului, deorece ceste sprijină menținere tenției, evitându-se utilizre notițelor. EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ Exercițiile și studiile de cz jută l fixre conceptelor teoretice. Ele pot fi de mi multe feluri: 7. exercițiile legte de noțiuni Constu în chestionre su teste le grdului de similre și sunt utile în sprijinire procesului de învățre, pentru estomp diferențele de l nivelul grupului (mi mult decât le indivizilor în mod seprt) şi pentru sigur tingere unui numit nivel implicit de cunoştinţe (prin verificre lecţiei, de ex.). Ar treui să fie folosite în scopul Pg. 232/270

233 formării şi nu l evluării, de preferinţă de mi multe ori pe prcusul cursului, nu dor l sfârșitul cestui. 8. exercițiile prctice Au c scop dezvoltre cpcității de desfășur opertiv o numită ctivitte definită forte clr (cum r fi o procedură stndrdiztă l nivelul firmei). 9. exerciții de rezolvre prolemelor Constu în propunere unei proleme cât mi propite de relitte de zi cu zi de l locul de muncă, cre pote fi soluționtă prin utilizre cunoștințelor și noțiunilor dej doândite su cre urmeză să fie profundte. Exercițiul se desfăşoră în grup su sugrup ir rezolvre s este urmtă de o discuţie în plen. Necesită o evlure corectă timpului pentru desfășurre exercițiului şi pentru discuţi ulterioră, cre reprezintă un moment fundmentl l învăţării. 10. studii de cz Comprtiv cu exerciţiile nteriore, ceste u o rezolvre mi puțin previziilă, fiind utile în evidenţiere proceselor logice urmte de grup și de indivizi. Ele pot declnş dinmici orgnizţionle dificil de gestiont dcă nu sunt corect evlute şi recunoscute; declnşeză recţii emotive; necesită o lungă periodă de timp petrecută în sl de curs și competențe solide din prte profesorului în gestionre dinmicilor de grup. 11. incident su studiu de cz în mi multe fze Fce c situţi propusă să pră mi relistă deorece grupul treuie să cute informţiile necesre pentru rezolvre czului în mod ctiv. Pot ocup mult timp și implică intervenți teoretică profesorului, între diferitele etpe. 12. czuri de studiu proprii Czurile sunt pregătite chir de către prticipnţi pe z unor situții cotidiene rele, ir pentru rezolvre lor intervin toți prticipnții cu întreări utile. Dcă lectorul nu cunoşte suficient contextul din cre sunt lute ceste czuri, dcă grupul nu provine dintr-un sector de muncă omogen, dcă grupul nu este suficient de mtur su re un importnt potenţil conflictul, dcă profesorul nu re competenţele necesre pentru control grupurile şi conflictele, ele pot fi riscnte și pot contriui l diminure crediilității sle și cpcității de gestion cursul. SIMULĂRILE 13. Jocurile de rol în sens restrâns Constu în solicit prticipnților să reproducă o situție interpersonlă mi mult su mi puțin specifică, dese după citire unui numit studiu de cz. Sunt utilizte pentru îmunătăţi ilitățile comportmentle și de comunicre prin intermediul feedck-ului primit din prte grupului. Părţile de interprett şi situțiile în cre se desfășoră jocul de rol treuie să fie descrise într-un mod decvt: succesul depinde, de semene, de ilitte implicării și jucării rolului. Cpcitte conducătorului jocului de cre un mediu cre să depășescă eventule rezistențe este forte importntă. Situțiile propuse treuie să fie prope de relitte prticipnților, dr nu nepărt rele. Durt desfășurării cestui tip de exercițiu treuie să permită menținere tenției prticipnților. Pg. 233/270

234 14. Exercițiile demonstrtive Sunt construite pe z unor situții strcte, cre nu se propie de relitte prticipnților (de ex. "Dilem prizonierului") şi servesc tât l evlure relţiilor dintre prticipnţii, cât și l verificre proceselor cognitive cre stu l z luării deciziilor. Unele dintre ceste exerciţii, prin încurjre unei ordări ludice prolemei şi prin relizre lor în situţii de risc scăzut, îi jută pe prticipnți să fcă fţă unor mecnisme psihologice cre în lte condiții r pute fi percepute c fiind periculose. Ailitte profesorului constă mi les în legere celui mi potrivit exercițiu pentru stdiul existent de evoluție grupului, ţinând sem și de oiectivele generle le cursului. 15. Exerciții de nliză Acest tip de exercițiu se centreză pe cee ce se întâmplă între prticipnţii unui grup şi pune ccentul pe nliz de tip "ici şi cum." Chir mi mult decât în lte czuri, competenţele psihodinmice individule şi de grup le profesorului sunt forte importnte. LUCRUL PE ECHIPE Prin cest termen se descriu tote cele situții în cre totlul prticipnților, în nsmlul lor su pe sugrupe, prticipă l o inițitivă de formre specifică, precum cele dej descrise. Dincolo de diferențele evidențite, tote exercițiile de grup tind spre intensificre intercțiunilor ctive dintre prticipnți, fvorizând schimul de idei și de experiențe, relțiile de eglitte, discuțiile fără preconcepții, dezvoltre criticii constructive prin intermediul feedck-ului şi, în cele din urmă, utonomi progresivă grupului fță de relţiile de control/dependenţă din prte conducătorului. Eficcitte lor, în fr elementelor dej identificte, depinde de dimensiune grupului şi de componenț cestui; de ntur cursului, de clritte cu cre profesorul îl expune şi de similre lui explicită din prte grupului, de exctitte cu cre se estimeză durt şi de cpcitte de împărtăși, nliz şi revizui rezulttele oținute de grupul de lucru. STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS Potrivit unor cercetători din domeniul educţionl ( se vede Glenn M. Prker), există ptru stiluri de comportment l memrilor unui grup, dică ptru moduri diferite de prticipre l un grup de lucru (l un curs, de ex.). Aceste stiluri nu măsoră cât de pozitivă su cât de negtivă este prticipre, din moment ce cest lucru depinde de motivţi şi scopul personei în cuză, ci rtă modul în cre pozitivitte (eficcitte), su negtivitte (ineficcitte) este exprimtă. Un lt specilist, utorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howrd Grdner, susţine o schimre de perspectivă, de l idee că inteligenţ e unică şi măsurilă prin instrumente stndrd psihometrice, l idee că un individ pote ve grde diferite de inteligenţă pe mi multe niveluri, în funcţie de cre se pote clir şi stilul de învăţre, chir triectori vocţionlă. Cele opt inteligenţe propuse de Grdner sunt: verlă/lingvistică, logică/mtemtică, vizulă/spţilă, kinestezică/corporlă, muziclă/ritmică, intrpersonlă, interpersonlă, nturlistă. Pg. 234/270

235 Un un formtor se evidențiză mi les prin cpcitte s de fi flexiil şi de se dpt l personlitățile diferite le prticipnților, pentru sigur clitte cursului, vând grijă c toți prticipnții pot să urmărescă în celşi fel şi că este păstrt un nivel omogen de prticipre. Conform modelului, în sl dumnevostră de clsă se pot întâlni: 16. Contriutorii Sunt prticipnți orientți mi les către srcină, către responsilități. În cdrul cursului, sunt interesți mi les să oțină (și să ofere) informții și dte tehnice legte strict de cee ce treuie făcut. Un concept, o informţie, o tehnică treuie să fie plicile direct sferei lor profesionle, ltfel vor fi percepute c vând un crcter strct. 17. Colortorii Sunt orientți în mod specil spre oiective: sunt motivți nu de cee ce fc, ci de scopul pentru cre o fc. Pentru colortor, oiectivul şi viziune legtă de oiectiv sunt forte importnte. Cu greu un colortor vede competenţ c pe un scop, o trăiește c pe un mijloc ir dcă este convins de oiectiv, tinde să doândescă tot cee ce este necesr (inclusiv competenţe). Colortorul jută grupul să identifice oiectivele și nu permite inițiere unei ctivități, de exemplu unui exercițiu în clsă, îninte c oiectivul de lucru să nu fie clrifict și împărtășit. Îi este greu să simileze concepte, principii, mterile, ctivități dcă nu este documenttă legătur directă cu oiectivele cre îl motiveză. Centrre s pe oiectiv îl fce să se concentreze mi mult pe resursele disponiile decât pe cele cre îi lipsesc. V fi litul dumnevostră cel mi un (su contesttr) în fz de prezentre oiectivelor formării, insistând c ceste să fie clre și măsurile. 18. Comunictorii Comunictorii sunt prticipnții orientți în mod specil spre proces. Acești pun ccent pe modul în cre se relizeză lucrurile, mi mult decât pe scopul su pe cee ce e de făcut. Comunictorul este dott cu o ună cpcitte de scultre și simte nevoi c din timp în timp să fcă o recpitulre proceselor și punctelor de referință oținute și este gt să prticipe l discuții c modlitte eficientă de progres. Comunictorul cordă o importnță deoseită feedck-ului, înțeles c o contriuție prin exprimre opiniei, cu specte pozitive şi specte de îmunătăţit. Astfel, contriuie l îmunătăţire procesului și este întotdeun dispus să primescă și să de un feedck. 19. Provoctorii (su chllenger-ii) Sunt prticipnți orientți mi les spre punere su semnul întreării tuturor spectelor: oiective, instrumente, metode, srcini. Întreările lor sunt întotdeun percepute c fiind provoctore: de ce? Chllenger-ii pot păre, l prim vedere, o forță negtivă deorece dese exprimă o opoziție fță de gândire generlă, punând su semnul întreării chir și oiectivele și procesele considerte corecte. În timp ce l nivel teoretic, fiecre prticipnt cceptă cu ușurință necesitte și utilitte prolemelor duse în discuție de provoctor, l nivel prctic, mulți r dori să elimine cest stil de prticipnt din sl de curs ("...e insuportil",...este impotrivă tot timpul,... sumineză reușit unei inițitive tât de importnte etc). Socrte spune că...cei răi spun cee ce gândesc cei uni.... Prin urmre, este importnt Pg. 235/270

236 c toți să i în considerre oiecțiile, dincolo de modul în cre ceste sunt comunicte. În generl, provoctorul eficient insistă până când totul este dus în lumină și tote lucrurile sunt clrificte. Un lt specilist, utorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howrd Grdner, susţine o schimre de perspectivă, de l idee că inteligenţ e unică şi măsurilă prin instrumente stndrd psihometrice, l idee că un individ pote ve grde diferite de inteligenţă pe mi multe niveluri, în funcţie de cre se pote clir şi stilul de învăţre, chir triectori vocţionlă. Cele opt inteligenţe propuse de Grdner sunt: verlă/lingvistică, logică/mtemtică, vizulă/spţilă, kinestezică/corporlă, muziclă/ritmică, intrpersonlă, interpersonlă, nturlistă. Evlure progrmului de formre Ultim etpă proiectării se referă l evlure ctivității de formre profesionlă din perspectiv "vlorii dăugte". Rolul evluării constă în determinre grdului în cre diferitele oiective de formre sunt de fpt relizte. A evlu însemnă judec vloric su clittiv, măsur rezulttele formării pe z tingerii unui numit set de oiective. Evlure pote fi considertă în termeni de rezultte su eficiență. Rezulttele formării reprezintă modificări măsurile de orice fel produse l nivelul sistemului orgnizționl de ctivitățile de formre; evlu rezulttele însemnă identific și măsur ceste modificări. Eficcitte în cdrul cursurilor de formre, dugă noțiunii de rezultt, noțiune de oiective: formre eficientă însemnă formre cre produce rezulttele șteptte și formulte prin oiective; stfel, evlu eficcitte însemnă identific și măsur grdul îndeplinire oiectivelor. Evlure pote fi efectută pe z unui test, unui proiect, unei proe prctice, unei verificări prin interviu, unui chestionr drest cursntului su superiorului său. Evlure, cre este prte finlă formării, reprezintă unul din elementele de iniţiere principle pentru următorul ciclu de formre, conform metodologiei îmunătățirii continue clității (ciclul lui Deming) su P-D-C-A (pln, do, check, ct). Acestă metodă își propune să verifice (check) în mod constnt și să intervină (ct) cu cțiuni de îmunătățire pentru c lucrurile plnificte (pln) să fie și relizte (do). Un un formtor tinde mereu spre îmunătățire continuă, deorece treuie să fie conștient de schimre continuă specifică societății contemporne, începând cu dinmic pieței forţei de muncă, priţi noilor profesii și noile tehnici de învățre etc. Cultur clității A fce o formre de clitte însemnă, în primul rând, fi conștient că respectre ctivităților cuprinse în cdrul unui proces, succesiunii lor corecte, triuire de responsilități, utilizre decvtă resurselor umne și mterile sunt z unui serviciu de clitte. Pentru junge l cest rezultt, sistemele de mngement l clității presupun o serie de proceduri, instrumente și documente cre jută derulre unor ctivități de clitte. Însă, fără crere unei culturi clității, orice sistem de mngement l clității este destint eșecului, deorece regulile și instrumentele ne jută să lucrăm mi ine dor colo unde există dorinț de le utiliz pentru prest un serviciu mi un și de oferi vlore tât clientului finl cât și orgnizției în cre lucreză formtorul. Pg. 236/270

237 În cest sens, respectre proceselor sigură respectre fiecărei ctivităţi importnte cre oferă vlore clientului. Totuși, ori de câte ori se oservă că procesul devenit redundnt dtorită schimărilor orgnizționle su legte de eficiență, treuie propuse modificări tocmi pentru grnt cel mi un serviciu posiil. Chir și comunicre cu lți formtori, cu lți ngjți din interiorul orgnizției, presupune un schim constnt de informții cre genereză schimări clittive. Cultur orgnizţionlă cre stă l z unei dezvoltări rmoniose clităţii, se zeză pe trei crcteristici importnte pe cre treuie să învăţăm să le gestionăm: este în mod strâns legtă de memrii orgnizţiei cre și-u însușit-o este dinmică, nu sttică; se flă într-o continuă schimre re o puternică încărcătură emoționlă Personele rezistente l introducere unei culturi clităţii pot fi recunoscute după câtev expresii: "mi s- spus să fc ș", "întotdeun m făcut ş", "cine er îninte de mine, ș făce", "nu știu de ce treuie să o fc, dr mi s- spus că este necesr", "nu m timp să o fc ltfel", " dr de ce vrei să schimi cev ce funcționeză perfect?" Toți memrii orgnizției du un sens lucrurilor pe cre le fc, în z propriei înțelegeri culturii orgnizționle. În celși timp, comunicre dintre persone - cre stă l z culturii - creză, îmunătățește, susține și contrzice cultur existentă cre, l rândul ei, creeză un nou model de interpretre viitorelor intercțiuni. Acest ciclu nu se finlizeză niciodtă. Documentți - suport pentru clitte Mnulul clității Mnulul este documentul principl cre conține tote elementele descriptive le sistemului de mngement l clității, procesele sle și intercțiunile cre există între ceste, politic pentru clitte, cerințele plicile și excepțiile lute în considerre. Scopul şi domeniul de plicre: r treui să explice contextul orgnizționl în cre se plică cest mnul, inclusiv serviciile cre fc oiectul sistemului de mngement l clității (sistemul r pute monitoriz procesul de construcție, însă nu și procesul de renovre, de exemplu). Cuprinsul documentului: specifică poziționre prgrfelor individule le documentului. Centrliztorul reviziilor și edițiilor: indică ultim revizie și prore modificărilor l mnul, precum și secțiunile modificte fță de edițiile nteriore. Politic și oiectivele referitore l clitte: cuprinde conținutul politicii referitore l clitte pe cre conducere îl trnsmite l nivelul întregului personl, făcând referire l oiective specifice și măsurile. Orgnizre, responsilitte și utoritte: oferă o scurtă descriere structurii orgniztorice orgnizției (folosind, de exemplu, orgnigrme su fișe de post). Pg. 237/270

238 Descriere sistemului de mngement l clității: descrie procesele și intercțiunile lor; procedurile cre documenteză ceste procese; intercțiunile și legăturile dintre procese sunt de oicei ilustrte într-o hrtă proceselor; pentru fcilit lectur, este recomndt c succesiune descrierilor să fie coreltă cu prgrfele SR EN ISO Referințe: reprezintă o listă de documente menționte în mnul, însă cre nu u fost introduse în el (de ex. procedurile); este vor de o secțiune cre clrifică structur de nsmlu documentului. Anexe: cuprind informții cre jută l clrificre și susținere conținutului (de exemplu: digrme de flux, formulre de înregistrre informțiilor etc.) Prin urmre, principlul scop l mnulului de clitte este cel de fi un punct de referință în prezentre sistemului de mngement l clitții tât în interiorul cât și în exteriorul orgnizției. Mnulul treuie să potă fi utilizt în mod eficient de către toți opertorii orgnizției, să fie o referință pentru modul de comportre l locul de muncă, prezentând conținutul și motivele cre stu l z implementării sistemului de mngement l clității l nivelul orgnizției. Plnul clității Plnul clității este un document de mngement l unui singur proiect su contrct, motiv pentru cre r treui relizt pentru fiecre șntier în prte ( cu excepți celor de scurtă durtă). Scopul pe cre îl vizeză plnul și cerințele cre vor fi controlte prin mijlocele descrise. Evidenț modificărilor Conține informțiile referitore l dt introducerii, numărul ediției/reviziei, descriere sintetică modificărilor, pginile/secțiunile ctulizte le documentului, semnăturile de verificre și prore. Domeniul de plicre - Defineşte cdrul (funcționl, temporl, de ctivitte etc.) în cre este plict respectivul pln. Responsilitte - Sunt indicte responsilitățile triuite riilor funcționle le orgnizției pentru desfășurre ctivităților descrise în cdrul procedurilor. Succesiune ctivităților - Sunt ilustrte digrmele de flux cre descriu ctivitățile și modlitățile prin cre se relizeză procesul. Dovezi oiective: sunt menționte în mod clr tote eventulele dovezi oiective menționte în procedură. În generl, se documenteză oiectivele cre treuie tinse și se triuite responsilități în cest sens și pentru relizre diferitelor fze le proiectului l cre se referă plnul. Se indică documentți operționlă de referință, cre treuie utiliztă pentru tingere oiectivelor prestilite și se definesc controlele cre treuie relizte, indicând prmetrii de referință în z căror să se determine rezulttul. Documentți necesră pentru elorre plnului este, în generl, dej specifictă în mnulul clității și în documentți de lucru; dese, se pot utiliz documentele Pg. 238/270

239 dej existente, integrându-le și dptându-le l proiectul specific, dică l produsul pentru cre este întocmit plnul. Elementele minime le unui pln de clitte sunt: Dtele șntierului Progrmul de lucru Fze de lucru și modlități de control (ex. turnre cimentului - colectre proelor de ciment și controlul cestor) Orgnigrm șntierului Echipmente folosite și întreținere cestor Eventule instrumente de măsurre utilizte și întreținere lor Prmetrii proiectului. Pg. 239/270

240 Grile de Notre Prte A Confecţioner Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice ANEXA 1 - CAPITOLUL 3 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. item răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1, 8 2, 8 3,c 8 4,c 8 5,c vezi r vezi r12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. Pg. 240/270

241 ENUNŢ 11 Răspuns/R11 Fierăstrău de deitt l un cp su două cpete cu comndă utomtă şi fişj electronic; Mşină deitt ghete; Mşină deitt rmătură; Mşină pentru frezt montnt; Mşină pentru frezt cercevele; Mşină de frezt pentru decupări (găuri drenj, găuri cremon, roscă); Mşină de sudt l un cp, două cpete; Mşin de devurt toc şi cerceve; Bormşini pneumtice şi electrice; Motostivuitor; Aprte de măsură şi control; Scule de mână; Compresor cu sistem de uscre erului; ENUNŢ 12 Răspuns/R12: list de mterii prime, mterile, componente proceste împreună cu normele de consum; tehnologi de fricţie listă de operţii, în ordine tehnologică; locul de muncă utiljul, secţi; necesrul de SDV-uri; schiţ produsului. Pg. 241/270

242 ANEXA 2 CAPITOLUL 4 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. item răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1, 8 2, 8 3, 8 4,c 8 5, vezi r vezi r12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (ADEVĂRAT/FALS). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 Răspuns /R 11 Reuturile cre se înregistreză l deitre pot fi cuzte: - nerespectre dimensiunilor prescrise; - nerespectre prmetrilor procedeului (vitez, tempertur, prmetrii electrici); - trnşre greşită su netenţi lucrătorului. ENUNŢ 12 Răspuns /R 12 Rezistenţ l condiţiile climtice Rezistenţ l şoc Comportre l căldură Comportre l foc Permeilitte l er Pg. 242/270

243 ANEXA 3 CAPITOLUL 5 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. item răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1,c 8 2, 8 3, 8 4, 8 5,c vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (ADEVĂRAT/FALS). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 Răspuns - R11 Pentru relizre tâmplăriilor din luminiu este necesr să existe următorele mşini/echipmente/utilje: Fierăstrău de deitt l un cp su două cpete cu comndă utomtă şi fisj electronic; Mşină deitt ghete; Mşină pentru frezt montnt; Mşină de frezt pentru decupri (găuri drenj, găuri cremon, roscă); Pg. 243/270

244 Bormşini pneumtice şi electrice; Mşin de ştnţt pneumtică. ENUNŢ 12 Răspuns - R12 Un pln de operţii sintetic l documentţiei tehnice necesr pentru relizre tâmplăriei din luminiu este constituit din următorele operţii: Denumire operţie Deitre profile (toc, cerceve, ndou, trversă, prg, ghet) Trsre profile Frezre lezj pentru utuc roscă (pe cerceve) Frezre lezj pentru contrplc (pe toc) şi locş roscă (pe cerceve) Ştnţre profile pentru montre colţr strângere Asmlre grnitură etnşre Fixre colţre liniere şi strângere Echipre feronerie cerceve Asmlre cerceve pe toc şi reglje Asmlre ghete pe cerceve Asmlre sticlă /PT şi grnitură pe cerceve; reglje finle Control finl Pg. 244/270

245 ANEXA 4 CAPITOLUL 6 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. item răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1,c 8 2, 8 3, 8 4, 8 5, Vezi R Vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - respectiv 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 Răspuns 11 Tipurile de gemuri termoizoltore: Gem sticlă flot clră; Gem sticlă colortă în msă; Gem reflexiv; Gem ntiefrcţie; Gem ntiglonţ; Gem sticlă sltă; Gem ornment, sticlă decortivă (vitrliu); Gem flot LOW-E. Pg. 245/270

246 ENUNŢ 12 Răspuns 12 Feroneri pentru deschideri sculnte lm toc sus (cu stift), lm toc jos + semilm cerceve jos, lmu simplă deschidere ferestră; se pot folosi lmle de tip pipă (ttă + mmă), lmle reglile pe o singură direcţie; lmle cu olţ, nereglile; pies inchidere toc; tij Cremon; set cpce lm; mâner; holzşuruuri pentru fixre elementelor de feronerie. Pg. 246/270

247 Grile de Notre Prte B Confecţioner Gem Termoizoltor ANEXA 5 CAPITOLUL 7 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt c vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte pentru legere unui singur răspuns per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS: gem flot; gem rmt polist; gem trs; gem ornment; gem rmt ornment. Pg. 247/270

248 ENUNŢ 12 RĂSPUNS: Densitte sticlei este de 2,5 Rezistenţ l compresie sticlei este forte ridictă Rezistenţ l îndoire Elsticitte - Modulul de elsticitte Young "E" Coeficientul lui Poisson "m". ANEXA 6 CAPITOLUL 8 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt Vezi R Vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ(1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect şi complet. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. Pg. 248/270

249 ENUNŢ 11 Răspuns R11: dcă motorele electrice de cţionre sunt sigurte prin legre l priză de pământ şi nul de protectie; dcă tote părătorile şi dispozitivele de protecţie sunt montte pe compresor, sunt în perfectă stre de funcţionre, sunt ine fixte şi servesc scopului pentru cre u fost relizte; dcă compresorele nu u scdenţ ISCIR depăşită. ENUNŢ 12 Răspuns R12: îninte de începere lucrului dcă ceste sunt în ună stre de lucru; comenzile de pornire/oprire sunt în perfectă stre de funcţionre. instlţi de legătură, l pământ şi l conductorul de nul, verifictă şi găsită în perfectă stre de funcţionre. ANEXA 7 CAPITOLUL 9 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ nr. ENUNŢ PUNCTAJ: Răspuns corect ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. Răspuns dt Punctj cordt (puncte) 1,c 8 2,c 8 3, 8 4,c 8 5,c vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 punctj dt Pg. 249/270

250 ENUNŢ 11 RĂSPUNS 11 pnou de intrre, unitte pentru spălre pnou de ieşire, pnou/unitte pentru înclinre l unghi, unitte pentru prest, ms cre se rte, ventiltore, rezervor cu pă. ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Rupere şi depozitre temporră sticlei tăite presupun următorele cţiuni: se pregătesc rstele de câte de locşe pentru numărul de coli tăite în optimizre; se sprge foi de sticlă după lini de tăiere conform optimizării făcute; se introduc gemurile după ID din optimizre, l numărul corespunzător din rstel; se runcă resturile de sticlă în continerul specil de deşeuri. ANEXA 8 CAPITOLUL 10 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ nr. ENUNŢ PUNCTAJ: Răspuns corect ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. Răspuns dt Punctj cordt (puncte) vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. punctj dt Pg. 250/270

251 Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS 11 Se insereză un singur colţr de plstic l unul din cpetele ghetelor deitte. Se şeză ghetele pe suportul moil l mşinii de umplere. Se seteză timpul de umplere în funcţie de lungimile mxime le ghetelor şi se porneşte utiljul. După umplere se procedeză l îminre ghetelor ferente unei unităţi de gem şi se şeză rm rezulttă în sertrul corespondent. ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Tipuri de echipmente cu procesre semiutomtă/ utomtă specifice ghetei distnţier sunt: mşin utomtă de deitt distnţier din luminiu, dispozitivul de umplere cu silicgel, utilj pentru sigilre cu util, instlţie de umplut cu gz. Pg. 251/270

252 ANEXA 9 CAPITOLUL 11 GRILĂ DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. ENUNŢ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1,c 8 2,c 8 3,c 8 4, 8 5, vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS 11 se plseză cpul pistolului de sigilre, cu orificiul pe fnt dintre cele două foi de sticlă şi se începe sigilre. mişcre treuie să fie constntă şi continuă pe tot ltur; se procedeză identic pentru celellte lturi. l colţuri mterilul de etnşre se niveleză cu jutorul unei role din plstic umezită. ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Unitte de dozre extruderului de tiocol serveşte l pompre şi dozre celor două componente le mterilului, fiind compusă din: două pompe cu piston cu dulă cţiune, un cilindru hidrulic de cţionre şi suportul de dozre. Pg. 252/270

253 ANEXA 10 CAPITOLUL 12 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1, 8 2, 8 3, 8 4,c 8 5,c vezi r vezi r12 10 oficiu 10 totl 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS 11 Produsele/unităţile de gem termoizoltor cre sunt găsite neconforme sunt etichette şi seprte în zone menjte din telierul de producţie până l elorre deciziilor privind trtre neconformităţii. ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Fctori de risc proprii srcinii de muncă: Suprsolicitre fizică: Oosel sistemului musculr şi osos, c urmre efortului dinmic şi lucrului în poziţie preponderent ortosttică; Suprsolicitre psihică: Stres din cuz ritmului mre de lucru, în condiţii de zgomot de impuls, glomerre tehnologică, monotoni muncii, meniul de setre progrmului utomtic în limă străină. Pg. 253/270

254 Grile de Notre Prte B Monttor Tâmplărie din Aluminiu şi Mse Plstice ANEXA 11 CAPITOLUL 13 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. Enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt/pct. punctj dt 1 c vezi R8 9 9 vezi R vezi R10 9 oficiu 10 totl 100 puncte PUNCTAJ: ENUNŢ (1-10) - 9 puncte/per enunţ. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. Pg. 254/270

255 ENUNŢ 8 Răspuns R8: utoturisme de serviciu (modele diferite); unelte mnule; utilje mnule cţionte electric (ormşin); trus de scule; dispozitive de măsurre scări, chingi fixre, sttive. ENUNŢ 9 Răspuns R9: Punctulitte Aspectul curt l echipmentelor de lucru Aplicre unui stil de comunicre cu crcter profesionl Afişre mnierei ordonte de lucru Respectre sferei privte clientului Informre supr locului de prcre Stilire personei de contct Relizre etpei de recepţie produsului încorport, respectiv tâmplăriei Oţinere confirmării clientului ENUNŢ 10 Răspuns R10: verificre stării tehnice echipmentelor de muncă verificre mterilelor necesre securizării şi semnlizării zonei de risc specific stilită pentru zonele de montj (cre sunt expuse trficului pietonl şi/su strdl); verificre vizulă tâmplăriei din profil din luminiu şi mse plstice, gem termoizolnt, ghetă, feronerie în vedere deplsării l sediul relizării montjului; Pg. 255/270

256 ANEXA 12 CAPITOLUL 14 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. Enunţ RĂSPUNS CORECT RĂSPUNS DAT PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ DAT Vezi r5 9 6 Vezi r6 9 7 Vezi r7 9 8 Vezi r8 9 9 Vezi r Vezi r10 9 OFICIU 10 TOTAL 100 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-10) - 9 puncte/per enunţ. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 5 Răspuns R5: desfcere şi depozitre. ENUNŢ 6 Răspuns R6: zidărie, tâmplărie, ferestre. ENUNŢ 7 Răspuns R7: srcină, distriuită. ENUNŢ 8 Răspuns R8: Operţiile de încărcre, descărcre, trnsport, mnipulre şi depozitre temporră tâmplăriilor cre se vor execut numi su conducere şi suprveghere unui conducător instruit. ENUNŢ 9 Răspuns R9: Pg. 256/270 ccidentul rutier provoct din diferite cuze;

257 lunecre l coorâre din croseri utovehiculului, fără să utilizeze scr moilă urcre/coorâre; cădere lieră de mterile, scule, oiecte, mterile de construcţie de l nivele superiore; conducere cu viteză excesivă su necorespunzătore tipului de utovehicul; conducere cu viteză nedpttă l ctegori de drum pe cre circulă cu utovehiculul; utilizre necorespunzătore echipmentului individul de protecţie; nu verifică fixre tâmplăriei contr căderii de pe sttivul specil, îninte de plecre în cursă. ENUNŢ 10 Răspuns R10: Deşeurile rezultte din operţiuni de degjre mplsmentului sunt: moloz, spărturi şi licărie (deşeu de eton, mortr de zidărie şi tencuilă, cărămidă, izolţii din c, spărturi de prdoseli şi şpe, pnouri izolnte; deşeu metlic rezultt din structuri de rezistenţă, tâmplărie metlică; deşeuri mterile (sticlă, elemente din plstic, crtone şi pânze itumte, textile, hârtie, uşi şi ferestre); ANEXA 13 CAPITOLUL 15 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) punctj dt 1 c Vezi R Vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 Pg. 257/270

258 PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ(6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 Răspuns R11 centur de sigurnţă; frânghii de sigurnţă (cluri, lnţuri) cu o lungime mximă desfăşurtă de 2 m; cscă de protecţie. ENUNŢ 12 Răspuns R12 Ciocănire (tencuilă cu goluri);răzuire (rupere grnulelor proeminente); Pro l zgâriere (rezistenţ tencuielii). Pg. 258/270

259 ANEXA 14 CAPITOLUL 16 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) 1,c 8 2,c 8 3,c 8 4, 8 5,c vezi R vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 punctj dt PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ; ENUNŢ (6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS 11 Îninte relizării montjului se verifică dcă: u fost livrte tote ferestrele şi uşile conform comenzii (cntitte, configurţie, dimensiuni, tip gem, culore PVC, ccesorii), mplsre ferestrelor şi uşilor, rosturile dintre toc şi construcţie, lte informţii stilite în relţi cu clientul. ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Pg. 259/270 se stilesc distnţele dintre locurile de fixre; se leg dilurile, şuruurile, eclisele, piesele de ncorre ferente sistemului, pte pentru zidări respectivă; se sigură sistemul de fixre pe tot perimetrul;

260 ANEXA 15 CAPITOLUL 17 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. enunţ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) 1, 8 2, 8 3, 8 4,c 8 5,c Vezi R Vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 punctj dt PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ(6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 RĂSPUNS 12 şină de luminiu fixă lmelelor flexiile ENUNŢ 12 RĂSPUNS 12 Pg. 260/270 centrlă; zon de izolţie;

261 ANEXA 16 CAPITOLUL 18 GRILA DE NOTARE/ACORDARE PUNCTAJ Nr. ENUNŢ răspuns corect răspuns dt punctj cordt (puncte) 1,c 8 2, c 8 3, 8 4,c 8 5, Vezi R Vezi R12 10 OFICIU 10 totl 100 punctj dt PUNCTAJ: ENUNŢ (1-5) - 8 puncte/per enunţ. ENUNŢ(6-10) - 6 puncte pentru legere unui singur răspuns (devărt/fls). ENUNŢ (11 12) 10 puncte pentru fiecre răspuns corect. Se cordă 10 puncte din oficiu. Totl generl posiil: 100 puncte/not 10. Totl minim cceptt: 60 puncte/not 6. ENUNŢ 11 ENUNŢ 12 RĂSPUNS 11 Grniturile negre de cuciuc sintetic din mteril APTK nu u voie să intre în contct cu detergenţi concentrţi su cu sustnţe uleiose. RĂSPUNS 12 În timpul controlului finl se verifică modul de prindere:. lmlelor pe toc /cerceve;. locjelor pe toc; c. feroneriei pe cerceve; d. montnţilor pe toc. Pg. 261/270

262 GLOSAR DE TERMENI ARGON Gz inert, incolor, inodor şi nontoxic, utilizt l înlocuire erului între foile de gem, pentru mări performnţ gemului termoizoltor. BAGHETA Profil de dimensiuni mi reduse, utilizt l fixre gemului/pnoului în cdru. BALAMA Dispozitiv metlic formt din două piese rticulte pe un x, dintre cre cel puţin un se învârteşte după montre în jurul xului, spre permite unei uşi, unei ferestre, să se închidă şi să se deschidă prin rotire prţilă. BLOCATORI Piese de locre cre se monteză pe toc, montnt fix şi montnt moil prin cre se sigură închidere cntului moil. CANAT Fiecre dintre părţile moile din cre este lcătuită o uşă, o portă, o ferestră etc. Tâmplări se pote împărţi în două su mi multe cnte, cu jutorul montnţilor şi l trverselor. Primul criteriu de stilire modului de împărţire este de ordin estetic su prctic, în funcţie de spectul şi funcţionlitte dorită de către client. CANAT FIX/MOBIL Este czul unei ferestre su uşi împărţite în cel putin două cnte dicente, seprte cu un montnt moil (ştulp). Cntul ctiv este cel cre se deschide mi des şi este prevăzut oligtoriu cu mâner şi cremon. Cntul inctiv se deschide mi rr, motiv pentru cre pote ve un mecnism de deschidere mi simplu, fără mâner su numi nişte zăvore. Tipul de deschidere l cntului inctiv pote fi numi tnt. O tâmplărie pote să fie formtă numi din cnte fixe su cominţie de cnte fixe şi moile. În czul cntelor fixe, gemul este fixt direct în toc (există şi excepţii), ir în czul cntelor moile, gemul este fixt în cerceve. CERCEVEA Cdru în cre este fixt gemul l o ferestră su l o uşă în cre sunt montte gemurile. CLASĂ COMBUSTIE Mterilele şi elementele de construcţie sunt clsificte în funcţie de comportmentul lor l incendii. Astfel, cls C2 însemnă dificil inflmil, ir cls C1 însemnă prctic neinflmil. COEFICIENT K Coeficient de trnsfer termic. Crcterizeză trnsmisi căldurii într-o unitte de timp de- lungul unei suprfeţe de 1 m pătrt cre sepră două medii cu temperturi cre diferă cu 1 grd Celsius şi se măsoră în W/m2. Un coeficient U mi mic însemnă o pierdere mi redusă de cldură, deci o izolre mi ună. Pg. 262/270

263 COEXTRUDARE Procedeu de prelucrre mterilelor (metle, mse plstice) prin deformre plstică, constând în trecere forţtă mterilului, supus unei forţe de compresiune, printr-o mtriţă de formă decvtă. CONDENS Este rezulttul trnsformării vporilor de pă din er în stre lichidă, când intră în contct cu o suprfţă mi rece. Condensul este fvorizt de mi mulţi fctori nturli: tempertur exterioră forte scăzută, su -10 grde Celsius, tempertur interioră scăzută, umiditte ridictă în încăpere, clitte slă gemului termoizolnt su legere unei sticle necorespunzătore, profile din PVC cu pereţi suţiri, su 2,5 mm su profile din luminiu fără rieră termică. COTE TÂMPLĂRIE Dimensiunile spţiului (golului) lăst în zidul unei construcţii pentru tâmplărie. Fţă de dimensiunile cestui spţiu, tâmplări v fi mi mică cu cel puţin 10 mm pe fiecre ltură. CULISANT Uş su ferestr cre lunecă (printr-o frecre minimă) de- lungul ltei piese cu cre se flă în contct (cereceve pe toc). DESCHIDERE BASCULANTĂ Se deschide printr-o mişcre de rotţie în jurul unei xe orizontle fixte l z ferestrei. DESCHIDERE BATANTĂ Sinonim: Deschidere simplă, pe orizontlă Se închide şi se deschide printr-o mişcre de rotţie în jurul unei xe verticle fixte l un dintre mrgini. DESCHIDERE DUBLĂ PE ORIZONTALĂ SAU PE VERTICALĂ Sinonim: Deschidere oscilotntă Cominţi celor două tipuri de deschideri, tntă şi oscilntă. În funcţie de poziţi mânerului, ferestr se v deschide în un din vrinte. Poziţi mânerului pe orizontlă însemnă deschidere tntă, verticlă sus - deschidere oscilntă, verticlă jos este poziţi inchis. DESCHIDERE FIXĂ Sinonim: Ferestră fixă DILATARE Fenomenul de mărire dimensiunilor su cţiune căldurii. L fel c mjoritte mterilelor şi profilele necesre construcţiei unei ferestre u tendinţ de se dilt, motiv pentru cre, în funcţie de mărime tâmplăriei, se lsă o distnţă de diltre de minim 10 mm între toc şi zid pe fiecre ltură tâmplăriei. Spţiul rezultt v fi umplut cu spumă poliuretnică. Pg. 263/270

264 DIMENSIUNI GOL Dimensiunile spţiului (golului) lăst în zidul unei construcţii pentru tâmplărie. Fţă de dimensiunile cestui spţiu tâmplări v fi mi mică cu cel puţin 10 mm pe fiecre ltură. DIN Deutsche Institut fur Normung - Institutul Germn de stndrdizre ELOXARE Procedeu electrochimic de oţinere unui strt de oxid pe suprfţ pieselor de luminiu, în vedere protecţiei împotriv coroziunii. Profilele de luminiu şi feroneri sunt supuse cestui procedeu, oţinându-se de regulă culore rgintie su urie mterilelor. În ultimii ni, de când există o mre vrite de profile de luminiu vopsite în culori RAL su în texturi de lemn, vrintele eloxte se utilizeză mi rr. EXTRUDARE Procedeu de prelucrre mterilelor (metle, mse plstice) prin deformre plstică, constând în trecere forţtă mterilului, supus unei forţe de compresiune, printr-o mtriţă de formă decvtă. FEREASTRĂ Ansmlu formt dintr-un cdru fix (toc) şi din cercevele în cre se fixeză gemuri, montt în deschizătur de formă regultă, lăstă în peretele unei clădiri pentru permite să intre erul şi lumină. FEREASTRĂ FIXĂ Ferestră cre nu se deschide. FERONERIA Ansmlu de elemente metlice fixte pe cerceve şi toc cu rol de sigur închidere şi deschidere elementului de tâmplărie. Este formtă din mâner, cremon, lmle, colţre, prelungitore, locje, forfeci, loctori etc. şi prin cominre cestor se relizeză deschideri tnte, oscilotnte, oscilnte etc. Numărul punctelor de închidere contriuie în mod direct l clitte închiderii tâmplăriei, ir tipul punctelor de închidere determină grdul de sigurnţă tâmplăriei. GARNITURA Grnitur este reliztă din cuciuc sintetic, de oicei EPDM su TPA, şi re rolul de etnşre şi mortizre închiderii. Pe ferestre termoizolnte există o grnitură exterioră pe toc cre constituie o rieră împotriv intemperiilor şi o grnitură interioră pe cerceve. Tot pe cerceve dr în exterior se fixeză grnitur de etnşre gemului (sticlei), ir ghet de sticlă este de semene prevăzută cu o grnitură de etnşre gem. GARNITURĂ EPDM Ethylene Propylene Diene Monomer - Mteril din cre se relizeză grniturile de etnşre pentru tâmplărie. Crcteristicile importnte sunt: rezistenţ l condiţiile Pg. 264/270

265 tmosferice, elsticitte l temperturi extreme (între -50 şi +120 grde Celsius), rezistenţ l îmătrânire, l multe sustnţe chimice corozive. GEAM TERMOIZOLANT Ansmlu de două su mi multe foi de sticlă, seprte printr-un spţiu umplut cu er su un gz inert şi închis ermetic. Foile de sticlă sunt seprte printr-o ghetă metlică, umplută cu silicgel. Grosime foilor de sticlă este vriilă (de regulă între 4-6 mm), c şi distnţ dintre ele (12-20 mm), eficcitte gemului crescând direct proporţionl cu ceste. GLAF Element de construcţie folosit l căptuşire părţii inferiore golului unei ferestre. Se monteză l z unei ferestre, cu rol de protecţie zidului, de izolre şi decortiv. Glful nu treuie să copere cloriferul de su ferestră deorece împiedică circulţi erului cld, fvorizând stfel priţi condensului. ISO Interntionl Orgniztion for Stndrdiztion - Orgnizţi Interntionlă pentru Stndrdizre. LĂCRIMAR Sinonim: Picurător Element suplimentr plict în prte inferioră rmelor de cnt, cu scopul de feri prte inferioră de etnşre ferestrei/uşii de suprsolicitre din intemperii. MONTANT FALS Sinonim: Montnt moil, ştulp, profil de inversre Profil cre se fixeză pe cerceveu cntului inctiv şi permite închidere cntului ctiv peste cel inctiv. MONTANT FIX Sinonim: Profil T Br cre se poziţioneză verticl într-o construcţie şi cre serveşte c piesă de susţinere. Montntul re rol de divizre tâmplăriei în cnte. Modul de divizre se stileşte în primul rând în funcţie de dimesiunile tâmplăriei, ir în l doile rând în funcţie de cerinţele estetice şi prctice. Dcă o tâmplărie v fi împărţită tât pe verticlă, cât şi pe orizontlă, pentru -şi îndeplini rolul de susţinere, prim divizre este pe verticlă. Montntul se fixeză cu şuruuri prin intermediul unor piese metlice su din plstic. Se utilizeză denumire de montnt şi în czul în cre cest se fixeză pe orizontlă su în digonlă în tâmplărie. MULTICAMERAL Sinonim: PVC Construcţi lveolră interioră profilelor din PVC pentru sigur termo- şi fonoizolre. Sistemele ctule de profile u minim 3 cmere. Prim cmeră, exterioră, re rol de izolre şi dirijre pei rezultte din condens su cre pătruns dtorită neetnşeităţii primei grnituri. A dou cmeră, ce mi Pg. 265/270

266 mre, permite introducere rmăturii de oţel necesră pentru rigidizre profilului, ir trei cmer re rol de izolre. Un număr mi mre de cmere (lveole) însemnă un coeficient U superior, dr mărire numărului de cmere permite introducere unui oţel de rnforsre mi redus (sudimensiont) şi stfel să reducă consideril stilitte profilului şi tâmplăriei. PANEL SANDWICH Sinonim: Plc weiss Plcă termoizoltore utiliztă de regulă în uşi în locul sticlei. Constă dintr-un miez din polistiren extrudt, coperit pe mele feţe cu plăci din PVC de minim 1 mm grosime su cu plăci de luminiu de cc. 0,8 mm. Feţele din PVC pot fi le RAL su coperite cu folii RENOLIT. Feţele din luminiu se vopsesc în culori RAL. Grosime pnelurilor este de regulă de mm cu un coeficient de trnsfer termic U vriil, în funcţie de grosime de l 1,4 l 1,14 su chir mi mic. PROFIL Nume generic pentru r de toc, cerceve, montnt etc. cre lcătuiesc o tâmplărie. Profilele pot fi extrudte din PVC su luminiu şi se diferenţiză prin form lor specifică, numărul şi configurţi cmerelor din corpul profilului şi prin poziţionre grniturilor de etnşre. Profilele din luminiu se împrt în două mri ctegorii: cu rieră termică, recomndte pentru exterior şi fră rieră termică, recomndte mi mult pentru comprtimentări interiore deorece prezintă un risc mi mre de priţie condensului. PROFIL Z Cdru în cre este fixt gemul l o ferestră su l o uşă, în cre sunt montte gemurile. PVC Policlorură de vinil. Mterilul din cre sunt relizte profilele din PVC. În funcţie de ditivii cu cre se mestecă pulere de PVC, se oţin vrinte cu diverse proprietăţi. RAL Reichsusschuss fur Lieferedingungen - Committee of the Germn Reich for Terms nd Conditions of Sle -Institut Germn de Asigurre Clităţii şi Certificre, fondt în 1925 de către societăţi privte şi guvernul germn. RAL elort sistemul de clsificre l culorilor prin crtelele de culori RAL CLASSIC, RAL DESIGN şi RAL DIGITAL. Astăzi există 1898 nunţe de culori codificte, prezentte pe etlone su formă de evnti. RENOLIT Firm producătore foliei cu celşi nume. Este o folie specilă din plstic, rezistentă l intemperii, utiliztă pentru coperire profilelor din PVC su pnelurilor. Conferă mterilului coperit o textură şi culore forte semănătore lemnului de diferite esenţe dr există într-o gm vrită de culori cu diverse nunţe. SILICAGEL Pg. 266/270

267 Mteril grnulr cu porozitte mre oţinut prin deshidrtre în condiţii specile gelului de ioxid de siliciu, folosit în tehnică, c sornt şi c purtător de ctliztori. Este utilizt pentru sorţi umidităţii dintre foliile de sticlă le unui gem termoizolnt. ŞPROS Element de ornment cre împrte spţiul vitrt. Pote fi între foile de sticlă le gemului termoizolnt su lipit pe gem în interior şi exterior. STICLĂ COLORATĂ ÎN MASĂ Sticl flot în cre s-u dăugt colornţi în timpul procesului de fricţie. Reduce rdiţiile ultrviolete şi creeză un confort vizul prin tenure luminii solre. Există în mi multe vrinte de culore cele mi uzule fiind: gri, ronz, verde şi lstru. STICLĂ FLOAT Sticlă trnsprentă, perfect plnă, oţinută prin procedeul flot (l sute de grde Celsius sticl topită curge pe o ie de cositor). STICLA LOW-E Sticl cu emisivitte redusă (low-emission). Este o sticlă clră, trnsprentă, pe cre se plică o peliculă de grosime microscopică dintr-un oxid de metl. Acest film permite trecere luminii, dr locheză evcure căldurii prin sticlă, reducând stfel pierdere de căldură. De semene, sticl Low-E reduce rdiţiile ultrviolet, protejând în cest fel oiectele dintr-o încăpere contr decolorării. STICLA REFLEXIVĂ Sticl flot coperită de o peliculă metlică cu clităţi reflectoriznte rdiţiei viziile şi/su rdiţiei infrroşii. Sticl reflectorizntă limiteză cntitte de energie solră intrtă în interiorul încăperii şi creeză un efect de oglindire. TOC Profil cre se fixeză în zid cu piese specile de prindere numite ncore su şuruuri montj. Tocul pote fi împărţit în cnte cu montnţi. UMIDITATEA AERULUI Umiditte dintr-o încăpere este considertă normlă dcă se flă între 40 si 70 %. Pe timpul iernii dcă umiditte depşeşte 70 % şnsele formării condensului pe tâmplărie şi pe pereţi sunt forte mri. Pg. 267/270

268 BIBLIOGRAFIE 1. Hotărâre CNFPA nr. 86/ , List de competenţe cheie 2. HG nr. 1091/2006, Reglementările legle privind cerinţele minime de securitte şi sănătte în muncă le locului de muncă 3. Lege nr.608/2001 privind evlure conformităţii produselor 4. Hotărâre nr.622/2004 privind stilire condiţiilor de introducere pe piţă produselor pentru construcţii 5. Lege nr.10/ Clitte în construcţii 6. SR EN :2006, Ferestre şi uşi exteriore pentru pietoni 7. Ordinul 163/2007 şi lege 307/2007, privind părre împotriv incendiilor 8. HG 1146/2006, Echipmente de muncă - cerinţe minime de securitte conform prevederilor 9. HG 1048/2006, privind echipmentului individul de protecţie 10. SR EN , Sticlă pentru construcţii - Elemente de vitrje izolnte Prte 6: Controlul Producţiei în frică şi încercări periodice 11. HG 1051/2006, cerinţe privind securitte în muncă l mnipulre mselor 12. Documentţie GEALAN ROMANIA proceduri şi instrucţiuni de lucru 13. STAS 6472/ Fizic construcţiilor. Termotehnică 14. STAS 6472/ Fizic construcţiilor. Proiectre termotehnică elementelor de construcţie punţi termice 15. DIN 4108/1 - Mărimi şi unităţi de măsură 16. DIN 4108/2 - Izolre şi păstrre căldurii 17. DIN 4108/3 Protecţi l umezelă 18. DIN 4108/4 - Prmetrii tehnici i protecţiei l căldură şi umezelă 19. DIN 4108/5 - Metode de clcul. Protecţie termică în construcţii civile şi industrile Pg. 268/ DIN 4109 Protecţi împotriv zgomotului 21. DIN Ferestre, pătrunderi prin îminări, etnşeitte l ploi torenţile şi solicitări mecnice

269 22. DIN Lucrări cu gemuri 23. DIN Etnşre îminărilor şi gemurilor 24. DIN Izolţii le construcţiilor 25. DIN Clse de sigurnţă minime dmise l tâmplărie 26. DIN EN Permeilitte l er 27. DIN EN Etnşeitte l ploie 28. DIN EN ISO :DIN EN ISO Clculul coeficientului de trnsfer termic glol pentru elemente de tâmplărie 29. DIN EN ISO Determinre izolării termice minime pentru rcordările între elementele de tâmplărie şi structur csei 30. SR ISO Sticl pentru construcţii: Clculul trnsmitnţei termice U, în regim stţionr l gemurilor multiple 31. SR EN Sticl pentru construcţii. Determinre emisivităţii Pg. 269/270

270 FUNDAŢIA CASA DE MESERII A CONSTRUCTORILOR TILS ROMÂNIA CAMPORLECCHIO EDUCATIONAL CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR FORMEDIL CASETĂ TEHNICĂ Acest produs fost relizt de Cs de Meserii Constructorilor în cdrul proiectului Clitte în educţie - CALE- POSDRU/4/1.4/S/3 cofinnţt de Fondul Socil Europen prin Progrmul Operţionl Sectoril Dezvoltre Resurselor Umne şi Guvernul României Dt pulicării: iunie 2011 Pg. 270/270 Conţinutul cestui mteril nu reprezintă în mod oligtoriu poziţi oficilă Uniunii Europene su Guvernului României.