DIRECTIA SUPRAVEGHERE

Transcriere

1 COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE Analiza pieţei fondurilor de pensii private în trimestrul I 2010 I. Cadrul general economic I.1. Contextul internaţional Prima parte a acestui an a fost marcată la nivel internaţional de problemele economice ale Greciei. Deocamdată Grecia a reuşit să atragă în primul trimestru 14,5 mld de euro prin emisiunea de obligaţiuni cu scadenţa zece ani şi un randament de 6,39% şi încă 5 mld de euro printr-o emisiune de obligaţiuni pe termen de 7 ani, la o rată a cuponului de 5,9%. Datoria totală a Greciei se ridică la aproximativ 300 mld euro, cu 25% mai mult decât PIB-ul acestei ţări. Necesarul pentru a-şi refinanţa datoriile scadente în 2010 este de aproximativ 53 mld euro. Efectele crizei s-au resimţit şi la nivelul rezultatelor financiare ale BERD care a anunţat pierderi record pe 2009 de 746 milioane de euro ca urmare a provizioanelor pentru risc şi a scăderii valorii investiţiilor. În schimb de cealaltă parte a Atlanticului, Fed a obţinut un profit record în 2009 de aproximativ 46,1 mld dolari, bani ce vor fi viraţi în întregime către Trezorerie. Conform comunicatului Fed profitul provine în mare parte în urma achiziţiei de titluri de stat. Conform datelor institutului european de statistică Eurostat inflaţia în zona euro a ajuns în luna februarie la 0,9% comparativ cu luna ianuarie când a fost de 1%. Tendinţa de uşoară scădere înregistrată în vestul Europei s-a manifestat şi în cazul ţărilor est europene, cum ar fi Cehia, Polonia sau Bulgaria. Grafic 1. Inflaţia în zona Euro (sursa : Eurostat)

2 10 9 Uniunea Europeana (27 tari) 8 7 Bulgaria 6 Cehia 5 4 Grecia 3 2 Ungaria 1 Polonia m m m m m m m m m m m02 Romania I.2. Contextul naţional Pentru România primul trimestru al anului 2010 a adus a doua şi a treia revizuire a acordului cu FMI precum şi eliberarea a două tranşe în valoare cumulată de 2,3 mld euro. Printre criteriile stabilite cu FMI pentru primul trimestru al acestui an este inclusă şi ţinta de deficit bugetar de 8,2 mld lei. Dacă în ianuarie România a avut un excedent bugetar de 15,3 mil. lei, in luna februarie deficitul bugetar a ajuns la 5,8 mld lei, adică 1,08% din PIB. Următoarea vizită a fondului este programată pentru luna aprilie şi are ca scop evaluarea îndeplinirii criteriilor de către România în primul trimestru. Ca urmare a acestei întâlniri, este aşteptată şi prima rectificare bugetară spre sfârşitul primului semestru al acestui an. Tendinţa de creştere a ratei şomajului 1 s-a menţinut şi în primul trimestru al acestui an. După ce a ajuns la 8,1% în ianuarie şi 8,3% în februarie, creşterea s-a mai temperat spre sfârşitul trimestrului, în martie ajungând la 8,36% (cu şomeri mai mulţi în martie decât în februarie). De la începutul anului, numărul şomerilor a crescut cu , până la Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în judeţele Vaslui (15,31%), Mehedinţi (14,41%) şi Teleorman (13,13%), iar cele mai scăzute în Bucureşti (2,53%), Ilfov (2,85%) şi Timiş (4,50%) Grafic 2. Evoluţia numărului şomerilor şi a ratei somajului în România 900, , , , , , , , , Numar someri Rata somaj Indicele preţurilor de consum 2 a crescut în luna martie cu 2,1% faţă de începutul anului şi cu 4,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Rata medie lunară a inflaţiei a fost în primul trimestru al anului 2010 de 1,1%, faţă de 0,7% în trimestrul I Sursa : ANOFM 2 Sursa : INSSE 2

3 Martie2010/Februarie2010 Martie2010/Decembrie2009 Martie2010/Martie2009 Rata medie lunară a inflaţiei pe trimestrul I Conform Institutului Naţional de Statistică Produsul Intern Brut pe trimestrul IV al anului 2009 a fost de ,3 milioane lei în preţuri curente, în scădere cu 6,5% faţă de acelaşi trimestru al anului Produsul Intern Brut pe anul 2009 a cunsocut o scădere de 7,1% până la valoarea de ,7 milioane lei în preţuri curente. Pentru primul trimestru al acestui an se aşteaptă ca scăderea faţă de primul trimestru al anului 2009 să ajungă la -2%, urmând ca din trimestrul II să avem o creştere de 0,4%. Grafic 3. Evoluţia PIB (YoY) Evolutia PIB% fata de acelasi trimestru al anului anterior (YoY) trim I 2009 trim II 2009 trim III 2009 trim IV 2009 trim I 2010 trim II 2010 trim III 2010 trim IV Pentru finalul anului în curs se aşteaptă ca economia românească să cunoască un uşor reviriment, concretizat printr-o creştere de 1.3% a PIB-ului faţă de Piaţa monetară În privinţa politicilor monetare atât Fed cât şi BCE rămân consecvente menţinerii nivelului ratei de dobândă. Astfel BCE a hotărât în martie 2010 menţinerea dobânzii de referinţă la euro la 1% pentru a zecea luna consecutiv, iar Fed a păstrat ratele la nivele apropiate de zero. În România în primul trimestru al anului 2010 BNR a operat 3 intervenţii de reducere a dobânzii de referinţă, aceasta ajungând de la 8,00% la 6,50%. În primele trei luni ale anului 2010 Ministerul Finanţelor Publice a atras 12.7 mld lei prin emisiuni de titluri de stat cu discount (9.9 mld lei) cu scadenţe pe termen scurt (2010 şi 2011) şi titluri de stat de tip benchmark redeschise (1.9 mld lei) şi noi (0.9 mld lei) cu scadenţe în 2011, 2013 şi Grafic 4. Emisiuni titluri de stat trim.i 2010 (Sursa : Ministerul Finanţelor Publice) 3

4 Emisiuni titluri de stat in trim.i 2010 (mld lei) Ian Feb Mar Cu discount Benchmark Cu discount Benchmark Piaţa valutară Piaţa valutară nu putea să nu fie influenţată de situaţia economică a Greciei. UE a fost văzută ca o economie ce nu-şi poate gestiona crizele şi acest lucru şi-a spus cuvântul asupra monedei unice europene. Prima monedă care a avut de câştigat a fost dolarul american. EURO s-a depreciat de la începutul anului cu 6,43% faţă de USD. Grafic 5. Evoluţia EUR/USD Evolutia EUR/USD USD /4/2010 1/11/2010 1/18/2010 1/25/2010 2/1/2010 2/8/2010 2/15/2010 2/22/2010 3/1/2010 3/8/2010 3/15/2010 3/22/2010 3/29/2010 De o apreciere a cursului naţional au avut parte de asemenea şi monedele statelor emergente din ECE. Astfel EURO a pierdut 5,78% în faţa monedei poloneze, 3,90% faţă de coroana cehă şi 1,73% în faţa forintului. Grafic 6. Evoluţia EUR faţă de USD, CZK, HUF, PLN şi RON 4

5 2.00% 1.00% 0.00% -1.00% -2.00% -3.00% -4.00% -5.00% %EURUSD %EURCZK %EURHUF %EURPLN %EURRON -6.00% -7.00% -8.00% 1/4/2010 1/11/2010 1/18/2010 1/25/2010 2/1/2010 2/8/2010 2/15/2010 2/22/2010 3/1/2010 3/8/2010 3/15/2010 3/22/2010 3/29/2010 Leul a beneficiat de asemenea de această situaţie şi, ajutat şi de tranşele împrumutului din partea FMI, cursul a ajuns la lei pentru un EURO la sfârşitul lunii martie (EURO s-a depreciat cu 3,13% faţă de RON în intervalul ). Totuşi este de aşteptat ca BNR să nu permită o apreciere prea puternică a leului şi să intervină în piaţă întrucât un leu prea puternic ar afecta activitatea de export. Piaţa bursieră Dacă atât bursele americane cât şi cele asiatice au avut un început de an ezitant şi în prima jumătate a lunii februarie se situau la nivele inferioare faţă de sfârşitul anului 2009, până la finele trimestrului au recuperat pierderea şi mai mult chiar indicii bursieri au înregistrat creşteri (+5,15% indicele japonez NIKKEI225 şi +4,11% Dow Jones). Grafic 7. Evoluţia DJIA şi NIKKEI225 Evolutia DJIA si NIKKEI % 5.00% 3.00% 1.00% %NIKKEI225 %DJIA -1.00% -3.00% -5.00% -7.00% 1/4/10 1/11/10 1/18/10 1/25/10 2/1/10 2/8/10 2/15/10 2/22/10 3/1/10 3/8/10 3/15/10 3/22/10 3/29/10 Pieţele europene emergente par să-şi fi revenit mai rapid şi au câştigat faţă de sfârşitul anului trecut 7,12% indicele ceh PX şi 14,39% indicele bursei din Budapesta BUX. Grafic 8. Evoluţia burselor din Cehia, Ungaria şi România 5

6 Evolutia burselor ECE 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% Cehia (PX) Ungaria (BUX) Romania (BET) 0.00% -5.00% % Indicele BET a avut o creştere de 27,18%, fiind de altfel şi cea mai mare creştere înregistrată în ECE. De asemenea capitalizarea pieţei 1 a crescut de la începutul anului cu 20,60 % până la 97,8 mld. lei, iar faţă de a crescut cu 154,35%. Din punct de vedere al lichidităţii 2, în primul trimestru s-au tranzacţionat acţiuni în valoare de 1,91 mld. lei comparativ cu 0,68 mld lei în primul trimestru al anului trecut. Piaţa pensiilor private in contextul economic naţional Ponderea activelor fondurilor de pensii în PIB 3 a ajuns la la 0,6%, în creştere faţă de 0,51% la începutul trimestrului. Faţă de , ponderea activelor fondurilor de pensii în PIB a crescut de peste doua ori (de la 0,26%). Ţinând cont de o rată de creştere a activelor de 4.14% lunar, putem estima pentru sfârşitul anului un nivel al activelor deţinute de fondurile de pensii de 6,09 mld lei cu o pondere de 1,13% în PIB. Grafic 9. Evoluţia activelor fondurilor de pensii în PIB Pondere Active Totale in PIB (mil lei) 7, , , , , , , May-08 Aug-08 Nov-08 Feb-09 May-09 Aug-09 Nov-09 Feb-10 May-10 Aug-10 Nov % 1.20% 1.00% 0.80% 0.60% 0.40% 0.20% 0.00% (%) Active Total %PIB 1 Sursa : BVB 2 Sursa : BVB 3 S-au folosit valorile PIB afişate de Ministerul Finanţelor Publice pe site-ul : PIB ,503 mil. lei şi PIB ,917 mil. lei 6

7 Factorii actuali ce pot influenţa evoluţia pieţei pensiilor private autohtone sunt: - inflaţia: impact asupra rentabilităţii reale a portofoliului - cursul valutar: impact asupra activelor portofoliului - piaţa bursieră: impact asupra activelor portofoliului - nivelul dobânzilor: impact asupra activelor portofoliului - şomaj, populaţie activă ocupată şi şomeri indemnizaţi: impact asupra contribuţiilor către fonduri - nivelul salariului mediu: impact asupra contribuţiilor către fonduri II. Structura investiţiilor la data de 31 martie 2010 Fondurile de pensii administrate privat Pilon II Fondurile de pensii administrate privat Pilon II înregistrau la data de un volum total de active de mil. lei (sau 724,8 mil. euro), în creştere faţă de luna decembrie 2009 cu 24,43%. În structură activele fondurilor de pensii nu au înregistrat modificări semnificative faţă de finele anului 2009 cu excepţia obligaţiunilor corporative care au crescut ca pondere în total active cu 2,78% respectiv, de la 13,23% la data de la 16,01% la data de şi a acţiunilor care au crescut de la 9,34% la 11,55% în aceeaşi perioadă. Faţă de data de , pe fondul creşterii volumului activelor fondurilor de pensii administrate privat de cca. 1,5 ori, structura acestora s-a modificat semnificativ datorită în principal, creşterii ponderii acţiunilor de la 1,98% la 11,55% şi scăderii ponderii obligaţiunilor corporative de la 26,89% la 16,01%. Tabel 1 Structura investiţiilor Pilon 2 PILON II Categorii de investiţii % active % active % active 1. Titluri de Stat 662, ,543, ,941, Obligaţiuni corporative 323, , , Depozite bancare 79, , , Obligaţiuni municipale 53, , , Obligaţiuni emise de BERD, BEI, BM 54, , , Acţiuni 22, , ,783 11,55% 7. Titluri de participare - OPCVM 8, , , Instrumente de acoperire a riscului Sume în curs de decontare -2, , , Total activ 1,202, ,385, ,968, În trimestrul 1/2010 se observă continuarea tendinţei de creştere a volumului investiţiilor în titluri de stat, acţiuni, şi obligaţiuni corporative în detrimentul depozitelor, obligaţiunilor municipale şi a celor emise de BERD, BEI şi BM. Grafic nr. 1 7

8 mii lei Evoluţie active Pilon II Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar Sume în curs de decontare 8. Instrumente de acoperire a riscului 7. OPCVM 6. Acţiuni 5. Obligaţiuni BERD, BEI 4. Obligaţiuni municipale 3. Depozite bancare 2. Obligaţiuni corporative 1. Titluri de Stat II.1 Instrumente cu risc scăzut Grafic nr.2 Evoluţia instrumentelor cu risc scăzut - Pilon II 60% 59.23% 55.09% 54.79% 63.67% 64.70% 65.40% 1. Titluri de Stat 50% 5. Obligaţiuni BERD, BEI 40% 30% 2. Obligaţiuni corporative garantate de stat 20% 10% 0% 3.44% 2.59% 8.97% 4.57% 7.69% 6.69% 4.74% 1.84% 0.95% 3.82% 1.21% 2.19% Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar-10 Valoarea totală la 31 martie 2010 a titlurilor de stat era de mii lei, reprezentând 65,40% din totalul activelor, componenţa acestora fiind următoarea: - obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţe mai mari de 1 an în valoare de mii lei, 8

9 respectiv 90,64% din totalul titlurilor de stat; - certificate de trezorerie cu discount cu scadenţe până la un an, în valoare de mii lei, respectiv 9,16% din totalul titlurilor de stat. Comparativ cu sfârşitul trimestrului IV al anului 2009, la sfârşitul trimestrului I al anului 2010 în portofoliul fondurilor de pensii administrate privat se observă o pondere mai mare a titlurilor de stat pe termen scurt (cu scadenţa mai mică de un an) şi scăderea ponderii titlurilor de stat cu scadenţe mai mari de un an. Acest fapt se datorează emisiunii de către Ministerul de Finanţe, în perioada luată în calcul, de obligaţiuni cu scadenţă mai mică de un an (respectiv cu ISIN-urile RO1011CTN070, RO1011CTN0A1, RO1011CTN021, RO1011CTN054, RO1011CTN096) nepurtătoare de dobândă dar emise la o valoare de discount faţă de valoarea nominală. În perioada ianuarie martie 2010, o parte dintre obligaţiunile emise de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de către Banca Europeană de Investiţii au ajuns la maturitate. Ponderea obligaţiunilor emise de către aceste instituţii în portofoliul fondurilor de pensii administrate privat şi-a continuat trendul descrescător din trimestrele anterioare. II.2. Acţiuni Volumul activelor investite în acţiuni la data de este de 342,78 mil. lei în creştere cu 54% faţă de finele trimestrului 4/2009, reprezentând 11,55% din totalul activelor înregistrate în Pilonul II. Acţiunile cotate la Bursa de Valori Bucureşti reprezintă 9,03% din totalul activelor înregistrate în Pilonul II comparativ cu 7,26% la sfârşitul trimestrului 4/2009. Valoarea acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti s-a majorat, în trimestrul 1/2010, pe fondul creşterii de pe piaţa bursieră românească (indicele BET a crescut în această perioadă cu 27,18%). Ponderea acţiunilor cotate la bursele de valori din statele membre UE a crescut de la 2,09% la data de la 2,51% la data de II.3 Obligaţiuni corporative, Obligaţiuni municipale Din totalul obligaţiunilor corporative înregistrate în pilonul II la data de , în valoare totală de 475,4 mil. lei, o pondere semnificativă o au obligaţiunile corporative ale căror emitenţi provin din U.E. respectiv 437,5 mil. lei sau 14,74% din totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat, în timp ce obligaţiunile corporative ale emitenţilor din România sunt în valoare de 37,89 mil. lei, reprezentând 1,28% din total active. Toate obligaţiunile corporative aflate în portofoliul fondurilor de pensii administrate privat au primit din partea societăţilor de rating, ratinguri ce se încadrează în categoria investment grade. Ponderea obligaţiunilor municipale la data de în totalul activelor - Pilon II era de 1,01%, în scădere faţă de cu 1,7%. În perioada analizată nu s-au înregistrat vânzări sau achiziţii de obligaţiuni municipale emise de autorităţi ale administraţilor publice locale din România şi Uniunea Europeană. II.4 Depozite bancare Depozitele fondurilor de pensii administrate privat erau la data de în valoare de 91,3 mil. lei reprezentând un procent de 3,08% din activele. Investiţiile în aceste instrumente financiare au scăzut semnificativ atât în volum, de la 116 mil. lei la data de la 91,3 mil. lei la cât şi ca pondere în total active respectiv de la 4,9% la 3,08% în aceeaşi perioadă. Depozitele fondurilor de pensii sunt constituite în ron doar la societăţi bancare din România. Majoritatea depozitelor sunt constituite pe termen scurt, respectiv 69% din sumele plasate în depozite au scadenţa mai mică de 30 de zile, ceea ce semnifică intenţia administratorilor de a asigura necesarul de numerar în vederea fructificării oportunităţilor din piaţă. 9

10 II.5 Titluri de participare OPCVM Investiţiile fondurilor de pensii în OPCVM -uri au o pondere la de 0,67% din activele ale pilonului II, în scădere cu 8,44% faţă de finalul lunii decembrie III. Structura investiţiilor la data de 31 martie 2010 Fondurile de pensii facultative - Pilon III Fondurile de pensii facultative înregistrau la data de un volum total de active în valoare de 246,5 mil. lei (60 mii euro) în creştere faţă de luna decembrie 2009 cu 20,6%. Tabel 2 Structura investiţiilor Pilon 3 PILON III Categorii de investiţii % active % active % active 1. Titluri de Stat 62, , , Obligaţiuni corporative 18, , , Depozite bancare 14, , , Obligaţiuni municipale 11, , , Obligaţiuni emise de BERD, BEI, BM 3, , , Acţiuni 5, , , Titluri de participare - OPCVM , , Instrumente de acoperire a riscului Sume în curs de decontare -5, , Total activ 110, , , Faţă de data de , se observă un comportament asemănător ca şi pentru pilonul II, respectiv creşterea ponderii acţiunilor (de la 12,61% la 14,54%)şi obligaţiunilor corporative (de la 6,89% la 9,16%) concomitent cu scăderea ponderii activelor investite în obligaţiuni municipale (de la 3,43% la 2,80%) şi cele emise de BERD, BEI şi BM (de la 1,5% la 1,14%). În schimb, titlurile de stat au înregistrat o scădere a ponderii în total active respectiv de la 68,91% la data de la 66,85% la data de Grafic nr.3 300,000 Evoluţie active Pilon III 9. Sume în curs de decontare 8. Instrumente de acoperire a riscului 7. OPCVM 240, Acţiuni 180, ,000 60, ,000 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar Obligaţiuni BERD, BEI 4. Obligaţiuni municipale 3. Depozite bancare 2. Obligaţiuni corporative 1. Titluri de Stat 10

11 III.1 Instrumente cu risc scăzut Volumul activelor investite în titluri de stat la data de este de 164,8 mil. lei, în creştere faţă de finele lunii decembrie 2009 cu 17%; ca pondere în total active însă, acestea au scăzut cu 2,99%. Ponderea în total active a obligaţiunilor municipale s-a diminuat de la 3,43% la sfârşitul anului 2009 la 2,8% la ; de asemenea obligaţiunile emise de BERD, BEI şi BM s-au diminuat ca pondere în total active de la 1,5% la 1,14% la Ponderea obligaţiunilor emise de către BERD, BEI şi BM în total active au continuat trendul descendent, deoarece în perioada analizată nu au existat achiziţii noi din aceste instrumente. III.2. Acţiuni Volumul activelor investite în acţiuni la data de este de 35,93 mil. lei, respectiv 14,58% din totalul activelor înregistrate în Pilonul III, în creştere faţă de finele anului 2009 cu 39,4%. III.3. Obligaţiuni corporative, Obligaţiuni municipale Volumul investiţiilor în obligaţiuni corporative a crescut faţă de trimestrul 4/2009 cu 60,21% datorită achiziţionării de obligaţiuni. Toate obligaţiunile corporative aflate în portofoliul fondurilor de pe Pilonul III au primit din partea agenţiilor de rating internaţionale calificativul investment grade. Ponderea obligaţiunilor municipale a scăzut de la 3,43% din total active la finele trimestrului 4/2009 la 2,8% la finalul primului trimestru al anului 2010, volumul acestora fiind la 30 martie 2010 de 6,91 mil. lei. În perioada analizată nu s-au înregistrat noi achiziţii de obligaţiuni municipale. III.4. Depozite bancare Depozitele fondurilor de pensii facultative erau la data de în valoare de 11,183 mil. lei şi respectiv în procent de 4,54% din activele. Depozitele fondurilor de pensii facultative sunt constituite în RON la societăţi bancare din România. III. 5. Titluri de participare OPCVM Investiţiile fondurilor de pensii facultative în OPCVM -uri au o pondere la de 0,43% din activele ale pilonului III. Faţă de trimestrul 4/2009, structura portofoliilor fondurilor de pensii s-a modificat, în sensul creşterii expunerilor pe titluri de stat, pe obligaţiuni corporative. De asemenea, ponderea acţiunilor în activul total al fondurilor de pensii a crescut pe fondul creşterii înregistrate de piaţa de capital din România în primul trimestru al anului În perioada analizată Banca Naţională a României a scăzut dobânda de referinţă la 6,5%, fapt ce a condus la creşterea preţurilor titlurilor de stat. 11