Greierul de la metrou

Transcriere

1 emcikgx $xtmxn Greierul de la metrou

2 Cuprins 1. Tucker... ' Mario.:..:: :::::: :......t2 3.Chester MotanulHarry Duminicf,dimineaga Sai Fong Cu;capentru greieri Economiile deo viati ale lui Tucker g.cinachinezeasce l0.petrecerea ll.piazarea DomnulSmedley l3.celebritatea l4.orfeu GrandCentralstation...146

3 Tucker Un goarece se uita la Mario. $oarecele se numea Tucker Ei stitea in gura unei conducte de scurgere abandonate din statia de metrou Times Square. Conducta era casa lui. Cam la un metru in perete, aceasta forma o adancituri pe care Tucker o umpluse cu buc51i de hartie gi resturi de carpe pe care le adunase. Iar, cand nu aduna,9terpelea", cum zicea el sau nu dormea, ii plicea si stea in gura conductei ;i si se uite la lumea care trecea. Cel puqin la lumea care trecea gribiti prin stafia de metrou Times Square. Tucker a terminat ultimele firimituri din fursecul pe care il manca un fursec Lorna Doone cu unt, pe care il gisise mai deweme in seara aceea 9i mustilile. gia lins Ce picat! a oftat el. De aproape un an, in fiecare sambitx seara, il urmirea pe Mario cum se ocupa de chiogcul de ziare al tatilui siu. Sigur, in timpul siptimanii biiatul trebuia si se culce devreme, dar in weekend tata Bellini il lisa

4 i g1 si ajute gi el la afacerea familiei. Mario agtepta pani noaptea tarziu. Tata spera ci, linand deschis cat mai mult posibil, putea si atragl cliengi care altfel sar fi dus la chio;curile mai mari. Numai ci in seara asta nu prea erau clienfi. Bietul copil mai bine sar duce acasil, a murmurat $oarecele Tucker pentru sine. Sa uitat prin stafie. Freamltul zilei se domolise demult gi dispiruserl pani gi mullimile de seari, care se intorceau de la teatre qi cinematografe. Din cand in cand, pe una dintre multele sciri care coborau din stradl mai veneau una sau doui persoane care treceau in vitezi prin stafie. Dar la ora aceea tofi se gribeau si ajungi in pat. La nivelul de jos, metrourile treceau mult mai rar. Era linigte multiweme;apoi zgomotul cregtea pe misuri ce o garnituri devagoane se apropia de Times Square; urma o pauzi in care unii cilstori coborau gi algii urcau gi, in sfar;it, se auzea trenul care dispirea cu vitezi in tunelul intunecos. Dupiaceea se lisa din nou linigtea. Era o senzafie de gol in aer. intreaga stafie pirea si a;tepte mullimile de oameni de care avea nevoie. $oarecele Tucker sa uitat din nou la Mario. Acesta stitea pe un sciunel cu trei picioare in spatele tejghelei. in faga lui, aranjase toate revistele gi ziarele cat de ordonat putuse. Thta Bellini construise singur chio;cul

5 cu mulfi ani in urmi. Spaqiul diniuntru era suficient de mare pentru Mario, dar mama gi tata stiteau inghezuili acolo cand levenea randul. Pe una din laterale era un raft, iar pe el se aflau un radio mic la mana a doua, o cutie de qervefele (pentru alergia mamei), o cutie de chibrituri (ca si aibl tata cu ce si9i aprindl pipa), o casi de marcat (pentru bani, care nu erau prea mulli) gi un ceas degteptltor (firi weun motiv anume). Casa de marcat avea un singur sertar, care stltea mereu deschis. Se blocase odati cu tofi banii familiei Bellini iniuntru, aga ci tata a hotirat ci ar fi mai sigur si nuj mai inchidi niciodati. CAnd chioqcul era incuiat pe timpul nopfii, banii lisafi acolo pentru a incepe cu ei ziua urmitoare erau in perfectl siguran!5, pentru ci tata fbcuse gi un capac mare din lemn, cu lacit, care se potrivea perfect deasupra. Mario ascultase radioul. La inchis. Departe pe ;ine, vedea luminile naveteivenind spre el. La nivelul staliei unde se afla chiogcul de ziare, singurele qine erau cele pe care mergea naveta, un tren scurt care flcea drumul dusintors intre Times Square gi Grand Central Station, ducand oamenii de pe liniile de metrou din partea de vest a New Yorkului cltre liniile din est. Mario ii cunogtea aproape pe tofi conductorii navetei. Toqi il pl5ceau gi veneau si vorbeasci cu el intre curse. i

6 el i Trenul sa oprit cu un scarlait in dreptul chio;cului, aruncand o rafal5 de aer fierbinte in fap lui. Doar noui sau zece persoane au coborat. Tucker sa uitat ingrijorat sivadl daciweuna dintre ele se oprea si cumpere un ziar. Toate ziarele de seari! a strigat Mario in timp ce lumea trecea gribiti pe langi el. Reviste! Nu sa oprit nimeni. Abia daci sa uitat cineva la el. Mario sa prlbugit la loc pe scaun. Nu reuqise sivandl decat cincisprezece ziare gi patru reviste toati seara. in conducta de scurgere, $oarecele Tucker, care finuse gi el socoteala, a oftat gi gia scirpinat o ureche. Prietenul lui Mario, Paul, conductor pe naveti, a venit la chioqc. Ai ayut noroc? a intrebat el. Nu, a zis Mario. Poate la urmltorul tren. Vor fi din ce in ce mai pufini cilitori pani diminea!5, a zis Paul. Mario gia pus birbia in palm5. Nu infeleg, a zis el. $i e qi sambiti seara. Nici micar ziarele de duminicl nu sevand. Paul sa sprijinit de chiogc. E foarte tarziu pi tu egti inci treaz. Pii, duminica pot si dorm mai mult, a spus Mario. in plus, e vacanti. Mama gi tata mi iau in drum spre

7 cas5. Sau dus in viziti la niqte prieteni. Numai sambita pot qi ei si se duci. Din difuzor sa auzit o voce care anunfa c5,,urm5 torul tren pentru Grand Central Station pleaci de la peronul doi." Noapte buni, Mario, a zis Paul. A pornito spre naveti, apoi sa oprit, sa ciutat in buzunar gi a aruncat cincizeci de cen;i pe tejghea. Mario a prins moneda aceea mare. Vreau w Sunday Times, a zis Paul ;i a luat ziarul. Hei, stai! a strigat Mario dupi el. Costi numai doulzeci gi cinci de cenfi. Trebuie s5gi dau restul. Dar Paul se urcase deja in metrou. Upa sainchis. El a zambit gi ia ficut un semn cu mana de dincolo de geam. Trenul a pornit hurduclinduse, iar luminile lui au continuat si strsluceascl in bezni. Tucker a zambit. ii plicea de Paul. De $i $oarecele fapt, ii plscea de oricine era drigu! cu Mario. Dar era tarziu acum. Era momentul si se tarasci inapoi in cripitura lui confortabil5 din perete 9i si se culce. Chiar gi un goarece care triiegte in stafia de metrou Times Square trebuie si doarmi uneori. Iar Tucker avea planuri mari pentru a doua zi: si adune lucruri pentru casa lui gi si gterpeleasci buc5li de mancare cizute la bufetele din stafie. Tocmai voia si intre in conductl cand a auzit un zgomot foarte ciudat. I i4 i:p

8 scte{flf(( AOIEK(CA N

9 $oarecele Tucker auzise aproape toate sunetele care pot fi auzite in NewYork. Auzise huruitul metrourilor qi scragnetul strident pe care il fac rolile lor de fier cand iau weo curbi. De deasupra, prin grilajele de fier care dau spre strizi, auzise huruitul rofilor automobilelor, guieratul claxoanelor gi scarfaitul franelor. $i auzise bolboroseala vocilor cind stagia era plini de oameni qi litratul cainilor pe care unii ii lineau?n lesi. Pisirile, porumbeii din NewYork, pisicile, chiar;i bazaitul avioanelor de deasupra oragului Tucker le auzise pe toate. ins5, niciodati in viala lui ;i in toate cil5toriile lui prin cel mai mare ora; din lume, Tucker nu mai auzise un sunet ca acela' :?q