6.3 Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Conform Directivei Cadru Apă, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corp

Transcriere

1 6.3 Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Conform Directivei Cadru Apă, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de suprafaţă care datorită alterărilor fizice şi-au schimbat substanţial caracterul lor natural. Alterarea trebuie să fie profundă, permanentă şi să afecteze la scară largă. Conform Art. 2.8 din Directiva Cadru a Apei, corpurile de apă artificiale sunt corpurile de apă de suprafaţă create prin activitatea umană. Corpurile de apă puternic modificate si corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui potenţial ecologic bun, precum şi atingerea stării chimice bune. Pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale, testul de desemnare trebuie să demonstreze că schimbările necesare asupra caracteristicilor hidromorfologice pentru a atinge starea ecologică bună ar avea efect advers semnificativ asupra mediului, în general, sau asupra utilizărilor/folosinţelor specifice. De asemenea, trebuie demonstrat că obiectivele benefice furnizate de caracteristicile modificate ale corpului de apă nu pot fi atinse, în mod rezonabil, prin alte opţiuni mai bune pentru mediu care sunt tehnic fezabile şi/sau nedisproporţionate din punct de vedere al costurilor. Acelaşi principiu s-a aplicat şi corpurilor de apă nepermanente. Etapele de identificare şi desemnare a corpurilor de apă puternic modificate și artificiale sunt aceleaşi ca şi în primul Plan de Management, conform metodologiei Administraţiei Naţionale Apele Române Desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale elaborată în conformitate cu recomandările Ghidului nr. 4 din cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA Identificarea și desemnarea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (CIS Guidance no.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies). Un corp de apă a fost încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate dacă nu este în stare ecologică bună, consecinţă a alterărilor hidromorfologice potențial semnificative (subcap.3.4.3), şi a parcurs toate etapele din testul de desemnare, conform cerințelor art. 4.3 al Directivei Cadru Apă. Pentru corpurile de apă puternic modificate, verificarea neatingerii stării ecologice bune s-a realizat cu confidenţă ridicată pentru situaţiile clear cut (situaţii evidente cu grad de confidenţă de 100%), utilizate şi în elaborarea primului Plan de Management. Pentru cel de-al doilea Plan de Management, testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă care îndeplinesc criteriile următoare: corpurile de apă redelimitate care prezintă presiuni hidromorfologice potenţial semnificative conform criteriilor abiotice de clasificare a corpurilor de apă de suprafață; corpurile de apă naturale pe care au aparut noi presiuni hidromorfologice potenţial semnificative; corpurile de apa puternic modificate de pe care au dispărut presiunile hidromorfologice potenţial semnificative existente datorită implementării măsurilor din primul Plan de Management; corpurile de apă naturale care prezentau presiuni hidromorfologice potenţial semnificative și stare ecologică bună în primul Plan de Management, dar a căror stare ecologică s-a degradat datorită alterărilor hidromorfologice și care au confidență îmbunătățită (medie sau ridicată) din punct de vedere al elementelor biologice de calitate. Principalele etape de parcurgere a testului de desemnare se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor, identificarea impactului măsurilor asupra folosinţelor şi a

2 mediului în sensul larg al cuvântului, analiza opţiunilor alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă. Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă puternic modificate şi pentru corpurile de apă artificiale. În continuare se vor prezenta pe scurt, etapele testului de desemnare. Etapa I Analizarea corpurilor de apă pe baza criteriilor privind presiunile potențial semnificative. Etapa a II a Caracterizarea folosinţelor şi a mediului în general. S-au luat în considerare toate folosinţele de apă/activitaţile în ordinea importanţei şi au fost caracterizate din punct de vedere social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. Etapa a III a Identificarea măsurilor de restaurare Posibilele măsuri de restaurare au fost considerate având în vedere tabelul 6.8 din primul Plan de Management. (de exemplu: realizarea unor pasaje de trecere pentru migrația ihtiofaunei, îndepărtarea barierelor transversale și refacerea conectivității longitudinale a cursului de apă, crearea și restaurarea zonelor umede, etc.). Etapa a IV a - Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinţelor şi asupra mediului. Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi asupra folosinţelor/activităţilor menţionate în Directiva Cadru Apă. Efectele semnificativ negative asupra folosinţelor/activităţilor specifice pot fi: a) Dispariţia completă a folosinţei: pierderea folosinţei de apărare împotriva inundaţiilor, sistarea alimentării cu apă, pierderea producţiei hidroenergetice, abandonarea navigaţiei, dispariţia unor amenajări piscicole, pierderea folosinţelor de agrement şi recreaţionale;. b) Reducerea folosinţei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinţei de apă: reducerea suprafeţei folosite pentru urbanizare (extinderea localităţilor) şi agricultura (cu mai mult de 30% din suprafaţă actuală sau potenţială), limitarea navigaţiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an), efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %); creşterea riscului la inundaţii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). c) Pierderi de productie sau socio-economice: reducerea producţiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local); reducerea producţiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în ansamblul ei), reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10% pe termen lung - 20 ani, sau cu mai mult decat 2% / an). Efectele semnificativ negative asupra mediului: inundarea unor zone populate, creşterea nivelului apelor subterane, dispariţia unor zone umede, etc. Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăţiri sau măsuri tehnic fezabile (soluţii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproporţionate. În aceasta etapă se face diferenţa între: 1. măsurile de restaurare din etapa a III-a care implică modificări ale activităţii/folosinţei specifice existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune; 2. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de ex. irigaţii) de caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinţei (de ex din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultură în altă zonă). Nu s-au identificat măsuri hidromorfologice care pot fi aplicate corpurilor de apă, în vederea reducerii efectelor presiunilor semnificative.

3 Identificarea altor mijloace / opţiunilor alternative Opţiunile alternative se pot încadra în următoarele: 1) Inlocuirea folosinţei existente; exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse, înlocuirea navigaţiei cu alte mijloace de transport, înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaţă cu apă din subteran; 2) Mutarea folosinţei existente deservite de corpul de apă respectiv la alt corp de apă/alt bazin: mutarea facilităţilor de agrement sau alimentarea cu apă din alte bazine hidrografice; 3) Menţinerea folosinţei existente cu reducerea impactului asupra mediului; de exemplu: în cazul folosinţei hidroenergetice sau a alimentărilor cu apă, opţiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice; în cazul navigatiei, opţiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de habitat ; în cazul agriculturii, opţiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea activităţii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon; în cazul activităţilor recreaţionale, opţiunea presupune/include limitarea unor activităţi în anumite locaţii şi în anumite perioade de timp. Evaluarea fezabilitatii tehnice, evaluarea opţiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului În cazul în care se pot identifica alte mijloace care să furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apă respectiv, mai întâi se face o evaluare dacă aceste alte mijloace sunt tehnic fezabile. Evaluarea costurilor disproporţionate Aceste alte mijloace considerate tehnic fezabile şi care reprezintă o opţiune de mediu semnificativ mai bună trebuie să facă mai apoi - subiectul unei evaluări de cost, respectiv să nu implice costuri foarte mari (disproporţionate). Aceste alte mijloace sunt direct legate de utilizarea resursei de apă, respectiv de folosința aflată în relaţie directă cu corpul de apă supus testului de desemnare. Abordarea a constat în inventarierea posibilelor folosințe aferente corpului de apă care fac subiectul altor mijloace, precum și o listă cu posibile alte mijloace cu opțiune de mediu mai bună. Pentru fiecare categorie de alte mijloace s-a propus un set de criterii/indicatori care au stat la baza justificării nefezabilității tehnice și/sau costurilor disproporționate. Această justificare se regăseşte în cadrul Anexei 6.1. De asemenea, în Figura 6.16 se prezintă situaţia (în procente) privind clasificarea corpurilor de apă la nivel bazinal, având în vedere un număr total de 162 corpuri de apă identificate, din care: 120 corpuri de apă naturale (74 %) 29 corpuri de apă puternic modificate (18 %) 13 corpuri de apă artificiale (8 %).

4 Figura 6.14.Situația corpurilor de apă de suprafaţă Justificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale s-a făcut separat, în fişe speciale. În Anexa 6.2. sunt prezentate câte un exemplu relevant pentru fiecare categorie de corp de apă natural, puternic modificat și artificial. În tabelul 6.1 se prezintă centralizat rezultele testului de desemnare a corpurilor de apă de suprafata din spațiul hidrografic Buzău-Ialomiţa. Tabel 6.8.Rezultatele testului de desemnare a corpurilor de apă la nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomiţa Administratia Bazinală de Apă Nr. total CA suprafaţă Corpuri de apă naturale Corpuri de apă puternic modificate Corpuri Lacuri Tranzitorii Lacuri Lacuri de Tranzitorii de apă Râuri Râuri naturale şi costiere naturale acumulare şi costiere artificiale Buzau-Ialomita În Figura se prezintă harta clasificării corpurilor de apă de suprafaţă din spațiul hidrografic Buzău-Ialomiţa.

5 Fig.6.15.Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spațiului hidrografic Buzău-Ialomiţa