A.E.F. - suport laborator nr.1 sem.ii Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (1) În acest laborator sunt atin

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "A.E.F. - suport laborator nr.1 sem.ii Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (1) În acest laborator sunt atin"

Transcriere

1 Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (1) În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: termeni și concepte uzuale din analiza cu elemente finite, noțiuni de bază privind constituirea elementelor finite, aspecte generale din rezistența materialelor. Nod, Element, Discretizare, Model EF Nodurile au coordonate valorice și elementele conectează câteva astfel de noduri într-o anumită ordine. Un grup de noduri și elemente realizează o rețea discretizată (eng. mesh). Elementele dintr-o rețea sunt conectate între ele prin partajarea nodurilor de graniță. Un model EF este constituit din mai multe rețele disctretizate interconectate prin noduri. Siemens NX generează noduri și elemente prin utilizarea comenzilor din secțiunea Nodes and Elements (fig.1-1). De asemenea, un element patrulater este arătat în fig.1-2 ca fiind definit prin reunirea a patru noduri. Un model EF poate fi definit prin reunirea mai multor elemente triunghiulare și patrulatere prin noduri (fig.1-3). Fig.1-1 Secțiunea Nodes and Elements Fig.1-2 De la noduri la elemente finite Fig.1-3 Un model cu rețea discretizată Fiind constituite din mai multe noduri, elementele finite trebuie să aibă specificate și proprietățile materialului analizat. Rețelele discretizate sunt create într-un fișier colector, căruia i se poate specifica tipul de material constituient. Dacă se dă dublu click pe fișierul colector din Simulation Navigator, apare căsuța de dialog Mesh Collector, în care se poate atribui sau schimba materialul. Acest lucru se poate realiza prin apăsarea butonului Edit din căsuța de dialog. Materialul atribuit unui fișier colector este atribuit tuturor rețelelor discretizate din acel fișier (fig.1-4). 1

2 Fișier colector Fig.1-4 Fișierul colector, editorul pentru material și atribuirea de material De reținut faptul că pentru orice tip de analiză este indispensabilă atribuirea unui material. De exemplu, pentru realizarea unei analize statice liniare, unde se pot evalua tensiunile și deformațiile unei structuri încărcate sunt indispensabile cel puțin două dintre următoarele caracteristici: Modulul de elasticitate (E), Modulul de forfecare (G) sau coeficientul lui Poisson (ν). Dacă se realizează o analiză de frecvență normală, atunci este necesară introducerea densității materialului. La o analiză termică sunt necesari diverși coeficienți termici, etc. Stări de tensiune Forța pe unitatea de suprafață dintr-un corp aflat sub influența unor solicitări exterioare este denumită tensiune. Starea de tensiune dintr-un punct al elementului de rezistenţă solicitat se cunoaşte dacă se cunosc tensiunile care apar pe feţele elementului de volum din acel punct (fig.1-5), adică: fig.1-5 Starea de tensiuni într-un element infinitezimal 2

3 - tensiunile normale σ x, σ y, σ z, indicele reprezentând axa perpendiculară pe faţa respectivă a elementului de volum; - tensiunile tangenţiale, care se descompun în două componente după direcţiile axelor paralele cu faţa respectivă. Aceste tensiuni se notează cu doi indici. De exemplu, τ xy reprezintă tensiunea tangenţială de pe faţa elementului de volum perpendiculară pe axa 0 x (primul indice), orientată în direcţia axei 0 y (al doilea indice). O faţă a elementului de volum se consideră pozitivă dacă tensiunea normală la faţa respectivă are acelaşi sens cu axa sistemului de coordonate perpendiculară pe acea faţă. Se poate demonstra ușor, cu ajutorul ecuaţiilor de echilibru pentru elementul de volum că tensiunile tangenţiale verifică următoarele egalităţi: τ xy = τ yx, τ yz = τ zy, τ zx = τ xz Aceste relaţii definesc principiul dualităţii tensiunilor tangenţiale. Deformații specifice Rezistenţa Materialelor studiază corpurile ţinând seama de faptul că acestea se deformează sub acţiunea sarcinilor exterioare sau a unor factori cu efect analog (ex. variaţiile de temperatură). Deformaţiile depind de forma şi dimensiunile corpului, de mărimea şi modul de aplicare a sarcinilor, precum şi de anumite caracteristici mecanice ale materialelor corpurilor. Atâta timp cât tensiunile produse în material sunt inferioare unei anumite valori, numită limită de elasticitate, deformaţiile sunt mici şi elastice, dispărând o dată cu cauza care le-a produs. Fig.1-6 Deformații specifice unei bare drepte În cazul unei bare dreapte, cu lungimea iniţială l0, supusă la întindere prin aplicarea forţei F (fig.1-6), aceasta se lungeşte, ajungând la lungimea l. Raportul dintre deformaţia Δl a barei şi lungimea ei iniţială l0 se numeşte deformaţie (lungire) specifică liniară şi se notează cu εx. Indicele x reprezintă direcţia după care are loc deformaţia: 3

4 În cazul solicitării de compresiune, mărimile Δl şi εx sunt negative şi se numesc scurtare, respectiv scurtare specifică. Deformaţiile specifice liniare sunt mărimi adimensionale care în anumite cazuri (vezi R.M.) se exprimă procentual. Se consideră elementul de volum paralelipipedic ABCDA1B1C1D1 din Fig.1-7. Pe cele patru feţe perpendiculare pe planul xa1y, de lăţime unitară, acţionează tensiunile tangenţiale τxy, τyx egale, având sensurile de pe desen. Dacă se consideră imobilă faţa ADD1A1, datorită tensiunilor tangenţiale, faţa BCC1B1 va luneca, paralel cu ea însăşi, ajungând în poziţia B'C'C'1B'1. Fig.1-7 Volum paralelipipedic supus tensiunilor tangențiale Lunecarea poate fi măsurată prin unghiul γ xy, dintre feţele ABB1A1 şi AB'B'1A1. Acest unghi, care măsoară variaţia unghiului drept iniţial, ca în figură, poartă numele de lunecare specifică sau deformaţie specifică unghiulară. Lunecarea specifică este pozitivă (+), dacă unghiul de 90 se micşorează şi negativă (-), în caz contrar. Lunecarea specifică se măsoară în radiani. Reprezentarea variaţiei tensiunii normale σ în funcţie de deformaţia specifică ε pe parcursul încercării la tracţiune a unui anumit material defineşte curba caracteristică a materialului respectiv. Modulul de elasticitate Se defineşte modulul de elasticitate longitudinal E (modulul lui Young) ca fiind coeficientul unghiular al dreptei σ-ε, deci E = tgθ. Astfel, legea lui Hooke va fi exprimată prin relaţia: σ = E ε Deformaţia specifică ε fiind o mărime adimensională, rezultă că unitatea de măsură a modulului de elasticitate longitudinal este N/mm 2. În cazul solicitării de forfecare, legea lui Hooke, între tensiunea tangenţială τ şi deformaţia specifică unghiulară γ, are forma: 4

5 τ = G γ Raportul între deformațiile transversale și deformațiile longitudinale este denumit coeficientul de contracţie transversală coeficientul Poisson. v = ε = lδ = Eδ ε dδ dσ Proprietățile mecanice ale materialelor Pentru stabilirea relaţiei fizice dintre tensiuni şi deformaţii se recurge la încercări experimentale. Încercarea de bază la materialele metalice este încercarea la tracţiune. Aceasta constă în solicitarea la tracţiune a unei piese cu dimensiuni standard din materialul studiat, numită epruvetă, cu o forţă variabilă lent urmărinduse deformaţia epruvetei până la ruperea ei completă. Pe baza acestei încercări se poate trasa curba caracteristică a materialului studiat, σ / ε, iar cu ajutorul acesteia se pot trage concluzii în legătură cu comportarea materialului supus încercării şi se pot defini mărimile caracteristice ale materialului studiat. Fig.1-8 Curba caracteristică tensiuni deformații În fig.1-8 este reprezentată curba caracteristică pentru un oțel moale cu ajutorul căreia se pot defini o serie de mărimi caracteristice importante: Ordonata punctului P, până unde curba caracteristică este o dreaptă se numeşte limita de proporţionalitate a materialului, σp. Porţiunea OP este zona de proporţionalitate a curbei caracteristice, adică zona de valabilitate a legii lui Hooke. Ordonata punctului E, până unde materialul este perfect elastic, adică după descărcare îşi reia forma şi dimensiunile iniţiale, se numeşte limita de elasticitate a materialului, σe. Limita de curgere, σc, este valoarea tensiunii la care deformaţia epruvetei creşte pentru prima dată când sarcina se menţine constantă. După atingerea limitei de curgere curba caracteristică are un traseu orizontal, uneori sinuos, CD numindu-se palier de curgere. Pe acest palier apar deformaţii permanente, plastice. După descărcare se constată că epruveta nu-şi mai 5

6 reia forma şi dimensiunile iniţiale, ci rămâne cu aşanumite deformaţii permanente. După depăşirea palierului de curgere curba caracteristică are din nou un traseu ascendent, DH, care defineşte zona de întărire. Ordonata punctului H, care defineşte valoarea maximă a tensiunii pe parcursul încercării se numeşte rezistenţa la rupere a materialului, σr. Când tensiunea se apropie de valoarea maximă, într-un loc al epruvetei apare o gâtuire care se dezvoltă din ce în ce mai mult, până când se produce ruperea completă prin separare a materialului. După apariţia gâtuirii forţa aplicată epruvetei scade, ceea ce duce la traseul descendent HF al curbei din fig.1-8. După comportarea materialelor în urma îndepărtării sarcinilor, materialele se clasifică în: Materiale elastice sunt acele materiale la care deformaţiile dispar o dată cu sarcinile care le-au produs. Se defineşte elasticitatea ca proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiunea sarcinilor exterioare şi de a-şi relua forma şi dimensiunile iniţiale când sarcinile se anulează. Materiale elasto-plastice sunt materiale care se deformează parţial elastic, parţial plastic. Pe măsura creşterii tensiunii, deformaţiile plastice cresc în dauna celor elastice. Majoritatea materialelor folosite în aplicaţiile tehnice inginereşti sunt materiale elasto-plastice. Materiale plastice sunt acelea care se deformează fără a mai reveni la forma şi dimensiunile iniţiale după îndepărtarea sarcinii. După mărimea deformaţiilor plastice produse înainte de rupere materialele pot fi: materiale ductile sunt materiale care suferă deformaţii plastice mari înainte de rupere (cuprul, alama, aluminiul, oţelurile moi, etc.). materiale fragile (casante) sunt materialele care se deformează foarte puţin înainte de a se rupe (fonta, sticla, oţelurile dure, etc.). După valorile constantelor elastice E, G, ν, măsurate pe diferite direcţii materialele pot fi: materiale izotrope, care au aceeaşi valoare a constantelor elastice pe toate direcţiile (oţelurile, sticla, cauciucul, etc.), materiale ortotrope, se comportă elastic diferit pe direcții normale (perpendiculare) de încărcare (ex.lemnul), materiale anizotrope, care sunt materiale stratificate şi se comportă elastic diferit pe direcţii diferite (ex.cuarțul, rocile sedimentare, etc.). 6

7 În majoritatea aplicaţiilor din Rezistenţa Materialelor se utilizează materiale izotrope, de care se ocupă teoria clasică a elasticităţii. Cunoscând curba caracteristică a materialului unui element de rezistenţă se pune întrebarea: până la ce valoare a tensiunii poate fi solicitat elementul de rezistenţă, astfel încât acesta să nu cedeze, deci să fie asigurată condiţia de bună funcţionare? În baza rezultatelor practice se stabilesc valori maxime admisibile pentru tensiuni, numite tensiuni admisibile. Acestea se notează σa, τa. Tensiunea admisibilă a unui material se defineşte în funcţie de una dintre valorile particulare de pe curba caracteristică a materialului respectiv. Astfel, pentru materialele ductile, la care se constată o limită de curgere, tensiunea admisibilă este: σ a = σ c c c Pentru materialele fragile, tensiunea admisibilă se ia în funcţie de rezistenţa la rupere: σ a = σ r c r Coeficienţii cc, cr sunt supraunitari (>1) şi se numesc coeficienţi de siguranţă. Valorile lor, ca şi ale rezistenţelor admisibile se aleg în funcţie de mai mulţi factori: natura materialului, tratamentele termice aplicate materialului, durata de utilizare a piesei, modul de acţionare a sarcinilor în timp, tipul solicitării, temperatura de funcţionare, etc. Astfel, proiectantul consideră tensiunea admisibilă a materialului piesei ca pe o constantă cunoscută, cu ajutorul căreia determină dimensiunile piesei, astfel încât tensiunea efectivă maximă produsă în piesă să fie egală, la limită, cu tensiunea admisibilă a materialului σmax = σa. Așadar, tensiunea efectivă maximă produsă în piesă în timpul funcţionării trebuie să fie inferioară sau cel mult egală cu tensiunea admisibilă a materialului piesei: σmax σa. 7

Doina BOAZU

Doina  BOAZU Doina BOAZU REZISTENŢA MATERIALELOR Solicitările simple şi compuse ale barelor EDITURA EUROPLUS GALAŢI PREFAŢĂ Această carte conţine structura de bază a cursului de Rezistenţa materialelor predat studenţilor

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.3 sem.ii Aplicațe privind utilizarea rețelelor 1D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea schițelo

A.E.F. - suport laborator nr.3 sem.ii Aplicațe privind utilizarea rețelelor 1D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea schițelo Aplicațe privind utilizarea rețelelor 1D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea schițelor utilizate în crearea elementelor, orientarea corectă a elementelor în conformitate cu structura

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.8 sem.ii Analiza structurală la flambaj În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: modalitatea de analiză la fla

A.E.F. - suport laborator nr.8 sem.ii Analiza structurală la flambaj În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: modalitatea de analiză la fla Analiza structurală la flambaj În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: modalitatea de analiză la flambaj a elementelor 2D crearea mai multor soluții pentru un singur model păstrarea unor caracteristici

Mai mult

MECANICA FLUIDELOR

MECANICA FLUIDELOR MECANICA FLUIDELOR Generalităţi Orice substanţă care curge se numeşte fluid. În această categorie se încadrează atât lichidele cât şi gazele. Deoarece cu gazele se produc de obicei transformări termice,

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.7 sem.ii Utilizarea rețelelor de tip 1D & 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: conectarea unui element

A.E.F. - suport laborator nr.7 sem.ii Utilizarea rețelelor de tip 1D & 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: conectarea unui element Utilizarea rețelelor de tip 1D & 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: conectarea unui element 1D de unul 2D cum se realizează o muchie poligonală aplicarea constrângerilor privind deplasările

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.5 sem.ii Analiza suprafețelor prin utilizarea elementelor 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizar

A.E.F. - suport laborator nr.5 sem.ii Analiza suprafețelor prin utilizarea elementelor 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizar Analiza suprafețelor prin utilizarea elementelor 2D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: realizarea manuală a rețelelor discretizate utilizarea elementelor 2d într-o analiză aplicarea unei

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Metode de reprezentare a) Metoda E b) Metoda Clasificarea desenelor tehnice dupa modul de reprezentare: a) Desenul în proiectie ortogonala b) Desenul în perspectiva Dispunerea proiecţiilor Tipuri de reprezentări

Mai mult

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR

Microsoft Word - Tsakiris Cristian - MECANICA FLUIDELOR Cuvânt înainte Acest curs este destinat studenţilor care se specializează în profilul de Inginerie economică industrială al Facultăţii de Inginerie Managerială și a Mediului, care funcţionează în cadrul

Mai mult

Microsoft Word - Predimensionare_arbori.DOC

Microsoft Word - Predimensionare_arbori.DOC 5. PROIECTAREA ARBORILOR - 1 / arbori- Arborii pe care se fixează roţile sunt solicitaţi la: - torsiune de momentele T I, II, III - considerate constante pe fiecare arbore între tronsoanele pe care se

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.10 sem.ii Analiza stării de contact între elemente 3D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: analiza contact

A.E.F. - suport laborator nr.10 sem.ii Analiza stării de contact între elemente 3D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: analiza contact Analiza stării de contact între elemente 3D În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: analiza contactului dintre două corpuri rigide definirea parametrilor de contact Se consideră problema prezentată

Mai mult

RAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p

RAPORT FINAL Perioada de implementare: CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite p RAPORT FINAL Perioada de implementare: 2016-2018 CU TITLUL: Analiza și testarea distribuției câmpului electric la izolatoare din materiale compozite pentru creșterea siguranței în funcționare Contract

Mai mult

A.E.F. - suport laborator nr.2 sem.ii Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (2) În acest laborator sunt atin

A.E.F. - suport laborator nr.2 sem.ii Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (2) În acest laborator sunt atin Noțiuni generale pentru analiza cu elemente finite utilizând Siemens NX Nastran (2) În acest laborator sunt atinse următoarele aspecte: tipuri de elemente finite, noțiuni de bază privind constituirea elementelor

Mai mult

ANEXA nr

ANEXA nr FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1. Facultatea de Inginerie 1.3 Departamentul de Inginerie Electrică, Electronică și Calculatoare

Mai mult

Microsoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator

Microsoft Word - C05_Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare de deplasare de tip transformator Traductoare parametrice. Principiul de funcţionare: Modificarea inductivităţii mutuale a unor bobine cu întrefier variabil sau constant. Ecuaţia care exprimă

Mai mult

Microsoft PowerPoint - ST_5

Microsoft PowerPoint - ST_5 Senzori si traductoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins 5 Traductoare / senzori de proximitate a) Traductoare de proximitate inductive b) Traductoare de proximitate capacitive c) Traductoare de proximitate

Mai mult

Dumitru Mihai Rezolvarea problemelor de Rezistenta Materialelor cu programul - MD Solid 2D Iulie -2019

Dumitru Mihai Rezolvarea problemelor de Rezistenta Materialelor cu programul - MD Solid 2D Iulie -2019 Dumitru Mihai Rezolvarea problemelor de Rezistenta Materialelor cu programul - MD Solid 2D Iulie -2019 Rezolvarea problemelor de Rezistenta Materialelor cu ajutorul limbajului de programaremd-solid 3-1

Mai mult

Microsoft Word - L16_NicolescuCatalin

Microsoft Word - L16_NicolescuCatalin ALGORITM MATLAB PENTRU MODELAREA ȘI ANALIZA STRUCTURILOR MATERIALELOR ARMATE CU FIBRE NICOLESCU Ovidiu Cătălin Conducător ştiinţific: Prof. Dr. Ing. Gabriel JIGA REZUMAT: În lucrarea ce urmează a fi prezentată,

Mai mult

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII-

Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA 45 Matematică. Clasa a VII- Gheorghe IUREA Adrian ZANOSCHI algebră geometrie clasa a VII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard 3 Algebră Capitolul I. MULŢIMEA NUMERELOR RAŢIONALE Identificarea caracteristicilor numerelor raţionale

Mai mult

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la

C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la C10: Teoria clasică a împrăștierii Considerăm un potențial infinit în interiorul unui domeniu sferic de rază a și o particulă incidentă (Figura 1) la distanta b de centrul sferei. Alegem un sistem de coordonate

Mai mult

3.STÁÔÉÊ-5Ç_ROM.p65

3.STÁÔÉÊ-5Ç_ROM.p65 Structuri antiseismice Proiectarea capacitatii de rezistenta - Analiza push over Preprocesor si postprocesor al programului STATIK-5 Introducerea grafica a geometriei cofrajelor din ACAD Managementul etajelor

Mai mult

1

1 Florin BELC VERIFICAREA CALITĂŢII UNOR MATERIALE COMPOZITE RUTIERE 1 CUPRINS 1. CARACTERISTICI DE LABORATOR.... 3 1.1. Rezistenţa la compresiune.. 5 1.2. Rezistenţa la întindere.... 9 1.3. Încercarea braziliană..

Mai mult

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA

Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 2000 standard EDITURA PARALELA Dorel LUCHIAN Gabriel POPA Adrian ZANOSCHI Gheorghe IUREA algebră geometrie clasa a VIII-a ediţia a V-a, revizuită mate 000 standard 3 10 PP Algebră Capitolul I. NUMERE REALE Competenţe specifice: Determinarea

Mai mult

1

1 4.3. Amplificatoare de semnal mic Amplificatoarele de semnal mic (ASM) au semnalul amplificat mic în raport cu tensiunile de c.c. de polarizare a tranzistoarelor. Tranzistoarele funcţionează într-o zonă

Mai mult

Noțiuni matematice de bază

Noțiuni matematice de bază Sistem cartezian definitie. Coordonate carteziene Sistem cartezian definiţie Un sistem cartezian de coordonate (coordonatele carteziene) reprezintă un sistem de coordonate plane ce permit determinarea

Mai mult

Laborator 2

Laborator 2 Laborator nr. 2 Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop aprofundarea cunoștințelor teoretice prezentate la curs cu privire la diferitele

Mai mult

Microsoft Word - PN204 - Raport faza 1 _site.doc

Microsoft Word - PN204 - Raport faza 1 _site.doc Faza 1: Cercetări experimentale în domeniul membranelor polimerice pentru evaluarea influenţei parametrilor şi condiţiilor de încercare asupra caracteristicilor mecanice Rezumatul fazei: Prezenta lucrare

Mai mult

Microsoft PowerPoint - 20x_.ppt

Microsoft PowerPoint - 20x_.ppt Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului Ingineria proceselor chimice şi biologice/20 Titular disciplină: Prof.dr.ing. Maria Gavrilescu Catedra

Mai mult

Microsoft Word - Lucrarea 14.doc

Microsoft Word - Lucrarea 14.doc L u c r a r e a n r. 4 STUDIUL GOLURILOR DE TENSIUNE ÎN INSTALAŢIILE ELECTEICE. Probleme generale Golul de tensiune este definit ca fiind scăderea amplitudinii sau a valorii eficace a reţelei până la valoarea,2

Mai mult

Microsoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF

Microsoft Word - L25Ro_Studiul efectului Hall_f_RF STUDIUL EFECTULUI ALL 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări este: punerea în evidenţă a efectului all pentru un semiconductor intrinsec, măsurarea tensiunii all, determinarea constantei all, a

Mai mult

Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţie

Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţie Laboratorul numarul 6 Reglarea turaţiei motorului asincron prin variația frecvenței de alimentare cu păstrarea raporului U/f constant Expresia turaţiei câmpului magnetic învârtitor (turația de sincronism)

Mai mult

PROBLEME PRIVIND INSTABILITATEA UNOR CALCULE ALE MECANISMELOR

PROBLEME  PRIVIND  INSTABILITATEA  UNOR      CALCULE  ALE  MECANISMELOR INSTABILITĂŢI DE CALCUL LA ANALIZA DIADEI RRR s.l. univ. dr. ing. Valentina MANEA s.l.univ.dr.ing. Raluca GRASU Rezumat. Se studiază instabilităţile de calcul care apar la analiza diadei RRR, cauzate de

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1. Facultatea Mecanică 1.3 Departamentul Mecatronică și Dinamica Mașinilor 1.4 Domeniul

Mai mult

Microsoft Word - DCE - lucrarea 5.doc

Microsoft Word - DCE - lucrarea 5.doc LUCRAREA 5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP CU POARTĂ JONCŢIUNE 5.1. Prezentare teoretică Tranzistorul cu efect de câmp cu poartă joncţiune este un dispozitiv electronic cu patru electrozi (D-dreană, S-sursă,

Mai mult

Electricitate II

Electricitate II Electricitate II Circuitul electric. Legile circuitului electric. Sumar Circuitul electric simplu Legile lui Ohm Legile lui Kirchhoff Gruparea rezistorilor Transformarea stea-triunghi Gruparea generatoarelor

Mai mult

Microsoft Word - CURSURI introductiv macanica 16-17

Microsoft Word - CURSURI  introductiv macanica 16-17 CAP II. PRINCIPII ŞI LEGI ALE MECANICII. Au fost enunţate de către fizicianul Isaac Newton în cartea sa: Principiile matematice ale filozofiei naturii în anul 1867 şi au constituit trecerea fizicii din

Mai mult

Sika Igolflex® N

Sika Igolflex® N FIŞA TEHNICĂ A PRODUSULUI Masă de şpaclu flexibilă din bitum-cauciuc DESCRIEREA PRODUSULUI Sika Igolflex N este o acoperire consistentă, flexibilă, monocomponentă, fără solvenţi, pe bază de emulsie de

Mai mult

6. Incovoierea [Compatibility Mode]

6. Incovoierea [Compatibility Mode] 6. ÎNCOVOIERE CU FORȚĂ AXIALĂ 6.1. IPOTEZE DE CALCUL Calculul la starea limită ultimă la încovoiere cu/fără forță axială se face pe baza ipotezelor simplificatoare: - secțiunile plane rămân plane și după

Mai mult

Slide 1

Slide 1 ELECTROTEHNCĂ ET An - SA CRS 8 Conf.dr.ing.ec. Claudia PĂCRAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . ntroducere în teoria circuitelor electrice. Puteri în regim armonic 3. Caracterizarea în complex a

Mai mult

RecMat dvi

RecMat dvi Conice şi cubice în probleme elementare de loc geometric Ştefan DOMINTE 1 Abstract. In this Note, a number of simple problems are presented to support the idea that conic and cubic curves can frequently

Mai mult

Microsoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc

Microsoft Word - Programa_Evaluare_Nationala_2011_Matematica.doc C E N T R U L NAłIONAL DE EVALUARE ŞI E X A M I N A R E PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ EVALUAREA NAłIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII A Pagina 1 din 5 PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL

Mai mult

Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea

Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Probleme rezolvate de fizică traducere de Nicolae Coman după lucrarea Contents Vectori... 4 Modul de rezolvare a problemelor... 5 despre vectori... 6 Vector deplasare... 12 Vector viteza... 12 Statica...

Mai mult

fc 1 distribuitoare hidraulice dn6.cdr

fc 1 distribuitoare hidraulice dn6.cdr 1 50 l/min 315 bar Distribuitoare hidraulice Dn 6 GENERALITATI FC - 1 Distribuitoare cu sertar cu 4 orificii si 2 sau 3 pozitii de lucru (4/2 sau 2/3) Comanda directa realizata : manual, cu maneta mecanic,

Mai mult

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de

Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),

Mai mult

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiec UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE FIZICA CONCURSUL NAȚIONAL DE FIZICĂ CONSTANTIN SĂLCEANU 30 MARTIE 2019 Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice (la alegere) dintre cele

Mai mult

Slide 1

Slide 1 BAZELE ELECTROTEHNICII I BE An I - ETTI CURS 1 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro BAZELE ELECTROTEHNICII I (BE) ETTI Curs Seria A - Prof. dr. ing. Vasile ȚOPA Vasile.Topa@ethm.utcluj.ro

Mai mult

8

8 9.5 Fluxul unui vector printr-o suprafaţă deschisă-continuare Observaţie: Dacă vrem să calculăm fluxul vectorului a = P x y z i + Q x y z j + R x y z k (,, ) (,, ) (,, ) prin suprafaţa definită de ecuaţia

Mai mult

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA NUCLEARA BN-03 B DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. Scopul lucrării Determinarea

Mai mult

Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL

Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL -disciplina Matematică- Nr. crt Nume pachet clasa Nr. momente Nr.Recomandat de ore 1 Corpuri geometrice V 6 1 2 Fracţii V 14 5 3 Măsurarea lungimilor.

Mai mult

Complemente de Fizica I Cursul 1

Complemente de Fizica I  Cursul 1 Complemente de Fizică I Cursul 1 Victor E. Ambruș Universitatea de Vest din Timișoara Capitolul I. Transformări de coordonate I.1. Transformări Galilei. I.2. Spațiul E 3 al vectorilor tridimensionali.

Mai mult

CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri

CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, tri CERCURI REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 19 3. CERCURI EXÎNSCRISE Natura vorbeşte în limbajul matematicii: literele acestei limbi sunt cercuri, triunghiuri şi alte guri geometrice. Galileo Galilei 3

Mai mult

Microsoft Word - lucrarea 6

Microsoft Word - lucrarea 6 Materiale avansate / Materiale performante 27 LUCRAREA 6. EXAMINAREA MICROSTRUCTURII MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE OPTICĂ 1. Scopul lucrării. Înțelegerea procedeului de examinare a microstructurii materialelor

Mai mult

Laboratorul numărul 8 Motorul de curent continuu cu excitație mixtă Motorul de curent continuu cu excitație mixtă prezintă două înfășurări distincte p

Laboratorul numărul 8 Motorul de curent continuu cu excitație mixtă Motorul de curent continuu cu excitație mixtă prezintă două înfășurări distincte p Laboratorul numărul 8 Motorul de curent continuu cu excitație mixtă Motorul de curent continuu cu excitație mixtă prezintă două înfășurări distincte plasate pe polii principali: cea derivație care se conectează

Mai mult

Microsoft Word - onf laborator subiect.doc

Microsoft Word - onf laborator subiect.doc Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Olimpiada de Fizică Etapa Naţională 3 ianuarie 5 februarie 00 Constanţa XII PROBA DE LABORATOR LUCRAREA A STUDIUL MIŞCĂRII OSCILATORII AMORTIZATE

Mai mult

Microsoft Word - lucrarea 13

Microsoft Word - lucrarea 13 Materiale avansate / Materiale performante 69 LUCRAREA 13. TEHNOLOGII ADITIVE. REALIZAREA MODELELOR ȘI PIESELOR PRIN METODA SLA (STEREOLITHOGRAPHY) PE MAȘINA DE PRINTAT 3D FORMLABS FORM 2: CARCASĂ, ȘURUB

Mai mult

I

I METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei

Mai mult

Slide 1

Slide 1 VIII. Reprezentarea şi cotarea organelor de maşini 8.1 ROŢI DINŢTE Roţile dinţate sunt organe de maşini constituite de corpuri de rotaţie (cilindru, con, hiperboloid) prevăzute cu dantură exterioară sau

Mai mult

Slide 1

Slide 1 BAZELE ELECTOTEHNICII I BE An I - ETTI CS 2 Conf. dr.ing.ec. Claudia PĂCA e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro CAPITOLL I CICITE ELECTICE DE CENT CONTIN GENEALITĂȚI Circuitul electric de curent continuu

Mai mult

MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE MULTIMETRU DIGITAL AX-585 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE 1. Informaţii generale. 3 2. Informaţii privind siguranţa. 3 3. Funcţii 3 4. Operarea aparatului de măsură. 6 5. Întreţinerea aparatului. 9 6. Rezolvarea

Mai mult

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL

PROGRAMA CONCURSULUI NAŢIONAL ANUL ŞCOLAR 2011-2012 CLASA a IX-a În programa de concurs pentru clasa a IX-a sunt incluse conţinuturile programelor din clasele anterioare şi din etapele anterioare. 1. Mulţimi şi elemente de logică matematică.

Mai mult

Microsoft Word - Instructiuni montaj si utilizare CRH6.doc

Microsoft Word - Instructiuni montaj si utilizare CRH6.doc MANUAL INSTALARE SI UTILIZARE CRH 6 - DISPOZITIV DE SIGURANŢĂ ŞI CONTROL Dispozitivul de siguranţă şi control CRH 6 este un dispozitiv multifuncţional compus din: o supapă de pornire/oprire, flacără de

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Departamentul Autovehicule rutiere și transporturi 1.4 Domeniul

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Electronică Analogică Redresoare Redresoare polifazate, comandate redresoarele comandate permit reglarea tensiunii şi a curentului prin sarcină. Reglajul poate fi făcut în mod continuu de la zero până

Mai mult

MD.09. Teoria stabilităţii 1

MD.09. Teoria stabilităţii 1 MD.09. Teoria stabilităţii 1 Capitolul MD.09. Teoria stabilităţii Cuvinte cheie Soluţie stabilă spre +, instabilă si asimptotic stabilă, punct de echilibru, soluţie staţionară, stabilitatea soluţiei banale,

Mai mult

3 Introducere Design igienic Introducere Guri de scurgere Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesar

3 Introducere Design igienic Introducere Guri de scurgere Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesar Design igienic Design igienic Pentru a menține un mediu igienic și ușor de întreținut în zonele de procesare a produselor alimentare și pentru a reduce la minimum locurile în care se pot acumula bacterii

Mai mult

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA Tematica probei I a examenului de diploma pentru sesiunea iulie 2016: Evalua

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA Tematica probei I a examenului de diploma pentru sesiunea iulie 2016: Evalua UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA Tematica probei I a examenului de diploma pentru sesiunea iulie 2016: Evaluarea cunostintelor fundamentale si de specialitate Tematica

Mai mult

Înregistrator de temperatură şi umiditate AX-DT100 Instrucţiuni de utilizare

Înregistrator de temperatură şi umiditate AX-DT100 Instrucţiuni de utilizare Înregistrator de temperatură şi umiditate AX-DT100 Instrucţiuni de utilizare Introducere Înregistratorul de temperatură şi umiditate este prevăzut cu un senzor foarte exact de temperatură şi umiditate.

Mai mult

Subiecte

Subiecte Cap. Semnale şi instrumente pentru generarea lor. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal? 2. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă? 3. Care sunt principalele

Mai mult

Olimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c

Olimpiada Națională de Astronomie şi Astrofizică Aprilie 2019 Analiza Datelor - Seniori Problema 1 - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 c Problema - Quasar 3C273 Spectrul optic al quasarului 3C273 conține liniile spectrale ale hidrogenului. Se cunosc lungimile de undă ale hidrogenului, obținute în condiții de laborator: Hα = 656,3 nm; Hβ

Mai mult

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CLASA A X-A, CURSURI DE EXCELENŢĂ ANUL ŞCOLAR Studiul fizicii în clasele de excelenţă are ca finalitate încheierea

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CLASA A X-A, CURSURI DE EXCELENŢĂ ANUL ŞCOLAR Studiul fizicii în clasele de excelenţă are ca finalitate încheierea PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU CLASA A X-A, CURSURI DE EXCELENŢĂ ANUL ŞCOLAR 2015-2016 Studiul fizicii în clasele de excelenţă are ca finalitate încheierea dezvoltării la elevi a unui set specific de competenţe-cheie

Mai mult

Elena-Iuliana Boteanu, Elena-Luminița Olteanu, Miron Zapciu, Anton Hadăr

Elena-Iuliana Boteanu, Elena-Luminița Olteanu, Miron Zapciu, Anton Hadăr Materiale compozite pentru aplicaţii în medicină și inginerie, obținute prin fabricație aditivă RAPORT FINAL Autor: Conf. dr. ing. Florin BACIU Coordonator: Prof. dr. ing. Anton HADĂR CUPRINS 1. Introducere

Mai mult

Microsoft PowerPoint - 04 BA

Microsoft PowerPoint - 04 BA Dr.ing. NAGY GYÖRGY Tamás profesor E mail: tamas.nagy gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219 Dr.ing. Nagy György T. Facultatea de Construcții.

Mai mult

PTO Tractors

PTO Tractors RO F1 70 PTO Tractors RO RO COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, C(2009) Proiect de DIRECTIVĂ../ /CE A COMISIEI din [ ] de modificare, în sensul adaptării la progresul tehnic, a Directivelor 80/720/CEE,

Mai mult

Microsoft Word - LUCRARE DE LABORATOR 5

Microsoft Word - LUCRARE DE LABORATOR 5 Managementul calităţii energiei LUCRARE DE LABORATOR 5 ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE CU SARCINI NELINIARE. Obiectivele lucrării Lucrarea are ca scop stabilirea cauzelor

Mai mult

Slide 1

Slide 1 VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA) SR

Mai mult

untitled

untitled Ghid de referinţă rapidă Xi4 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura prezintă componentele

Mai mult

Microsoft Word - FISE TEHNICE Liceul Oravita.doc

Microsoft Word - FISE TEHNICE Liceul Oravita.doc FIŞA TEHNICĂ NR.1 PANOU (COLECTOR) SOLAR Specificatii tehnice impuse prin caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse 1 Parametrii constructivi, tehnici şi funcţionali

Mai mult

Matematica VI

Matematica VI There are no translations available. Datorita unor probleme tehnice, site-ul nu poate fi vizionat cu Internet Explorer 8, partea de teste (apare pagina alba). Pentru navigare, va recomandam Chrome, Mozilla,

Mai mult

G.I.S. Curs 3

G.I.S. Curs 3 G.I.S. Curs 3 Geogafia Mediului 1.04.2014 Dr. Constantin Nistor Formatul de date vectorial Datele vectoriale descriu lumea sub forma unui spaţiu populat de linii în variate aspecte şi feluri: puncte, linii,

Mai mult

Microsoft Word - Sticlostratitex

Microsoft Word - Sticlostratitex Laminate rigide pe bază de tesătură de sticlă si răşini (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...22 BARĂ (Sticlotextolit) clasă F 155ºC...25-21 - - 21 - (Stiicllotextolliit) cllasă F 155ºC Compoziţie Sticlostratitex-ul

Mai mult

Nr.2981/38A din SOLICITARE DE OFERTĂ Tribunalul Neamţ, cu sediul în Municipiul Piatra Neamţ, b-dul Decebal, nr. 5, având codul fiscal 41454

Nr.2981/38A din SOLICITARE DE OFERTĂ Tribunalul Neamţ, cu sediul în Municipiul Piatra Neamţ, b-dul Decebal, nr. 5, având codul fiscal 41454 Nr.2981/38A din 08.08.2014 SOLICITARE DE OFERTĂ Tribunalul Neamţ, cu sediul în Municipiul Piatra Neamţ, b-dul Decebal, nr. 5, având codul fiscal 4145454, în calitate de autoritate contractantă, intenţionează

Mai mult

Elena-Iuliana Boteanu, Elena-Luminița Olteanu, Miron Zapciu, Anton Hadăr

Elena-Iuliana Boteanu, Elena-Luminița Olteanu, Miron Zapciu, Anton Hadăr Materiale compozite pentru aplicaţii în medicină şi inginerie, obţinute prin fabricaţie aditivă Etapa 2 Utilizarea rezultatelor obținute prin tehnici experimentale și prin analize numerice pentru realizarea

Mai mult

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc

Microsoft Word - Programa finala olimpiadei matematica 2007 gimnaziu.doc ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII DIRECŢIA GENERALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE PROGRAMA OLIMPIADEI DE MATEMATICĂ CLASELE V XII AN ŞCOLAR 006 / 007 Pentru

Mai mult

Laboratorul numărul 7 Motorul de curent continuu cu excitație serie Motorul de curent continuu cu excitație serie este motorul la care înfășurarea de

Laboratorul numărul 7 Motorul de curent continuu cu excitație serie Motorul de curent continuu cu excitație serie este motorul la care înfășurarea de Laboratorul numărul 7 Motorul de curent continuu cu excitație serie Motorul de curent continuu cu excitație serie este motorul la care înfășurarea de excitație, plasată pe polii principali, se conectează

Mai mult

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 2019 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IM UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB 6 aprilie 219 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IMPORTANTĂ: 1) Problemele de tip grilă din Partea A pot

Mai mult

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei

Mai mult

CURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t),

CURBE BÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t), CURE ÉZIER În CAGD se utilizează adesea curbele polinomiale, adică acele curbe definite de o parametrizare polinomială: C : [a, b] R 3 C(t) = (x(t), y(t), z(t)) cu x, y, z polinoame de grad n. Maximul

Mai mult

0 Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică 1. Să se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) x 4 ; b) x 3 dx dx

0 Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică 1. Să se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) x 4 ; b) x 3 dx dx Probleme pentru pregătirea examenului final la Analiză Matematică. ă se calculeze următoarele integrale improprii: dx a) + x ; b) x dx dx; c) + x x + x ) ; dx x d) x + x ) ; e) dx; f) x p e xq dx, p >,

Mai mult

Capitol 3

Capitol 3 3. COMPORTAREA STRUCTURILOR EXISTENTE LA IMPACTUL DIN SEISM 3.1. Introducere Problema impactului dintre clădiri adiacente a reprezentat cauza distrugerilor structurale totale sau parțiale, pe durata unor

Mai mult

CONCURSUL INTERLICEAL “TOPFIZ”

CONCURSUL INTERLICEAL “TOPFIZ” INISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, BN CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, BN CONCURS REGIONAL DE FIZICĂ 988 8 C. N. LIIU REBREANU, Bistrița 3 5 noiembrie 8 Clasa a X-a Probleme propuse

Mai mult

F I Ş A D I S C I P L I N E I - extras Anul universitar Denumirea disciplinei 1 MECANICA FLUIDELOR Codul disciplinei 2EPI02 Tipul discipline

F I Ş A D I S C I P L I N E I - extras Anul universitar Denumirea disciplinei 1 MECANICA FLUIDELOR Codul disciplinei 2EPI02 Tipul discipline F I Ş A D I S C I P L I N E I - extras Anul universitar 2014-2015 Denumirea disciplinei 1 MECANICA FLUIDELOR Codul disciplinei 2EPI02 Tipul disciplinei 2 DID Categoria 3 DI Anul de studii II Semestrul

Mai mult

SCHELA FIXA UNIVERSALA PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INTRETINERE LA CLADIRI SI EDIFICII CU INALTIMI DE LUCRU PANA LA 20 M. PROIECTARE SI SIMULARE C

SCHELA FIXA UNIVERSALA PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INTRETINERE LA CLADIRI SI EDIFICII CU INALTIMI DE LUCRU PANA LA 20 M. PROIECTARE SI SIMULARE C SCHELA FIXA UNIVERSALA PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INTRETINERE LA CLADIRI SI EDIFICII CU INALTIMI DE LUCRU PANA LA 20 M. PROIECTARE SI SIMULARE CU AJUTORUL METODEI ELEMENTULUI FINIT. Autor: Zlateanu

Mai mult

CABINET MINISTRU

CABINET MINISTRU MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judetului Iaşi Activitatea metodologie şi administrarea veniturilor statului Str. Anastasie

Mai mult

Unelte ce se regasesc in Viewer (CD, Stick) Uneltele de baza Uneltele de baza includ cele mai comune unelte folosite in modulele OnDemand 3D App. Unel

Unelte ce se regasesc in Viewer (CD, Stick) Uneltele de baza Uneltele de baza includ cele mai comune unelte folosite in modulele OnDemand 3D App. Unel Unelte ce se regasesc in Viewer (CD, Stick) Uneltele de baza Uneltele de baza includ cele mai comune unelte folosite in modulele OnDemand 3D App. Unele unelte sunt folosite in comun pentru toate modulele.

Mai mult

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi

Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivi Prelegerea 3 În această prelegere vom învăţa despre: Clase speciale de latici: complementate. modulare, metrice, distributive şi 3.1 Semi-distributivitate şi semi - modularitate Fie L o latice. Se numeşte

Mai mult

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™

Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400™ Ghid de referinţă rapidă pentru Seria ZT400 Utilizaţi acest ghid când folosiţi imprimanta zilnic. Pentru informaţii mai detaliate, consultaţi Ghidul utilizatorului. Componentele imprimantei Figura 1 prezintă

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 1391 final ANNEXES 1 to 5 ANEXE la REGULAMENTUL DELEGAT (UE) /... AL COMISIEI de modificare a anexei I l

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 1391 final ANNEXES 1 to 5 ANEXE la REGULAMENTUL DELEGAT (UE) /... AL COMISIEI de modificare a anexei I l COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 9.3.2018 C(2018) 1391 final ANNEXES 1 to 5 ANEXE la REGULAMENTUL DELEGAT (UE) /... AL COMISIEI de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European

Mai mult

Microsoft Word - L_printare

Microsoft Word - L_printare Aplicația 3. Prelucrări realizate prin imprimare 3D 3.1. Scopul aplicației Principalul scop este cel de a se realiza înțelegerea modului de realizare a reperelor prin imprimare 3D și respectiv a se putea

Mai mult

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem

D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Dem D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 6 MĂSURA LEBESGUE Cursul 5 Teorema 6.26 Există submulţimi ale lui R care nu sunt măsurabile Lebesgue. Demonstraţie. Fie mulţimea A = [0, ], pe care definim

Mai mult

Microsoft Word - Sika Cosmetic Light Dark RO.docx

Microsoft Word - Sika Cosmetic Light Dark RO.docx Fișă tehnica de produs Editia 03.05.2012 Nr. de identificare: 2011/PM Număr versiune 0 Sika Cosmetic L/D Sika Cosmetic L/D R3 mortar cosmetic pentru reparaţii de beton, locale şi zonale Descriere produs

Mai mult

cat_AZI_online_RO_martie2016

cat_AZI_online_RO_martie2016 Producător specializat de Lemn Lamelar Încleiat Finisaj superior Impact vizual Certificare CE Producător specializat de Lemn Lamelar Încleiat Atunci când finisajul superior, impactul vizual și certificarea

Mai mult