mic dictionar de limba romana_clasele V-XII.qxd

Transcriere

1 CUPRINS I. VOCABULARUL 1. Vocabularul/lexicul limbii lexical Mijloace interne de [mbog`\ire a vocabularului Familia lexical` (Familia de cuvinte) Sinonimele Antonimele Omonimele Cuvintele polisemantice Paronimele Pleonasmul Neologismele Arhaismele Regionalismele Argoul Jargonul...17 II. FONETICA 1. Sunetul Vocala Consoana Semivocala Diftongul Triftongul Hiatul Silaba Reguli de desp`r\ire a cuvintelor [n silabe ]i la cap`t de r@nd Accentul

2 Victoria P`dureanu, Mariana Norel III. MORFOLOGIA 1. Substantivul...27 Num`rul substantivului...28 Genul substantivului...29 Cazurile substantivului...30 Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale...30 Substantivizarea unor p`r\i de vorbire Pronumele...36 Pronumele personal...37 Pronumele personal de polite\e sau de reveren\`...39 Pronumele reflexiv...40 Pronumele ]i adjectivul posesiv...41 Pronumele ]i adjectivul pronominal demonstrativ...43 Pronumele ]i adjectivul pronominal Pronumele ]i adjectivul pronominal negativ...47 Pronumele ]i adjectivul pronominal interogativ...49 Pronumele ]i adjectivul pronominal relativ...50 Pronumele ]i adjectivul pronominal de [nt`rire Numeralul Adjectivul...56 Gradele de compara\ie ale adjectivului...57 Modalit`\i de formare a adjectivelor Verbul...60 Conjug`rile verbului...61 Diateza...62 Modul...63 Func\ia sintactic` a verbelor...67 Verbele active pronominale Adverbul...71 Gradele de compara\ie ale adverbului...72 Locu\iunea adverbial` Prepozi\ia Conjunc\ia Interjec\ia

3 Mic dic\ionar de limba pentru clasele V-XII IV. SINTAXA A. Sintaxa propozi\iei Clasificarea propozi\iilor P`r\ile de propozi\ie (principale, secundare)...82 a) Predicatul...82 b) Subiectul...85 c) Atributul...87 d) Complementul...91 Complementul direct...91 Complementul indirect...92 Complementul circumstan\ial de loc...94 Complementul circumstan\ial de timp...95 Complementul circumstan\ial de mod...97 Complementul circumstan\ial de cauz`...98 Complementul circumstan\ial de scop...99 B. Sintaxa frazei No\iuni de sintax` a frazei Propozi\ii subordonate Propozi\ia subordonat` predicativ` Propozi\ia subordonat` subiectiv` Propozi\ia subordonat` atributiv` Propozi\ia subordonat` completiv` direct` Propozi\ia subordonat` completiv` indirect` Subordonata circumstan\ial` de loc Subordonata circumstan\ial` de timp Subordonata circumstan\ial` de mod Subordonata circumstan\ial` de cauz` Subordonata circumstan\ial` de scop sau final` Subordonata circumstan\ial` condi\ional` Subordonata circumstan\ial` concesiv` Subordonata circumstan\ial` consecutiv` Bibliografie

4 III. MORFOLOGIA Morfologia studiaz`: P cuv@ntul ca unitate gramatical` (apar\in@nd p`r\ilor de vorbire); P modific`rile formale ale cuvintelor, [n func\ie de categoriile gramaticale: gen, num`r, caz, determi nare (prin articulare), grad de compara\ie, persoan`, diatez`, mod, timp. 1. Substantivul Ø este partea de vorbire flexibil` care denume]te obiecte (fiin\e, lucruri, fenomene, [nsu]iri, ac\iuni, st`ri suflete]ti ].a.); Ø are categorii gramaticale specifice: gen, num`r, caz; Ø se poate num`ra: un om doi oameni; Ø poate avea un determinant: acest om; om [nalt. Felul substantivului: A P comun (b`iat, strad`, ora], v@nt, munte, \ar`); P propriu (Doru, Strada Armoniei, Bucure]ti, D@mbovi\a, Carpa\i, Rom@nia). B P simplu (floare, localitate, jude\, munte, r@u); P compus (gura-leului, Alba Iulia, Cara]-Severin, Piatra Craiului, Cri]ul Negru). 27

5 Mic dic\ionar de limba pentru clasele V-XII Num`rul substantivului Ø Este o categorie gramatical` care exprim` ideea de cantitate (unul mai mul\i). P num`rul singular: prieten, cas`, animal; P num`rul plural: prieteni, case, animale. Desinen\a este sunetul sau grupul de sunete de la sf@r]itul substantivului, prin care se indic` num`rul acestuia. Exemple: elev elevi; basma basmale; cuier cuiere ].a. Substantivele se pot num`ra: un-doi, o-dou`, un-dou`. Substantivele colective au form` de singular ]i sens de plural. Exemple: stol, ceat`, grup`, echip` ].a. P unele substantive colective se pot forma prin derivare cu sufixele: -ime, -i], -et, -i]te, -`rie (]col`rime, aluni], br`det, porumbi]te, ruf`rie, pepen`rie). Substantivele defective de plural au numai form` de singular: P alimente: miere, unt, untdelemn ].a.; P materii: aur, argint, fier ].a.; P [nsu]iri morale: cinste, onoare, omenie ].a.; P sporturi: fotbal, volei ].a.; P epoci istorice: feudalism, capitalism ].a.; P religii: cre]tinism, catolicism ].a. Substantivele defective de singular au numai form` de plural: P alimente icre; P p`r\i ale corpului ]ale; P pluralit`\i aplauze, urale. Unele substantive au dou` forme de plural, care permit diferen\ierea ca sens: 28

6 Exemple: band` benzi, Victoria P`dureanu, Mariana Norel corn coarne, bande; cornuri. Genul substantivului Ø Categorie gramatical` care marcheaz` prin desinen\e ideea de animate (sex b`rb`tesc ]i femeiesc) ]i de inanimate; genul se determin` prin num`rare: P masculin: un-doi: un cal (g@scan, curcan) doi cai (g@scani, curcani); P feminin; o-dou`: o iap` (g@sc`, curc`) dou` iepe (g@]te, curci); P neutru: un-dou`: un tablou (album) dou` tablouri (albume). Substantivele mobile desemneaz` animate al c`ror gen gramatical corespunde cu cel natural: - substantive cu radical diferit: b`iat/fat`, cal/iap`; - substantive cu acela]i radical, diferen\iate prin sufixe mo\ionale: P masculine: gâsc`/gâscan, vulpe/vulpoi; P feminine: avocat/avocat`, român/românc`, doctor/doctori\`, profesor/profesoar`, împ`rat/împ`r`teas`, leu/leoaic`; - substantive derivate cu sufixe diferite: nepo\el/ nepo\ic`. Substantivele epicene denumesc nediferen\iat animate de ambele sexe: - nume de animate de ambele sexe, încadrate la genul masculin: f`t, p`rinte, rector, mistre\, hipopotam, pesc`ru], p`ianjen; - nume de animate de ambele sexe, încadrate la genul feminin: persoan`, rud`, victim`, balen`, ciocârlie, albin`, furnic`; 29

7 Mic dic\ionar de limba pentru clasele V-XII - nume de animate de ambele sexe, încadrate la genul neutru: star, vip, animal. Cazurile substantivului Ø Cazul: forma luat` de substantiv pentru a exprima raporturile ]i func\iile sintactice ale acestuia în cadrul enun\ului; P sunt cinci cazuri: nominativ (N), acuzativ (A), dativ (D), genitiv (G), vocativ (V); P modificarea formei substantivului dup` num`r, gen ]i caz se nume]te declinare. Cuvinte cu rol de instrumente gramaticale care determin` sau [nso\esc substantivul [n declinare Articolul Arat` [n ce m`sur` obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorilor. 1) Articolul hot`r@t 2) Articolul nehot`r@t arat` c` obiectul denumit de substantiv este cunoscut: genul nr. art. hot. masc. neutru sg -l -le Pe b`iatul acesta l-am mai v`zut. Exemple b`iatul, blocul, fratele, numele masc. pl -i b`ie\ii, fra\ii fem. pl -a fata fem. neutru pl -le fetele, numele arat` c` obiectul denumit de substantiv este mai pu\in cunoscut: genul nr. masc. neutru art. Exemple nehot. sg un un b`iat, un frate, un bloc, un nume fem. sg o o fat` masc. fem. neutru pl ni]te ni]te b`ie\i (fra\i) ni]te fete ni]te blocuri (nume) Pe strad` trece un b`iat. 30

8 Victoria P`dureanu, Mariana Norel 3) Articolul posesiv-genitival Ajut` la: formarea cazului genitiv; P articole genitivale: al, a, ai, ale. Exemple: (caiet) al elevului; (carte) a elevei; (elevi) ai ]colii; (rochii) ale fetelor. formarea pronumelui posesiv (al s`u, a sa, ai no]tri, ai vo]tri). 4) Articolul demonstrativ-adjectival Ajut` la: legarea substantivului de determinantul acestuia (adjectiv). P Forme ale articolului adjectival: N. A. cel, cea, cei, cele; D. G. celui, celei, celor. Exemple: m`rul cel ro]u; m`rului celui ro]u; merelor celor ro]ii. Prepozi\iile Ø {nso\esc substantive [n cazurile: acuzativ, dativ, genitiv. a) Prepozi\ii specifice cazului ACUZATIV: P simple: cu, de, din, dup`, [n, [ntre, la, p@n`, pe ].a. P compuse: despre, de la, de pe, de l@ng`, de pe la ].a. b) Prepozi\ii care cer cazul DATIV: P asemenea, conform, contrar, datorit`, gra\ie, potrivit, mul\umit` ].a. Exemple: Am ac\ionat conform (contrar, potrivit) planului. 31

9 IV. SINTAXA A. Sintaxa propozi\iei P Propozi\ia este un enun\ cu un singur predicat. 1. Clasificarea propozi\iilor a) Felul propozi\iilor dup` alc`tuire: P simpl`: S + P sau P + S Ceasul bate Bate ceasul. P dezvoltat`: S + P + cel pu\in o parte secundar` de propozi\ie (atribut sau complement). b) Felul propozi\iilor dup` aspect: P afirmativ` cu predicatul (sau alt` parte de propozi\ie) la forma afirmativ`. Exemplu: Dorina descoper` frumuse\ea textului. P negativ` cu predicatul sau alt` parte de propozi\ie la forma negativ`. Exemple: Dorina nu descoper` frumuse\ea textului. Radu nu a citit niciun text literar. 81

10 Mic dic\ionar de limba pentru clasele V-XII c) Felul propozi\iilor dup` scopul comunic`rii: P enun\iativ`: ofer` o informa\ie (Dinu c`l`tore]te.). Enun\iativa poate fi: propriu-zis` exprim` un fapt real, av@nd ca predicat un verb la modul indicativ (Ileana a cump`rat un buchet de flori.); optativ` exprim` o dorin\`/op\iune ]i se constru - ie]te cu un verb la modul condi\ional-optativ (Adrian ar zbura cu avionul.); imperativ` exprim` o porunc`, un [ndemn, o rug`minte ]i are ca predicat un verb la modul imperativ (Scrie tema!). P interogativ`: este propozi\ia care cere o informa\ie. Propozi\ia interogativ` poate fi: optativ`: cere o informa\ie [n leg`tur` cu o dorin\`; se construie]te cu un verb la modul condi\ional-optativ sau la conjunctiv (Ai dori o pr`jitur`?; S` am o pr`jitur`, m-a] bucura.); propozi\iile afirmative ]i interogative pot fi: excla - mative sau neexclamative. Exemple: Cite]te mai mult! (enun\iativ` exclamativ`) Citi\i textul din manual. (enun\iativ` neexclamativ`) Ai citit textul din manual? (interogativ` neexcla - mativ`) De ce nu cite]ti niciodat` textul, cu aten\ie?! (interogativ` exclamativ`) 2. P`r\ile de propozi\ie (principale, secundare) a) Predicatul Ø Este partea principal` de propozi\ie care arat` ce face, cine este, ce este sau cum este subiectul; 82

11 Victoria P`dureanu, Mariana Norel Ø predicatul este [n rela\ie de interdependen\` cu subiectul. Felul predicatului: predicat verbal exprimat prin: P verb la mod personal (la toate cele trei diateze); Exemple: Maria mi-a povestit despre sora ei. Sora ei este [ngrijit` de fra\ii mai mari. Maria se g@nde]te permanent la sora ei mai mic`. Sora ei este [n cas`. P locu\iune verbal` (Mi-am adus aminte de sora mea.); P adverbe ]i locu\iuni adverbiale predicative, urmate de c`, s` (Fire]teý/ c` vine.þ/; F`r` discu\ieý/ c` vine.þ/); P interjec\ii predicative (Iat` o fapt` frumoas`!; Iepurele zdup! [n tufi].) P {ntr-o [nl`n\uire de propozi\ii, predicatul unei pro - po zi\ii poate fi sub[n\eles. Exemplu: Mihai se joac` [n curteý/, iar sora lui, [n cas`.þ/ {n propozi\ia 2, predicatul este sub[n\eles: se joac`. predicatul nominal P este alc`tuit din verb copulativ + nume predicativ. Verbul copulativ are func\ia de a lega numele predicativ de subiect ]i de a stabili rela\ia de echivalen\` (interdependen\`) [ntre subiect (S) ]i predicat sau numele predicativ. nu are sens; este un instrument gramatical. Exemple: a fi (c@nd nu are sensul de a exista, a se afla): Ana este prietenoas`. 83

12 Mic dic\ionar de limba pentru clasele V-XII a deveni: Ionel a devenit campion la [not. alte verbe predicative, care pot deveni copulative: P a [nsemna: {nv`\`tura [nseamn` un viitor lini]tit. P a ajunge: Ea a ajuns artist`. P a r`m@ne: {nt@lnirea a r`mas valabil`. P a ie]i: Noi vom ie]i profesori. P a se face: }tefan s-a f`cut muzician. P a p`rea: Adrian pare r`cit. Numele predicativ: exprim` o calitate a subiectului. Poate fi: P simplu: Ochii mamei sunt bl@nzi. P multiplu: Acest artist este expresiv ]i inteligent. Numele predicativ se poate exprima prin: P adjectiv [n cazul nominativ: adj. propriu-zis: Florina este cea mai talentat`. adj. provenit din verb la participiu sau la gerunziu: Cerul este [nnorat.; Fa\a ei p`rea r@z@nd`. P locu\iune adjectival`: El p`rea un om de geniu. P substantiv [n cazul: nominativ: Dorinel este fratele t`u? acuzativ cu prepozi\ie: Drapelul este de m`tase. dativ cerut de prepozi\ie: A ajuns asemenea p`rin\ilor. genitiv cerut de prepozi\ie: Ecologi]tii sunt contra braconajului. P locu\iune substantival`: Prietenia noastr` a r`mas o frumoas` aducere aminte. P pronume [n cazul: nominativ: Profesoara mea a r`mas aceea]i. acuzativ cu prepozi\ie: Fructele sunt de la ei. 84