ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN IUDETUI CLUJ GREVELE, inponuva cui? De fapt, în tre b a re a s-ar putea form ula exact aşa: îm potri

Transcriere

1 ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN IUDETUI CLUJ GREVELE, inponuva cui? De fapt, în tre b a re a s-ar putea form ula exact aşa: îm potriva cui sînt îndreptate atîte a greve care punctează h a rta econom ică a ţării cu beculeţe roşii de a la r m ă? Pe cine rep rezin tă cei care încetează m unca în tr-o fabrică, într-o secţie, o g ară sau m ai m ulte şi cine sîn t cei avertizaţi că, dacă rev en d icările cu p rin se Sn liste înşirate pe m ai m ulte p a gini nu vor fi acceptate, greva va paraliza orice m işcare acolo unde, de bine, d e rău, se m uncea înainte? In lunile de cînd m oda grevelor, a in u n d at ţa ra. s-au văzut atîtea cazuri de sindicate conduse de im postori, aju n şi în asem enea funcţii p rin ştiin ţa lor de a-şi face loc cu coatele, încît este perfect ju stific a t să ne în trebam dacă n e-ar fi m ai bine ca organizaţiile de acest gen (cele în cauză, fireşte) să facă o cu răţenie generală.în casa proprie şi abia apoi să încerce acelaşi lucru în u nitatea econom ică respectivă. G reva a r trebui să fie înţeleasă ca lyi m ijloc de a îm b u n ătăţi condiţiile de m uncă ale tu tu ro r şi n u o cale folosită de un, individ pentru escaladarea trep telo r ce, duci spre putere. C azul R e- gionalei C.F.R. C onstanţa p â re a fi ilu strativ în această ord in e de idei. Şi nu num ai el. Un om poate an tren a colective întregi de salariaţi în ad evărate av en tu ri folosind cu ab ilitate m ijloace V aier CIIIOREANU (C ontinuare în pag. a Il-a ) ANUL II. NR. 234 VINERI 26 OCTOMBRIE PA G IN I 2 LEI D EPU NERI DE COROANE. Cu prilejul ZILEI A RM A TEI ROM ÂNIEI, iert, În ainte de am iază, la C im itirul E roilor au fost depuse coroane de flori d in p a rte a P refecturii, M.A.N., M.I., p rim ăriei m u nicipiului C luj-n apoca şi a u n o r instituţii clujene. > _... L a festivitatea de cinstire a eroilor p atriei au, p a rtic ip a t: im grup m are de oam eni ai m uncii, m i litari şi ofiţeri, oficialităţi., 1. - Fotografia: N. PE1C U C înd bolnavul e în convalescenţă spunem ca e la m ijloc do ră u şi bun. în ce ne priveşte, a- cum rom ânii părem a fi, în a- n u m e priv in ţe şi anum e p roporţie. la m ijloc de ră u şi rău. Ştim ce-i rău în lum ea pe carc am a - baridonat-o, d a r nil ştim (suficient) ce-i bun în. cea. în care vrem să intrăm. Sîntem n u în convalescenţă, ci m ai bolnavi d ecît ieri, cînd nu puteam alege. Convenţia forumurilor democrate v antitotalitare din România F ap tu l că orice dem ocraţie are nevoie de o opoziţie serioasă este un fa p t elem entar. D ar constituirea unei opoziţii reale, ieşită de sub in cid en ţa strictă a intereselor partinice, este un lu cru m ai greu de realizat A ceasta au inten ţio n at "desigur reprezentanţii fo ru m u rilo r dem ocrate an tito talitare de p e întreg cup rin su l ţării care s-au în tru n it. la Cluj-Napoca. în tre octom brie într-o C onvenţie N aţion a lă m enită să ad u că uniu n ea de principii şi de aeţiu n e în interioru l opoziţiei an tig u v ern am en tale, cea care doreşte în lătu rarea stru ctu rilo r com uniste, ce, după p ărerea m ai m u lto r grupări şi p artid e a r mai acţio n a în toate domeniil-; vieţii sociale şi politice d in R om ânia. C onvenţia a deb u ta t m iercuri 24 octom brie după-am iază prin cu vîntul conducătorilor F orum ului C lujean, * doam na Doina C ornea (preşedintă de onoare), M ircea M ihăilcscu (preşedinte executiv). Bogdan Em il (secretar). A u fost prezente, în sala Casei de cu ltu ră a stu d en ţilo r ap ro x im ativ 700 de persoane, num eroşi delegaţi din. 44 de localităţi ale ţării Domnul C urneliu Coposu,. preşedintele P.N.Ţ.-c.d. a lu at cuvîntul în fa ţa adunării, prezentînd salutul p artidului, precum şi profunda sa în g rijo rare faţă J e lipsa de deschidere dem ocratică a ţarii ţl m ai ales fa ţă de orientarea guvernului sp re m etodele de conducere to talitaru te. Dom-. n ia sa a sublftiiat că a re în credere în tin erii care n-au tră d a t id ealu rile revoluţiei d in 22 decem brie. O altă lu are de p o liţie in teresa n tă a fost. cea a dom nului V asile B ahran rep rezen tant al F ro n tu lu i P opular din M oldova, care a solicitat a ju to ra i tu tu ro r rom ânilor p e n tru salv area in tegrităţii M oldovei, am en in ţată cu scinderea în cazul, existenţei rep u b licilo r găgăuză şî tran sn istria n ă. S usţinerea in tegrităţii B asarabiei şi Bucovinei a fost a- p lau d ată de toţi particip an ţii. D om nul C onstantin C ojocaru, ex p o rt în econom ie a su sţin u t te za u n ei priv atizări reale in Rom ânia, angajîndu-se în elab o rarea u n u i program, total «d ife rit de cel al guvernului. A doua zi, 25 octom brie, au lu at cuvîn tu l: dom nul A drian M arino, m ai m ulţi reprezentanţi ai F o ru m u rilor ju d eţen e, care au ven it cu noi idei de în lă tu ra re a p rim e j diei to talitariste, com entîncl şi P ro p u n erea de P latform ă P ro gram in iţiată de o rganizaţia din. C luj, ce susţine m ăsu ri urgente p en tru in stau rarea unei stă ri de d re p t în ţa ră şi dem isia im ediată a d o m nului p reşed in te Ion Iliescu, considerat v inovat d e to a te ciocnirile politice sau etn ice p etrecu te în ţară. M ajo ritatea p u rtă to rilo r de cu v în t fac p a rte din P.N.Ţ.-c.d:; O rganizaţia foş- I)orin SERG IIIE (Continuaro In pag. a Il-aj P en tru că aleg erea p resu p u n e cunoaştere. In p riv in ţa politicii treaca-m cargâ, s-a r p ă re a că to ţi ne pricepem, dacă acceptăm că p rin n atu ra ei politica p resu p u n e o anum e tactică, id en tică, p în ă la un punct, cu opinia com ună despre viclenie. C a, în re a lita te, n u p rea avem oam eni p ricep u ţi Ia politică, sîn t p u ţin i, care cred asta d ar o să ne coste. Ideologia accsta e un cu v în t care _ sperie pe m ajo ritatea covîrşitoare a oam enilor (inclusiv pe politicieni), iar asta nici n u e, deocam dată, ch iar aşa d e ră u : avem problem e m ai u rg en te d e c îta s t fel de subtilităţi, ia r sistem ele ideologice n u se clădesc de la o zi la alta. N u e (încă) nici o p a gubă că im ensa m ajo ritate din cele circa 110 p a rtid e n u au o ideologie coerentă. N ecazul m a re este că în acest m om ent tre buie adoptate legi ce privesc viitoarea organizare econom ică şi juridică. Cu legile acestea e m ai dificil, p en tru că p re a puţini în ţeleg legile econom iei de piaţă, ia r dacă econom iştilor de profesie Ie este greu, cum o fi pentru noi, ceilalţi?! In această (de m om ent sperăm cu toţii) h a ra b a b u ră de concepte şi concepţii, p a re a predom ina niţel sp rijin ită d e unele g rupuri p a rlam en tare şi gazetele cc le susţin în clin aţia sp re libera in iţiativ ă" înţeleasă Ia nivelul în cep u tu rilo r cap italism ului, al «acum ulării prim i tive de- capital" (cum spunea M arx, reluînd idei ale u n o r c-. conom işti d in ain tea sa), adică al m icilor afaceri", al atelierelor, gogoşeriilor, bufetelor etc. Că şi acestea îşi găsesc locul în e«conom ie e clar. In econom iilc dc piaţă, m ica şi m icuţa p ro p rie ta te sînt în tr-o. perm anentă m işcare: unele sc dezvoltă, altele dau falim ent, a ju tîn d la fngrăşarca u nora m ai m ăricele. D ar nici m area p ro p rieta te n u o scu tită de pericolul falim entului, ajungfnd fie Ia fuzionarea cu u n a mai puternică, fie Ia dezagregare. Peştele cel m are înghite pe cel mic. C ert este u n lucru; nim eni nu se g îndeşte ss ren u n ţe la m area p ro p rieta te nu a tit individuală, cit de g ru p, ci, dimpotrivă, cei mai mulţi visează Ia m a ri tru stu ri, com panii tra n sn a ţio n a le etc. L a noi, în u l tim a vrem e to ată lum ea blestem ă giganţii industriali**. M ă. în tre b : u n p e tro lie r gig an t ja p o nez s-o fi construind într-o cadă de baie? bom bardierele am ericane ia cercurile de aerom odelism se fab rică? sondele de fora j p în ă la 8 km se pritocesc în ateliere d e flori artificiale?. D ar sistem ele d e irigaţii pe m u tic. km p ă tra ţi noi le-am inventat? D ar în E uropa de vest n u poţi oare trece d e la u n fluviu la altul p rin tr-u n com plex sistem de canale? D ar in stitutele lor de cercetări o r fi n işte bucătării cu trei oale şi cinci cratiţe?! A u şi occidentalii destui giganţi in du striali" n um ai că ştiu gospodărească! să-i C a şi cum ab eraţiile despre m ica şi m area p ro p rieta te n -a r fi suficiente, se m ai vehiculează şi altele, de politică econom ică strategică": dac-am term in at cu com unism ul, să-ntoarcem spatele ruşilor, că O ccidentul ne aşteap tă cu b ra ţe le deschise! Să a ju n gem noi, în tr-u n an-doi, să concurăm pro d u cţia P ieţei com une (că to t n e-a ad o p tat, d u p ă ce ne-a ţin u t la colţ pe coji de n u că to a tă vara)? G reu de crezut. C ert este câ pe p ia ţa U.R.S.S. putem e x p o rta totul şi ceva m ai m ult e loc destul Sn acel sp a ţiu im ens carc începe să se tre*- zcască şi to t de acolo putqm im porta m ajo ritatea m ateriilo r prim e, cu m ai m ici cheltuieli de tran sp o rt, cel p u ţ i n... In trecere aş m ai am in ti de europenizarea B alcanilor", d e colaborarea reg io n ală ce nu treb u ie negrijată. A stfel că form ula nu la noi in v en tată a in tră rii R o m âniei In E uropa treb u ie p riv ită în tr-u n co n tex t m u lt m ai larg. în tr-u n concept m u lt m ai elastic. O ricum, treb u ie să ne am in tim că şi în tre fra ţi ex istă fricţiu n i izvorîte d in d iferen ţe <le interese. Ia r In tre n aţiu n i nim ic n -a ţo n d u s la p rieten ii şi discordii d ccit in te r e s e le..., Dă-ne, Doamne, cit mal iuto, mintea românului cea de pe urmă... Iile CAUAN ŞEDINŢA COMUNĂ,i A SENATULUI Şl ADUNĂRII DEPUTAŢILOR Jo i dim ineaţa, la S ala P alatu lui, au început lucrările com une ale celor două C am ere ale P a r-, lam entului R om âniei la care au fost prezenţi 442 d ep u taţi.şi senatori. In cadrul lu crărilo r P arlam en tu lui, concluse de dom nul A lex an d ru B îrlăileanu, preşedintele Senatului, participanţii au adopta t, în unanim itate, u rm ăto area ordine de zi: D iscuţii pe m arginea - R a p o rtu lu i p rezentat de dom nul P e tre R om an, prim ul m in istru al G uvernului, privind stadiul aplicării reform ai economice şi n e cesitatea accelerării acesteia; R ezoluţia P arlam entului Rom ân iei privind inform area G u vern u lu i asupra m ăsurilor ce s im p u n pentru asigurarea populaţiei cu alim ente, căldură.şi e- nergie electrică în iarn a ;.D eclaraţia P arlam en tu lu i R om âniei la A pelul ad resat opiniei publice internaţionale, guvern elo r şi parlam entelor, organ izaţiilo r internaţionale, precum şi la A pelul către rom ânii din toată lum ea de către C om itetul E xecutiv al Sfatului F rontului P o p u lar din Moldova; >. R aportul delegaţiei " P arlam en tu lu i Rom âniei la sesiunea U niunii Interparlam entare. IntrU cît, din m otive obiective, p rim ul m iniştrii al G uvernului, dom nul P etre Rom an, nu p u tea fi prezent în ain te de ora 11,00 la lu crări, dom nul A lexandru B îr- lădeanu a propus ca - p rim u l p u n ct de pe ordinea de zi să fie d iscutat Ulterior. A bordîndu-se punctul u rm ă to r d in ordinea de zi aprobată, P a r lam en tu l a adoptat, cu m ajo rita te de voturi, rezoluţia p riv in d in fo rm area guvernului asu p ra "m ăsurilor ee se im pun p entru a- sig u rarea populaţiei cu alim ente, căld u ră şi energie electrică în ia rn a ~ Com isia pen tru politica e x te r n ă a Parlam entului R om âniei a av u t, joi, 25 octom brie, o şed in ţă de urgenţă, p rezidată de preşedintele comisiei, dom nul C orneliu M ănescu, şi la eare au p articip at liderii gru p u rilo r politice d in S enat şi A dunarea Dep u taţilo r. D upă laborioase dezb ateri şi o m inuţioasă analiză a fost ad optată, p rin ^consens, o declaraţie pe care au supus-o ap ro b ării celor două cam ere reu-, n ite în şedinţă com ună. D eclaraţia a to s t votată cu două abţineri. A PEL P a rtid u l d e U niune N aţională a R om ânilor (AUR) cheam ă m em b rii şi sim patizanţii săi, p recu m şi celelalte form aţiuni politice, să participe la un m i tin g de so lid aritate cu F rontul P o p u la r din R.S.S. M oldovenească, p riv in d lu p ta guvern u lu i m oldovenesc p en tru p ă stra re a inte g rită ţii terito riu lu i n aţio n al străvechi. M itingul v a avea Ioc azi, 26 octom bric 1990 începînd cu o rele 16 şi se va desfăşura plccind d in piaţa L ibertăţii, pe străzile: G h. D oja, G. B ariţiu, 1 M ai, Petru.M aior şi se va încheia în faţa C asei d e cu ltu ră a S tu d en ţilor. A NUNŢ P artid u l U nităţii N aţionale Rom âne (P.U.N.R. A.U.R.) Invită s tu d e n ţii.la o în tîln ire cu d l.s e n a to r prof. univ. dr. ADRIA N M O ŢIU. In tîln irea v a avea loc azi, 26 octom bric, o ra 17, fa C asa do culturff a studenţilor, tn sala C lub. Aşteptăm întrebări şi sugestii din partea studenţilor.

2 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE TREBUIA SĂ FIE UN PROCES M arţi, 23 octom brie, la T rib u nalul M ilitai- C luj, In.b a z a dosarului 99/1990,-a-a deschis p ro cesul a 10 tineri din ju d eţu l H arghita, aflaţi In stare d e.arest preventiv pentru in fracţiu n ea de distrugere in paguba avutului obştevj, u ltraj contra bunelor m o rav u ri şi tulburarea liniştii p u blice, pătrunderea fără d re p t în sediile organelor locale de sta t ţi distrugerea sediilor. Alai precis, In 13 iunie 1990, In oraşu l M iercurea-ciuc, a avut toc o m ani- festaţie prelungită în faţa sediului Poliţiei, finalizată prin spargerea sediului şi p ătrunderea în ăuntru a m anifestanţilor, cauzîndu-se un prejudiciu ev alu at la sum a de lei, d u p ă evaluările proprii. In urm a acestei fap te au fost arestaţi 13 a d u lţi - ţi 3 m inori care au fost trim işi in judecată: Este vorba despre in culpaţii: C hica Mihai,. Rarîuly Fereucz, P ortik D izso, Vâscuţă Ovîcliti, Butn-ariu M arius B udi Im rer B udi Istvan, fia lilv Ssndof, O tvos, Andra-î, Rosfris Islv.nn. Q t- vos M iklos, C rine Vilmos, Czine Tibor, V itan Dezso, Ruzsa Dezso, M oesel-g yorgy, P a tru d in tre inculpaţi a u diagnosticul de o lig o - frenie gradul I sau II, nouă nu cunosc lim ba rom ână, şase s în t an alfab eţi (după p ropriile d e d a - raţiix In stan ţa d in C luj a h o tă rit 0 B E M I. (U rm are din pag. I) - specifice dem ocraţiei p ro st în ţe leasă., Cine se află de partea cealaltă a baricadei, ridicată d e grevişti? C onducerile în tre prinderilor în cauză? D e fo arte puţine ori. P en tru că revendicările sîn t de aşa n atu ră îneît n u pot B rezolvate de acestea depăşindu-le com petenţa. A stfel se ajunge la M inister, se ajunge la prim -m inistru. De aici decurge că de o parte se află sindicatele, i a r de cealaltă G uvernul. Şi -c ă G uvernul este pe post de patro n chem at să rezolve cererile salariaţilor săi. O situaţie a tît de plină de lucruri nefireşti p e care o parcurgem. G uvernul nu este p atro n u l sistemului» econom ic a l ţării, cliiar dacă în m o m entul de fa ţă are sarcina- să joace acest toi. P robabil, de a -! c e e a.s e grăbeşte să treacă p rin. P arlam en t legile c a re să-l d e greveze de asem enea responsabilităţi, c a re să d u c a Ia accelerare a procesului d e p riv atizare a Sntreprindenlor-econom ice singura cale de u rm a t p e n tru a sedate ţa ra d in im pastu în catc se află. P ro b ab il, d e aceea G u v ern u l vrea s â liberalizeze p re ţu rile, socotind m ăsura respectivă h o tărîto are p en tru trecerea sp re econom ia d e piaţă. N um ai că lib eralizarea preţu rilo r ap are sind icatelor ca o m ăsură im posibil de acceptat In m om entul d e faţă., Este ştiut, p re ţu rile.se fo r m ează pe bază d e -cerere şi o- fertă. D ar, din m om ent ce ^ I e r ta oam enilor ce m uncesc îri în trep rin d e ri sau instituţii n e p riv atizate nu poate i i la fel de m a re ca aceea a liber în tre p rin zătorilor, prim ii se găsesc au to m at în tr-o poziţie dezavantajoasă fa ţă d e cei din categoria a doua. l i b eralizarea p reţu rilo r se adresează oam enilor în postură d c p arten e ri egali în" duelul com ercial c a re se n aşte astfcl ln d în tre p rin d erile vor fi to ate p riv atizate, o ri s e t o t fi tran sfo rm at în societăţi com erciale, atu n ci p r e -, ţu rjle v a r fi accesibile tu tu ro r. Un inginer stagiar în tr-o în tre p rin d e re d e stat, s?»ii un p ro feso r în prim ul an d e învăţă m ln t, n u vor p ălea tace faţă concurenţei u n u i b işn iţa r care c îş tijâ a e d d e stil d e te) In tr-o sin g u ră *1; sau «o u i com erciant p a rtic u la r a] cftroi c i şti* zflnjc este m a i m are dccît o n salariu lu n ar. M ăsura liberalizării p reţurilo r «a «dinei, «lin această cau ză, şl *nai «u i t in eg alităţile şan selor, indivizilor. O e aceea, sindicatele n u sin t d e acord cu asem enea Iniţiativă, accesară,. totu şi,-red resării econom iei ttobsn e ţti. Se crecms* «stfel & «tare oe aşteptare confuză, care poate restituirea cauzei la P ro cu ratu ră. A rgum entele a c e ste i decizii sîn t form ulate de com pletul de judecată al T ribunalului M ilitar C luj: U nul din principiile de bază ale procesului penal este asigurarea dreptului la ap ărare, care se rea Uzează şj p rin posibilitatea ce se oferă in culpatului. In to a te fazele procesului, de a lua cun o ştin ţă de toate acte le d in dosar şi de a se exprim a în lim ba sa m aternă, In cazul cînd n u cunoaşte lim b a rom ână. N easigurîndu-se p rezen ţa unai in terp ret de lim ba m aghiară Ia luarea un o r d eclaraţii şi la prezentarea m aterialu lu i d e u rm ărire penală p en tru cei noua inculpaţi, care nu cunosc lim ba rom ână, şase dintre aceştia nefiin d nici şcolarizaţi. Instanţa a considerat că n u s-a asigurat acestor in culpaţi posib ilitatea, d«* a se a- p ăra şi nici n u a ii fost In situaţia dc a cunoaşte cu exactitate starea de fapt, ceea ce a influenţat actul de sesizare a instanţei, încălcări care a tra g nulitatea prevăzută.in a r t 197, alineatul ultim din Codul de procedură penală. O dată c a refacerea acestor acte procesuale,- in stan ţa a considerat necesar şi a dispus com pletarea probatoriului, S. M ARJA jjenera foarte u şo r acţiu n i d e p ro test. D a r p e n tra că a a n e putem în treba la in fin it ce să facem m ai întîi, pasul h o tărîto r rărnîne cel spre p riv atizare, sp re trecerea în trep rin d erilo r Ih p ro p rietatea indivizilor. C are v o r şti să se gospodărească m u lt m ai bine decît reuşeşte s ă o fa c ă a - cum G uvernul, tra s d e urechi de toată lum ea, îm pins să facă gestu ri disperate p e n tru a ieşi din situaţia p arad o x ală în care se află. A tunci grevele vor fi în d rep tate îm potriva p atro n ilo r, care vor face în aşa fel (proba-, bil) îneît să le evite, lu înd m ă su ri de red resare ad ecv ate fiecărei situaţii în p arte. I a r pagubele produse le v o r su p o rta cei vinovaţi. (U rinar* d ia ^ a g O ttlo r d e ţin u ţi p olitici ş i P-N.Ii, precum, şi o rg an izaţii civ ice s a u d iferite p a rtid e dem o crate. F o arte bine p rim ită a fo st in terv en ţia d o a m n ă E lena F ip e rn e a, «xp e rt ju rist din laşi, a le c ă re i idei jau fast folosite şi în C hem area finală citită d e C ăîîn N em eş la m itingul d in P ia ţa L ibet tăţii de la orele A u fo st ro ti;te cuvîntări d e către m em brii m arcanţi ai opoziţiei- doam na D oina Coi nea, dom nii Io a n Lup {P.N.Ţ.-c.d.), M arian M unteanu, S iits G cza. O ctavian ISuracu, F lorin F u rtu n ă etc care au p rez en ta t id ei antiguvernam entale, cerînd cu vehem enţă dem isia dom nilor Iliescu şi R om an şi coalizarea în tr-o u n iu n e antitotalitaristă. S piritele e ra u foarte a- prinse înspre orele 19, cîn d In PRIMUL IDRIART ÎN ROMANIA F o n d at la Geneva,.în 1981, de către celebrul violonist M iha Pogacnik, ÎD R IA R T-ul {Institutul p e n tru D ezvoltarea R elaţiilor In - terculturale p rin A rtă) a lu at naştere din do rin ţa d e a * stabili profunde contacte spirituale Intre popoare şi relaţii interum a- n e dincolo d e gran iţe geografice, de b ariere politice,, etnice sau d e orice altă n atu ră. Tim p de nouă ani, p rin m anifestări pe- aproape toate m erid ian ele lum ii (Franţa, B razilia, A ustralia, U.S.A., -Iugoslavia, M exic. C hina etc.). IDRI- A RT-ul a fo st expresia unei n o bile asp iraţii a fiinţei um ane: a- ceea d e a-şi cău ta id en titatea de sin e în sp iritu al, In m arile valori cultu rale şi artistice. Pe continen tu l n o stru, IDRIARTrUl a favorizat o au ten tică apropiere şi com uniune în tre Vest şi Est, configurînd arh itectu ra in terioară a unei E urope în care om ul să-şi p o ală regăsi pe deplin dem n itatea şi lib ertatea s a î n acest dialog generos Intre V est şi E st se înscrie şi Sim pozionul in tern aţio n al din R om â n ia R enaştere şi in teg rare europeană" o rg an izat p e n tru p rim a d ată la noi In ţa ră de către A sociaţia R om ână p e n tru P ro -/ inovarea Pedagogiei W aldorf din Cluj, îa co lab o rare cu ID RIA K T- u l d in C h ato u Paris ş i _ Hnnaburg Sim pozionul va avealoc la C luj-n apoca, Jn perioada octom brie şi s e v o r desfăşura pe cîteva dom enii m ari ale cunoaşterii um ane: a rtă, pedagogie-, antroposafie, pro b lem e sociale, m e dicină, biodinam ică etc., cu conferin ţe su sţin u te d e. personalită ţi d in ţa r ă ş i stră in ă ta te. C a un corolar al acestei m anifestări cu ltu rale, festiv alu l m uzical va aduce ia fa ţa publicului clujean, în tr-o suită de n o u ă concerte, form aţii şi num e celebre, în tre care şi pe cel al fondatorului ID R IA R T -ului M iha Pogacnik. D orim să evidenţiem, de asem e nea, sp ectacolul unui ansam blu de eu ry th im ie d in C hatou-paris, care n e v a p rileju i întîlnirea cu o a rtă apro ap e necunoscută la noi. piaţă erau adunate cam de persoane. D upă retrag erea cond u căto rilo r, m anifestanţii «a plecat, ocolind sta tu ia in i M atei C o rvin s p re clă d ire a - prefecturii, cerîn d d em isia prefectului şi a p rim aru lu i, căderea guvarovilui, av în d sp e ra n ţa in tr-o noua revoluţie anticom unistă. A junşi în P ia ţa V ictoriei m ai m ulţi m anifestanţi a u în cercat dem olarea m o n um entului eroi.or sovietică, considerind p rezen ţa tancului ca aducător al* flagelului cen.unîst. P oliţia a fost prezentă prin echip aje şi scu tieri, d a r n u a intervenit. D in soclul statuii a u fost desprinse m ai m ulte plăci, aşa că începutul dem olării ei a fost fă c u t D em onstranţii, (un grup foarte m ic) s-au reîntors în p ia ţa L ib ertăţii şi au rostit o ru g ă ciune.în fa ţa statu ii Lupoaicei. Este ră u cînd o in iţiativ ă pornită pe baze coerente, şi respectîntl, cel p u ţin aparent, nişte reguli ale convieţuirii politice, se poate co m prom ite prin gesturi puerile. «DESPBE PRIVATIZARE La propunerea c etă ţen ilo r d in cartierul M ănăştur, solicităm a- p ro b area c a In localul u n ităţii nr. 54 A prozar" {din com plexul O liibjâar), ss s e deschidă o u n i tate.gostat* p e n tru desfacerea produselor specifice acestor nai» t t ţ i {legume, fru cte, produse <Je carm an g erie) U n itatea n r. 54 e s te închisă (le la în c e p u tu l lunii septembrie şl se p a re că localul este d estin at d esch id erii unui C afc-b ar {iniţiativă p a rtic u la ră ) Moi au şîntero îm p o triv a în c u ra jării acţiunii de p riv atizare, d a r aceasta să se facă în interesul cetăţenilor, cu m ă rfu ri şl prom ise n rccsare p o p u laţiei din cartier. Nici un cetăţean n u ; şi-a e x p rim a t opţiunea p en tru deschiderea unui cafe-bar, în tru clt în cad ru l com plexului.o lim pia" funcţionează un-, restau ran t care serveşte cafea şi o u n itate Cofetirie-cafen ea. P ropunem c u această ocazie ca am atorii de- u n ită ţi, com erciale p a rtic u la re s ă f ie în d ru m aţi să dcschidă m agazine cţj m ă rfu ri de stric tă nccesi:.ate p en tru popula ţie ţi i n a c e s t caz poi vom fi receptivi şi îi vom sp rijin i, d a r cafen ele }5.«egoşerii sin t deja de prisos*, _... A sociaţiile de lo c a ta ri Micr 2 M ăn ăştar, str. M ebodhjţi. M oldovcaim Inau g u rarea ID R IA R T -ului va avea loc dum inică, o ra 17, î» Sala studioului A cadem iei de m uzică G. D im a \ p ro g ram u l cuprin zln d conferinţa: D inspre - fiin ţa carpatică spre su fle tu l planetei şi concertul su sţin u t de M ihai Pogacnik (vioară) şi D idre Irons (pian). M an ifestările zilei de lu n i se vor desfăşura Irice- -pînd c u ora 9, la C asa U niversitarilor, ele cuprinzlnd conferin ţe şi concerte. In după-am iaza bilelor de lu n i şi m arţi, de la o- ra 16, s e vor desfăşura cursuri pe grupe de lu cru ri: pedagogie, m edicină, eurythim ie, antroposophie, biodinam ică, Brganism social, pictură. B ilete şi abonam ente la m anifestările program ate, precum şi a lte inform aţii, se p o t obţine la secretariatul ID R IA R T- «lo i d in strad a E. d e M artonne n r. 1, telefon , care funcţionează cu urm ăto ru l program : vineri Intre orele 15 17, sîm bătă în tre orele 10 13, dum inică în tre orele M aria FLORESCU O- a ltă «ie r e a r e neagră. M olt n eag ră dccît s-a r fi «ştep tat «4 m ai pesim ist d in tre n o i. F ra c ţie to a te echipcle sin t d e pe a- cum elim inate. D ar şi scorurile : sîn t incredibile: 0 3, 5»0, 7 8, uri 0 0, nici un gol înscris, 15 prim itei M ă în treb a c u m p en tru ce s-au ju c a t m eciurile lor în d ev an s? P en tru ce cam pionatul este o n eîn treru p tă devansare, a- m înare, reprogram are, o ogradă p riv ată a Stelei ţi a lui Dinamo, care fac ce vor, iau ju căto ri de unde vor şi clnd vor. S teau a, d u pă ce an i de zile, în tre alte p e r form anţe, a d istras o serie -de echipe, o face şi acum luindu-i pe Sedecaru, pe D v. L azăr, pc S tan, pe M anteann {de la.j oli" Iaşi) pe P opa (de Ia C onstanţa). Spun a -distrus şî voi d a exem ple: cînd D udcadam, Itoloni. m ai în ain te lovan şî Stoica, apoi S<ln. g.aciu ţ5 Lăcătuş, s a Iost lu aţi c- ^ îip e le 4hi Tg. Mureş, A rad, O- ra d e a. R eşiţa, Galaţi- s-au- p răb n jit şi nu şl-au m ai revenit nici p în ă azi, ia r FCM B raşo v.vupra- Tieţuieşte eu- m ari eforturi în. A". Dincolo, Dinamo- a dem olat C orvinul^ ia r în această toam nă î- a crescut" pe C iiercgi. Selym eşi, D am aschin, P an ă şi atîţia a lţii. A şa cura p e v retnnri ţara, zicea o revistă foarte Tevoluţion a ră atu n ci, «ra cabinetul de la - cru al preşedintelui odios, divizia A este, cnm spuneam, e- grad a, m agazia de m în ă a celor două echipe ce iau cu schim bul titlu rile de cam pioană, căci au nn spate şi azi b in e a s ig u ra t A- poi, jucătorii rom âni d c vîrf au io s t lăsaţi să plece ca la m i ting, încolonaţi, sp re toate zările cc prom iteau an p um n dc d o lari. Şi cei vîrstnici, d a r şi cei fo arte tin eri. d e m ira re atunci că nu m ai avem resurse, eă n u m ai sîntem com petitivi? fn tim p ce la S p orting L isabona joacă 7 in te r n aţio n ali portughezi, u n u l sîrb, an u l au stralian, 2 b razilieni şi Iţi 4 brazilieni nein tern aţio n ali, la T im işoara joacă doi de PAGINA î FESTIV A L U L F IL M U L U I f r a n c e z F O R J A D E S T IN U IU I F estiv alu l film u lu i fran cez a contin u at cu J c a n, fiu l Florettei şi Manon a izvoarelor, de fapt două p ă rţi ale. aceleiaşi p oveşti, sem n ate ţi regizate dev C lau d e B ă i, Cele două film e p re m ia te eu p rem iu l CEZA R 1987 (O scaru l francez) p re z in tă o d istrib u ţie de m a rc ă Yves Montând, Gerard D cpărdieu, D aoiclle D u teii, M arcel P agnol cte. E ste o m elod ram ă frum oasă, u n film tra g ic care poate s â capete u n p u b lic larg p rin d u re ro a sa fu ziu n e a d reptăţii şi a n edreptăţii, p rin se în b alan ţa iu h irii p u re. D estinul cocoşatului fiu a l F lo rettei. J e a n Cam oins, un c u ltiv a to r genial, care m oare distru s d e lip sa izvorului Ju rat d e can aliile Ugoliri şi C dsar (aparţiriînd n e a m u lui glorios şi decăzut n u m it Soberayn) v a.fi ră z b u n a t de fiica sa, M anon. - : " Poveste în cu rcată ş i tristă, fo a r te educativă (poate p re a ) în care d estin u l n u este (uitat, c a p e cete a vieţii. D orin SERGHIE doliu! la- Sînntieolsul M are, 3 dfc l a M oldova V eche şi-u n u l d e la Jim b o - lia. E chipa «rep u rtat, a n succes d e prestigiu, p rin zin d p e p icio r g reşit p e A fletico M a d rid, d a r a capotat cum p lit ta L isabona..v eţi spune că şî nem ţii şi englezii şi danezii ex p o rtă ju căto ri. H ar cîţi im portă, a ş în treb a eu?!! O r " noi d o ar exportăm!! N oi stăm bine d o ar la capitolul u ră ri, c a re le facem ziua şi noaptea şî la declaraţii p rin care n i se spune, şablon, că ju căto rii vor face to tu l, că sînt m obilizaţi to ta l, că sîn t ferm h o tărîţi să sc califice. Nim eni nici în tr-o d ecla raţie n u spune că v rea să p ractice u n fotbal m odem, elegant, să im presio- / neze p rin ţin u tă şî m u n că. De unde şi a tîte a cartonaşe şi elim inări. P opa a p rim it u n carto n a ş roşu p e n tru indisciplină, p en tru eă a sta t in u tif, ca u n Plop, în fa ţa miijcii. L ăcătu ş» -făcut o în d v a la fel. I a r dacă drepţi «întem, să re c u n o a ş te» c i M untcaiia tr e b u ia elim inat p en tru fa u ltu l g raso lan, d e tip - G ura H um orului, c a re l- a scos d in teren- p e ad v ersaru l său. R ezultatele din u ltim ele m iercuri reflectă S tarea fo tb alu lu i nostru, a conducerii lo tu rilo rn a - ţionaie, a fed eraţiei. N oi n u ştim ce sta tu t a re ş i cin e Jucătorul de fotbal. F e d e ra ţia este u n a de operetă. N u cred c ă a re dom nul itliioea S an d u valoarea, ex p erienţa şi fo rţa de n conduce -o a* sem enea in stiîn ţie. Ca să în ţelegem m ai bine dezastrul, a r trebui să facem un in v e n ta r, să vedem ce ju n io ri ţ i pitici a u echipele -divizionare, ce bază m ate- r ia lă, ce an tren o ri, cc conducă- to ri au. A ltfel, vom aştep ta viitoarele ed iţii a cupelor şi a cam pionatului m ondial d o a r cu sacul de u rări d e succes. In fotbal u rările şi an g ajam en tele sîn t "ca flo rile. la catafalc. M m gîie ev en tual, d a r n u a ju tă la nim ic! V iorel CACOVEANU PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE. H A N D BAL, fiu p laj h andbalistic, dum inică, 1n Sala sp o rtu rilo r: o ra 9: A rm ătu ra E xploră ri D eva (D rm ia B" manctllin); ora 10:,U G.U.G. Uni- FOTBAL. Duminică, de ia o- versitatea C raiova - (Divizia.A* ra 15. p c stadionul Municipal" m asculin). va avea loc partida dintre V* TEN JS DE M A SA. î n cadrul şi Gloria Bistriţa, din cadrul e- p rim ei «-tape a D iviziei A" (fem inin), Sîm bătă, -de- î a. o rele 9 ţi tapei a Xî-a a Diviziei ^AM. Tot duminici, dc la «ra 11, înt pro-. lfi, în S ala sporturilor, se- d isp u eî-amate- două partide din cadrul tă p a rtid a -dintre Q -SM : C luj ţi D iviziei C scria a Xl-a: Elcc- C.S. Araci: trometal bietei m Al ud {teren VOfcMa Duminică, c u începere de la ora In Sala Someşeni) şi C.U.G. Minerul Lupeni (teren cartier Gheorxbe-.sporturilor, se lnlîinesc divizionarele., T masculine- «U ) /, Explorări. si Minerul era$ Dr. Petru Groza. BASCHET. S lm bflti. te ora 10, ha S a la spes-turilnr. p artid a tem inină de D ivizia B d in tre.w - II şi «.Ş.S. V oinţa B ucureşti.

3 PAGINA 3 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE DAM DEŞLIU PAR (II) Legea d re p tu lu i de a u to r practic n u s-a m odificat. *n schimb» cam în u ltim ii Zece an i, a tît ed itu rile cl! şi re v iste le nu m ai puteau p lăti. îndeosebi poezii» d ecît Ia m ediu, cu ra re excepţii. P e de a ltă p arte, după 1960 n u îţi m ai dădea m îna sâ versifici cu grosolănie despre tovarăşul plan.1* şi despre S cînteia luptătoare* (hi?te poem e" ale lui. D eşliu ch ia r aşa se intitulează: C întec p e n tru tovarăşu l P la n *...-J. Poezia devine altceva, Deşliu p ierde pasul, poziţia şi. firesc* banii,.deşi "m u lţi ani în că ră m în e a -s u rs ă im p o rta n tă d e v en itu ri îm p ru m u tu l de Ia Fondul literar. N ababului d e odinioară. i se a ra tă spectrul sărăciei. O vrem e, însă, cit F ondul pom pează norm nl, stă liniştit» ocupat m inorm înteza -trecutul l n deceniul opt, nepu în d u -se baza -pe nim ic, r i d g in d să se agite. Mai n v îlt. p u n e el însuşi u m ăru l Ia noul cult al perso n alităţii, că d o ar experienţă avea. ŞL o -face,.«*» r>«re; cel m a i radical. la ta o p oezie publicat? In tr-u n volum om agial 1a. an iv ersarea a 60 d e ani de Ia n a şte re a dictatorului. F ără n ici un pic de je - ă, ziu a acoasa nefastă e ra propusă, d re p t în săşi ziua naţicm ilă.a R m ânfel C e să m ii.vorbim d e am ărîtu l vizîonarism " din fin a l.-ş i ăsta se tntîm pla In tr7un.mom ent în care nu se poate spâne că in te fiţiile I u i. C eauşescu n u deveniseră clare în psiftîca cultiirală: Jg ziua ţarîî-ntregi aceas â zi. f Sim bolică, solem nă sărb ăto are: / Ş aizeci-de flam u ri s e în a lţă -n soare /, S p re slava scum - cx^ noastre R om ânii. 7 C u inim i înflorite-, u n p o - por T em einic - m area Inim ă şf-0 cîntă. f în crederea, sp eran ţa netnf rîn tă, / în d ru m u l to t m ai Iara spre v iito r. /. A tă rii-i îiu i-a c e a sta şi va f i / L a fel-,p rin eculaxe generaţii, t C ît dăinui-vor O ltul ţ i f a r p a ţii / Ş i slava com unistei Rom ânii". -Nu ştia d acă DeşIIlr a creztit în la v a com unistei Rom ânii*, d a -, cu sig u ran ţă, n u a p u tu t; pricepe cun# de C eauşescu, pentru., o asem enea linguşitoare.vmbţţ(>,.p ro o ro cire, n o are n ici Uh stro p tie generozitate. U n cîntec* neonorat li va fî Înfuriat teribil.. Acum, In tr-a d e v ă r, xai m a i av e m.-nimic de ; pierdut.. G loria* foarte şifonată trebuie- refăcută în alt plan. -p e un fc o d -de boemâ. prelungită, scriito ru l îşi d ă demisia- din p a rtid, gest care II ; *onorează, fă ră îndoială, d a r p e n tru care, p a ra doxali, M i i face nimeni nim ic. D isidenţa* lui este dezam orsată, probabil ch ia r p ro tejată, tocm ai d e tre c u tu l său glorios.*. C îţiva ani m ai tîrziu, cînd c o rab ia e pe scufun:îae; ii scrie lui C eauşescu o seri-o are de protest, după c a re ii este interzis d re p tu l Ia publicare, li răm ăsese, totuşi, cel de a se exprim a oral o- făcea cu v îrf şi îndesat. S ă fim 1 bine inţeeşi: n u esle v o rb a aici de a-i d iscred ita pe d i idenţi. P uţini scriitori a u avut c u ra ju l să.protesteze p e faţă. ă zicem oficial, îm p o triv a -lui Ceauşescu, D an De>liu fiind u n u l d in tre aceştia. N um ai că, din p ic a te, protestul său n u a v e a aproape nici un p re tigu. el venind din p a rte a copilului poate cel m ai r ă f â ţâ t al com u n is m u lu i P e t e- altă p a r e, e l r ic i nu viza sistem u l ea ata re. S e iscarea cu pri.ina m arca în. fo d n işte revendicări. I r m od autom at, expeditoru l ei recuno.tea au to ritatea destin ataru lu i. T rim isă m a i devrem e, nici nu e ra ex clu s ea C eauşescu să fi a sc u lta t necazurile lui D an IJesPii. D ar problem a e.alta: dacă scriitorii il acceptă ca p e unul. d in tre lid erii lo r (nu ştiu ce fu n cţie a re la îln iu - Tiea S criitorilor) îi priveşte pe ei, num ai ca în tr-o perspectivă m ai am p lă p a re in d ecen t ca un om cu o asem enea biografie spirituală" să facă o rd in e,în c u ltu ra rom ânească. C ine a fo st obligat să-l fnw-ţe în şcoală pe D an D eşliu Tn focul lui B laga, V oiculescu sau P illat nu: m ai poate fi încă o d a tă p ă c ă lit; c u -a tît m ai m u lt cu r i t poetul nici nu n dovedit m are lucru după m om entul lui, d e v î,f _ şi e p u in prohab 1 ~â a ib ă v re o carte* e x trao rd in ară p rin sertare. M ia p ro b ab il e eă i-a ră m a s în continuare- doar cu raju l revoloţionar*. De altfel,.am văzut câ i-a scris ţ i p reşed in te lu i Ton Iliescu d a r acum s-a în v ă ţa t m in te ji h u a.mai în cep u t cu linguşeli. Stalinism ul orig in ar s-a rec ic la t C a a d ev en it vom v edea. O ricum, deocam d ată, în dubla : calitate de io st şi d e d izid en t cred c i o duce bine. A ceasta o ş tiu m a i bine. colegii săi. : Iu lia n T. KlCQLA E -S-â n ăscu t toam na, în octom b rie, ia r ariul viito r Iaia De- m i ^ va in tra în C lubul cen ten arilo r"... Iaia D em ir* i-au zis, rebotezîridu-1, cei,ce-l consid erau vlahlm " şi-i în ch id eau Iio rţile şc o lilo r. O sin g u ra zi n -a a v a t b u cu ria de a în v ă ţa p rin şcoli., N ici în o răşelu l Se- leş, azi pe undeva în G recia, acolo u n d e s - a născut, nici p rin D ardanele, unde l-a u a ru n c a t valu rile şi necazurile. E arom ân D u m itru Ia n u la, cu ră d ă c in i străv ech i în M unţii P in d u lu i., A rom ân, eu inim ă cu rată, caldă, vtbrfnd m ereu pentru l C etăţii, a deschis o lâptă- rie, d in care, destul de repede, n u i-a m ai răm as decît am in-. tire a u n o r pagini d e bonier, p u rtîn d ştam pila lăp tăria B alc a n i A venit apoi vrem ea să lucreze ca m uncitor n ecalificat la V itadulci*. ia r d e vreo trei decenii, e pensionar. A re şi u - m or cîn d îţi spune clştig u li vreo zece m ii... a n u a li Casa Ian u la, cele d o u ă cam ere d e epocă d e p e stra d a -U- niv ersităţii nr. 8, e u n a p rim i toare, m ereu deschisă oaspeţilor. C ei m ai m u lţi sîn t u n iv e r sita ri: vin să v ad ă isto ria pe La Mulţi Ani, Dumitru lanufaf tr u R om ânia, pe c a re n -a m at p ărăsit-o. A ad u n a t şi p ăstrează în su flet a m in tiri p e c a re nici fan tezia n u le poate in v e n ta : a fo s t com batant în a rm a ta im p e riu lu i otom an, p ârtieip în d la cam paniile- d in M esopotam ia şi d in G aucaz; l-a cunoscu t pe A ta tiirk ; a p a rtic ip a t la a l IX- le a război b alcan ic; a deschis cu proiect e la b o ra t d e fiica lu i D elavrancea c o fetărie la B alcie, u n d e avea şi o m oşie v ecin ă e u P a la tu l R e g a l; şi-a e x tin s afacerile, cu m p ărîn d şi p ă m în t, prin. B asarab ia; a tră it îa cea m a i în a ltă tensiune, d ram ele d e acum o ju m ă ta te d e veacf şi p ierd erea B a sa ra biei, şi a C adrilaterttlui, şi a T ra n s ilv a n ie i..,. La cap ătu l dram elor d e -a tu n - ci, a lu a t dru m u l C lu ju lu i, cu sp e ra n ţa că-i v a p u rta noroc. N -a fo st să fie aşa. P e n tru o vrem e, în tr-u n subsol d in cenviu. V m să discute d esp re viaţă. I a r el, «Iaia D cm ir", cunoscăto r a vreo şase lim bi, om c a to ate lecturile Ia zi, este- în to t d eau n a u n in terlo cu to r d o r it D in acest colţ d c pagină. Ia prag u l in tră rii în C lubul Centenarilor*, Ii trim item n n b ra ţ d e flo ri şi rom ânescul La m u lţi ani!* Şî, m u lţu m iri pentr u superbele sale gestu ri: sp re n eu itare, ca şta fe tă sp re viitorime-, a p la n ta t saţi va p la n ta s te ja ri şi p ru n i în puncte d e m are v itra ţîe în sufletul să u în cu rte a casei sale, mon u m en t istoric, la g ru p u l statu a r Şcoala ardeleană* şi Harta, Cloşca şi C rişan*. Ia S tu dioul d e R adioteîeviziune ş i la T eatru l M aghiar. In v re m e ce «V atra R om ânească* s e pregăte ş te s ă -î sărbătoreasca. ; A şa cum s e cuvine. (CJ\T.) : Misiunile familiei Ovari... N u e o poveste in v en tată, ci una. adevărată. N ici num ele -nu e aîîu i. unui sim bolic, d e vrem e ce povestea". tristă t ~ e una adevărată. U na d eja tre c u tă în penum bră, d a r c a re a -zguduit C etatea în u rm ă cu vreo d e an i, toam na, in vrem e de Dic- - ta t, atu n ci cîn d p este C luj era suverană cizm a rusească..., Povestea a m auzit-o d e m ult şi de m u lte o rl A m cunoscut şi -am ascu ltat m arto ri oculari, fîe-.care în trebîn d u -m â cam aşa: Ei, - doam nă, d e sp re a sta a i cu raju l să scrii"? vţ R ecunosc, n-am a- vvut, d a r am. a d u n a t m ereu alte s i-a lte in fo rm aţii care niciodată - n u se b ăteati c a p in cap. S e com- -pietau,. Ju m in in d "1 d e stin u l, fam iliei O vari, u n a predestinată jocurilor politice din acest veac. tu lb u re şi tum ultos. C ine a fost O vari? U n cam pion al şovinism ului, g ata orieînd să îm plinească idealul d e a goli A r-. d ealu l de rom âni. C a şi în zilele. noastre. In tre destu i alţii, individul ce răsp u n d e _la num ele de Dobay Ista v a n l Sau, altu l, ia num ele d e L âszlo T okes. pastor-tu~ rist în lum ea ; largă, cu osebire prin. C anada, d a r m ai a le s p rin Ţ ara B udapestei, acolo unde se află S fîntul O racol. A av u t dom O vari şro -fa m ilie, ia r de locuit, a locuit pe strad a M oţilor la n u m ăru l 15., O casă care m ai dăin u ie şi azi. n e a tin să în că de fu ria sistem atizărilor. Locul unde s-au în tîm p la t crim ele din acel o cto m b rie F am ilia O vari n-a fost fi-te cine. El, O vari. bărb atu l, a fost profesor şi s-a cocoţat în politică p în ă la rangul de prim ar. Ea. fiica, avea h a ru ri aparte. E ra fru m oasă, focoasă, un d ra c d e fe m eie, altfel n tt spre e a s-ar -fi în d rep tat cea m ai grea m isiune polh ico-teritorială: s-ajungă în patul contelui Ciano, ginerele lui M ussoliriit. Eli. B aba O tfari um bla d estui.şi p rin mediile- ro- Jnfirtcşti ; d e Ijt Roma, făcînd des- tu i cym naft contelui, d a r şi fă- cîn o ijjjl m o to riile bine-nvăţate-. Paaţer " B aba O vari m ai tr ă ieşte. Poate, n u Sâ m ai fi ajuns vreodată acasă, pe M o ţilo r1nr. 19, la C luj? Vecinii n u ştiu. Ştiu d o ar a tît: eă-n toam na anului. 1944, in c a sa fam iliei O vari. -.tn plin ă noapte, au fost a u z ite /fo cu ri de arm ă M ulte. P o ate zrce, poate douăzeci si ftinci. Nimeni nu Ie-a n u m ărat în cllpele îlcc- l«a de groază; Ia r In- zoh i; dim i n eţii, e ra d in n o u lin işte: gropile d ia g răd in ă ascu n d eau deja. ca- ; davrele. Cîte:? C am şase, d u p ă : to a te p resu p u n erile. C îteva doam ne, ci.ţiva dom ni, in v ita ţi la u n m a re ospăţ al p rieten iei h o r- thysto-ruse care se-n firip a ln z ile le. acelea, p refig u rîn d ; zodia sp re care urcam.. Zăcea în g ro ap a aceea rece şl n efericitu l d e-o v aril E l,-cel care lu p tase a t î t,d e m u lt p e n tr u îm- plinirea visului sfîn t d e a recuceri A rdealul. -Plecase în 1919 cu u n ju râ m in t sfînt: să v in ă în a p o i cîf se poate de repedej P entr u carp, din in im a, U ngariei, n-a făcut d oar p la n u ri. A. in c ita t a - alergat, p rin, lum e s ă convingă. fot universul câ A rd ealu l a. fost, d in to td eau n a unguresc, a acord a t.co n su ltaţii ju rid ic e gratu ite. O., doam ne, ce n -a făcu ţi De ce plecase atunci, îh a n u l l 919 şi n -a ră m a s c u atitea su te de m ii d e unguri cinstiţi acasă, în oraşu l, lu i? Ş tia e l de ce: şi p en tru ce ^realizase", d a r şi p e n tru proiecte" t C ine era dom nul O vari? J a ris t de m eserie! Ş i-se cred ea ş i m are specialist In lu m ea re la ţiilo r intern aţio n ale. ora o rie n ta t.,0e aceea invitase acasă la el, pe stra d a M oţilor n r. 19, a b ia in s talatele auto rită ţi d e ocupaţie. Voia să Ie asigure c ă m ag h iari- m ea e de p a rte a lo r, ad ică a ru şilor. Gă orien tarea m aghiarim ii a fost din totdeauna sp re răsă-~ ritul-roşu, evocînd cu d u re re căd erea regim ului B ela K u n, răp u s p rin intervenţia b ru tală, anticom unistă, a rom ânilor. Aşa a fost sfîrşitu l m esei copioase-, cu cele m ai b u n e vinuri şi frip tu ri, oferită în s e a ra aceea d e octom brie 1944 de nefericitu l O vari, în vrem e ce p e a iu re a B aba O vari tră ia a lte a m a ru ri, azvîrlită din p a tu l contelui. De ce s-or fi slobozit, to tu şi, gloanţele? U nii zic - că v in u l incitase p re a m ult p asiu n ile... P o ate m asa din beciul clăd irii, m a rto ră la evenim ente» a r m ai putea sp u n e ceva. dezgolită d e borcanele de castraveţi şi d za cuşcă, sau d e sticlele ce o îm povărează. P o ate rudele su fletelo r azv îrlite în n o ap tea aceea în g ro ap a com ună. Şl totuşi, cazul n -a r treb u i co n sid erat clasat. E. la u rm a u r mei, o lecţie p e car«* isto ria n u trebuie s-o ignore. O lec ţie d esp re m isiunile unh fam ilii Mărioara STANCU ENE C 0 M F E S 1 M L E LU I M E X Â N D R I Î M 0 V I E V ( V I ) UN R Ă ZB O I M O N D IA L RA TA T M ulte even im en te ş i procese ale lu m ii de astăzi a r răm in e n e în ţe le se d acă n u lu ă m în consideraţie u n f a p t c ap italr om em rea a e v ita t p e m u chie de c u ţit u n răzb o i m ondial. In p rin cip iu, războiul tre b u ia s â a ib ă loc. In să om en irea nu. s-a deb arasat în că d e sechelele în sp ăim in tăto are ale R ăzboiului a l D oilea, cînd a fost, d e ja, trau m atizată de team a _ co n secinţelor prev izib ile a le u n u i viitor conflict n u c le a r. Ş î războiul n -a a v u t Ioc. S-a resorbit fă ră a fî rezo lv ate problem e care s-a r fi d eclanşat şi fă ră a fi lich id ate m otivele care ge-- nerează ră z b o iu l A m en in ţarea cu recu rg erea la a r-.me n -a d is p ă ru t; înf:ă acu m este v o rb a d e un alt conflict, n u d e cel r a t a t P r sblema că războiul m ondial a fost r a ta t nu doar a n in a t este că âu fo st lichidate arm am entele prevăzute p e n tru acest răzb o i care n -a m ai a v u t loc şi care, deci, s u răm=is nefolosite. S în t acum înlocuite cu a rm e noi. c a re corespund concepţiei războiului viitor. T oate p u n erile în scenă m o n tate In ju ru l lim itării şi red u cerii arm am en tu lu i n u fac decît să cam ufleze reîrrarm area deja începută a ad- ver^arilor p o tenţi li. -. Şi m ai elocventă însă e ste term in are^ tendinţei de regrupare a forţe o r în lum e: In perioada de - p-egătire a război? îuî r a ta t dividerea îh două lagăre er-> rfem in ^ntă; conflictul nem aiavînd Ioc. a- ceastă re c ru p a re nu^m al are ro st şi d iferen ţa dintre sistem ele îo eiale si-a p ierd u t din im portanţă. CRTZA COM UNISTA C onsecinţa cea m âi im portantă a războiului -m ondial ra*at şi a - prelu n g irii perioadei de pace este c criză p ro fu n d ă şi m -lt-frirm ă în U niunea Sovietică şi în celelalte ţ^iri com uniste. Ea m ocnea îa sfircitiîl perioadei breînevîene si s-a d eclarat su b G orbnciov. E a nu-şi are originea în crim ele stalini-ie şi nici tn nerozia brejneviană. ci în p ro cesele obişnuite in te rn e proprii sistem ului social din U.R.S.S. P lan ificarea a g enerat an arh ie econo- m că. to t aşa cum conducerea centralizată a făcut ponufafja nesuvprnabils. tar spiţlar^a crejerelo r ideologice a p rovocat dem oralizare şi c in is m... C reşterea şî în răd ăcin area com unism ului e ste însoţită de p ră b u şire a p ro p riilo r iu i tem elii. G orbaciovienh a u fo st adm işi lai p u te re p en tru a o p ri criza crcs- c în iă. N u n u m ai că acţiunea to r n -a oprit-o, ci, dim potrivă. a co n trib u it Ia acceierarea şi aprofundarea ci lz e i V ia ţa ţă r ii a ieşit de^sub c o n tro lu l p u terii. "Eu c re d că e p rim a criză specific com unistă din i^ tn re. E a înglobează to ate sferele societăţii; s-a n ă sc u t din a p a riţia u n o r dezechilibre flagrante^ în tre d iv ersele p ă rţi ale sistem ului, în p rim u l rîn d în tre p u te re şi ro rtu l societăţii, în tre fnstituţîilesti* prem e şi re stu l a p a ra tu lu i puterii. în tre in stan ţele care guvernează econom ia şi diferitele sectoare ale producţiei, în tre ideologia, statu lu i şî starea ideologică reală a populaţiei. O criză a relaţiilo r sociale de bază ale com unism ului. C ît d e sp re de* ~fectele m odului d e v ia ţă com unist, conducătorii încep de aci în a in te şă vorbească deschis despre ele, ch iar cu o p lăcere m asochistă, defectele adîncin- dii-cf. în u rm a crizei. Dasi se În trezărire încă de p e vrem ea lu i B rejnev, conducerea so v ie tic ă n u e ra deloc p reg ătită s-o înun.pine, fiin d că lip sea o înţelegere ştiintifică a com unism ului şi a societăţii sovietice Ş tiinţa econom ico-socială s-a dovedit incapabilă să p ropună fu n d am en te teoretice perestroikăi. B agajul tcoreţic aî gorb acîo v îen ilo r s-a fo rm a t plecînd de_ia ideile fu rate criticilo r la ad resa soc;etăţii sovietice, d e Ia observarea superficială a m odului de v ia ţă occid en tal şi d e Ia îm p ru m u tu ri de doctrine econbm i- - ce s; so ciale d in O ccid e n t N ici o idee originală. C riza fiin d specific co m u n i-ti. a r fi tre b u it Să fie d e p ă şită cu m etode com uniste corespunzătoare. In să conducerea ţă rii îşi pierduse în crederea Ia ac(-«tf» m etode şi se tem ea ca ap licarea lo r să no r ezvăluie to tal esenţa com unism ului. S -a încercat aşad ar o fo rţa re a societăţii sovietice la a deoăşi o criză com unistă p rin m etode occidentale G or-. baclovjem i n a credeau, fnsâ câ Iucrur-le v o r ajunge a tît d e d e p a rte. S pe au să Joace deschis si prom i ţăto r, p ă strîn d controlul asupra evenim entelor. N u m ii că evenim entele, scăpate d e sub control i-ati silit ă m e a rsă m al d e n a rfe ^ccît prevăzuseră. T repta t, in iţia o rii p e re s t oikăi au devenit u rm ărito rii e t ( ln rom âneşte de Ileana l Tlm u) Preocupaţi de problemele transilvănene N im ic din ceea ce se petrece ln T ran silv an ia nu ne. poate lăsa In d ife re n ţi..ia r o pub licaţie preocup a tă. de p roblem ele tran silv ăn en e In ansam blul lor sau în m anifestările, lo r p a rtic u la re ne reţine din.capul locului aten ţia. E cazul periodicului «Fapta tran silv ăn ean ă"^ ce poartă pe frontispiciu însem nele P artid u lu i D em ocrat al M uncii, d a r ca-, re, " p r in p reo cu p ările d e larg interes, depăşeşte cadrul re la tiv lim ita t a l propagandei d e p artid (se poate re p lic a, şi eu faptul că platfo rm a-p ro - gram a P.D.M. e su ficien t d e cuprinzătoare, Im - brăţisîn d p ra c tic to t c e a re contingenţă cu m unca). N um ărul pe octom brie, destul d e eterogen, ne propune, în ce p riv e ţte rev irim en tu l m ult aşte p ta t al redresării econom ice a ţării, o: co nvorbire cu dl. Io n H adnagy. v icep reşed in te al A sociaţiei Profe- sionaje L ib ere a M icilor M eseriaşi din ju d e ţu l C Iaj.; avînd ca tem 3 stim u larea p riv atizării. C u toate d ificu ltăţile şi inerţiile ce în tîrz te încă p rivatizarea, îm p ied icin d u -l înscrierea p e u n făgaş pro d u ctiv şl p ro fita b il, interlocutorul e optim ist şi form ulează c h ia r proiecte am biţioase, cum o r fl cel al "unei Ftederaţif a p ro p rietarilo r (se înţelege, în tre p rin z ă to rii în peste 20 de Ju d eţe ale ţă r ii P riv a tiz a re a este u n proces irev ersib il p en tru ţar a n o a stră şi p e n tru to ate ţările est-europenc*. a - firm ă d in su l, şi noi sperăm fn ireversibilitatea fap telo r, a c a d ru lu i legal care sâ conducă m ai ho- tă r it sp re aceasta. P ro m iţăto r ca tem ă, d a r Inc3 în stad iu l de g eneralităţi este articolul C onflictele coîcctive d e.m uncă, u n seria l ce va avea, probabil. tn vedere, şi o n ecesară analiză a fenom enului de la n o i In m o m en tu l d e faţă. P e n tru cititorul in teresat, m ai sem nalăm articole (ş i problem ei). cum or.fi.-d e ce pleacă ev reii? (desigur, nu num ai cil). R econcilierea r u studenţii, L nm bada prostituţiei clu jen e, te s tu l polem ic Rom ânia m arc" po form at m ic". O m en ţiu n e aparte articolului de atitu d in e R om ânia în lum e, despre un album Clujul* a p :trn t în stră in ă ta te, vădit tendenţios, d a r şl despre g ra v e c a re n ţe editoriale rom âneşti. A utor: C onstantin C u b leţan. CD.8.1

4 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE j PAGINA f CINE PE CINE PĂCĂLEŞTE? * C lujenii care um blau cu divers nopţilor nedorm ite, p en tru a gă e treb u ri prin ţâră apreciau că si soluţii să aducă $i să vîndă în m ulte judeţe aprovizionarea m arfă. A m asistat recen t la o Cu produse alim entare este mai discuţie avînd ca problem atică b u n ă decît -la noi. Mergeau la com erţul cu produse alim en tare B istriţa. Oradea, Tim işoara, în în perspectivă im ediată Deşi Ia a lte oraşe mai m ult sau m ai puţin apropiate pentru a cum păra cipat, m -am convins şi de aceas astfel de în tru n iri am m ai p arti cele necesare traiului zilnifc. N-am tă dată câ se trişează. Fiecare î n sta t noi cel mai rău sub acest cearcă să-l păcălească pe celălalt, aspect, d ar nu avem m otive de care la rîndul lui se face că s-a a ne m îndri că alţii stau mai rău lăsat păcălit; cifrele care se prezin tă sînt spectaculare com para decît noi. Ne-am pus adesea p ro blem a: de ce la noi aprovizionarea tiv cu realitatea. populaţiei este aşa cum este, în tre b a re a care se p u n e este ndică sub nivelul altor m ari oraşe, a altor Judeţe. leşte? în trep rin d erea X pe în tre - urm ătoarea: cine pe cine păcă Răul îşi are rădăcinile în u r m ă cu foarte mulţi. ani. cînd p rio rităţile în judeţul nostru erau prindoreav? Nu! Am bele încearcă să păcălească au to rităţile mai puţin versate în ale com erţului, altele sau. altfel spus. cînd în iar în fiţial păcăliţi sîn t cum părătorii. mod exagerat apronpe toate forţele sau erau concentrate spre E ad ev ărat că nu avem în "judeţ obţinerea unei producţii industriale cît mai mari şi a construi cît produse; d ar se pot găsi în altă suficiente resurse p en tru anum ite m ai mult. Ce a reprezentat dez- parte. C onducătorii de in trep rin - voltarea galopantă a industriei şi dpri Ie ştju îns;1 b iro craţia, conconsţriictiilor: supraaglom erarea servatorism ul şi. nu în ultim ul m unicipiului Cluj-Napoca, inclu- j*înd com oditatea, devin stavile siv cu oameni veniţi din alte ju- de netrec t Ce-i de făcu t Cînd deţe. aţe tării,- locuinţe făcute ca vom ajunge îa un stadiu avansat sa fie., fâcute, despre confort al economţei de p iaţă nu vom. R ecent, aţi participat la şî arh itectu ri ce sâ.m ai vorbim, maj* face analiza la p rim lrie sau B ucureşti, la C onferinţa N aţion vedem acum Nu e rău că avem in d u strie şl locuinţe, dar nici nu prefectură pe această tem ă. Dar. ală-a U niunii G enerale a Pen s-a ncordat atenţia cuvenită caiitatii, condiţiilor de muncă şi viaţă. Aşa a fost, am m oştenit o zestre însem nată la care cu mic cu m nre toţi am contribuit. Să nu neg3m c p am făcut pentru că este rodul trudei noastre. Dar, din păcate, am m oştenit şi o.neglijenţă, in soluţionarea problem elor r-urente ale- omului. D upă Revoluţie, nu se simte, pe plan local, o mai largă deschidere spre îm bunătăţirea aprovizionării cu cele necesare., traiului zilnir cu produ-ele alim entare. Am asistat ia m ulte discuţii pe această tem ă organizate la Prefectură, prim ării, la în trep rin d eri-. le de sppciniitate. tn general sînt discuţii sterile, care se.abat de la subiect pentru â nu mai Înţelege nim ic sau pentru a crede că se m unceşte pe b-înri şi că m arfă va fi satv nii va. fi dintr-un m ilion de motive. Prea puţini directori. care au răspunderi în dom eniul aprovizionării cu alim en- - te. le-au albit pârul din cauza sîrohetei pînă atunci, va. m ai trece m ultă apă pe Someş, iar oam enii tre buie să» m ănînce. Cum vor fi lunile noiem brie şi decem brie în p riv in ţa aprovizionării nu risc să fac aprecieri pe baza d atelor prezentate în recenta analiză de la P rim ăria m u nicipiului C luj-n apoca- - Cîrid vom dişpune de date certe, nu aproxim ative, cu m ari toleranţe. vom reveni. In încheiere, trebuie să facem - sublinierea că nu ne putem _ aştepta la un belşug de produse. Din contră. Nu vrem să dăm explicaţii pe lîn g ă cele enunţate,. d a r e bine să ştim că foarte puţin g rîu au liv rat C.A.P.-urile la fondul de. stat, ia r consum ul de pîine a crescut cu aproxim ativ 30 la sută în ultim ele 9 " luni, - că producţia de lap te este în descreştere.accentuată, că în unele sectoare zootehnice, furalele sîn t în, cantităţi insuficiente. Şi m ai facem şi greve. De ce nu se reclam ă fu rtu rile? In -to a tă în v ă l m ăşeala ce caracterizează perioada postrevoluţionar;.. un fenomen e>te de necontestat? creşterea fără precedent a num ărului d e-fu rtu ri U nele în tre p rin d eri cîm puse in situaţia de a da falim ent tocm ai din ca za ^ceasta. In t m p ce toată lum ea este de acord -,că se fură-ca-n codru, la P oliţie există puţine solicitări din partea conducerilor în trep rin d erilo r pentr> * se c?rreta cazurile de furt. De eine să se team ă consiliile de adm inistraţie? De poliţie (ele însele!) sa de scăderea popularităţii în rîn d u l sa la ria ţilo r? T ancul diii P iaţa V i-torîei. P e tancul din p iaţa V ictoriei, (din spatele.c atedralei O rtodoxe) a p a r to t felul de inscripţii. Luni dim ineaţa erau două zvastici r ş ii m ari şl două texte. în aceeaşi zi s-a tre c u t la ecarisirea num itului obiect (sim plu, că d e artă nu pare a fi), dacă to t dă atîta b ătaie de cap oam enilor acest tanc, lăsat am in tire de elibera to ri" de la R ăsărit, atunci de ce nu este înlocuit c u ceva potrivit? Şi un b rad d in Apuseni a r fi m ai plăcut nrivirii decît blindatul de. pe.soclu. Atcritie la limba rom ână! Cei care m inuicsc lim b a rom ână a r trebui să fîe un pic m ai aten ţi, să nu spună însăţi faptul" în loc de însuşi faptul." E -ad ev ărat că inovaţia ap arţin e unui academ ician şi a fost oficializată prin. publicare la radio şi TV. dar s ă n u uităm câ nici regii n u s în t m ai presus de gram atică. GRĂDINILE SUSPENDATE ALE CLUJULUI P rintre niukipldo minunăţii alo Clujului so numără $1 pădurile crcsculc deasupra zidurilor care înconjurau cindva orayul. Din ele. au mai rămas doar citcva sute de metri, reconstituite In partea ftuperioară, cil nu puţine chcltuicli. Accste vestigii demonstrează cum a putut apare viaţa pe pămint Kădiieinllo unor varietăţi arboricolc tşt fac loc In guntrs seacs, provoctnd, se înţelege, distrugeri. Pecuxlic, sume imense trebuie alocate pentru refa- IO N GOIA Ş tiind fo arte precis că econom ia treb u ie să se privatizeze, îm preună cu sectorul serviciilor către populaţie, p en tru ca sâ trăim în alte. condiţii decît cele de pînă. acum, rom ânul se gîndeşte, să pornească,!ntr-un fel sau altul, într-acolo. Unii au porniţ-o deja: cum părînd, prin mijloace- de ei ştiute (şi de noi), produse din fabrici sau m agazine de stat şi vînzîndu-le cu p reţ d ublu sau trip lu (asta num indu-se, de fapt, speculă); alţii încercînd sâ producă şi sâ vin-.... dă ce au produs sînt foarte a- proape de ceea ce se-cheam ă privatizare. Peste toţi dom neşte puterea legilor pe unii iertîndu-i de obligaţii, pe alţii apăsîndu-i şi îm piedieîndu-i în acest fe] să înainteze pe o cale, în fond. cinstită. In teresan tă din acest punct de vedere (şi nu num ai) m i s-a p ăru t situaţia în care se.g in eşte un rc>i; ivrant p articu lar înfiinţat pe s tr Dacia, lîngă " o1 vechiul şi ponositul1 D unărea"). In acest res- ta u ra a t p a rtic u la r se putea b e i la un m om ent dat ţu icj de p ru n e şi vin de casă achiziţionate de la producătorii particulari, se puteau m înca grătare, jum ări, cîrn aţi de porc, m ititei, ciorbă de~ burtă. La. p reţuri accesibile, mai mici în orice caz decît -!a restau ran tele de stat unde, de altfel, r.u se găsesc, de regulă, a tfe l de b u n ătăţi T oate acestea, PRIVATIZAREA CA 0 STAFIE pe fondul unei m u 2ici p o p u lare p lăcu te şi al cornp o rtărli civilizate pe c a re tura lui Mîndruţ o asigură cu prisosinţă. D espre tura cealaltă ştiu mai pi ţine am ănunte, doar faptu! că unul d in tre chelneri se poartă de parcă a r fi d ep rin s m anierele specifice com erţului de stat. P ro ie-tele lui M îndruţ sînt m ulte, toate o rien tîn d u -st -pre crearea unui resta u ra n t cu specific, aşa cum am citit că se găseau altăd ată. Iată însă că, de la o. i.. i vrem e, re sta u ra n tu l a fost redus la condiţia de crîşm ă în care se bea o ţuică ţi se pleacă. Asta, prin h o tă rîre a inspectorului P recup, care a decis că n u sînt asig u rate condiţii de p re p a ra re a ^=7 hranei în localul respectiv. F ără să aibă vreo reclam aţie sau să facă vreun proces verbal, uitînd că am in titele condiţii au fost aceleaşi şi cînd ^-a d a t autorizaţia de funcţionare. adică la deschiderea restaurantu lu i. Şi asta în t ;m p ce * tîţ:a vînzăt^ri p articu lari continuă să vîndă în lo ralit?tile iu- et lni o tn lrâ de-a dreptul d ău n ăto are pentru să n ă ta te consum atorilor. Au f st sem nalate chiar cazuri m ortale. P rivatizarea poate fi, deci pentru unii m am ă bună, în tim p ee cen tru alţii ea se tran sfo rm ă într-o stafie care le b întuie som nul. V. CHIOREANU 0 CATfGOWE SOCIALĂ Cf Ml TREBUIE NEGLIJATĂ; PENSjQNARII In terv iu cu d-l. ing. O ctavian D rage», vicepreşedinte a l U niunii G enerale a P en sio n arilo r, p reşedintele U niunii judeţene a pensionarilor Cluj «~ - sionarilor. Ce noutăţi aveţi pentru cei de v îrsta a treia? In prim ul rînd, faptul că această categorie socială, p în ă n u de m ult m arginalizată şi care pe ţa ră se cifrează la peste 3,5 m ilioane de oam eni, iar la Cluj la peste începe să se grupeze în U niunea G enerală a Pensionarilor, cu filiale în fiecare diri ju d eţele ţării, şi luptă p entru ap ă ra re a şi redobîndirea u n o r d re p tu ri ce au fost pierdute în fostul regim to ta liţa r /p r e cum şi p e n tru rezolvarea unor inechităţi care abia acum ies m ai bine în evidenţă. Se are în vedere cum va ela-. b o rarea unei noi legislaţii apen- - siilor? i. V ă răsp u n d cu satisfacţie că da. A ctuala legislaţie fiind tot»! d o p l-s ita, aceasta incli7îpd reglem entări care nu au făcut decît să îngreuneze situaţia m ultor, pensionari şi s5 frustreze _de nişte d re p tu ri oam eni care o viaţă în tre a g ă au m uncit, în m ulte cazuri, în condiţii grele, pentru e Bobocii" de Ia C luj sîn t puşi p e... m anifestaţii. La A rizona0 am Tntîlniţ un grup de boboci" de la A cadem ia de A rte V izuale şi i-ăm întrebat dacă fac politică. C oncluzia, form ulată în comun, a fost aceea că m ai degrabă discu tă despre politică decît o fac, că se pierde m u lt t i m D cu politica, d a r este necesar acest lucru. Am aflat chiar ca in ten ţio n ează să.organizeze m anifestaţii. culturale. M ai precis, expoziţii. Noi le ţinem pum nii. - V alută, ieftin obţinută. în trtic ît în tim purile ce se an u n ţă b an u l va fi idealul suprem pentru fo arte m ulţi concetăţeni, scop final, iar nu _m ijloc, vă sugerăm o cale de o b ţin ere a valutei. într-u n m od cît se poate de sim plu: închirierea u- nei cam ere, a ap artam en tu lu i (garsonierei) pe valu tă. C lienţii ti puteţi recru ta din rîn d u l străin i lor, îndeosebi a studenţilor, d a r şi rom ânilor, mai cu stare şl m ai cu neam uri la. Apus. N u contează că aveţi un ap artam ent de stat. p en tru care plătiţi ch irie cîteva sute. P u teţi scoate de 10 ori pe a tît reînchiriindu-1. S tatul e ste generos şi vă oferă această m etodă de îm bogăţire. D eocam dată îşi perm ite, d a r tot sacul (bugetul) a re un fund. în tr-o şedinţă la P rcfectu ră, o persoană dem n ă d e toată Încrederea afirm a, că lap te este suficient. A şa o fi, d a r nu este su ficien t de bine. prep a ra t şi. p rin urm are, cînd îl punem la fiert se brfnzeşte. L um ea, e x a s p e ra tă, aduce stic le le. cu la p te la redacţie. Noi u n d e şă m ai m ergem, p e n tru că la I.i.L. p reocupările sîn t m ai m ult pentru dem ocratizare şi ^mal p u ţin p entru calitatea lap telu i? Maria SANGEORZAN ccri. De cc nu sc previn accsfe stricăciuni? De co n-arc ursul coadă? Nu accasta este prima sesizare: am făcut şi altele. Inutil Cum so poate face o ţară fericită? Nu ştiu, a răspuns. Confucius. Nenorocită poate devoni, dacă nimeni nu vrea să vadă răul ce se petrece fn Jur, fărfl a spune nimic. Accste ginduri mă determină n reveni din nou. Periodic, această vei gctaţie trebuie distrusă; poate- că atîta nu este sulicicnt.. Adesea, pieirea călăreţului s-a datorat lip, sci cuiului de la potcoavă; o ştie oricine. ; - X.V. a-şi asigura o.b ă trîn e ţe cît mai liniştită. P articipanţii au făcut p ropuneri p entru noua legislaţie a pensiilor, care, după o tem einică analiză şi sintetizarea lor, vor face obiectul unei in terv en ţii la guvern. De altfel, p rin tre ideile care s-au vehiculat din ce in ce m ai m ult, a fost şi aceea a revenirii la fostele case de pensii pe profiluri de activităţi. Aceste a erau unităţi independente şi fo arte rentabile, care.. reuşeau ca, num ai din sursele de asigură ri sociale, să garanteze la vrem ea lor, un cuantum de pensie, la nivelul u ltim ului salariu av u t îh perioada de activitatc. De asem enea. s-a discutat m ult despro necesitatea un o r reglem entări care să ţin ă seam a de corectarea pen siilo r în fu ncţie * de nivelul p re ţu rilo r şi de procesul in flaţionist, precum şi de reevaluarea u n o r b aze de calcul, după care s-au stab ilit unele pensii. Numai lu area în calcul şi a sporului de vechim e a pus în in ferio ritate o m are m asă de oam eni. A ceştia n u au * beneficiat retroactiv de această prevedere, d a r sînt în d rep t să beneficieze. Apoi. nere- cunoaşterea unor ani lucraţi în grupele I şi II de m uncă, precum şi m enţinerea pensiilor lo V R şid u p ă pensionare pentru lim ită de Vîrstă. Ce obiectivc m ai im portante şi-a propus U niunea prin noul sta tu t adoptat la C onferinţă? M ulte facilităţi de care urm ează sâ beneficieze pensionarii. C îteva exem ple: U niunea noastră este în tratativ e cu M inisterul T ran sp o rtu rilo r p en tru unele reduceri sau g ratu ităţi pe calea ferată, în care scop se solicită U niunii nişte fonduri evaluate la cîtev a sute de mii lei. De asem e nea, se preconizează reduceri de ta rife la transportul local. P entru aceasta am ceru t sp rijin u l organelor locale. A m intim câ în unele localităţi s-a şi obţinut a- cest lucru (B ucureşti, T. Severin etc.). In colaborare cu organele M inisterului M uncii, vom d istribui p en sio n arilo r b ilete de tra ta m ent în diverse staţiu n i din ţară. Am în tre p rin s şi cîteva acţiuni de ordin caritab il, îm părţind p ensionarilor cu pensii mici aju toare constînd din îm brăcăm inte. ecţiuni care vor continua şi in perioadele urm ătoare. Nu trebuie să om item s p r ijin u r aco rd at Uniunii noastre de A sociaţia AS- K LEPIO S. c ă re ia -îi aducem m ulţum iri pen tru înţelegerea şi recep tiv itatea de care a d at dovadă. D p asem enea, ne tăcem o d atorie să m ulţum im p e n tru a- ten ţiă c e. ne-a fost acordată ae Episcopia B isericii O rtodoxe, Direcţia M uncii şi P rotecţiei Sociale, P rim ăria m unicipiului Cluj şi în tre p rin d e re a..tehnofrig"., Ce se preconizează în mom entul de fa ţă p en tru o m ai m a re u n itate în rîn d u l acestei categorii sociale? A fost una din problem ele care s-a d iscu tat fo arte m ult la conferinţa noastră. Un lu cru îm bucurător este că m ulte organizaţii şi asociaţii au ad erat la U niune: A sociaţia v eteranilor de război, A sociaţia veteranilor C.F R., carp n u m ără peste m em bri, precum rirca 100 de rase de a iu to r reciproc ale pensionarilor (C.A.R.P.) de pe întreg cuorinsul ţării F ără O unitate deplină a celor peste 3.5 milioane de pensionari, nu se poate acţiona în aşa fel îneît să se alungă pînă la rele m ai reprezentative foruri de conducere ale ţării, care pot d e c id e u n e le reglem entări în folosul m arii m ase de pensionari Cum p oatf fi contactată IJ- niunea ju d eţean ă a pensionarilor? Sediul n o stru este p e Bulevard u l E ro ilo r nr. 44. ap. 3. telefon , unde este asigurat zilnic serviciul în tre orele In curînd, alte inform aţii vor fi oferite de publicaţia Senior* a U niunii G en erale a Sindicatelor din R om ânia. REPORTER BREVIAR CETĂTENESC CONTESTAŢIE. D -l Călin Bolog, m uncitor la C om binatul m etalu rg ic din C îm pia T urzii, secţia bare trase, roagă Com itetul sindicatului lib er din com bin a t să reanalizeze m odul de rep a rtiz a re a locuinţelor din cazurile sociale pe anul 1990 din u r m ăto arele m otive: în anul 1986 am depus dosarul p e n tru rep artizarea unei locuinţe din fondul locativ de stat. A ctualm ente locuiesc îm preună cu soţia şi fetiţă în v îrstă de 5 ani pe str. Tu- do r V ladim irescu, nr.67, în tr-o cam eră de 14 m.p fără nici o de p en d in ţă, In condiţii cu totul Improprii. Im obilul (vechi) e s te form a t din două cam ere (una fără gaz m etan) şi o bucătărie. în casă m ai locuiesc soacră-m ea, care este bolnavă cu nervii,- precum, ţi doi cum naţi din care unul căsătorit, cu doi copii. Deci, In a c e s t, : * _1 _ 1 A M M ~ J..v «.. <.... im obil locuim 3 fam ilii cu 3 copil. M enţionez că şi fetiţa mea 9uferă de bronşită astm atică- (adeverinţa m edicală este anexată la dosar). în com paraţie cu cei care au p rim it recent : locuinţe, am o vechim e, m ult m ai m are în com binat si o situ aţie fam ilială m ai deosebită. R ugăm intea mea este să se constituie o comisie din p a rte a sindicatului /îşi a. prim ăriei care să constate cu obiectiv itate situ aţia în caro locuim fiecare d in tre solicitanţi şi, în funcţie de aceasta, să se procedeze la o nouă rep artizare a locuj inţelor. Nu doresc altceva decît Să s e fa c ă dreptnto şi sâ se reanalizeze c u, m axim ă responsabilitate.concluziile comisiei fără a a v a n ta ja pe n im e n i/,y: ion JlDS

5 PAGINA s ADEVĂRUL!N LIBERTATE P O L I T I A 2 4 d i n 2 4 d e o r p VOM AVEA Şl MAI MULTE PROBLEME" Ne d eclară dom nul B cnedict BOCOŞ. com andantul P oliţiei m unicipiului Dej Domnule căpitan Bocoş, nu sînteţi de p rea m ultă vrem e la com anda Poliţiei din D ej şi. cu toate acestea, aveţi destule problem e. Nu ne pllngem de m uncâ, mai trist este însă că şi la noi, ca şi* în alte p ărţi ale ju d eţu lu i nostru, se înregistrează o creştere a infracţiunilor. In ultim a perioadă, cetăţen ii D ejului au av u t de suferit mai ales de pe u rm a fu rtu rilo r din autom o bile. din locuinţe, precum şi din avutul obştesc. Nici fu rtu rile dm buzu n are nu au d at pace, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut avînd cu 45 la sută m ai m ulte infracţiuni. Cu toate că avem m ulte cazuri rezolvate, m ai trebuie să descoperim făptaşi care, precizez, -încă, sînt în libertate, neprim ind pedeapsa cuvenită pentru cele comise.^ O situaţie deosebită înregistraţi în ceea co priveşte respectarea norm elor rutiere. Ce aţi în treprins în acest sens? Nu există m etode spectaculoase, ca să le spun aşa, în ceea ce priveşte educarea conducătorilor auto pentru fespectarea regulilor de circulaţie. Cele obişnuit? sînt în curs rle desfăşurare Este regretabil însă, şi cifra spune m ulte, că p înă acum am întocm it 60 de dosare penale pentru grave încălcări ale regulilor de circulaţie. Discuţia cu com andantul Poliţiei d in Dej s-a încheiat pe.o notă optim istă. V reau şă spun că tocmai mă bucuram câ am aflat de inexistenţa u - nor furturi de autom obile şi m otorete. C înd, un subofiţer şi-a ceru t perm isiunea sâ raporteze că s-an furat nişte m otorete. Sigur, au to ru l a fost prins şi vi-1 prezentăm _ aşa cum a fost ad u s în curtea poliţiei; cu cătuşele pe m îini. V- *...,1 D ALE CIRCULAŢIEI In accst sector de activ itatc şi la D ej e jale. D om nul V alentin Săuca, locotenentul m ajo r care conduce d c stin ie form aţiunii poliţiei ru tie re, n e-a spus că fără lu a re a u n o r m ăsuri h o tă rîte -îm p o triv a celor care încalcă regulile d e circulaţie şi, m ai ales, îm p o triv a celor care beau de sting lă v olan, se va ajunge la o situ aţie d in tre cele m ai grave. Ia tă :. 9 R usu A u re l (2-Cj-6337) s-a îm b ă ta t c riţă şi, conducînd pe caro sab il (bine că n u nţergea pe tro tu ar), a lovit pe u n m ilitar în term en. O m ul îşi satisfăcuse stagiul m ilitar, m ai avea 3 zile pînă la liberare" şi a fost rid icat de către m am a lui de la m orgă. 9 U n ARO (5-CJ-1857) a trecut ca o v ijelie ap ro ap e de m arginea d rum ului şi l-a lovit pe M înzat V aier, om d e 67 de ani. G hiciţi cum a ră ta şoferul? N u m ai are nici u n ro st să continuăm cu exem plele. T ot re s O BIECTE D E SPECU LA * tu l în şiru irii in tră în categoria celor carc s-au u rcat la volan im ed iat ce au b ău t tem einic la crîşm ă sau acasă. Este vtrrba despre (inconştienţii) G herghiuţi A lexandru, C oroian Vasile, Pop Em il, R ada Ioan, Rogozan Teod or, M o ln ar Ioan. Cine îi cunoaşte să se ferească, cine n u... să a ib ă şl m ai m are grijă Căci. i- m ed iat ce vor in tra în posesia p erm iselo r d e conducere (m ai nou n u -i nici o problem ă să te duci d u p ă u n anum it tim p la exam en), vor face iar năstruşnicii p e şosele. P ăzea, deci! S -au în m u lţit oam enii care, f ă r ă nici o rem u şcare um blă1* la b u zu n arele noastre. V în d la n iş te p re ţu ri d e te apucă groaza. A tîta că m agazinele neo ferin d u -n e m ai.nim ic, bişniţarii ne îm bie cu tot felul de produse, de care, h ai să fim serioşi, avem nevoie. Ia tă o p a rte d in obiectele confiscate. D a r cîte n u m ai s în t... I DE LA POLIŢIA ECONOMICĂ * Suciu Sim ion s-a g în d it sâ-şi mobileze casa Şi-a ad u s insă a- minte că este m aistru la I.P.L. Dej şi câ e mai sim plu să-ţi iei mobilă pe gratis. L ipa-lipa a tot cărat corpuri.şi p ă rţi com ponente din g arn itu ra L aura", pînă ce..;. politia econom ică l-a dibuit * A r fi băut T oderuţ Petru şi Peştqan Ioan o ţuică. Fiind şi consăteni (Jichişul de Jos), fiind şi cam de a- celaşi leat. s-au înţeles, şi-au pus m intea la co n trib u ţie (ce păcat câ în direcţia u n o r fap te reprob;.oile), şi au actionat. De la întreprinderea unde lucrează laici s e. prelucrează şi se industrializează legum ele şi fructele) au încercat să sustragă 200 kg de gem asortat Cu d estin aţia cazan. Ei* N-a fost sâ fie 1 * Dacă. locotenentul m ajor, domnul. V alentin Săuca şi dom nul sergent m ajor V asile O şan si-au făcut datoria la I.P.I.L.F. a roşi prins un hot... şi s-âu co n statat u rm ă toarele: Pop V asile a re 17 anişori şi în loc să în v eţe (a fost exm atriculat), să iubească, să-şi făurească vise, s-a apucat din fragedă pruncie să fure. L -a cău tat poliţia din Dej- l-a to t c ău ta t şi pînă, la u rm ă l-a dibuit. Fără alte com entarii, redăm o listă a activităţii", acestu i tînăr. Deci. un fu rt din tr-o locuinţă. 3 spargeri la Liceul de construcţii Dej (profita de o rele d e e d u c a ţie fizică şi golea vestiarele de blue jean s, ceasu ri etc.); spargere la unitatea G ospodina. 4 fu rtu ri din. buzunare. spargerea bisericii din Dej (felicitări), nu acelaşi lu cru putem spune despre cei care m ai au destul de lucru pen tru a lichida" num eroasele A.N.-urî din dosare. «în afacerea cu m obile tre buie să-l pom enim şi pe H oro-, dinschi P e tr u (37 ani). Ştie el.de /. co! B işniţa e în floare şi la D ej. Se vinde şi se cum pără de toate. E drept, nim eni n u -fa c e nim ic. Iau din ce face statul şi rev în d la.. 1 privatizare. N um ai în u ltim ele 3 luni s-auconfiscat b u n u ri în valoare de lei. C îteva exem ple: Stoica E m ilian 200 pachete de ţigări C arpaţi11, Stoica R em us 400 pachete de B u- cegi, B oldijar V asile ^500 Bocegi, C rişan Ioan D um itru cîte 100 de pachete de. Carpaţi*1* respectiv Bucsgi**. D om niile" lo r (nu vă spun de unde am a- flat) nu fum ează. O trăvesc" d o ar b u zunarul celor pentru care a- cest viciu este de n e în lă tu ra t com una Sperm ezău, ju d e ţu l B istriţa-n ăsăud. E vantaiul se lărgeşte şi pungăşiile continuă. _ H oţul m ai recunoaşte 10 fu rtu ri din poşete (acţiuni în tre p rin se în T îrg u M ureş). C um n -are rem uşcări, nu recunoaşte a ltceva. D ar poliţia îi va proba faptele. C ert este că Ia m atrap azlîcurile lui i-a m ai a tra s pe C herecheş T eofil, om de 30 de an i d in N ireş, şi pe N edelca A urel H7 ani) din Dej. A cum urm ează puşcăria, u n de. d u p ă un larg schim b d e exp erien ţă, cu hoţii de p re tu tindeni. v a ieşi şi... t N - A V E M... R ăspuns cu care n e-am obişnuit. In m agazinul d e lactate, la pîine, salam sau cuie, vin zăto n i. cu m u tra plictisită a om ului cc parcă, nu-i pus la ghişeu să te servească, pe tine, cu m p ărăto r, răspunde aproape.invariabil: N -avem 1,- Şi-ţi în to arce cinstitul spate, dem onstrînd su p erio ritate a om ului dc tip nou, constructo r conşticnt şi aşa m ai departe. Iată că vrem u rile s-au schim b at. că pe aici pe colo au m ai în cep u t să a p a ră n işte produse. N um ai ei, m inunata tagm ă a sup erio rităţii afişate a u ră m a s a- cecaşi. C h iar dacă au, n u dau. A scund pe undo pot şi cum pot, fă ră să poată re n u n ţa la m u tra a c ră ce li s-a în tip ă rit pe figură. U n eşantion de acest fel este S a n ta M ariana (I.C.S.M.I. Dej) şi colega ei de la unitatea 17, Popescu M aria, care au dosit fn scopul vînzării p referen ţiale confecţii şi încălţăm in te p en tru copii. A u fost dep istaţi în aceeaşi situ a ţie T rifan Ioan (unitatea 32 C.L.F.) şi S cnaşi R odica (unita- tea 35 C.L.F.). la carc s-au găsit p itite b in e-b in c 116 b u telii de vin, respcctiv 300 borcane cu gem uri. Legea 12/1990 spune clar: a - m endă lei. B uc rie care li s-a făcu t pc loc. SPĂ R G Ă TO R II N u ştim cum le-a v e n it ideea. C ert este,că A dam Iu lian (21 ani) şi H osu A lex an d ru (17 ani) s-au în tîln it pe terenul lu n e cos al spărgătorilor. S -au p lăcu t şi-au îm p ărtăşit din stilu l de m uncă şi s-au p u s pe treab ă. S-âu organizat, au făcu t p la n u ri m inuţioase şi-au sta b ilit zonele de in flu enţă1*. S pargeri d e locuinţe şi d e autoturism e. L a un sin g u r lu cru n u s-au glndit. C ă in fracto rii sîn t u rm ă riţi şi. m ai dev rem e s a u m al tîrziu, sîn t prinşi. Au reu şit p în ă acum 3 8. de spargeri din au to tu rism e fi locuinţe lu în d cu ja p c a to t ce au găsit. A cum i-a... lu a t «1 pe ei. La arest M OTORETE Ionaşi D aniel n-av ea benzin ă In m o to reta-i personală. Şi ce s-a g în d it? S ă îm p ru m u te14 o m o toretă, sigur, fă ră aco rd u l colegului d e servici şi sâ facă o tu ră. N u i-a ajuris o m otoretă. A m ai fu r a t u n a şi a ab andon at-o. Acum stă... cu mîinile ia spate. In cătuşe.. Pagină realizată de RADU VIDA Fotografiile: N. PETCU

6 ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINA j ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ Str, Memorandumului nr*27 organizează în- data de 5 noiembrie 1990, concurs pentru, ocuparea următoarelor posturi: un post. OPERATOR MAŞINI CALCUL d o u ă posturi AJUTOR PROGRAMATOR Relaţii suplimentare la I.R.E. CLUJ, Oficiul de calcul, telefon , interior 169. "n - De asemenea. încadrăm prin transfer sau Oiiciul forţei de muncă; 5 PAZNICI AUTOBAZA 02 MARFA CLUJ-NAPOCA Str, Pata Rit nr angajeazâ <1584) prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoarele categorii de personal: # MECAKICI AUTO categoria 4 7 FOCHIŞTI AUTORIZAŢI pentru cazane de presiune cu combustibil lichid Relaţii suplimentare la telefonul (1586) SPITALUL CLINIC DE ADULT! CLUJ-NAPOCA, angajează medie prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următorul personala, s * " «2 FOCHIŞTI UN INSTALATOR APA-GAZ 2 PORTARI Condiţii: conform Legii 12/1971. (1568) - ÎNTREPRINDEREA SINTEROM" CLUJ-NAPOCA Bulevardul Muncii nr. 12 piîn jconcurs:. UN BESIGNER (absolvent al Institutului de arte plastice sau Institutului de arhitectură). De asemenea Încadrează prin transfer sau Oficiul forjei de muncă: RECTIFICATORI (bărbaţi) categ. 2 3 MUNCITORI TERMOTEHNIŞTI sau TRATAMEN- TISTI cat 1 4, pentru deservirea cuptoarelor de sin - terizaro Program de lucru: 12 cu 21. Concediu de odihnăt 28 plus 5 zile lucrătoare Alte sporuri încadrarea se face In condiţiile Legii 12/1971 ţi. Lecii 57/1974. Informaţii suplimentare la sediul unităţii, Biroul P.I.S., telefon , interior 135. {1569) COOPERATIVA.SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA Str. Da vid Francisc nr. 21 angajează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă, ln condiţiile Legii 12/1971: MAIŞTRI CONFECŢII ÎNCĂLŢĂMINTE pentru activitate de serie 3 PAZNICI ţcu domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca) UN LACATUS MECANIC pentru majini de cusut 2 FOCHIŞTI (pensionari) pe perioadă de? luni. (1600) SECŢIA ENERGOUTILAJ CLUJ-NAPOCA Str. Uzinei electrice.nr, 4, telefon vinde prin lic ita ţie :, 6 TRACTOARE U TB cu cabină Licitaţia va avea. loc în data de 1 noiembrie 1990, ora -9, Ia sediul secţiei Cota de participare la licitaţie so depune ia casieria secţiei numai ln zilele do 29, 30 $131 octombrie (1601) ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE TRANSPORT LOCAL CLUJ Bulevardul 22 Decembrie nr vtade ; la licitaţie, Ia d ata de S noiem brie 1990 (ora f): FONDURI FIXE DISPONIBILE (autocamlonete Dacia 1302, autofurgonete, Estafette Dacia, autoutilitare, remorci auto etc.). _ Listele nominale pot fi consultate la sediul întreprinderii, Biroul tehnic. (1602) v ÎNTREPRINDEREA ARMATURA" CLUJ-NAPOCA Str. Gării nr. 19 urgent prin Oficiul forţei tle munca sau prin transfer: 3 PAZNICII /bărbaţi) 3 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) Condiţiile de încadrare sînt ţele prevăzute de Legea 12/ Candidaţii să aibă domiciliul stabil în ^municipiul Cluj-Napoca, precum yi stagiul militar satisfăcut. Informaţii suplimentare la ttlefon , int {1599) ÎN TREPR IN D ER EA TERMORGM C LU J-NAPOCA B ulevardul M uncii n r. ÎS p rin tra n sfe r sau O ficiul fo rţei d e m uncă urm ătoarele categorii d e p erso n al: 10 SUDORI ELECTRICI categoria I.A C A TU ŞI CONSTRUCŢII M ETA LIC E categoria 2 4 LĂCĂ TU ŞI pentru activitatea do întreţinere, < tegoria 3 5 ELEC TRICIEN I categoria IN STA LA TO R I categoria 3 5 UN ZID A R ŞAM OTOR» 4 FO C H IŞT I UN ZUGRAV 6 PAZNICI UN TRADUCĂTOR pentru lim ba germ ană UN DESIGNER R elaţii suplim en tare în serviciile P.T.S., telefon sa u , in terio r 1091 şi (1603) ÎNTREPRINDEREA UNIREA" CLUJ-NAPOCA invită salariaţii ji pensionarii săi,-in ziua de 2 NOIEMBRII- 1999, ora 12,00 la e FESTIVITĂŢILE PRILEJUITE DE SARBATORT- REA A 150 DE ANI DE LA FONDAREA ÎNTREPRIN DERII Festivităţile vor avea loc la sediul întreprinderii, din Piaţa 1 Mai nr CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ÎNTREPRINDEREA METALUL ROŞU* CLUJ-NAPOCA Str. Maxim Gorkî nr. 167 (1575) prin transfer sau prin Oficiul forţe! da muncă: * un traducător, cu studii superioara germ a na, engleză, pentru activitatea de protocol (bărbat) * 5 forjori * 2 instalatori tehnico-sanitari Condiţiile de încadrare sini cele prevăzute de Legea 12/1971 $1 Legea Relaţii suplimentare la telefon 8-77*77, Interior 274 sau 102. (1546) T.A.G.C. INDUSTRIALE SECŢIA MECANO-ENERGETICÂ Calea Baciului nr. 2 4 anunţă închiriem şi vindem: UTILAJE DE CONSTRUCŢII ^ * UTILAJE PENTRU CONFECŢII METALICE atît pentru particulari cit şi pentru unităţi de stat ÎNTREPRINDEREA DE CONTRACTARE, ACHIZIŢIONARE Şl PA5TRARE A PRODUSELOR AGRICOLE CLUJ achiziţionează prin barele de recepţie din Judeţ: 0RIU?î PORUMB {la preţul de 4 le îk g u tîld j grîu, respectiv 5 lei kg util de porumb) Cheltuielile de transport sînt suportate d e ceo mai apropiată bază d e recepţie. D a asemenea, prin cooperativele d e consum ţ credit se pot procura:» CIMENT PLĂCI DE AZBOCIMENT şi FOLIE DE POLIETILENA pe schimb cu porumb. Informaţii suplimentare la telefonul , la bazele de recepţie din. judeţ. (1578) SĂPTĂMÎNĂECONOMIEI" - Mici o virtute umană nu este atît de profund le* g a ta de hărnicie, chibzuinţă, cum pătare, şi bunăstare materială, ca spiritul de economie. ^ Deprinderea de a fi econom se form ează şî se dezvoltă începînd din anii copilăriei pîriâ ia adinei bătrîneţe, fiind una dintre ceie mai frum oases trăsături ale omului. Această virtute umană spiritul d e economie - se sărbătoreşte in toam na fiecărui an, intre octombrie fn cadrul Sâptâmînii Economiei" iar ziua de 31 octombrie este declarată Z iua Mondială a Economie»". în anul acesta se împlinesc 126 d e ani d e ia înfiinţarea Casei de Depuneri ţi Consem naţiuni, prima instituţie d e acest gen din fara n o astră. Numărul celor care apelează la serviciile oferite de C asa de Economii şi Consemnaţiuni creşte continuu. ^ O cifră grăitoare în acest sens, este numărul instrumentelor de economisire emise de judeţul Cluj, de peste Sucursala Judeţeană C.E.C. Cluj, va acorda, in continuare, o atenţie deosebită, ridicării calităţii servirii depunătorilor, în toate unităţile operative fapt ce va conduce, credem. Ia dezvoltarea mai accentuată a spiritului de economie în rîndul cetăţenilor. (1588/A) ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE COSMETICE FARMEC CLUJ-NAPOCA Str. H. Barbusse nr. ÎS : prin concurs: J UN ŞEF DEPOZIT pentru depozitul d in Deztnlr (concursul va avea Ioc în data de 5 noiembrie 1990) De asemenea prin repartiţie sau transfer: UN PRIMITOR-DISTRIBUITOR cu gestiune, pentru acelaşi depozit Condiţii de încadrare: Legea 12/1971, Legea 22^ Legea 57/1974. Precizăm că întreprinderea este încadrată în grupa a N-a de muncă. Informaţii suplimentare se1pot obţine la Biroul P.I-Sal întreprinderii, telefon , interior 180. (1611) INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA anunţă vacante îi scoate la concurs următoareîfc posturi: CHIMIST PRINCIPAL CHIMIST INGINER METALURG INGINER CONSTRUCTOR, specialitatea INSTALA ŢII Condiţii: conform Legii 12/1971. Concursul so va ţine după ÎS zile de la data apariţiei In press. t Informaţii* compartimeniul personal. Intre orele 11 14, din str. Emil Isac nr. 15. (1606) -

7 / PAGINA? ADEVARUL IN LIBERTATE CONSILIUL COOPERAŢI VET. D E CREDIT A LIANŢA " C LU J-N A PO C A Împreună cu conducerea TEA TRU LU I N A ŢIO N A L d ia Cluj, organizează, p e n tru m em brii cooperativei d e cred it UN SPECTACOL EXTRAO RDIN AR, In ziua de marţi. 30 octom brie 19î)0, o rele 18,30, la T e a tru l N aţional cu piesa. ÎM BLÎN ZIREA SCO RPIEI" Pârtieiparea Ia spectacol se face p e baza carn ctu lu t d e membru coopeiator (care tin e loc de. bilet). P o t particip a şi m em brii din fam ilie (soţ, soţie, copii, d u p ă caz), în lipsa titularului. Ocuparea locurilor se face p e m ăsura prezen tării în sală. Rugăm p articip an ţii să vină din tim p, program ul fncepe la ora fixată. (1608), _. ÎNTREPRINDEREA «ARM ATURA" CLUJ-NAPOCA S tr. G ării nr. 19. a n u n ţă., scoaterea la vînzare, p rin licitaţie a! UNOR M IJLOACE F IX E D ISPONIBILE L icitaţia v a avea lo c în zilele 30 octom brie şi 20 noiembrie, la ora 9, la sediul întreprinderii. Lista com pletă, cuprinzînd şi p reţu rile der strigare, este afişată lâ sediul u nităţii. Inform aţii su p lim en tare Ia telefon , in t. 151 şi 169. (1576)....; STAŢIA U T IL A J TRANSPORT A U TO CLUJ-NAPOCA Str. F abricii a r. 125/A p rin tra n s fe r sau Oficiu* forţei de m uncă: F O C H IS T categ M ECANICI AUTO categ. 2 4 UN SPĂLĂTOR GRESOR U N TIM PL A R -TA PIŢ E R cateir. 2 4 UN M UNCITOR NECALIFICAT R elaţii suplim en tare la telefon *8 sau , bi- Toul personal. (1607) G R U PU L ŞCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC * CLUJ-NAPOCA Str. N P ascaly nr. 2 4, telefon angajează -. de urgenţă, prin tran sfer sau rep artiţie, u rm ăto ru l p ersonal: FO C H IST PO R T A R - - ÎN G R IJIT O R CURTE (bărbat) LĂCĂTUŞ cu cunoştinţe de su d u ră electrică PEDAGOG (bărbat) SUPRAVEGHETOR NOA PTE (b ărb at) (1618) IN SPECTO RA TU L PEN TR U CULTURA AL JU D E Ţ U L U I C LU J a n u n ţa organizarea concursului p en tru ocuparea postului de. CONTA BIL ŞEF ta Muzeul. E tnografic a î rrarisilv a - niei (concursul va av ea Ioc In d a ta d e - 15 noiem brie IJJO) C ondiţiile sînt cele p rev ăzu te tn Legea 12/1971 îi Legea 57/1974. D osarele se d e p u n la sediul in stitu ţiet (sxr. 30 Eţecem brie nr. 21) începîm f c a d a ta d e 26 octom brie a.c. - In form aţii su p lim en tare se pot o b ţin e la Inspectoratul p e n tru C ultură aî ju d eţu lu i C lu j. telefon I-7S-I6 (secreta ria t) şi M uzeul E tnografic al T ransilvaniei, telefon sau (37787) L u n i. 25 octom brie şi, m arţi 30 octom brie de 13 orele 16,30 şi COMPANLV TEA TRA LA a r l e c c h i n o - p rezin tă în sala Casei S tu d en ţilo r spectacolul d e varietăţi: CU MASCA FARA m a s c a * A v eţi ocazia s ă revedeţi vedete- în d ră g ite a le scenei, ecranului şi m uzicii uşoare ro m ân eşti în ipostaze in ed i te, apoi în m icro recitalu ri in d iv id u ale d e înaltă, ţ i n u ţi artistică. B iletele se pot p ro c u ra d e la A genţia teatraîfc R eţineri lâ telefon (37767) AGENŢIA D E IM PR ESA R IA T A RTISTIC D fcg "... v.. p rezin tă dum inică 2S octom brie «rele 1&30 ş i 15,08, în sa la CASEI U NIVERSITARILOR. în p rem ieră absoluţi* C abaretul m uzical-um oristfc E D IŢ IE SPECIALA (sînt cău taţi T ER O R ISIH R ÎSU LW ) evad.-«ţ» din culisele T eatrului de R evistă C. TANASE Recompensă: d o u ă o rc d e rîs cu: NAE LAZARESCU VASILE M URARU şi- CRISTINA STA M A TE B iletele se vînd zilnic, in tr e orele 12 17, la > CASA UNIVERSITARILOR: (1609) ~ I.C.S.A.P. CLU J. prin tran sfer sau O ficiul forţei d e m uncă: PICTOR EXECUTANT C ondiţii: conform L egii 57/15)74. Concursul va- a v e a loc în data d c 31 octom brie, ora 8.00, la sediul în trep rin d erii. Inform aţii suplim entar? la telefonul , Ia Biroul organizare-personal. (1603) LICEUL IN D U STRIA L TEH N OFRIG " CLUJ-NAPOCA GLUIHJI. TRHAPIA" CLU J-N A PO CA organizează cursuri de: * STEN O G R A FIE (durata 6 îu n iî * D ESEN TEH N IC (durata 6 lu n i) * D EPA NA RE RADIO-TV (alb-ncgru şi color) dura ta 2 an i în scrieri şi inform aţii num ai la telefon , zilnic în tre orele (1613) ~ REGIONALA DE CAI FE R A T E C L U J. Pirita V ictoriei nr. 17 organizează concurs p en tru ocuparea unui post d e ; DESENATOR TEH N IC sau T EH N IC IA N PROIEC TANT/ la A telierul de P roiectare. în specialitatea PO DURI D E C A L E FERATA şi L U C R Ă R I DE: ARTA S olicitan ţii treb u ie să a ib ă dom iciliul stabil în m u n icip iu l C luj-n apoca. in fo rm a ţii, asu p ra d atei ţin e rii co n cursului ţ i tem atica respectivă se pot obţin* d e la se d iu l regionalei, ca sie r a 211. tf615) IN STIT U T U L DR C ER C ETĂ R I Ş I PROIECTĂ RI MINIERE PEN TR U SU B ST A N Ţ E NEMETALIFEH C LU J-N A PO C A -. Ştr. T udor V ladim iresco «r organizeoră In d a ta de 50 octom bric 1990, ora 8,00. la sediul institutu lui, concurs p e n tru ocu p area u rm ăto arelo r posturi în activitatea de proiectare.: - - TEH N IC IEN I M ECANICI TEH N IC IEN I PR EPA R A R E A M INEREURILOR In fo rm aţii su plim entare la telefon 951/8-C0-16, in terio r 119. (1572) - SPIT A L U L C LIN IC DE RECU PERA RE CLUJ-NAPOCA organizează ta dafa d e 31 octom brie 1930, o r» 9, Ia sediul sp italttlsi, concurs p e n tru ocu p area postnlui v acan t de * PR O FESO R C JM f. (1571) Str. M aram ureşului nr. 165/A. an u n ţă urm ătoarele posturi libere: 2 posturi de PED A G O G I (studii medii} 2 posturi SUPRA VEG HETORI NOA PTE 2 posturi LABO RA NT (studii medii» u n post ADM INISTRATOR SCOALĂ (studii m edii) u n post M UNCITOR C A LIFICA T (instalator in stalaţii sanitare) un post FO CH IST un post M UNCITOR N ECA LIFICA T (bărbat) 6 posturi M UNCITOR N ECALIFICAT (femei) A ngajarea ae face p rin O ficiul forţei de m uncă sau prin concurs, care va avea loc la data de 23 octombrie 1990, ora 10,00 (1SI1) ÎNTREPRINDEREA M ECANICA M A TERIA L RULANT -16 FEBRU ARIE C LU J-N A PO C A urgent: M ANEVRANŢI U ZINA LI, beneficiind ţi de d rep ln - n le p te v» iu te p e n tr» ang-ijaţii C.FR. (1304) OFICIUL FARMACEUTIC CLUJ C luj-n apoca, str. M aiaktjvski nr..2, angajează urgent- - /.? MUNCITORI NECALIFICAŢI tk iib a ţi). ik t ir t i- lormoscârcstori, ta Depoxitvl dc nwdicantfbto UN INSTALATOR SA N ITA R C ondiţii d e In cad rar»: conform Legii 12/1971. (1G05). FEDERAŢIA SIN D ICA LA STAR" a. sa la ria ţilo r din tran sp o rtu rile a u to d e m arfă şi călători a n u n ţă declanşarea u n ei greve g en erale p e tim p nelim itat începînd cu d a ta de 23 octo m b rie ora A ceastă h o tă rîre ex trem ă l a c a re am recurs a fast lu a tă în u rm a e ş u ă rii. negocierilor în tre federaţia noastr ă şi guvern priv in d asigurarea b azei tehnico-m ateriale. în acest sens aducem Ia cu n o ştin ţa persoanelor fizice, u n ită ţilo r conom iee ş i : in stitu ţiilo r in teresate că tran s p o rtu rile d e călători, aprovizionare, m ărfu ri generale, poştă şi term in ale vor în ceta cu d a ta de m ai sus. (1617) - ANUNŢ IM PO RTA N T In v ederea executării de c ă tre D IRECŢIA APELOR SOM EŞ C L U J a u n o r lu crări im p o rta n te la b arajul Iacului de a ru m u la re GTLAU, în in terv alu l 29 octom brie (orele 11,00) 30 octom brie (orele 24), distrib u ţia apei p o tab ile se va face cu presiuni scăzute tn m unicipiul C luj-n apoca, o raşu l G herla^, precum şi în com unele Gilău, F loreşti, B a c ittşi A pahida - S itu a ţia va fi asem ănătoare cu cea din bilele de 8 ţi 9 octom brie. (1616)- * j RESTAURANTUL IT IIV A T.NKWA* angajează prin: concurs tinere nţd târr b a i n a a b u c ă ta ri Telfcfoti , str V ictor B a b e ţ 33. (3&eai) ÎN TREPRIN DEREA M IC A COM PLEX DE } A L IM E N T A Ţ IE PU BLICA R ESTA U R A N T ARDEAL» an g ajează N ;. econom ist sp ecialitatea co n tabilitate com ercială.^ A chiziţionăm : m arcu ti din fru cte (borhoturi) cu p la tă in b an i sau prodtţs (ch iar d in m atei ia p rim ă predată). Cei cointeresaţi vă p u te ţi a d re sa la telefon (356Q4) PITOENIX CO ÎN T R E PR IN D E R E PRIV ATA angajeazâ p rin concurs confecţioucri fm brîicăm inte (m nşinişti). C oncursul va avea loc fn d a ta de 5 noiem brie, o ra 9 la sediu? în trep rin d erii, str. S tăn cscu P opa 17/A (vis-a-via c a n tin a M etalul Ro$u ). (35725) CENTRUL CULTURAL FRANCEZ angajează, p rin concurs: SECRETAR (A) cinoscstev almodutut. de organizareol «unii secretariat administrativ şi cuttttraf, bnn cano*-, cător al ITmbir francele (scrise yi vorbite) BIBLIOTECAR. (A) ihssiciaat ţl cu primirile ţi iiilor mat ii Ie (buna cenoaştere a Umbli franceze obli«atoricj Solicitările,, însoţite de un memoriu- de activitate, vor fi trimise pe adresai Bernartf Paqneteatr, Bibîrofecn Academiei, str. Kogâlntcetons «W CIuJ-Napor». Rflţ-j p v n su rile la solicitări vor t i d a te paria pojtă: (36692)

8 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE PAGINA 8 ANIVERSARI L a îm plinirea frum oasei virste de 18 ani îi dorim dragei noastre LAVINIA G IN A UNGUR, m ultă fericire, san ătato ji muj(i ani cu bucurii. M am i, tatj, Sevi şi R âul. (37781) La 27 octom brie 1990, fiul m eu drag, A i.au HOREA, îm plineşte 40 de ani. Tatăl tău şi sora ta ioana ifi doresc săn ătate şi an i m ulfi şi fericiţi a lă tu ri d e frum oasa ta fa m ilia (35233), Cu ocazia îm plinirii v îr s te i dorim dragului n o stru b o r ţ i g t r i f o n f i li an Sănăta te Şl La m ulţi an i. S oţia M a- n a < fiicele M ărioara, O tilia, L au - ra şi Silvia cu fam iliile, fra ţii (35579) Viorel cu farniliile. VINZARI ~ CUM PĂRĂRI Vînd telecolor în stare fo arte bună. Telefon , d u p ă o- ra 18. (37812) A 1 0 Cum păr (sau chirie) sp aţiu com ercial central. Telefon orele , (37813) _ Cumpăr apartam ent.. Plata (35679jVa^Ut^ ^ e^ on _C um pâr parbriz faţă R enault, lelefo n (35242) Vind pick-up Tesla NZG 160 stereo, nou. Telefon d u pă ora 16. (35239). * Cum păr pianină. T elefon , seara. (35235). Vînd TV color Elcrom" şl candelabru cristal. Telefon (35243) Vînd gam aglobulină in trav e- noasă. Telefon (37758) f Vînd apartam ent şi casă cu gradină. Telefon 5-40^81, orele (37761) C um păr casă singur în cu rte - Şi televizor color nou (înscriere cu ridicare im ediată). Telefon (35686) > _ 9 Vînd convenabil VW- bus 1,6, benzină, fabricat 1978 şi. O pel Ascona 1,6, benzină, fab ric a t 1978 ( km). Telefon (35629) Vînd TV color, cu ţi fă ră telecom andă, în lei şi v alu tă vest. Telefon (35692/B) C um păr garsonieră sau ap artament_ 2 3 cam ere. V înd rochie m ireasă, deosebită, m ă rim e a 42. Telefon , orele (37773) - C um păr ap artam en t cam ere, etaj I IU. P refer M ă- năştur. Telefon (35058) Vînd televizor color. T elefon (35516) _ V înd televizoare color: G run dig, Telefunken, A nitech (japonez) nou. Telefon (36919 B) V înd g arn itu ră m obilă p en tr u copii, tip Decebal", în stare fo arte bună. Telefon (35206) -. V înd televizoare color sport. S tr. O lteniei 16, D îm bul R otund (3071&A) V înd m aşină M itsubishi Coltr G X an u l 1980, p atru uşi, culoare. vişiniu m etalizat. T elefon (35741) C um păr: TV sport color sau E lcrom, storcător de fructe. T e lefon (35742) V înd, convenabil, m aşină e- Iectrică, p en tru vată de zah ăr. S tr. Byron nr. 15, bl. H, ap. 16, orele (35215) V înd curele distribuţie fran* (3*224) Telefon C um păr. dulap şi canapea. T elefon (35225) V înd spirale im port (pen tru fem ei). C um păr num ăr de înscriere la televizor color, cu posibilita te de ridicare. Telefon (33229) V înd: televizor alb-negru, cazan baie, cărucior copil. S tr (35219" Vua n r l50, B anu- De vînzare Skoda 120 L, acî o Ic^ at<1 Tclcfon , orele 18 20, zilnic.. (37789). Vînd TV color, p u ţin uzat. C um păr garsonieră, centru. - Telefon , d u p ă o ra 20. (3G676) V înd: televizor T elefunken, supercolor, 70 cm, telecom andă, radio Bucur". T elefon (36636) V înd casă cu g rădină, în Floreşti. T elefon (35052) V înd O pel A scona B 1956 cmc (1978, Ia 91 m ii km.), în valu tă şi D acia 1300 (1975, la 78 mii- km ), în lei. T elefon (37852) V înd frig id e r A rctic". Telefon (37853) o V înd T elecolor, nou. Telefon (37853/A) O V înd CEC cîştig ăto r D acia T elefon : (37782) - o Vînd CEC D acia 1300, depunere decem brie T elefon (37791) V înd: televizor alb -n eg ru, cu circuite integ rate, rad io V ef. Telefon , d u p ă o ra 16. (37800). ;. C um păr g răd in ă, eventual.cu casă m ică. S p ecialist în constru cţii cau t p a rte n e r, cu grădină, p e n tru construcţia. T elefon: (35051).. D IV ER SE C aut perso an ă - serioasă, e- ventual. cunoscătoare a lim bii. germ ane, p e n tru m en aj şi îngrijire copil m ic în R.F.G., pe o perioadă de 6 lu n i. TeJefon (33092 D) C au t b ă rb a t p ric e p u t p en tru în g rijire bolnav. R elaţii: telefon (35684) C aut fem eie ex te rn ă (internă) p e n tru su p rav eg h ere bolnav în vîrstă. T elefon sau (35689) A ngajăm fem eie îngrijire. cop i l 4 ani, serioasă, cu experienţă. C ondiţii deosebite. C artier G rigoreseu, telefo n , după o ra 17. (3ă570) P rofesoară, m editez chim ie. Telefon (36608). D oriţi u n p erm a n e n t lâ dom iciliu? T elefonaţi la , după ora 20. (35231) 9 A ngajăm fem eie p e n tru me-, naj, serioasă, cu experienţă, e- ventual in tern ă. C ondiţii deosebite. C artier G rigoreseu, telefon , după o ra 17. (35570.A) A genţia m atrim o n ială > Curieru l inim ii", cu sed iu l în C luj- Napoca, str. Iu liu M aniu nr. 2, etaj II, ap. 8, telefo n , văoferă- servicii g a ra n ta te. A pelaţi cu încredere. (37780) SCHIM B d e LOCU IN ŢA Schim b u r g e n t apartam en t, ICRAL, 2 cam ere, p e n tru 3 4 cam ere. S uport ch eltu ieli sau doresc p rim ire în sp a ţiu a p a r ta - 1 m ent IC R A L la fam ilie ce em i grează su p o rt ch eltu ieli T elefon (37765) Schim b. a p a rta m e n t 2 cam e re, p ro p rieta te -de stat, d in O ra- -dea, cu sim ilar C luj-n apoca. T e lefon (35694) Schim b a p a rta m e n t pro p rietate, 3 cam ere, cartie r M ănăştur, c u 2 cam ere, in d ife re n t de cartier. Telefon (35696) S chim b a p a rta m e n t de stat, 3 cam ere, decom andate, centru. O radea, cu sim ilar C luj-n apoca.. Inform aţii: C luj-n apoca (37768) Schim b ap a rta m e n t 3 cam e re, B ucureşti, cu sim ilar C luj- N apoca Telefon (35099/A). Schim b a p a rta m e n t cu 2 cam ere, dependinţe, cu sim ilar T i m işoara. In fo rm aţii: în zilele de 26, 27 octom brie, Ia telefon şi (35640) Schim b a p a rta m e n t 2 cam e re, confort I, plus beci, proprietate stat, G herla, cu ap artam en t 2 3 cam ere în C luj-n apoca. T e lefon D52/ , în tre orele 8 15 sau , d u p ă o ra 17 şl Sluj-N apoca (35207) Schimb apartament, proprietate personală, 3 camere, eujj II, pivniţă, garaj, Alba lulia, cartier Cetate, cu similar Cluj-Napoca. Telefon 968^ sau Cluj-Napoca (după, ora 16). (36581/A) Bucureşti, schimb apartament 3 camere, BIG Berceni, cu 3 4. camere Cluj-Napoca. Telefon ; (36289) D/E»C,E S/E mec O A u tre c u t 7 Săptăm îni de clnd n e -a păxăstt, p en tru totdeau n a, b u n u l nos l.vu soţ, ta tă şl b u n ic VASILE GROZA. P a ra sta su l va av ea loc la biserica din Apa» hida, dum inică 28 octom brie. F a m ilia tn veci nem îngu ată. (35635) L acrim i şi flori la m orm lntu l b u n ic ilo r n o ştri TEREZIA şi VASILE MORAR, din Iclod. D um n ezeu să -l o dihnească in pace. M onlca şl SUucu. (35G69) ~ In 28 octom brie 1990 se Îm p lin eşte u n an de du rere, lacrim i şi de d o r nem ărg in it, de la d isp ariţia fulgerătoare de scum p u l m e u so ţ, Ing. ŞTEFI MOLDOVAN, din G herla. D ragul m eu ŞteH v a răm în e veşnic v iu in inim a m ea. Soţia Îndurerată. (36978) S 6 să p tăm in i de lacrim i şl d u re re d e la d isp a riţia scum p u lu i n o stru soţ, ta tă şi bunic GRIGORE RAŢIU, d isp ărut in tr -u n tra g ic accident. T e vom plinge to a tă v iaţa. P o m en irea v a av ea Ioc dum in ică 28 octom brie, o ra IX,45, la b iserica din c a rtie ru l G rigoreseu. F am ilia îndoliată. (37749) P e n tru to td eau n a în d u reraţi, am in tim celo r care l-a u cunoscu t şl În d răg it, scu,rgerca celor- cin ci a n i de Ia tra g ic a disp ariţie a t r - b iiu lu i şi n e u ita tu lu i n o stru fiu şi fra te ADRIAN GRIGORE. Recu n o ştin ţă celo r care, a lă tu ri de noi, ii v o r p ă s tra un m om ent de reculegere. Fam ilia. (35554) O L acrim ile şi d u re re a Îm i Însoţesc v ia ţa t r i s t ă, şl acum, la 2 ani de cînd m -a p ărăsit scum p u l m e u soţ, GUIŢA PRECUP. Soţia A ngela. (35550) O P io a să ad u cere am inte, azi, 28 o cto m b rie, cînd se îm plinesc cinei ani dc la m o artea iubitu lu i ş i n eu ita tu lu i n o stru fiu şl fra te VASILE ERCHEDI. M ama şi su ro rile. (33453) O Sc îm plin eşte u n an de clnd iu b ita n o a s tră m am ă, FLORICA PO PA (TARAŞ), a trecu t în n e fiin ţă. P om enirea în 27 octom b rie, o ra XS, ia C atedrala ortod o x ă d in C luj-n apoca. copiii. (351X4), S -a u sc u rs 6 lu n i de lacrim i şl d u rere, de cînd a" plecat d in tr e n o i iu b itu l n o stru soţ, ta tă, b u n ic, fiu, g inere şl cum nat M IIIAILA MOLDOVAN ION. Com em o rarea v a avea loc In 27 octo m b rie, o ra 9, Ia biserica Calv a ria. N u te vom u ita niciodată. Fam ilia Îndurerată. (35232) O U n m o m en t dc reculegere la 5 an i de Ia trecerea în etern itate azi, 26 octom brie 1990, a iu l VASILE ERCHEDI, din co jo cn a. S oţia S anda, fiica O ana R uxand ra E rchedi. (36683) O T ristă şi d u rero asă am in tire Ia îm plinirea a 2 ani de la trecerea in etern itate al dragului n o s tru soţ, ta tă şi bunic GAVRIL TARCEA. L acrim ile şl florile iţi v o r aco p eri veşnic m o rm intul tris t. D orm i tn pace su flet b u n. Fam ilia. (36649) O Azi se îm plinesc 2 ani de clnd v ălu l negru al m orţii a u m b r it su fletele n o astre, răpindu-1 d in tre noi, p e n tru totd eau n a pe cel m ai iu b it soţ, tată, socru şi bunic CANACEAN AUGUSTIN (GUSTICA), din P anticcu. D ragă tăticu le, u m b ra fiinţei tale va răm îne veşnic p rin tre noi. Soţia C heta, fiica D ina cu soţul N elu şl fiicele C arm en şl B lanca, fiul D inu şi soţia M ariana, F lorin cu so ţia L um iniţa şi fiica A ndrad a. (36248). O L acrim i şl flo ri, duioasă a- m in tlre, v eşnică recu n o ştin ţă şt reg re te etern e, Ia 6 ani de Ia treccrea In etern itate a n ep reţu itului şl dragului nostru soţ, ta tă, socru şl bunic, econom ist ALEXANDRU FLUERAŞ. Com e m o ra re a v a av ea Ioc sîm bătă, 27 o ctom brie, Ia C atedrala «rtortoxă, Ia o ra -19. în d u re ra ta soţie E u genia şl copiii Liviu, M onlca, cu fam iliile. (36274) Ns a litn râ m d u re rii dom nulu i d irecto r Io an Sam ollă şl a fam iliei salo la trecerea în etern itate a tatălui iu b it. Sindicatul L iber a l Specialiştilor din A grlcu ltu ra ju d eţu lu i Cluj. (1612) Exprim ăm sincere, condoleanţe dom nului director, ing. Ioan Sam oilă şi famuiei sale. In m a rea durere p ricin u ită de pierdere a tatălui drag. Din p artea colectivului D.G.A.A. C luj, (35677/Â) 0 Sincdre condoleanţe-?t in-" treaga noastră com pasiune dom n u lu i d irector IOAN SAMOILA şl fam iliei sale In p ierd ere a tatălu i drag. colegii de la Com partim entu l Vegetal a l D.G.A.A. c lu j. (35677) U ltim om agiu fo stu lu i n o stru lo catar KAST ANDREI. Condolean ţe fam iliei. A sociaţia de loca-- ta rl Borsee 2. (35673) Cu d u rere In su flet n e desp ărţim de scum pa no astră m a m ă, soacră, b u nică ş i străb u n ică l u c r e ţ i a g o c a n. o d ih n ească-se-n pace. G uşti, C ristina, Poţll cristin a, Rodica, Ţ uţu, stră nepoţii C laudia, Bogdan şi Vall. (35671) Sincere condoleanţe fam iliei in g. P etric ă şl Iu liâna H anganu Ia pierd erea tatălu i. CoiegU G.S. D.P. Cluj. (35667) B U n ultim om agiu doam nei MARIA PALACEAN, d in p a rte a vecinilor. (35245) Sincere condoleanţe p rieten ei n o a stre L u creţia F a n e a. F am ilia S avu N icodin. (37750) Sintem a lă tu ri d e tin e, Attcu ţa, în m area d u re re p ricin u ită d e m o artea ta tă lu i d rag. A lin şi V olchiţa. (37750/A) T ransm item sincere condolean ţe famiuel FUipolu p en tru m a rea d u rere p ricin u ită de încetare a din viaţă a m am ei- dragi. Colegii de la CERO. (37751) Q D ragă Ş uţi şi N icu sîntem alătu ri de voi în aceste clipe nesp u s de triste. Sincere cbndoleanţe. Luci şi Iliu ţă. (37756) 9 Sîntem a lă tu ri de fam ilia ing. Io n F illpoiu în m a re a d u rere p rin c a re trece, acum, cînd se d esp arte d e draga, lor m am i. S incere condoleanţe întregii fam i lii. Colectivul D ecalcom anii CERO. (37757) O U ltim şi pios om agiu celei c a re a fo st MARIA PALACEAN. p e care o reg re tă m şi adresăm sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. S alariaţii în tre p rin d e rii m ici U nirea Cluj. (35687) Sintem a lă tu ri de colega n o a stră, prof. S m aran d a L eluţiu In m om entele de grea încercare p rin care trece îm p reună cu fam iua ei. Colectivul de cad re di- d a c tic e de Ia Liceul G eorge Coşb u c. (37774) Sintem alătu ri dc fam ilia în d o liată la decesul stim atu lu i n o slru coleg SZABO JANCSI. Colegii de la O.J.T. C luj. (37772) 9 Sîntem a lă tu ri de colegul n o stru Gelfi B ogdan în m arca d u re re p ricin u ită de p ierd ere a m am ei dragi. Condoleanţe fam i liei. Colectivul Clinicii de Stom a tologie. (37769) O Colectivul G rădiniţei n r. 69, d in Cluj-N apoca, este a lă tu ri de doam na Itjaria C hiclnaş tn marea su ferin ţă p ricin u ită de m o artea so cru lu i său. Sincere condoleanţe. (35221) Q C ercetătorii In stitu tu lu i de Isto rie sîn t a lă tu ri de ^colegul Ionică Bolovan In m area d u rere p ric in u ită de m o artea ta tă lu i s (35222) P ios om agiu d rag u lu i n o stru, d r. Ioan Tuduc, la u n an de la trecerea in eternitate. Ii p ăstrăm in suflet Im aginea şl genero zitatea sa cu reg re te e tern e ş î veşnică recunoştin ţă. F am ilia.. (35611) D Sintem a lă tu ri de M ărioara P o p tean In m area d u rere p ricin u ită dc m o artea soţului său drag. Fam iliile B ălu lţă şl Roba. (37779) R egretăm p ro fu n d trecerea tn nefiinţă a bunului n ostru coleg, it. col. (r.) AUREL MARCEL şl cx urlm ăm sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. C adrele G rupulu i de pom p ieri a l Judeţului C luj. (37783) E xprim ăm sincere condolean-, ţe colegului n o stru -Ioan P ălăcean In m arca d u rere p ricin u ită dc pierd ere a soţiei. C olcctivul TESA A utobaza călători. (37*81) Sintem a lă tu ri de colega n o a stră Elena Clup In m a re a d u rere pricinuită do m oartea ta tălu i drag. Colegii d in Servi O rm şl p re ţu ri. (37786), Cu n e m ărg in ită d u re re a n u n ţă m În c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ţă, la d a ta d e 21 o cto m b rie 1990, a celui care a fo st soţ, ta tă, b u n ic IO A N PALACIAN (NUŢU), în v lrs tă d e 58 de anl In m o rm ln ta re a va av ea Ioc slm - b&tă, 27 o cto m b rie, o ra 13, tn sa tu l F cld lo ara, c o m u n a C ătina. S o ţia, fiica L en u ţa cu fam ilia şi FeUcia. (37793) O Se Îm plinesc 2 an i d e la desp ă rţire a de iu b ita n o a stră MARIA COZMA. N u o vom u ita niciod a tă. F am ilia. (37755) Cu a d ln c ă d u re re an u n ţăm în c e ta re a d in v ia ţă â scum pei n o a stre m am e, s o a c re şi bunici ANA DUCA, d in D ezm ir. In m o r- m in tarea are loc azi, 2S octom b rie 1990, o rele 13. O dihnească-se In pace. Copiii L au red ţlu şi Vaie r, n u ro rile V iorica şl EmUia, nep o atele A n ca, L u m in iţa şl Vali. (37851) O Cu a d ln c ă d u re re In su flet a- an u n ţăm trecerea In nefiinţă dup ă o lu n g ă şi g rea su fe rin ţă, a so ţu lu i şi ta tă lu i n o stru. CONSTANTIN PO PA. In v irstă d e 55 an i. L acrim ile n o a stre iţi v o r u d a m o rm in tu l p lin cu flori. N u te vom u ita n icio d ată, su flet b u n şi c u ra t, om de aleasă căld u ră su fletească. D um nezeu să te o- du rnească în pace. Inm orm lntarea are Ioc azi, vinh.,~i 28 octom b rie 1990, o ra 12, din cancla cim itiru lu i C entral. S oţia o tilia. fiiccle L um iniţa, S lm ona şi ginerele D ănuţ. (37809) <t Cu d u re re in su fle t an u n ţăm p ie rd e re a fiu lu i şl fratelu i CONSTANTIN PO PA. M am a şi fraţii, cu fam iliile. (37809/A, O Cu ad in că d u re re tn suflet aduccm un ultim om agiu cum natu lu i n o stru CONSTANTIN POPA. S incere condoleanţe - fam i liei. c u m n a te le şi cum n aţii. (37809/B) - O S intem a lă tu ri de colegă n o a s tră O tilia P o p a tn această d u re ro a să clip ă p ric in u ită de disp ariţia soţului drag. Colegii L. 3. I.C.P.M.S.N, (37810) _ O Cu d u rere în sufletele ne desp ă rţim de colegul n o stru «ra s, CONSTANTIN PO PA, şi sîntem alătu ri de fam ilia îndoliată. Colegii de Ia în tre p rin d e re a I.U.G. T.C. secţia, som eşeni. (37806) Cu inim ile zdrobite de durere u e d esp ărţim de p rieten u l n o stru cilrag, care a f o s t TITT POPA. Sincere condoleanţe fam i liei. F ain. Vasile T opan..(37806/a) 0 Cu p ro fu n d ă d u re re anunţăm n e a şte p ta ta în cetare din v iaţă a scum pului n o stru soţ, tată, bun ic, so c ru, fra te, cu m n at, ; unchi, n aş, ru d ă, b u n vecin şl prieten VINCZE ALADAR, p ensionar CFR în a l 66-lea a n al vleţu; Inm orm in ta re a va avea loc la d ata de 27 octom brie 1990, o ra 14 în cim itiru l C ordoş. F a m ilia. în d u rera tă. (37875) Cu adin că d u re re anunţăm d ecesul iubitei n o astre m am e, bunici şi, străb u n ici MARIA BEU. In m o rm în tarea sîm bătă 27 octom brie 19S0, u ra 11- în cim itirul C entral. F am ilia în d u rerată. (37850 Cu n em ărg in ită d u rere a- n u n ţă m în cetarea fulgerătoare din v iaţă, d u p ă o grea suferinţă la d a ta de 24 octom brie 19S0, a celei care a fost soţie, _ m am ă, so acră şi b u n ică ECATERINA PO P, in v îrstă de 74 ani. Inm orm în tare a a re loc în ziua de 30 octom brie 1990, o ra 13 din capela I a cim itiru lu i C entral. Soţul Ioan, fiica D oina, g in erele Mariu s, nepoţelul C iprian. (37815) Cu d u re re în suflet anunţăm " împlinirea a şase săptăm îni d e la trecerea 1n n e fiin ţă a scum pei noastre MIHAELA. N ici trecerea "tim pului, nici lacrim ile, n u -i vor şterge amintire a. O dihnească-se in pace. Tata Emil B urcă» b u nica Rozalia, tuşa V iorica. (35717) O S intem a lă tu ri d e fo sta noastră colegă L ucreţia F an ea în greaua încercare p rin carc trece la pierderea soţului ei. CoiegU d e Ia Industria Laptelui C luj. (33744) Se îm plineşte u n an d e lacrim i şl du rere, de clnd n e-a părăsit, pentru totdeauna, scum pa noastră soţie, m am ă, soacră, bunică şl străbunică ANIŞCA MUREŞAN, din Câdâtia. Im aginea ta dragă n e va Inso;! în clipele d e sin g u rătate. Lacrim ile şl d u rerea nu le vor scoate nim eni d in sufletele noastre. Te vom p ăstra în su flet cit vom trăi. Soţul Ioan, fiic a U usahda, nepoţii Mârloara şl D um itru cu fam iliile. (37790) COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie CSllnn (rcdactor jet). Dan (tehrrann (rcdactor jel adjunct) Trnlon Bara (secretar tienrral do redacţie). Vaier Chioreanu, Emil I.uca. Ion Rus, Maria Sângeorzan. Radu Vida - REDAGŢIAî Cluj, str. Napoca nr. 18. TELEFOANE: (redactor şef): (redactor $eî adjunct sl secretariatul de redacţie): » (secţia culturala): (secţia probleme socialeconomlrc): (secţia probleme cetfiten e$ti)i (administraţia ilarului) Mica publicitate se-primeşte zilnic, tntre orele $tr Napoca nr Ifl (la carter) Sfmb«ta <1 duminica închis. Tiraj