Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne"

Transcriere

1 SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE Evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la nivelul în perioada

2 CUPRINS I. Context şi problematică... 2 II. Obiective şi teme de cercetare... 4 III. Metodologie... 6 IV. Constatări generale... 8 IV.1. Politici privind prevenirea corupţiei... 8 IV.2. Coordonare/funcţionare/responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei. 12 IV.3. Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI IV.4. Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI IV.5. Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate V. Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire V.1. Activităţi din competenţa Serviciului Prevenire V.1.1. Activităţi de instruire/informare privind fenomenul corupţiei V.1.2. Campanii de conştientizare şi acţiuni de promovare şi acţiuni de promovare anticorupţie V.2 Activităţi din responsabilitatea Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie V.3. Activitatea de relaţii cu publicul V.4. Activitatea de comunicare şi relaţii publice VI. Concluzii şi recomandări Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire Activităţi de instruire/ informare Campanii de conştientizare Cooperarea cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă Activităţi din responsabilitatea SSPA Managementul riscurilor de corupție Activitatea de relaţii cu publicul Activitatea de comunicare şi relaţii publice SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Context şi problematică 1

3 I. Context şi problematică Dezvoltarea componentei de prevenire în cadrul structurii specializate din cadrul ministerului - Direcţia Generală Anticorupție (DGA), experienţa acumulată în implementarea planurilor de acţiune aferente diferitelor strategii naţionale anticorupţie, adoptarea propriului cadru legislativ în domeniu, dar mai ales identificarea şi aplicarea metodelor, mijloacelor inovative, precum şi a măsurilor concrete de remediere, evidenţiază importanţa pe care o acordă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) luptei împotriva fenomenului corupţiei. Evoluţia în domeniul prevenirii corupţiei la nivelul întregului minister în perioada de referinţă, progresele realizate de către DGA, prin derularea activităţilor de către specialiştii acestei structuri pe toate liniile de muncă, au înregistrat o vizibilitate mai ridicată, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Metodele, tehnicile şi practicile de prevenire a corupţiei implementate la nivelul DGA constituie modele de bună practică atât pentru instituţiile şi autorităţile publice naţionale, cât şi pentru instituţiile publice, agenţiile de aplicare a legii şi diferitele organizaţii internaţionale cu care România cooperează în domeniul luptei împotriva corupţiei. Eforturile depuse în plan preventiv au produs o schimbare a atitudinii astfel încât la nivelul MAI se observă o scădere a numărului angajaţilor MAI implicaţi în fapte de corupţie. Abordarea instituţională şi eforturile întreprinse în sfera activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate pe parcursul perioadei supuse analizei, , au produs efecte cuantificabile relevante. În această perioada indicatorii statistici evidenţiază faptul că evoluţia numărului incidentelor de integritate înregistrate la nivel naţional a fost una liniară până în anul 2016, când a început o scădere evidentă, continuată în anul. La momentul actual, se remarcă trendul pozitiv înregistrat prin scăderea semnificativă, cu 38,9% a numărului incidentelor de integritate pe parcursul anului. Preocuparea permanentă a factorilor decizionali ai DGA privind eficienţa sistemului preventiv în domeniul corupţiei are în vedere identificarea şi alocarea resurselor necesare bunei desfăşurări a activităţilor adresate atât personalului MAI, cât şi societăţii civile, îmbunătăţirea pregătirii personalului DGA şi a celorlalţi angajaţi MAI, inclusiv perfecţionarea metodelor şi practicilor adoptate de specialiştii DGA. Eficiența activităților preventive depinde de capacitatea instituției de a-și adapta instrumentele noilor forme de manifestare ale fenomenului corupției, analiza SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Context şi problematică 2

4 cazuisticii cu prilejul evaluării incidentelor de integritate relevând o schimbare a modurilor de operare ce se regăsesc în comportamentul funcționarilor publici. Cercetarea urmăreşte analiza necesităţii regândirii, reorientării şi ierarhizării eforturilor întreprinse de DGA în domeniul prevenirii corupţiei. Mai mult decât atât, ţinând cont de contextul social actual în care prevenirea corupţiei reprezintă o prioritate naţională, este de la sine înţeleasă decizia instituţională de a identifica şi de a adopta permanent cele mai potrivite măsuri, care să se adreseze direct vulnerabilităţilor de corupţie existente la nivelul ministerului. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Obiective şi teme de cercetare 3

5 II. Obiective şi teme de cercetare Proiectul de cercetare are drept obiectiv general evaluarea eficienţei şi a impactului activităţii de prevenire derulate la nivelul MAI, în perioada , în vederea eficientizării acesteia. Demersul de cercetare presupune realizarea analizei parametrilor de performanţă, a activităţilor desfăşurate în domeniul prevenirii corupţiei, a cadrului normativ şi conceptual, a metodelor şi practicilor utilizate, atât din perspectiva personalului DGA direct implicat în activităţile preventive, a principalilor beneficiari, respectiv a reprezentanţilor diferitelor instituţii, agenţii şi autorităţi din componenţa ministerului, cât şi a reprezentanţilor societăţii civile, în speţă organizaţiilor neguvernamentale cu care DGA a colaborat în perioada de referinţă la proiectarea şi desfăşurarea unei game diverse de proiecte în domeniu. Din perspectiva îndeplinirii obiectivului general al cercetării, au fost stabilite următoarele obiective specifice: a) capacitatea de implementare a documentelor de politică publică privind prevenirea corupţiei iniţiate la nivelul MAI (strategii, planuri etc.), avându-se în vedere atât conţinutul acestora, cât şi capacitatea de implementare, monitorizare şi evaluare a documentelor; b) evaluarea responsabilităţilor privind prevenirea corupţiei, luând în considerare pe de o parte atribuţiile DGA, iar pe de altă parte responsabilităţile instituţiilor MAI; c) evaluarea eficienţei, eficacităţii, adresabilităţii şi atingerii obiectivelor activităţilor de prevenire, urmărindu-se următoarele coordonate: activităţile de informare şi instruire a personalului MAI; campaniile de conştientizare şi acţiunile de promovare a integrităţii; funcţionalitatea grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei, în special modul de desfăşurare a activităţii de către consilierii pentru integritate; activitatea de management al riscurilor de corupţie; activitatea de realizare a studiilor în domeniul corupţiei; activitatea de cooperare cu instituţiile MAI, cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă; transparenţa, mediatizarea activităţii şi promovarea imaginii DGA; gestionarea relaţiei cu cetăţenii (audienţe, petiţii, apeluri Tel Verde). d) evaluarea impactului activităţilor de prevenire şi a schimbării produse în ceea ce priveşte manifestarea corupţiei la nivelul MAI; e) formularea de propuneri privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Obiective şi teme de cercetare 4

6 Scopul studiului este acela de a îmbunătăţi politicile de prevenire a corupţiei adoptate la nivelul MAI, prin continuarea şi valorificarea acţiunilor de succes desfăşurate de DGA, cât şi prin înlăturarea disfuncţionalităţilor manifestate în perioada de referinţă, în vederea obţinerii schimbării de atitudine a personalului MAI faţă de faptele de corupţie. Grupul - ţintă este reprezentat de persoane care cunosc îndeaproape specificul activităţilor preventive derulate de către DGA, după cum urmează: ofiţerii responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei din cadrul structurilor teritoriale ale DGA, structurilor de prevenire a corupţiei din cadrul Direcţiei Prevenire a DGA, precum şi consilierii pentru integritate de la nivelul structurilor centrale şi teritoriale ale MAI. Proiectul de cercetare a fost implementat în conformitate cu art. 57, lit. h) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA, aprobat prin OMAI nr. 119/ , Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie fiind abilitat să realizeze la solicitarea conducerii direcţiei generale, analiza parametrilor de performanţă ai unor componente structurale şi/sau procesuale ale direcţiei generale, în vederea evaluării eficienţei acestora din perspectiva rolului şi responsabilităţilor în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei la nivelul MAI. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Obiective şi teme de cercetare 5

7 III. Metodologie Studiul privind evaluarea activităţii de prevenire a corupţiei desfăşurate la nivelul s-a realizat cu ajutorul următoarelor instrumente de cercetare: 1. Analiza documentelor existente la nivelul DGA ce pot furniza informaţii despre modul în care se desfăşoară activitatea de prevenire a corupţiei şi despre rezultatele acesteia; În scopul atingerii obiectivelor stabilite au fost colectate, studiate şi evaluate o serie de documente ce au stat la baza desfăşurării activităţii de prevenire (strategii, programe, planuri de acţiune), precum şi a evaluărilor acesteia (indicatori de performanţă, analize, bilanţuri, etc.). În cadrul machetei de indicatori statistici realizată la nivelul Serviciului Cabinet din cadrul DGA se regăsesc raportările structurilor centrale şi subordonate ale direcţiei generale, corespunzătoare domeniilor de activitate existente la nivelul instituţiei. În perioada supusă analizei au existat forme diferite ale machetei şi ale indicatorilor utilizaţi, consecinţă a modului în care au fost formulate priorităţile şi obiectivele instituţionale de-a lungul perioadei evaluate, dar şi a structurii organizatorice, care periodic a cunoscut modificări. Drept urmare, pentru corelarea tuturor informaţiilor relevante pentru analiză, s-a realizat o grupare a indicatorilor de performanţă similari, în scopul reflectării principalelor activităţi din competenţa Direcţiei Prevenire, în funcţie de responsabilităţile gestionate de structurile din cadrul acesteia. 2. Analiza secundară a datelor conţinând informaţii relevante privind activitatea de prevenire a corupţiei derulată la nivelul MAI; Pentru valorificarea rezultatelor/concluziilor studiilor efectuate în perioada , au fost analizate toate sondajele de opinie realizate la nivel naţional în rândul personalului MAI şi al populaţiei, precum şi studiile tematice derulate la nivelul DGA. 3. Aplicarea a două chestionare diferite, ofiţerilor responsabili cu activitatea de prevenire a corupţiei de la nivelul tuturor structurilor DGA şi consilierilor pentru integritate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor centrale şi teritoriale MAI. În scopul evaluării progreselor realizate în cadrul activităţilor de prevenire a corupţiei şi al identificării unor măsuri eficiente care să conducă la diminuarea sau SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Metodologie 6

8 controlul fenomenului la nivelul instituţiei, a fost realizat un sondaj de opinie în rândul consilierilor pentru integritate desemnaţi la nivelul structurilor MAI şi al ofiţerilor DGA ce desfăşoară activităţi de prevenire a corupţiei. Specialiştii din cadrul Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie au elaborat două instrumente de culegere a datelor, adaptate grupurilor ţintă, în colaborare cu celelalte structuri componente ale Direcţiei Prevenire, pe baza dimensiunilor de interes prezentate anterior. Aplicarea celor două chestionare la nivelul structurilor aparatului propriu, al instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/coordonarea ministerului a fost realizată, în luna iunie a.c., de către ofiţerii din cadrul Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie, iar instrumentul adresat consilierilor pentru integritate desemnaţi la nivelul structurilor teritoriale MAI a fost efectuată cu ajutorul ofiţerilor de prevenire din cadrul structurilor teritoriale. Primul grup-ţintă a fost reprezentat de 70 ofiţeri din cadrul DGA, atât de la nivel teritorial, cât şi de la nivel central, având experienţă în domeniul prevenirii corupţiei, iar cel de-al doilea grup-ţintă a fost constituit din 319 consilieri pentru integritate, din cadrul structurilor MAI în care au fost constituite grupuri de lucru. Eşantionul consilierilor pentru integritate a fost unul stratificat şi reprezentativ pentru populaţia din care aceştia fac parte, având un nivel de încredere de 95%, cu o marjă de eroare de ± 1.6%, iar pentru ofiţerii de prevenire pentru nivelul de încredere de 95%, marja de eroare calculată este de ± 5.5%. Concluziile şi recomandările formulate în cadrul studiului au ca scop fundamentarea deciziilor privind îmbunătăţirea performanţei activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA, a sporirii impactului acestora asupra tuturor actorilor implicaţi, asupra grupurilor - ţintă de la nivelul structurilor MAI şi asupra societăţii civile. De asemenea, recomandările pot contribui la consolidarea rolului responsabililor de implementare a activităţilor din domeniul prevenirii corupţiei (ofiţerii de prevenire, consilierii pentru integritate, membrii grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei de la nivelul structurilor MAI), cât şi la asumarea de către şefii structurilor MAI a implementării măsurilor preventive şi de control privind ameninţările de corupţie cu care se confruntă acestea. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Metodologie 7

9 IV. Constatări generale IV.1. Politici privind prevenirea corupţiei Luând în considerare amploarea fenomenului corupţiei şi consecinţele acestuia, România a făcut progrese uriaşe în lupta împotriva acestui flagel, de la adoptarea primelor acte legislative în domeniu, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, respectiv Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada şi până în prezent. Încă din primele documente de politică publică adoptate de Guvernul României în domeniu, prevenirea corupţiei este definită ca fiind un pilon important, cuprinzând totalitatea activităţilor de informare, conştientizare, educaţie şi formare profesională derulate de instituţiile, autorităţile, agenţiile şi organismele publice şi private care au aderat la acestea. Conform cadrului normativ adoptat, pe lângă obligaţia persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor de serviciu, instituţiile publice au datoria asigurării condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative, monitorizării şi evaluării periodice a eficienţei măsurilor de prevenire şi control adoptate în domeniul prevenirii corupţiei. Astfel, prin semnarea declarației de aderare la strategia naţională anticorupţie, conducerea instituţiilor publice îşi asumă responsabilitatea adoptării şi implementării politicilor anticorupţie, a strategiilor sectoriale anticorupţie, a definirii unor coduri etice şi regulamente interne privind implementarea standardelor existente la nivelul intern şi internaţional. În cadrul, încă de la înfiinţare, din anul 2005, DGA a elaborat documente de planificare strategică în domeniul prevenirii corupţiei, avându-se în vedere atât liniile directoare ale politicilor naţionale, cât şi recomandările reprezentanţilor Comisiei Europene 1. 1 Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada a fost transpusă la nivelul MAI, prin adoptarea OMAI nr. 1150/2006 pentru aprobarea Strategiei de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul personalului propriu, reprezentând prima strategie sectorială adoptată după înfiinţarea DGA. La nivelul MAI au urmat adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada şi a Planului de acţiune MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare (H.G. 1346/2007), transpuse în documentul intern Planul sectorial aferent MAI pentru perioada sus menţionată. Ca urmare a implementării planului sectorial, dar şi a experienţei instituţionale acumulate la nivelul MAI, prin adoptarea politicilor anticorupţie anterioare, în special a pregătirii personalului propriu în domeniul prevenirii corupţiei, au fost elaborate documente de politică publică internă. Astfel, în continuarea implementării planurilor dezvoltate în domeniul prevenirii corupţiei au fost adoptate la nivelul MAI două documente importante pentru susţinerea activității: Strategia proprie de Prevenire şi Combatere a Corupţiei , aprobată prin OMAI 64/ şi Concepţia privind SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 8

10 Ţinând cont de recomandările auditorilor externi, Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada , adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 215/2012, s-a concentrat pe implementarea eficientă a standardelor anticorupţie, atât la nivelul fiecărei instituţii publice, cât şi a celor din sectorul privat. Documentul strategic a introdus aspecte practice şi instrumente concrete de lucru: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatorii de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare. Astfel, instrumentele de lucru urmărite în cadrul strategiei naţionale au contribuit la dezvoltarea unui plan concret de acţiune adoptat la nivelul MAI. În anul 2012 a fost adoptat Ordinul nr. 174/2012 privind aprobarea Planului sectorial de acţiune pentru implementarea, la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada , precum şi pentru aprobarea Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Mai mult decât atât, SNA a propus implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, instrument dezvoltat de DGA în 2009 şi aplicat la nivelul MAI din Pornind de la experienţa acumulată de instituţia noastră, strategia a prevăzut transferul acestui instrument şi spre alte instituţii publice. Totodată, SNA a inclus şi evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii din domeniu. În cadrul acestui mecanism s-a solicitat instituţiei la nivelul căreia s-a produs un incident de integritate să prezinte, în termen de trei luni, măsurile adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei. În perioada de referinţă a studiului, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite de SNA , s-a aprobat, la data de 12 iunie 2013, O.m.a.i. nr. 86 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul. Ordinul nr. 86/2013 reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire din cadrul MAI, conţinând clarificări conceptuale aferente domeniului prevenirii corupţiei la nivel instituţional. Prevenirea corupţiei la nivelul prevenirea corupţiei pentru perioada De asemenea, în această perioadă a fost elaborată la nivelul DGA prima Metodologie de identificare a riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie, iar la nivelul structurilor MAI au fost înfiinţate funcţiile de consilier pentru integritate şi grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 9

11 MAI se realizează prin derularea activităţilor de instruire şi informare anticorupţie, campaniilor de informare, managementului riscurilor de corupţie şi efectuarea testelor de integritate. Ordinul prevede inclusiv desemnarea consilierului pentru integritate, principalele sale atribuţii, cât şi responsabilităţile ce revin personalului cu funcţii de conducere din cadrul MAI în domeniul prevenirii corupţiei. În completarea demersurilor privind stabilirea unui cadru unitar la nivel instituţional privind desfăşurarea activităţilor preventive, la nivelul DGA au fost elaborate şi revizuite proceduri distincte de lucru şi metodologii, după cum urmează: a) Activitatea de prevenire: Metodologia privind coordonarea, planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției, aprobată prin Dispoziția directorului general al DGA nr. 31 din 04 noiembrie 2014; forma anterioară a fost aprobată prin Dispoziția directorului general al DGA nr. 26 din 30 iunie 2010; PI-01-SP Procedura privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire anticorupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015; PI-02-SP Procedura privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de informare anticorupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015; PI-03-SP Procedura privind organizarea şi desfăşurarea campaniilor/ acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul personalului MAI şi pentru conştientizarea de către funcţionari şi cetăţeni a cauzelor şi consecinţelor implicării în fapte de corupţie, elaborată în 2010, revizuită în 2015; PI-04-SP Procedura privind întocmirea publicaţiei Integritatea buletin documentar şi de informare privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei, elaborată în 2010, revizuită în 2015; PI-05-SP Procedura privind realizarea de materiale cu caracter preventiv şi diseminarea acestora către funcţionari şi cetăţeni, elaborată în 2010, revizuită în 2015; PI-06-SP Procedura privind utilizarea Sistemului Informatic pentru Activităţile de Prevenire a Corupţiei, elaborată în b) Activitatea de studii şi proiecţii anticorupţie: PS 01-DGA procedura privind evaluarea măsurilor adoptate de către structurile MAI pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de integritate, elaborată în 2013 şi revizuită în 2015; PS-02-DGA procedura privind utilizarea aplicaţiei informatice Managementul Asistat al Riscurilor de Corupţie MARC, elaborată în c) Activitatea de relaţii cu publicul: Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de primire, examinare, evidenţă şi soluţionare a petiţiilor şi apelurilor Telverde, precum SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 10

12 şi primirea cetăţenilor în audienţă în structurile Direcţiei Generale Anticorupţie, stabilită prin Dispoziţia directorului general 27/2012, revizuită în 2013, 2014 şi 2016; Procedura privind soluţionarea petiţiilor, care a fost actualizată de două ori în anul d) Activitatea de informare şi relații publice: PO-01-BIRP procedura privind elaborarea şi transmiterea comunicatelor de presă şi a altor materiale destinate publicităţii la nivelul DGA, revizuită în 2016; PO-02-BIRP procedura privind organizarea unei conferinţe de presă, revizuită în 2016; PO-03-BIRP procedura privind activităţile/acţiunile întreprinse în cazul unei crize mediatice, revizuită în Din analiza datelor rezultă că strategiile naţionale anticorupţie şi celelalte programe de măsuri implementate până în prezent pentru prevenirea corupţiei în MAI au contribuit în mod vizibil la diminuarea acesteia. În acest sens, 87,1% dintre consilierii pentru integritate şi 78,6% dintre ofiţerii de prevenire au opinat că politicile anticorupţie au contribuit la diminuarea corupţiei. (Anexă pagina 2) Viziunea modernă pe care s-a bazat Strategia Naţională Anticorupţie a contribuit în mod real la consolidarea educaţiei anticorupţie şi conştientizarea efectelor negative ale fenomenului corupţiei, concretizându-se în SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 11

13 modificarea anumitor comportamente şi mentalităţi. Astfel, putem aprecia că rezultatul obţinut în urma implementării este reprezentat de creşterea gradului de integritate în rândul personalului MAI. Principalul aspect pozitiv înregistrat este acela al popularizării prevederilor SNA prin realizarea de informări cu conţinut anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor MAI. De asemenea, evaluarea principalelor aspecte pozitive din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară consilierii pentru integritate atribuţiile de serviciu a evidenţiat creşterea încrederii publicului în aceste structuri ale MAI, schimbarea în bine a imaginii instituţiei prin aprecierea a 26,3% dintre respondenţi, pregătirea şi competenţa profesională ale angajaţilor (23,5%), precum şi prezenţa sporită pe teren, eficienţa, eficacitatea şi operativitatea activităţilor specifice (11,6%). (Anexă pagina 3) Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate (82,8%) consideră că documentele actuale, în special O.M.A.I. nr. 86/2013 oferă, în suficientă măsură, suportul conceptual şi metodologic necesar pentru a realiza activităţile din domeniul prevenirii corupţiei într-o manieră eficientă la nivelul structurilor din care provin. (Anexă pagina 4) Ca şi percepţie generală asupra eficienţei activităţilor de prevenire la nivelul MAI, în rândul consilierilor pentru integritate s-a constatat un trend pozitiv. Astfel conform aprecierii a 7 din 10 consilieri pentru integritate, modul de raportare faţă de corupţie, pe ansamblul personalului MAI, face tot mai mult vizibilă o schimbare în bine, examinând perioada ultimilor 3 ani. (Anexă pagina 5) IV.2. Coordonare/funcţionare/responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA, Direcţia Prevenire are rol de coordonator al activităţilor tuturor structurilor aferente domeniului, respectiv Serviciul Prevenire, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie şi Serviciul Relaţii cu Publicul, care are în competenţă Biroul Informare şi Relaţii Publice şi Compartimentul Call - Center. În plan teritorial, activităţile aferente întregului domeniu prevenire, studii şi proiecţii, relaţii cu publicul sunt desfăşurate de către ofițerii de prevenire din cadrul serviciilor judeţene anticorupţie şi Direcţiei Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 12

14 Sarcinile ce revin acestor structuri sunt stabilite prin reglementări cu caracter intern, respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, metodologii, proceduri, instrucţiuni şi fişe ale posturilor. Conform celor prezentate anterior, priorităţile domeniului prevenirii corupţiei la nivel MAI sunt stipulate în planuri de acţiune aprobate la niveluri ierarhice superioare, în concordanţă cu documentele strategice naţionale, dar şi în documente interne ale DGA. Astfel, în perioada de referinţă a cercetării, s-a aprobat, prin O.m.a.i. nr. 174/2012, Planul sectorial de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada şi Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare la nivelul MAI. Coordonatorul planului sectorial a fost desemnat subsecretarul de stat pe domeniul relaţiei cu Parlamentul şi Guvernul. În conformitate cu O.m.a.i. nr. 174/2012, DGA a fost desemnată ca instituţie responsabilă pentru implementarea la nivelul MAI a planului sectorial de acţiune şi al inventarului măsurilor preventive anticorupţie. În acest sens, DGA a avut atribuţii de coordonare, monitorizare, colectare şi raportare a datelor acestora către Secretariatul Tehnic al SNA, de la nivelul Ministerului Justiţiei. În acelaşi timp, şefii structurilor din cadrul MAI au fost răspunzători pentru implementarea măsurilor stabilite în sarcina acestora şi pentru comunicarea către DGA a stadiului realizării lor. În ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul MAI, în conformitate cu O.m.a.i. nr. 86/2013, activităţile de informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din cadrul DGA. Şefii structurilor MAI asigură condiţiile corespunzătoare organizării activităţilor de informare sau de instruire anticorupţie, participarea personalului din subordine la aceste activităţi şi postarea mesajelor anticorupţie puse la dispoziţie de către DGA. De asemenea, conducătorii structurilor MAI au obligaţia implementării metodologiei şi aplicării măsurilor de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului. Totodată, sprijină personalul specializat al DGA în realizarea evaluării incidentelor/studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul MAI din subordine. Conform art. 14 din O.m.a.i. nr. 86/2013, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA, şefii structurilor MAI desemnează consilierul pentru integritate. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 13

15 La rândul său, consilierul pentru integritate diseminează materialele transmise de către DGA cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei din MAI; ţine evidenţa personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie; propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea de activităţi de instruire realizate de DGA; asigură secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei; sprijină personalul DGA în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz/a evaluărilor incidentelor de integritate. În vederea îndeplinirii acestor atribuţii, DGA realizează instruirea consilierilor pentru integritate. În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al DGA, aprobat prin O.M.A.I. nr. 119/2014, printre atribuţiile principale ale DGA în domeniul prevenirii corupţiei se regăsesc şi următoarele: desfăşoară activităţi specializate de prevenire a faptelor de corupţie în rândul personalului MAI; organizează şi desfăşoară campanii/acţiuni de prevenire a corupţiei pentru conştientizarea consecinţelor implicării în fapte de corupţie; elaborează studii, analize şi prognoze referitoare la evoluţia faptelor de corupţie la nivelul MAI şi înaintează conducerii MAI, periodic sau la solicitare, propuneri de soluţionare a problemelor identificate; primeşte şi soluţionează reclamaţiile/petiţiile cetăţenilor referitoare la faptele de corupţie în care este implicat personalul MAI; administrează sistemul telefonic call-center anticorupţie constituit în scopul sesizării de către cetăţeni a faptelor de corupţie; desfăşoară activităţi de informare şi relaţii publice specifice problematicii din competenţă. La nivelul Direcţiei Prevenire aceste sarcini nu au suferit schimbări semnificative, în perioada analizată. Caracterul de continuitate vine în sprijinul cercetării, facilitând analiza datelor pe întreaga perioadă a studiului şi întărind fermitatea concluziilor formulate. Percepţia generală a respondenţilor privind ce s-a făcut bine în domeniul prevenirii corupţiei în MAI relevă aportul pozitiv al activităţilor de informare, instruirilor anticorupţie şi al campaniilor de conştientizare, evidenţiat de trei din cinci dintre consilierii pentru integritate şi de doi din cinci ofiţeri de prevenire. Mediatizarea cazurilor de corupţie, reglementarea domeniului prevenirii corupţiei, cooperarea inter-instituţională şi managementul riscurilor de corupţie SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 14

16 au fost, de asemenea, apreciate de către respondenţi ca fiind măsuri pozitive implementate în domeniul prevenirii corupţiei la nivelul MAI până în prezent. În acelaşi timp, analiza cantitativă a datelor a relevat utilitatea creşterii atât a implicării personalului de conducere în prevenirea şi sancţionarea cazurilor de corupţie, cât şi a interesului faţă de prevenirea corupţiei în rândul angajaţilor MAI. Totodată, respondenţii consideră că la nivelul DGA ar trebui menţinute eforturile în domeniul prevenirii corupţiei, prin continuarea activităţilor de instruire şi informare, adaptate din punct de vedere al conţinutului şi numărului sesiunilor susţinute de lucrătorii DGA. Pentru o funcţionare mult mai bună decât cea actuală, în domeniul prevenirii corupţiei, aproape unul din cinci ofiţeri de prevenire consideră că ar trebui întreprinse o serie de acţiuni orientate în direcţia educaţiei anticorupţie, atât a personalului MAI, cât şi a cetăţenilor. Acelaşi număr de respondenţi menţionează responsabilizarea şi creşterea implicării managerilor în implementarea acţiunilor preventive ca fiind un alt demers ce ar trebui realizat cu prioritate în domeniu. În ceea ce priveşte satisfacţia manifestată de ofiţerii de prevenire privind cooperarea cu reprezentanţii structurilor Direcţiei Prevenire din cadrul DGA, majoritatea respondenţilor susţin că aceasta se bazează în egală măsură pe promptitudinea cu care sunt informaţi asupra unor aspecte de interes legate de activitatea de prevenire, calitatea generală a activităţii de coordonare, sprijin şi îndrumare în domeniul de competenţă, oferirea de soluţii practice problemelor cu care se confruntă în activitatea specifică şi formularea de recomandări pentru ghidarea în materie de prevenire a corupţiei. De asemenea, un rol foarte important în apreciere îl au şi claritatea metodologiilor, procedurilor şi a altor acte cu caracter de reglementare a activităţii desfăşurate, dar şi utilitatea temelor/studiilor/ sintezelor realizate. (Anexă pagina 6) Analizând domeniile de activitate specifice structurilor din cadrul Direcţiei Prevenire, majoritatea celor chestionaţi consideră că nu există disfuncţionalităţi privind coordonarea activităţii desfăşurate de ofiţerii de prevenire din cadrul serviciilor judeţene anticorupţie (responsabilităţi, atribuţii, indicatori lunari de performanţă etc.). (Anexă pagina 7) Ca opinie de ansamblu, pregătirea și prestația profesională a personalului DGA au fost percepute ca având un nivel ridicat și adaptate mereu la situația dezbătută, venind în întâmpinarea aşteptărilor majorităţii consilierilor pentru integritate (92,5%). De asemenea, personalul DGA a manifestat disponibilitate la SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 15

17 colaborare în vederea soluţionării tuturor solicitărilor venite de la structuri, dând dovadă de promptitudine şi profesionalism. În acest sens, respondenţii susţin că nu au existat situaţii în care personalul DGA să nu fi dat curs solicitărilor primite, satisfăcând aşteptările a 94,4% dintre respondenţi. (Anexă paginile 8 şi 9) Referitor la principalele tipuri de activităţi privind colaborarea cu reprezentanţii DGA în ultima perioadă, consilierii pentru integritate au participat activ la organizarea şi desfăşurarea sesiunilor de instruire a personalului, în special al celui nou încadrat, atât din sursă externă, cât şi a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din cadrul MAI. Totodată, ei au beneficiat de consiliere din partea specialiştilor DGA în privinţa utilizării aplicaţiei MARC şi a completării registrului de riscuri. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionăm desfăşurarea de activităţi privind incidentele de integritate produse la nivelul unităţilor. La diferenţe nesemnificative unele faţă de altele, consilierii pentru integritate au apreciat următoarele aspecte privind colaborarea cu DGA: calitatea generală a activităților desfășurate de către personalul DGA; planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire/informare în domeniul prevenirii corupţiei; realizarea de activități de informare/instruire referitoare la cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi cazuistica instrumentată de DGA; utilitatea temelor, studiilor, sintezelor, materialelor furnizate în domeniu; contribuţia la elaborarea documentelor de prevenire a corupţiei - Registrul riscurilor de corupţie, operaționalizarea aplicației informatice MARC), respectiv contribuţia specifică la proiectarea şi aplicarea unor măsuri concrete de prevenire a corupţiei. (Anexă pagina 10) Referitor la modalitatea de abordare a managerilor şi de implicare a acestora în demersul de prevenire a corupţiei, observăm o discrepanţă între percepţia ofiţerilor de prevenire şi cea a consilierilor pentru integritate. Dacă 30 % dintre ofiţerii de prevenire apreciază că managerii instituţiilor MAI au implementat un volum mare de măsuri, consilierii pentru integritate percep acest lucru într-o măsură de peste două ori mai mare (63.6%). Observăm în acest caz o autoapreciere a structurilor MAI cu mult superioară celei percepute de către ofiţerii DGA. Acest lucru este justificat şi prin prisma rolului fiecărei categorii de respondenţi şi a implicării diferite de-a lungul timpului în implementarea de măsuri preventive (Anexă pagina 11). SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 16

18 Schimbarea componenţei grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei reprezintă una dintre provocările cu care s-au confruntat ofiţerii de prevenire, producând discontinuitate în derularea activităţilor specifice. Această situaţie este rezultatul fluctuaţiei crescute a personalului, implicit a creşterii volumului de muncă generate de pensionările masive care au avut loc în perioada analizată la nivelul ministerului. Nu de puţine ori, activităţile au fost îndeplinite doar de secretarul grupului de lucru, respectiv consilierul pentru integritate. Pentru aceasta respondenţii propun adoptarea la nivelul MAI a unor politici de resurse umane în acest sens. Un alt aspect menţionat de respondenţi se referă la utilizarea aplicaţiei informatice Managementul Asistat al Riscurilor de Corupţie MARC, precizânduse nevoia dotărilor logistice, rezolvarea disfuncţionalităţilor tehnice apărute, necesitatea unei perioade de studiu şi de familiarizare cu modalitatea de funcţionare. În ceea ce priveşte menţiunile privind utilizarea aplicaţiei informatice MARC precizăm că la nivelul DGA se află deja în derulare un proiect care urmăreşte atât îmbunătăţirea platformei din punct de vedere tehnic, cât şi al uşurinţei utilizării. În plus, în intervalul de timp imediat următor, sunt prevăzute sesiuni de instruire a personalului care accesează software-ul la nivel naţional. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 17

19 IV.3. Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI Înființarea Direcției Generale Anticorupție reprezintă un salt înainte realizat de Ministerul Afacerilor Interne în domeniul luptei împotriva corupției. Desfășurarea unor activități specializate de prevenire a corupției a fost o premieră în România, domeniul fiind încă unul de pionierat în multe instituții publice și la acest moment. Evaluarea impactului real asupra fenomenului a constituit permanent o preocupare la nivelul Direcției Generale Anticorupție, aspect dovedit de multitudinea studiilor și analizelor realizate, de evoluția indicatorilor de performanță ai instituției, precum și de cea a cazuisticii instrumentate în domeniul combaterii faptelor de corupție. Impactul real al demersului preventiv nu poate fi realizat fără o evaluarea cât mai exactă a fenomenului, iar în cazul infracțiunilor de corupție este bine cunoscut faptul că cifra neagră a criminalității este una dintre cele mai ridicate, orice evaluare trebuind să fie supusă unor rezerve. Unul din indicatorii impactului se referă la tendințele fenomenului corupției. Putem spune că dincolo de volumul exact al faptelor de corupție, pe care avem dificultăți în a-l măsura, tendințele de creștere sau reducere reprezintă dovezi clare ale modului în care activitățile pe care le desfășurăm influențează fenomenul. În acest sens, exemplificăm schimbarea sau adaptarea modului de operare în cazul infracțiunilor de corupție, trecându-se de la situația în care funcționarul stabilește valoarea mitei și o solicită în mod direct și autoritar la situația în care acesta doar acceptă mita, numai de la cei dispuși să o plătească și în sume pe care cetățenii sunt dispuși să le achite. La o analiză sumară a acestor două moduri de operare plasate în timp, observăm că apare o reducere atât a numărului de fapte, cât și a volumului mitei. Pe de altă parte, impactul perceput al măsurilor de prevenire a corupției a fost analizat în mod regulat prin intermediul sondajelor de opinie realizate atât la nivelul instituției, cât și la nivelul populației României. Studiul de față are ca scop o analiză mult mai profundă a impactului, principalele surse de date și informații fiind chestionarele aplicate actorilor cheie implicaţi în acest proces, respectiv ofițerii de prevenire și consilierii pentru integritate, funcționarii MAI cu cea mai largă implicare în organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției la nivelul structurilor MAI. Nu în ultimul rând, studiul își propune formularea de recomandări privind adaptarea și evoluția instrumentelor de prevenire a corupției, pornind de la SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 18

20 premisa că evoluția fenomenului trebuie să fie însoțită și de o adaptare a măsurilor de prevenire. Analiza impactului măsurilor implementate de DGA în procesul de prevenire a corupției a fost realizată din două perspective: evaluarea măsurilor cu impact foarte mare comparativ cu evaluarea de ansamblu a măsurilor cu impact (cumulativ masuri cu impact mare și foarte mare). Conform opiniei majorităţii ofiţerilor de prevenire un impact foarte mare în prevenirea corupţiei a avut aplicarea cu promptitudine a sancțiunilor pentru cei care săvârșesc fapte de corupție, urmată de intensificarea activității de combatere a corupției. A treia opțiune de măsură cu impact foarte mare este reprezentată de funcționarea liniei telverde, urmată de activitățile de informare anticorupție cu durata cuprinsă între 30 și 120 de minute și eficientizarea procedurilor de lucru și/sau a supervizării activităților MAI care prezintă vulnerabilități ridicate la corupție. (Anexa pagina 12) Totodată, aproape jumătate dintre consilierii pentru integritate au considerat că cel mai mare impact a fost determinat de aplicarea cu promptitudine a sancţiunilor pentru cei care săvârşesc fapte de corupţie, ierarhia fiind completată cu linia gratuită anticorupţie , informările periodice privind cazuistica înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei, îmbunătățirea protecției angajaților MAI pentru denunțarea unor infracțiuni de corupție şi eficientizarea procedurilor de lucru și/sau a supervizării activităţilor MAI care prezintă vulnerabilităţi ridicate la corupţie (ex: încadrarea de personal, examinarea pentru obţinerea permisului de conducere). (Anexa pagina 13) De remarcat este faptul că, în rândul ofițerilor de prevenire primele trei măsuri nominalizate cu cel mai mare impact nu reprezintă în concret activități de prevenire, ci se referă la combaterea și descurajarea fenomenului, două dintre aceste opțiuni fiind comune și în rândul consilierilor, respectiv aplicarea promptă a sancțiunilor și existența liniei telverde anticorupție. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 19

21 Ofițeri de prevenire Consilieri pentru integritate Evaluarea de ansamblu a impactului măsurilor cu efect preventiv la nivelul MAI (impact foarte mare și mare) a relevat atât viziuni comune ale consilierilor pentru integritate şi ofiţerilor de prevenire, cât şi multiple discrepanţe. Acest lucru evidenţiază preferinţa celor două categorii de respondenţi către anumite tipuri de măsuri, dar şi viziunea diferită asupra a ceea ce înseamnă a preveni. Există categorii de măsuri, cum ar fi activităţile de informare anticorupţie, activităţi educative adresate tinerilor, instituirea funcţiei de consilier pentru integritate la nivelul MAI sau îmbunătăţirea protecţiei avertizorilor, cu privire la care opiniile privind impactul sunt asemănătoare. În acelaşi timp, regăsim alte măsuri al căror impact este apreciat diferit, cum ar fi analiza riscurilor de corupţie, intensificarea activităţii de combatere, funcţionarea liniei telefonice gratuite şi realizarea de studii şi sondaje de opinie. Se poate observa că analiza riscurilor de corupţie este considerată ca având un efect mai mare de către consilierii pentru integritate (87%) comparativ cu ofiţerii de prevenire (48%). (Anexă pagina14). De remarcat faptul că măsura cu cel mai mare impact pusă în aplicare de DGA în procesul de prevenire a corupţiei din cadrul MAI este considerată de către ofiţerii SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 20

22 de prevenire ca fiind intensificarea activităţii de combatere a corupţiei (94%), în condițiile în care la nivelul consilierilor pentru integritate aceasta nu se regăsește în primele cinci măsuri. Acest rezultat poate fi interpretat fie prin faptul că ofiţerii de prevenire de la nivel teritorial desfăşoară şi activităţi de combatere, având la bază experienţă în domeniul combaterii fenomenului infracţional, fie datorită prezentării constante a cazuisticii la activităţile de informare şi instruire. La polul opus, măsurile care au avut cel mai redus impact în prevenirea corupţiei la nivelul MAI sunt percepute în mod diferit de cele două grupuri ţintă. Astfel, ofiţerii de prevenire au evidenţiat următoarele măsuri ca având un impact redus: monitorizarea stadiului de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a planului sectorial aferent MAI (42,8%), realizarea analizei riscurilor de corupţie şi a registrelor de riscuri de corupţie pentru fiecare instituţie din cadrul MAI (28,5%), realizarea de studii tematice şi sondaje de opinie în rândul populaţiei/angajaţilor MAI privind percepţia corupţiei (25,7%), dar şi instituirea funcţiei de consilier pentru integritate la nivelul MAI (24,2%) sau realizarea vizitelor de evaluare a unor incidente de integritate pentru determinarea SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 21

23 contextului ce a favorizat comiterea unor fapte de corupţie şi adoptarea unor măsuri de remediere (24,2%). (Anexa pagina 15) Consilierii pentru integritate consideră că activitățile de informare anticorupţie (cu durata cuprinsă între 30 și 120 minute) au produs un impact minim (21%), urmate fiind de activitățile de instruire anticorupţie cu durata de minim 3 ore (pentru personalul nou-încadrat, personalul de conducere, personalul din structurile vulnerabile la corupţie) (13,4%). (Anexa pagina 16) IV.4. Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI Activitatea de prevenire a corupției derulată de către Direcția Generală Anticorupție la nivelul, precum și la nivelul altor instituții, are la bază următoarele direcții de acțiune: a) informarea şi instruirea anticorupţie a funcționarilor; b) campanii de informare a cetățenilor, dar și a funcționarilor; c) managementul riscurilor de corupţie; d) efectuarea de teste de integritate. Exceptând testele de integritate, care sunt realizate de un serviciu specializat din cadrul Direcției Anchete, celelalte activități reprezintă principalul obiect de activitate al structurilor din cadrul Direcției Prevenire. Activitatea de prevenire, în special categoriile de activități și modul de organizare a acestora a fost într-o continuă evoluție de-a lungul timpului, ca reacție la noile realități socio-profesionale din cadrul ministerului. Conform O.m.a.i. 86/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul, activitățile de informare se desfăşoară în scopul prezentării unor informaţii de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi a legislaţiei în domeniu. În același timp, această activitate reprezintă un canal direct de comunicare al DGA cu corpul profesional al ministerului prin intermediul căruia se transmite un mesaj nedistorsionat și nefiltrat, ale cărui efecte benefice au putut fi observate în timp, motiv pentru care acest tip de activități ar trebui menținut în paleta de măsuri preventive și folosit în funcție de priorități. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 22

24 Activitățile de instruire anticorupție se desfăşoară în vederea dezvoltării capacităţii personalului MAI de a utiliza şi combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei. Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvârşirea faptelor de corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi limitarea efectelor acestora. În privinţa măsurilor pe care consilierii pentru integritate le-ar adopta pentru impulsionarea activităţilor în domeniul prevenirii corupţiei, necesitatea dezvoltării unei culturi a integrităţii a fost principala măsură menţionată de respondenţi. Ei propun introducerea elementelor de prevenire încă din palierele de bază ale educaţiei, continuarea acestora prin instruiri şi informări în cadrul organizaţional şi chiar prin programe de formare pentru promovarea unei bune comunicări, deschisă şi directă, pe tema corupţiei şi a prevenirii acesteia. A doua măsură propusă urmăreşte inițierea unui proiect legislativ pe linia salarizării personalului MAI, în funcţie de calitatea, volumul şi importanţa sarcinilor. În acelaşi sens, este susţinută ideea înăspririi sancţiunilor aplicate angajaţilor MAI condamnaţi pentru fapte de corupţie, inclusiv prin pierderea dreptului la pensie specială. A treia măsură evidenţiază diferenţe provenite din perspectiva activităţilor întreprinse de cele două grupuri-ţintă. Astfel, consilierii pentru integritate privesc cu subiectivism topicul şi unul din zece poziţionează aici înființarea unor funcții special destinate atribuţiilor de prevenire a corupţiei şi acordarea unui spor salarial. Ofiţerii de prevenire au considerat importantă şi definirea unor măsuri clare de protecție, recompensare şi încurajare a avertizorilor de integritate. IV.5. Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate Un alt aspect abordat în cadrul cercetării îl reprezintă analiza rolului consilierilor pentru integritate în activitatea de prevenire a corupţiei. Cei mai mulţi ofiţeri de prevenire şi trei sferturi dintre consilierii pentru integritate apreciază rolul acestei funcţii ca fiind important. (Anexa pagina 17) SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 23

25 Odată cu analizarea importanţei rolului pe care îl au consilierii pentru integritate, s-a dezbătut şi necesitatea regândirii şi/sau modificării atribuţiilor şi responsabilităţilor acestora. Din perspectiva ofiţerilor de prevenire cele mai importante sunt activităţile de monitorizare, reevaluare a riscurilor, de evaluare a incidentelor de integritate, urmate de păstrarea evidenţei nominale a personalului participant la sesiunile de informare/instruire, precum şi asigurarea secretariatului grupului de lucru pentru prevenirea corupției. Din prisma celor care au fost desemnaţi să exercite aceste atribuţii, pe prima poziţie se regăseşte aceea de diseminare a materialelor transmise de DGA cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi consilierea lucrătorilor din structură, urmată de sprijinul acordat personalului DGA în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor, ori de realizare a vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate şi gestionarea lucrărilor curente în domeniul corupţiei, inclusiv managementul riscurilor. Mai mult de un sfert dintre consilierii pentru integritate propun modificarea atribuţiilor curente ce le revin, prin definirea mult mai clară a acestora. În contextul actual consilierul pentru integritate este un simplu secretar care are în fişa postului atribuţii suplimentare celor specifice domeniului de activitate. Astfel, doi din cinci susţin necesitatea aducerii unor modificări, în sensul redefinirii instituţiei consilierului pentru integritate. (Anexa pagina 18) Jumătate dintre ofiţerii de prevenire nu au reuşit să facă o apreciere pentru problematica sus-menţionată, dar doi din cinci dintre cei care au oferit o opinie, SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 24

26 consideră oportună modificarea atribuţiilor curente ale consilierilor pentru integritate, în sensul suplimentării acestora şi creării unei funcţii de sine stătătoare. Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate consideră că sunt bine şi chiar foarte bine pregătiţi în privinţa responsabilităţilor ce le revin. (Anexa pagina 19) Oportunitatea organizării unor cursuri de pregătire/formare profesională în scopul creşterii nivelului de competenţă al acestora, a evidenţiat domeniile în care se simte nevoia unor completări/ îmbunătăţiri. Astfel, a reieşit necesitatea organizării unor cursuri de iniţiere şi specializare în domeniul anticorupţie (72,7%), cursuri în domeniul juridic, privind prelucrarea elementelor de noutate apărute în sarcinile consilierului de integritate, dar şi noutăţile legislative şi de pregătire în vederea abordării situaţiilor specifice; interpretarea legilor și punerea în aplicare a cadrului normativ (9,4%), cursuri pentru consilierii pentru integritate care să vizeze bunele practici, tehnicile de consiliere în problematica eticii profesionale, managementul standardului 1 Etică şi integritate (5,3%). Referitor la sprijinul pe care îl au în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în calitate de consilier pentru integritate, cei mai mulţi respondenţi apreciază că dispun de mult sprijin din partea personalului DGA, precum şi din partea conducerii unităţii din care fac parte, iar mai mult de trei sferturi dintre aceştia beneficiază de sprijinul oferit de diverse categorii de angajaţi cu funcţii de conducere din instituţia unde îşi desfăşoară activitatea. (Anexa pagina 20) La rândul lor, consilierii pentru integritate oferă consiliere la solicitările primite din partea colegilor. Cei mai mulţi dintre ei apreciază că au primit puţine solicitări, acestea concentrându-se pe clarificarea modului concret de acţiune în SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 25

27 cazul unui denunţ, măsurilor legale, documentelor întocmite cu ocazia constatării faptei de corupţie. Un alt subiect de interes a fost reprezentat de legalitatea desfăşurării altor activităţi generatoare de venituri în afara profesiei de poliţist. Soluţiile oferite de majoritatea consilierilor pentru integritate au constat în prezentarea dispoziţiilor legale incidente materiei în cauză. (Anexa pagina 21) Au mai fost solicitate lămuriri cu privire la comportamentul ce trebuie adoptat şi reacţia care se impune în cazul în care iau cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie. În acest sens, au fost recomandate integritatea şi reacţia imediată, prin aplicarea procedurilor legale. Din prisma provocărilor cu care se confruntă în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei, consilierii pentru integritate consideră că deficitul de personal (70%) şi salarizarea insuficientă a personalului (69%) reprezintă aspecte care influenţează inclusiv activitatea de prevenire a corupţiei pe care aceştia o desfăşoară, În ceea ce priveşte întocmirea registrului de riscuri şi utilizarea aplicației informatice MARC, consilierii pentru integritate propun o creştere a implicării şefilor în stabilirea/identificarea riscurilor, precum şi simplificarea aplicaţiei şi realizarea de instruiri în vederea deprinderii modalităţii de lucru. Principalele aspecte pozitive sau realizările specifice activităţii desfăşurate de către consilierii pentru integritate sunt reliefate de absenţa faptelor de corupţie la nivelul structurilor acestora, aportul lor la completarea şi implementarea registrului de riscuri, asigurarea unei comunicări eficiente şi menţinerea bunei colaborări cu reprezentanţii DGA, precum şi conştientizarea importanţei prevenirii corupţiei de către personalul instituţiei. Cei mai mulţi dintre ofiţerii de prevenire (82,8%) consideră a fi necesară şi chiar prioritară intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI pentru desfăşurarea activităţii de către consilierii pentru integritate, îndrumarea din partea DGA în scopul clarificării cadrului conceptual și metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice MARC (81,2%), urmate de formarea suplimentară/instruirea de către DGA privind desfășurarea activității consilierilor pentru integritate (78,5%) şi furnizarea de către DGA a mai multor informări privind cazuistica în domeniul corupţiei (71,4%). (Anexa pagina 22) Nouă din zece dintre consilierii pentru integritate au menţionat că sunt necesare şi prioritare: îndrumarea din partea DGA cu referire la cadrul conceptual și metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice MARC (90,2%), furnizarea mai multor informări privind cazuistica SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 26

28 în domeniul corupţiei (85,2%), reglementarea funcţiei de consilier pentru integritate ca funcţie de sine stătătoare la nivelul structurilor MAI (83%), intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI pentru desfăşurarea activităţii de către consilierii pentru integritate (82,4%), inclusiv sprijinul DGA privind îndrumarea și monitorizarea mai strictă a modului de implementare de către responsabilii de risc a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie (81,8%). (Anexa pagina 23) În vederea sporirii eficacităţii activităţii consilierului pentru integritate şi/sau îmbunătăţirii statutului acestuia în cadrul MAI (altele decât cele legate de o eventuală modificare a atribuţiilor curente) au fost formulate o serie de propuneri, dintre care cele mai relevante se referă la reglementarea funcţiei ca una de sine stătătoare şi nu prin cumul, implicit degrevarea de alte activităţi, precum şi implicarea activă a şefilor structurilor (28,8%), dar şi la motivarea financiară prin acordarea sporului de 30% (21,3%). Tot în acelaşi scop a fost menţionată necesitatea organizării unor cursuri, seminarii, comunicări pe linia prevenirii corupţiei, convocări profesionale pentru clarificarea aspectelor cu care se confruntă consilierii pentru integritate, în vederea adoptării unor soluţii unitare (12%). În acelaşi sens, aproape unul din cinci ofiţeri de prevenire a propus pentru sporirea eficienţei activităţii consilierilor pentru integritate acordarea unei remuneraţii financiare suplimentare şi reglementarea funcţiei de consilier ca funcţie de sine stătătoare. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări generale 27

29 V. Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire Principalii indicatori de performanţă care ar trebui să stea la baza evaluării rezultatelor activităţii de prevenire, identificaţi prin analiza răspunsurilor oferite de ofiţerii de prevenire, s-au evidenţiat a fi numărul şi calitatea activităţilor de informare/instruire şi a campaniilor de prevenire (38,6%), urmate de creşterea vizibilităţii prin intermediul activităţilor de relaţii publice, promovarea DGA şi numărul denunţurilor formulate. Remarcăm faptul că se doreşte atât o abordare cantitativă, cât şi una calitativă pentru stabilirea cât mai fidelă a modului în care cei vizaţi îşi desfăşoară activitatea. Aflându-se în ipostaza de a evalua cadrul de desfăşurare şi conţinutul activităţilor de prevenire organizate de către DGA, respectiv prestaţia de specialitate a personalului acesteia, consilierii pentru integritate au considerat că ar trebui îmbunătăţite în mare măsură formarea abilităţilor manageriale privind prevenirea corupţiei (instruirea şefilor structurilor MAI privind responsabilitățile ce le revin în domeniul prevenirii corupției) (54,5%), modalitatea de realizare a analizei riscurilor şi aplicarea măsurilor de control, simplificarea instrumentelor utilizate în materie (43,3%), modalitatea de evaluare a măsurilor dispuse de conducerea structurilor MAI pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de integritate (38%). (Anexa paginile 24 şi 25) Analizând utilitatea activităţii de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile constatăm că mai mult de o treime dintre ofiţerii de prevenire consideră că este utilă în foarte mare măsură (34,3%), iar aproape jumătate dintre aceştia au apreciat-o ca fiind utilă în mare măsură (48,6%). (Anexa pagina 26) Dată fiind utilitatea crescută a activităţii de cooperare cu societatea civilă se doreşte menţinerea şi îmbunătăţirea acesteia, fapt ce poate fi realizat prin dezvoltarea de proiecte comune, diversificarea formelor de cooperare şi invitarea reprezentanţilor acesteia la activităţile de prevenire derulate de DGA. Conform opiniei ofiţerilor de prevenire, ponderea cea mai mare din ansamblul activităţilor desfăşurate, de 60%, au înregistrat-o campaniile/acțiunile de informare (afișe, spoturi, pliante etc.), urmate fiind de activitățile de informare anticorupție susţinute în entități din afara MAI (ex. penitenciare, RAR, inspectorate școlare etc.), activitățile specifice de informare și relații publice (comunicate, conferințe, întâlniri cu jurnaliști etc.) fiecare cu ponderea de 54,3%. Au mai fost evidenţiate, cu o pondere de 52,9%, informările periodice privind cazuistica SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 28

30 înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei, pe următoarele locuri clasânduse activitățile educative și/sau de informare adresate tinerilor cu 48,6%, precum şi proiectarea și desfășurarea vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate (47,1%). (Anexa pagina 27) Referitor la importanța acordată activității de prevenire a corupției de către conducerea serviciilor județene anticorupție, doar o treime dintre ofiţerii de prevenire consideră că pentru şefii serviciilor judeţene anticorupţie această activitatea este foarte importantă, în comparație cu celelalte linii de muncă din componența acestora (32,9%), iar 45,7% dintre ofiţerii de prevenire apreciază că şefii serviciilor judeţene anticorupţie consideră prevenirea corupţiei ca fiind destul de importantă în contextul menţionat. (Anexa pagina 28) Trei din cinci ofiţeri de prevenire (61,4%) s-au confruntat cu situaţii în care le-au fost solicitate îndrumări sau consiliere din partea angajaţilor structurilor MAI aflaţi în situaţii delicate sau care aveau dileme cu privire la comportamentul pe care trebuie să-l adopte când iau la cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie. (Anexa pagina 29) În toate activităţile desfăşurate, la nivelul fiecărui serviciu din cadrul Direcţiei Prevenire, se înregistrează solicitări de informaţii şi îndrumări, în acest sens specialiştii direcţiei acordând consiliere celor interesaţi. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 29

31 V.1. Activităţi din competenţa Serviciului Prevenire În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor specifice Serviciului Prevenire, ofiţerii de prevenire au constatat existenţa unei mentalităţi învechite a unora dintre angajaţii MAI, manifestată prin desconsiderarea activităţii de prevenire. Mai mult de un sfert dintre ofiţerii de prevenire consideră că ar trebui efectuate modificări în privinţa manierei de desfăşurare a activităţilor de instruire anticorupţie, în sensul reducerii timpului de desfăşurare a acestor activităţi şi al revizuirii tematicilor abordate în vederea evitării repetabilităţii informaţiilor prelucrate, aceasta în condițiile în care revizuirea tematicii este în sarcina exclusivă a ofițerului care desfășoară activitatea de instruire, conform Procedurii privind planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de instruire anticorupție nr din , reglementare cuprinsă și în procedurile anterioare. V.1.1. Activităţi de instruire/informare privind fenomenul corupţiei Cei mai mulţi dintre ofiţerii de prevenire (85,7%) consideră că activităţile de informare/instruire sunt utile în mare măsură, având rolul de a determina conştientizarea pericolelor la care se expun lucrătorii MAI în cazul săvârşirii unor fapte de corupţie, oferind în acelaşi timp şi instrumentele necesare luării unei decizii bune în situaţii dificile. (Anexa pagina 30) De asemenea, consilierii pentru integritate au furnizat opinii convergente cu cele ale ofiţerilor de prevenire, majoritatea apreciind că acestea ar trebui desfăşurate mai des, recurgând la prezentarea unor cazuri concrete, eventual materiale video cu acţiuni în flagrant desfăşurate de către DGA. Conform opiniei a trei sferturi dintre ofiţerii de prevenire şi a trei din cinci consilieri pentru integritate, un impact foarte mare asupra personalului MAI l-a avut prezentarea unor imagini de la acţiunile de flagrant organizate de DGA, care surprind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către angajații MAI. Prezentarea de speţe/studii de caz privind comiterea unor fapte de corupţie este considerată o categorie cu impact foarte mare, urmată de prezentarea infracţiunilor de corupţie, precizarea modalităţilor de sesizare a unor fapte de corupţie și a cazurilor pozitive din activitatea angajaţilor MAI, precum şi prezentarea măsurilor de protecţie aplicabile angajaţilor ce sesizează fapte de corupţie din instituţie, ultimele cu o frecvenţă inferioară în apreciere. (Anexa paginile 31 şi 32) SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 30

32 Analizând din prisma înregistrării unui impact foarte mare, subliniem că organizarea activităților de informare de scurtă durată (de la 30 la 120 minute) este considerată a fi cea mai utilă pentru ofiţerii de prevenire (54,3%). Acestea sunt urmate de utilizarea unor metode de formare cu implicarea participanţilor, de exemplu jocuri de rol având ca subiect de discuţie prevenirea corupţiei (37,2%), şi organizarea activităților de instruire având un număr redus de participanţi, de maximum 30 de persoane (35,7%). (Anexa pagina 33) Realizând o evaluare a unor aspecte ce ar putea fi îmbunătăţite în domeniul activităţilor de informare/instruire anticorupţie, ofiţerii de prevenire au menţionat că, în foarte mare măsură, ar trebui intervenit în vederea specializării lor în scopul dobândirii competenţelor de formator (21,4%), dar şi în scopul modificării duratei activităţilor de instruire (20%). (Anexa pagina 34) Într-o mare măsură se consideră că ar trebui îmbunătăţite stabilirea categoriilor specifice cărora le sunt adresate activitățile de instruire, de exemplu: nou încadrați, manageri, achiziţii publice etc. (44,3%), precum şi analiza nevoilor de instruire şi informare ale participanților (35,7%). (Anexa pagina 34) Mai mult de jumătate dintre ofiţerii de prevenire (53%) consideră că activităţile de instruire/informare anticorupţie ar trebui organizate parţial descentralizat, stabilindu-se obiective de formare de la nivel central, urmând ca metodele şi prezentările să fie alese de fiecare ofiţer de prevenire. Aproape un sfert dintre aceştia (23%) apreciază că ar trebui făcută o abordare unitară, prin utilizarea aceloraşi teme şi prezentări de către toţi ofiţerii de prevenire, în timp ce doar cinci din douăzeci (15,7%) propun o abordare total descentralizată, urmând ca fiecare ofiţer de prevenire să-şi adapteze conţinutul la nevoile de instruire ale grupului ţintă. (Anexa pagina 35) SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 31

33 În ceea ce priveşte opinia consilierilor pentru integritate, instruirile şi informările organizate de DGA reprezintă principala sursă de informare a angajaţilor unităţilor MAI cu privire la atitudinea/comportamentul ce trebuie adoptat în situaţii de risc de corupţie (51,4%). Acestea sunt urmate de prelucrările interne organizate de consilierul pentru integritate şi/sau conducerea instituţiei (20%) şi de informările/sintezele ori buletinul de informare și documentare furnizate de către DGA (11,3%). (Anexa pagina 36) Aproape trei sferturi dintre răspunsurile consilierilor pentru integritate evidenţiază faptul că angajaţii structurilor MAI apreciază utilitatea activităţilor de instruire/informare organizate de DGA. (Anexa pagina 37) Din perspectiva ofiţerilor de prevenire, principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă a activităţii de instruire/informare privind fenomenul corupţiei este considerat/ă a fi schimbul de informaţii, comunicarea cu participanţii, coroborate cu interesul şi receptivitatea manifestate de aceştia, dar şi cu aprecierile/feedback-ul oferite (20%). Menţionăm de asemenea, ca fiind apreciate în sens pozitiv următoarele aspecte: cunoaşterea, înţelegerea şi conştientizarea privind riscurile de corupţie (17,2%), precum şi calitatea şi continuitatea activităţilor (10%). Respondenţii au evidenţiat aspecte ce necesită îmbunătăţiri în privinţa implementării măsurilor de prevenire a corupţiei la nivelul MAI, pe latura activităţilor de instruire/informare. Acestea se referă la durata prea mare alocată instruirilor, în special pierderea interesului participanţilor în cazul sesiunilor cu durata mai mare de 3 ore (10%), lipsa/dinamica resurselor umane (7,2%), lipsa spaţiilor adecvate necesare desfăşurării activităţilor, în special la nivel teritorial (7,2%). În ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de instruire/informare, ofiţerii de prevenire au apreciat a fi prioritară diversificarea tematicilor şi adaptarea lor pe domenii de activitate, în special făcând aici referire la cazuistica prezentată (materialele audio-video). De asemenea, foarte importantă este calitatea mesajului transmis, care trebuie să fie clar, sintetic, repetat, orientat spre domeniul publicului ţintă, expus/redat în prezentări interactive. Tot aici a mai fost notată nevoia de a reduce durata prezentărilor, dar şi creşterea numărului acestora. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 32

34 V.1.2. Campanii de conştientizare şi acţiuni de promovare şi acţiuni de promovare anticorupţie Făcând referire la anul 2016, 93,4% dintre consilierii pentru integritate susţin că au văzut cel puţin un material de informare anticorupție (spot/reclamă, afiş etc.) referitor la prevenirea corupţiei din rândul angajaţilor MAI. (Anexa pagina 38) Mai mult de trei sferturi dintre consilierii pentru integritate (76,5%) şi ofiţerii de prevenire (77,1%) aflaţi în situaţia de a aprecia contribuţia reală înregistrată de campaniile/acțiunile de informare iniţiate de DGA (produse video/audio, materiale tipărite ş.a.) au susţinut că acestea au contribuit în mare măsură la diminuarea corupţiei din MAI. (Anexa pagina 39) Analiza propunerilor formulate cu privire la modul de planificare şi derulare a campaniilor/acțiunilor de informare a arătat că ofiţerii de prevenire consideră oportună particularizarea acestor campanii, în funcţie de specificul lor şi obiectivele urmărite, pe categorii bine determinate (elevi, tineri, funcţionari publici, etc.) şi adaptate mentalităţii fiecărui grup ţintă, în vederea sporirii eficienţei acestora, precum şi realizarea acestei activităţi la nivel naţional sau regional, cu mediatizare intensă în mass media. Din datele furnizate în acelaşi scop de către consilierii pentru integritate reiese necesitatea realizării mai multor campanii/acţiuni de informare, care să SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 33

35 includă prezentări de cazuri concrete, imagini reale filmate cu ocazia organizării unor acţiuni în flagrant, precum şi utilizarea altor metode care ar putea produce un impact emoţional puternic. Măsurile propuse a fi întreprinse cu caracter prioritar constau în alocarea de fonduri în vederea achiziţiei de materiale necesare realizării campaniilor, adresabilitatea la nivel naţional a acestora şi încheierea de protocoale cu instituţii externe MAI şi cu reprezentanţii societăţii civile. V.2 Activităţi din responsabilitatea Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie Din interpretarea datelor oferite de ofiţerii de prevenire reiese faptul că principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă din sfera aferentă studiilor şi proiecţiilor anticorupţie se referă la simplificarea activităţilor de generare a registrului de riscuri şi gestionarea acestuia prin implementarea şi operaţionalizarea aplicaţiei informatice MARC. Tot aici au mai fost menţionate: stabilirea corectă/identificarea cât mai fidelă a riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice fiecărei structuri/linii de muncă în vederea instituirii de măsuri preventive, realizarea vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate. În urma analizei datelor aferente managementului riscurilor de corupţie şi rezultatelor acestora, se remarcă o concordanţă aproape perfectă între opiniile celor două grupuri-ţintă la anumite întrebări. Majoritatea răspunsurilor oferite de ofiţerii de prevenire coincid cu răspunsurile consilierilor pentru integritate, diferenţele procentuale fiind relativ mici. Astfel, 90% dintre ofiţerii de prevenire şi 92,8% dintre consilierii pentru integritate apreciază că reprezentanţii DGA au sprijinit desfăşurarea activităţilor ori de câte ori a fost necesar. Nouă din zece respondenţi (88,6% dintre ofiţeri şi 89,1% dintre consilierii pentru integritate) consideră că instruirile organizate de DGA au reuşit să clarifice cadrul conceptual şi detaliile legate de aplicarea metodologiei de management al riscurilor de corupţie. Totodată, 80% dintre ofiţerii de prevenire şi 83% dintre consilierii pentru integritate consideră că instrumentele cuprinse în metodologie au fost suficient de clare. De asemenea, 90% dintre ofiţerii de prevenire şi cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate (88,1%) admit că Registrul riscurilor a reuşit să surprindă SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 34

36 majoritatea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la corupţie specifice domeniilor de activitate ale structurilor MAI. Cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate (88%) şi mai mult de trei sferturi dintre ofiţerii de prevenire (77%) apreciază că măsurile de prevenire/control propuse în cadrul Registrului de riscuri sunt bine concepute și de natură a limita expunerea la riscuri de corupţie. Referitor la implicarea membrilor grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei, patru din cinci consilieri pentru integritate (83,7%) şi aproape trei sferturi dintre ofiţerii de prevenire (73%) consideră că membrii grupurilor au acordat sprijinul de specialitate necesar pentru obţinerea informaţiilor relevante din domeniul propriu de activitate. Din interpretarea răspunsurilor privind implicarea responsabililor de risc, mai mult de trei sferturi (77%) din totalul consilierilor pentru integritate şi trei din cinci ofiţeri de prevenire (59%) apreciază că responsabilii de risc prevăzuți în Registrul de riscuri sunt interesați și consecvenți în legătură cu implementarea măsurilor de prevenire/control a riscurilor de corupţie. (Anexa paginile 40 şi 41) Principalele aspecte menţionate de către ofiţerii de prevenire în ceea ce priveşte activităţile specifice în acest domeniu, se referă la utilizarea aplicaţiei MARC, semnalând pe de o parte o interfaţă greoaie a aplicaţiei care nu ar ajuta, în opinia lor, utilizatorul, iar pe de altă parte, problemele tehnice apărute în perioada supusă analizei. Totodată, a fost menţionată posibilitatea adoptării unor măsuri în scopul îmbunătăţirii activităţilor privind managementul riscurilor de corupţie. În acest sens, propunerile făcute se referă în mod special le simplificarea metodologiei, păstrarea componenţei grupurilor de lucru, creşterea implicării membrilor grupurilor în completarea anexelor metodologiei şi implementarea măsurilor de prevenire şi control adoptate la nivelul fiecărei unităţi de muncă. Aproape unul din cinci respondenţi propune înființarea/încadrarea unei funcții pe linie de studii și proiecții anticorupţie la nivelul fiecărui serviciu teritorial sau simplificarea metodologiei și a procedurii managementului riscurilor la corupţie, pentru creșterea eficienței activității. De asemenea, este prioritară creşterea implicării angajaţilor MAI, în special a membrilor grupurilor de lucru, respectiv a responsabililor de risc, care nu de puţine ori se comportă ca simplii spectatori, lăsând în seama consilierului SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 35

37 pentru integritate cea mai mare parte a activităţilor. Atitudinea de implicare depinde de interesul pentru prevenirea corupţiei şi importanţa acordată acestui domeniu din partea managerilor structurilor MAI. În acest sens, definitorii sunt calităţile manageriale, profesionalismul, seriozitatea, corectitudinea, responsabilitatea, dorinţa de transparenţă. Pentru eficientizarea activităţii managementului riscurilor de corupţie ofiţerii de prevenire au propus identificarea unei modalităţi de responsabilizare a managerilor în legătură cu eficienţa activităţilor desfăşurate de către aceştia în acest domeniu. De exemplu, să se stabilească un criteriu de evaluare anuală şi sancțiuni reale pentru factorii de decizie. V.3. Activitatea de relaţii cu publicul Pe parcursul perioadei de referinţă au fost continuate eforturile întreprinse de DGA pentru asigurarea unei bune relaţionări, în limitele prevăzute de actele normative, cu cetăţenii şi organizaţiile legal constituite. Pe linia relaţii cu publicul s-au desfăşurat activităţi reprezentative de management al petiţiilor şi apelurilor TelVerde, gestionarea datelor şi informaţiilor furnizate de conţinutul acestora având ca finalitate iniţierea de dosare penale şi/sau completarea datelor cuprinse în cadrul acestor dosare. Din analiza evoluţiei cantitative în ceea ce priveşte activitatea de înregistrare a petiţiilor, remarcăm că există o creştere anuală, semnificativă pentru perioada de referinţă. Dacă în anul 2012 au fost înregistrate 2203 petiţii, care au dus la iniţierea a 113 dosare penale sau la completarea datelor cuprinse în cadrul acestora, în anul 2016 au fost înregistrate 3833 de petiţii, care au dus la iniţierea a 93 dosare penale sau la completarea probatoriilor în cadrul unor dosare aflate în lucru. Volumul a crescut astfel cu 74%, în schimb finalitatea rezultată a înregistrat o diminuare cu 17,7%. (Anexa pagina 42) În baza informaţiilor de interes operativ transmise de apelanţi au fost realizate acţiuni de prindere în flagrant, iar unele aspecte sesizate prin intermediul TelVerde au fost transmise altor instituţii competente spre soluţionare. Activitatea de gestionare a relaţiei cu cetăţenii a implicat, de asemenea, primirea în audienţă şi oferirea de consultanţă persoanelor care au solicitat acest gen de abordare, în urma cărora au fost depuse 314 denunţuri la nivelul direcţiei generale. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 36

38 Datele analizate au evidenţiat că au existat cazuri în care ofiţerilor de prevenire (61,4%) le-au fost solicitate îndrumări sau consiliere, din partea angajaţilor structurilor MAI aflaţi în situaţii de risc ori având dileme de comportament în legătură cu corupţia. Dintre numeroasele situaţii de acest gen menţionate, cel mai frecvent întâlnite se referă, în special, la solicitarea ce vizează modul în care ar trebui să reacţioneze angajatul MAI în cazul în care s-ar confrunta cu o posibilă infracţiune de corupţie. Soluţiile oferite de către ofiţerii de prevenire s-au axat, în principal, pe diverse recomandări, cum ar fi reacţia/atitudinea fermă de respingere a oricăror situaţii de acest gen, respectiv posibilitatea de a formula un denunţ, ori sesizarea faptei prin alte moduri. V.4. Activitatea de comunicare şi relaţii publice Pe linia promovării transparenţei şi deschiderii către mass-media, în perioada de referinţă a studiului, DGA a desfăşurat o serie de campanii având drept scop responsabilizarea cetăţenilor şi a funcţionarilor ministerului faţă de fenomenul corupţiei. Instrumentele utilizate în contextul acestora au fost reprezentate de materiale tipărite (afişe, fluturaşi, broşuri, pliante, bannere de diferite dimensiuni etc.), spoturi audio/video, site-ul de Internet şi materiale promoţionale (agende, calendare etc.). Materialele utilizate în cadrul campaniilor au promovat linia TelVerde fie prin mesajul central, fie în subsidiar, considerată a fi metoda facilă şi directă de sesizare a faptelor de corupţie. Principalele obiective pe care se focusează aceste activităţi sunt: conştientizarea publicului asupra riscurilor la care este expus, cunoaşterea competenţelor şi atribuţiilor DGA, precum şi promovarea modalităţilor de sesizare a faptelor de corupţie (linia anticorupţie, formularul e-petiţie de pe site-ul instituţiei). În acest domeniu se evidenţiază necesitatea continuării şi dezvoltării actualei abordări, care în pofida obstacolelor întâmpinate a reuşit să promoveze imaginea DGA prin prezentarea în mass-media a cazurilor instrumentate, activităţilor şi acţiunilor desfăşurate. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 37

39 Se recomandă intensificarea colaborării cu mass-media, în sensul creşterii interesului acesteia pentru promovarea activităţilor de prevenire, care este redus comparativ cu cel pentru acţiunile din sfera combaterii corupţiei. Realizarea cea mai semnificativă pentru activitatea de relaţii publice s-a dovedit a fi promovarea imaginii DGA prin prezentarea în mass-media a cazurilor instrumentate, a activităţii şi acţiunilor desfăşurate, în speţă a rezultatelor acestora, care prin mediatizarea pozitivă au dus la creşterea vizibilităţii. Acest fapt a fost posibil deoarece s-a bazat pe relaţia deschisă şi buna colaborare cu massmedia. Un alt aspect pozitiv este cel al informării societăţii civile asupra consecinţelor corupţiei, a implicaţiilor acesteia şi a posibilităţii sesizării faptelor de corupţie. Respondenţii au remarcat pe această linie de muncă lipsa interesului massmedia pentru promovarea activităţilor de prevenire, care nu au un impact major, precum eventualele breaking news din sfera activităţii de combatere a corupţiei. Prioritară pentru activitatea de relaţii publice s-a remarcat a fi intensificarea colaborării cu mass-media, abordarea sub formă de voce unică DGA în vederea creşterii vizibilităţii. De asemenea, a mai fost menţionată necesitatea organizării de cursuri de specializare/perfecţionare în domeniul relaţii publice pentru ofiţerii din teritoriu. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire 38

40 VI. Concluzii şi recomandări Politici În perioada de referinţă a cercetării a fost adoptată Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada , concentrată pe implementarea inventarului privind măsurile preventive obligatorii şi a indicatorilor de evaluare anticorupţie. În acest sens, la nivelul MAI a fost adoptat un plan sectorial de acţiune privind implementarea strategiei, respectiv Ordinul nr. 174/2012. La nivelul DGA a fost reglementat modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire din cadrul MAI, cu prevederi privind responsabilităţile şi atribuţiile structurilor şi actorilor direct implicaţi în domeniu (DGA, structuri MAI, consilierului pentru integritate, funcţii de conducere din cadrul MAI). În această perioadă, au fost derulate multiple activităţi de prevenire a corupţiei, au fost dezvoltate şi aplicate instrumente noi de lucru, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie şi evaluarea incidentelor de integritate. Toate acestea au contribuit la creşterea gradului de pregătire anticorupţie a angajaţilor MAI, obţinându-se un nivel apreciabil de conştientizare a efectelor negative ale fenomenului corupţiei. Astfel, rezultatul pozitiv al politicilor anticorupţie aplicate în perioada analizată este evidenţiat prin schimbarea în bine a modului de raportare a personalului MAI faţă de corupţie. În acest sens, recomandăm promovarea în continuare a politicilor anticorupţie la nivelul întregului Minister al Afacerilor Interne, aplicarea pe scară ierarhică de sus în jos a acestora, implicarea managerilor în implementarea acţiunilor preventive fiind condiţie sine-qva-non pentru creşterea nivelului integrităţii personalului MAI. Coordonare / funcţionare / responsabilitate în domeniul prevenirii corupţiei În ceea ce priveşte aprecierea succeselor în domeniul prevenirii corupţiei la nivelul ministerului în perioada analizată, se observă o convergenţă a opiniilor consilierilor pentru integritate şi ofiţerilor de prevenire. Este apreciat aportul pozitiv al activităţilor de informare şi instruire, campaniilor de conştientizare, cel al mediatizării cazurilor de corupţie şi al evaluării riscurilor de corupţie. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 39

41 Consilierii pentru integritate au apreciat în general calitatea activităților desfășurate de DGA. Analizând domeniile de activitate specifice structurilor din cadrul Direcţiei Prevenire, majoritatea celor chestionaţi consideră că nu există disfuncţionalităţi privind coordonarea activităţii. Cooperarea cu reprezentanţii structurilor Direcţiei Prevenire din cadrul DGA se bazează pe promptitudinea cu care consilierii pentru integritate sunt informaţi, sprijinul şi îndrumarea în domeniile de competenţă, oferirea de soluţii practice şi formularea de recomandări pentru ghidarea în materie de prevenire a corupţiei. Totodată, au fost apreciate claritatea metodologiilor, procedurilor şi a altor acte cu caracter de reglementare a activităţii desfăşurate, dar şi utilitatea temelor, materialelor, studiilor, analizelor, sintezelor furnizate de DGA. Ca opinie de ansamblu, pregătirea profesională a personalului DGA a fost percepută ca una de nivel ridicat și adaptată mereu la situația dezbătută, DGA dând dovadă de promptitudine şi profesionalism. Astfel, aproape toţi respondenţii susţin că ofiţerii DGA de pe toate liniile de muncă aferente domeniului prevenire au dat curs solicitărilor structurilor MAI. Principalele tipuri de activităţi ce au presupus o bună colaborare cu reprezentanţii DGA au fost: 1. organizarea şi desfăşurarea ședințelor de instruire anticorupţie, în special a personalului nou încadrat şi a sesiunilor axate pe cazuistica instrumentată de DGA; 2. sprijin pentru elaborarea Registrului riscurilor de corupţie şi pentru utilizarea aplicaţiei MARC: 3. activităţile aferente evaluării incidentelor de integritate produse la nivelul unităţilor MAI, care au contribuit la proiectarea şi aplicarea unor măsuri concrete de prevenire a faptelor de corupţie. În vederea eficientizării prevenirii corupţiei la nivelul Ministerului Afacerilor Interne este nevoie de educaţie anticorupţie, realizată într-o manieră sistemică, bine planificată şi organizată, adresată managerilor structurilor MAI, personalului MAI şi cetăţenilor, beneficiari ai serviciilor furnizate de instituțiile MAI. Pe parcursul perioadei analizate şefii structurilor din cadrul MAI au fost răspunzători pentru implementarea măsurilor stabilite în documentele strategice, comunicarea stadiului realizării către DGA. Totodată, au asigurat participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie şi postarea mesajelor anticorupţie. Decidenţii au creat cadrul instituţional necesar implementării metodologiei managementului riscurilor de corupție, participând mai SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 40

42 mult sau mai puţin la activităţile aferente domeniului prevenire, inclusiv la întâlnirile grupurilor de lucru privind analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor de corupţie din cadrul structurilor pe care le coordonează. Luând în considerare faptul că Strategia Naţională Anticorupţie a introdus un nou concept, acela al eşecului managementului instituţiei pentru orice nou dosar ANI sau DNA, soluţia oferită presupune asumarea unui nivel ridicat al integrităţii la nivelul ministerului, manifestată prin promovarea de măsuri concrete de descurajare a corupţiei în rândul angajaţilor MAI. Prin aderarea la politicile anticorupţie promovate de SNA, factorii de decizie şi-au asumat responsabilitatea definirii unor standarde interne de integritate, etice şi socio-profesionale pe care este necesar să le implementeze la nivelul instituţiei pe care o coordonează. Managerii au datoria de a defini direcţiile către care se îndreaptă împreună cu subordonaţii, în vederea îndeplinirii scopului comun, al creşterii nivelului integrităţii la nivelul MAI. Pentru acest lucru, consilierii pentru integritate din MAI au propus ca şefii structurilor MAI să susţină şi să intensifice acţiunile preventive, în primul rând prin creşterea educaţiei angajaţilor în domeniul prevenirii corupţiei, atât cu sprijinul DGA, prin desfăşurarea unor sesiuni de instruire şi informare, cât şi prin introducerea de teme anticorupţie în curriculum pregătirii profesionale continue. De asemenea, pentru creşterea integrităţii la nivelul structurilor MAI, managerilor le revine sarcina să aprofundeze cunoaşterea personalului din subordine, să promoveze şi să aplice politici de resurse umane care se bazează pe selecția mult mai riguroasă a angajaţilor, cât şi motivarea acestora. În opinia consilierilor pentru integritate, alte măsuri care se impun a fi adoptate de manageri sunt: intensificarea transparenţei decizionale şi implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor identificate de fiecare structură în parte. Schimbarea de abordare managerială este vizibilă la nivelul întregului minister. În opinia unei treimi dintre ofiţerii de prevenire şi a două treimi dintre consilierii pentru integritate, prezenţa factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor MAI se face simţită prin iniţierea de măsuri în scopul prevenirii corupţiei şi încurajării practicilor etice în rândul angajaţilor. Însă, din analiza datelor reiese necesitatea unui nivel ridicat al responsabilizării şi implicării managerilor în implementarea acţiunilor preventive adoptate la nivelul structurilor MAI. Întotdeauna schimbarea are nevoie de timp, asumare, implicare şi perseverenţă. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 41

43 Respondenţii propun, de asemenea, implementarea unor strategii la nivelul politicii de resurse umane, care să prevadă încadrarea funcţiilor vacante şi promovarea unei stabilităţi în dinamica de personal, introducerea acestor sarcini specifice în fişele posturilor pentru a fi evitată supraaglomerarea personalului şi iniţierea unui proiect de act normativ care să permită recompensarea financiară corespunzătoare a celor implicaţi. În ceea ce priveşte aplicaţia informatică MARC, personalul Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie a asigurat permanent consilierea şi sprijinul membrilor grupurilor de lucru, în vederea soluţionării problemelor de utilizare şi/sau administrare identificate pe parcursul preluării datelor în sistemul informatic. Este de apreciat efortul depus de ofiţerii de prevenire, în calitate de administratori teritoriali, cât şi de consilierii pentru integritate şi membrii grupurilor de lucru de la nivel central şi teritorial, în vederea preluării registrelor de riscuri în format electronic. Pentru anumite structuri a fost necesară o perioadă mai mare de studiu şi de familiarizare cu modalitatea de funcţionare a aplicaţiei, fiind un instrument nou introdus, relativ dificil, în special pentru cei care nu şi-au însuşit metodologia privind managementul riscurilor de corupţie. În prezent, la nivelul DGA se află în derulare un proiect care urmăreşte înlăturarea dificultăţilor întâmpinate în utilizarea sistemului informatic, atât prin îmbunătăţirea aplicaţiei din punct de vedere tehnic, cât şi al uşurinţei utilizării acesteia. DGA va organiza începând cu luna martie 2018 o nouă serie de instruiri la nivel naţional pentru personalul care accesează aplicaţia MARC. Impactul perceput al măsurilor anticorupție la nivelul MAI Prevenirea corupţiei la nivelul MAI s-a dovedit a fi un domeniu viu, în continuă mişcare, însă nu întotdeauna previzibil. Evaluarea impactului demersului preventiv nu poate fi realizat fără o evaluarea cât mai exactă a corupţiei. Astfel, putem spune că tendințele de creștere sau reducere a fenomenului reprezintă dovezi ale modului în care influențează activitățile derulate în domeniul prevenirii. Analizând impactul măsurilor adoptate de MAI în lupta împotriva corupţiei, putem constata nevoia permanentă de adaptare a instrumentelor şi metodelor de prevenire a corupției, inclusiv de creare a unor noi tehnici pentru derularea acţiunilor preventive, pornind de la tendinţele fenomenului şi vulnerabilităţile identificate la nivelul structurilor MAI. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 42

44 Având în vedere opțiunile respondenților privind aplicarea promptă a sancțiunilor și dezvoltarea activității de combatere, măsuri cu aplicabilitate punctuală, la nivel de individ, reţinem aşteptarea din partea acestora pentru măsuri care să conducă la schimbarea comportamentului individual pentru angajaţii MAI. Impactul cel mai ridicat în domeniul prevenirii corupţiei, în opinia majorității respondenților, atât ofiţeri de prevenire, cât şi consilieri pentru integritate, l-au avut activităţile educative adresate tinerilor (86%), activitățile de informare anticorupție desfășurate în entități din afara MAI (86%), îmbunătățirea protecției angajaților MAI pentru denunțarea unor infracțiuni de corupție (83%). (Anexă pagina 43) Dacă în cazul unor măsuri, precum activităţile de informare anticorupţie sau cele educative adresate tinerilor, există un consens privind impactul întâlnim și multe discrepanțe care evidențiază preferinţa celor două categorii de respondenţi pentru anumite tipuri de măsuri, dar şi viziunea diferită asupra a ceea ce înseamnă a preveni. La polul opus, măsurile cu cel mai redus impact în prevenirea corupţiei la nivelul MAI sunt apreciate în mod diferit de cele două grupuri ţintă. Pentru ofiţerii de prevenire impact redus au avut monitorizarea stadiului de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a planului sectorial aferent MAI, activităţi în care ofiţerii nu au fost direct implicaţi, dar și realizarea analizei riscurilor de corupţie şi a registrelor de riscuri de corupţie pentru fiecare instituţie din cadrul MAI, realizarea de studii tematice şi sondaje de opinie în rândul populaţiei/angajaţilor MAI, instituirea funcţiei de consilier pentru integritate la nivelul MAI şi realizarea vizitelor de evaluare a unor incidente de integritate. Considerăm necesar a preciza că scopul acestor activităţi nu este unul de obţinere a unei influenţe directe, imediate şi directe asupra angajaţilor şi asupra activităţilor acestora. Consilierii pentru integritate consideră că activitățile de informare anticorupţie cu durata cuprinsă între 30 și 120 minute au produs un impact redus, urmate fiind de activitățile de instruire anticorupţie cu durata de minim 3 ore pentru personalul nou-încadrat, personalul de conducere şi personalul din structurile vulnerabile la corupţie. Divergenţa opiniilor celor două grupuri ţintă apare din cauza nevoilor socioprofesionale, aşteptărilor, rolurilor şi poziţiilor diferite, al sarcinilor şi atribuţiilor pe care le îndeplinesc cele două categorii de angajaţi MAI chestionaţi. Cu toate acestea, se constată nevoia de educaţie anticorupţie, atât pentru funcționari, cât și pentru cetățeni, adresată în special celor care sunt la început de SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 43

45 drum, de respectare a unor standarde clare privind conduita etică şi integritatea, nevoia de protecţie pentru angajaţii care raportează abateri de la standarde, inclusiv implementarea unor măsuri concrete de reducere a faptelor de corupţie. Viziunea DGA asupra activităţii de prevenire a corupţiei la nivelul MAI Activitatea de prevenire a fost într-o continuă evoluție de-a lungul timpului, adaptată la realități socio-profesionale din cadrul MAI. Adaptarea permanentă la nevoile angajaţilor MAI şi ale cetăţenilor este necesară pentru a obţine o performanţă în domeniul prevenirii, respectiv un nivel ridicat al integrităţii. Pe de o parte, în ceea ce priveşte activitatea de informare, din studiu reiese nevoia reevaluării atât a caracterului de noutate al unora dintre informațiile furnizate, cât și a necesităţii acestora, luând în considerare faptul că tematica integrității a fost promovată pe parcursul acestora, personalul MAI beneficiind constant de informații din acest domeniu. Pe de altă parte, în cadrul acestor activităţi de informare DGA are prilejul de a promova un mesaj nedistorsionat și nefiltrat, direct celor interesaţi. Efectele pozitive ale comunicării directe se pot observa oricând, motiv pentru care continuarea acestui tip de activități, în funcție de priorități, rămâne în continuare o măsură de prevenire oportună. Pornind de la constatarea conform căreia activităţile derulate de DGA reprezintă principalul mijloc de informare în domeniul prevenirii corupţiei, se conturează oportunitatea transmiterii unui mesaj cu impact asupra angajaţilor MAI, mai ales în plan individual, cu accent pe consecinţele faptelor. Un mesaj simplu şi uşor de reţinut, astfel încât la finalul activităţilor de instruire şi de informare angajaţii MAI să transmită fără efort, în mod natural celorlalţi oameni cu care interacţionează ideea însuşită în cadrul acestora, atât în mediul profesional, colegilor de serviciu, superiorilor, cât şi în mediul extraprofesional, familiei, grupului de prieteni etc. are potenţialul de creştere a impactului activităţilor. Este evidentă o nevoie de educaţie anticorupţie atât în rândul angajaţilor MAI, manageri şi subalterni, cât şi în rândul cetăţenilor. Activitățile de pregătire anticorupție au ca scop însuşirea şi utilizarea cunoştinţelor teoretice şi practice, în vederea obţinerii unor conduite clare privind integritatea, indiferent de rolul, poziţia şi mediul în care individul se află. În vederea obţinerii unei schimbări la nivel comportamental, atât din partea angajaţilor MAI, cât şi a cetăţenilor, este SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 44

46 nevoie de timp şi de direcţii foarte clar definite, pe care fiecare individ să ştie să le urmeze, scopul fiind întotdeauna comun. Este recunoscut faptul că lupta cu tentaţiile, impulsurile, obţinerea favorurilor, a foloaselor necuvenite este una conştientă, intenţionată, deloc uşoară. Integritatea presupune o luptă permanentă cu tine însuţi, în primul rând, apoi cu ceilalţi, fiind considerată o datorie, o obligaţie morală şi socială a fiecăruia dintre noi. De aceea este foarte important să avem clar definite standardele şi reperele integrităţii, alături de susţinerea celor din jur, reuşind astfel să ne creăm şi să însuşim o cultură a integrităţii. Dezvoltarea culturii integrităţii este prima măsură pe care cele două grupuri - ţintă au propus-o pentru impulsionarea activităţilor în domeniul prevenirii corupţiei şi consolidarea unui comportament etic adecvat al angajaţilor. Cultura integrităţii la nivelul MAI presupune introducerea elementelor de prevenire încă din palierele de bază ale educaţiei, continuarea acestora prin instruiri şi informări în cadrul organizaţional, campanii de conştientizare, inclusiv programe de formare pentru promovarea unei comunicări deschise şi directe pe tema corupţiei. În concordanţă cu cele propuse de consilierii pentru integritate, activităţile de prevenire trebuie desfăşurate preponderant la nivel de fond, cultivând valorile şi principiile etice şi morale, prin intermediul educaţiei tinerilor, cât şi prin modificarea cadrului normativ, în sensul introducerii de sancţiuni foarte aspre. Totodată, respondenţii propun inițierea a unui proiect legislativ pe linia politicilor de resurse umane, în special pe cea a salarizării personalului MAI, în funcţie de rezultatele realizate, obiectivele evaluate, având în vedere calitatea, volumul şi importanţa sarcinilor. În acelaşi sens, se propune înăsprirea sancţiunilor pentru angajaţii MAI condamnați pentru fapte de corupție, inclusiv prin pierderea dreptului la pensie specială. Cea de-a treia variantă a măsurilor susţinute de respondenţi pentru consolidarea unui comportament etic adecvat al angajaţilor MAI denotă subiectivitatea celor două grupuri țintă. Astfel, unul din zece consilieri pentru integritate pretinde înființarea unor funcții special destinate atribuţiilor de prevenire a corupţiei şi acordarea unui spor salarial, în timp ce unul din zece ofiţeri de prevenire recomandă măsuri clare de protecție pentru avertizorii de integritate, motivarea şi încurajarea acestora. Recompensarea şi securitatea sunt nevoi fireşti de care managerii trebuie să ţină seama, ele contribuind la creșterea încrederii subordonaţilor, în demersurile pe care aceştia trebuie să le întreprindă pentru îndeplinirea obiectivului propus, încurajând, totodată, creativitatea şi iniţiativa acestora. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 45

47 Creşterea nivelului încrederii cade în sarcina factorilor de decizie de la nivelul structurilor MAI. Pentru a obţine performanţă orice lider ştie că are nevoie de încrederea membrilor grupului pe care îl conduce, această încredere transmiţându-se dincolo de graniţele grupului, contribuind la câştigarea încrederii celor din afară în capacităţile structurii respective. Instituţia - sarcinile consilierului pentru integritate Rolului consilierilor pentru integritate în activitatea de prevenire a corupţiei, aşa cum este descris în O.m.a.i. nr. 86/2013, este apreciat ca fiind important. Însă, în ceea ce priveşte clarificările solicitate de colegi, cei mai mulţi dintre consilierii pentru integritate susţin că au fost puţine situaţii de acest gen, acestea vizând în special modul concret de acţiune în cazul unui denunţ, măsurile legale, documentele întocmite cu ocazia constatării faptei de corupţie. Un alt subiect solicitat a fost reprezentat de legalitatea desfăşurării altor activităţi generatoare de venituri în afara profesiei de poliţist. Soluţiile oferite de majoritatea consilierilor pentru integritate au constat în prezentarea dispoziţiilor legale incidente materiei în cauză. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale consilierilor pentru integritate sunt percepute diferit de cele două grupuri ţintă, în funcţie de rolul şi nevoile socioprofesionale ale membrilor acestora. Astfel, pentru ofiţerii de prevenire aceste sunt următoarele: acordarea sprijinului DGA pentru realizarea activităţilor de monitorizare şi reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz, însoţite de păstrarea evidenţei nominale a personalului participant la sesiunile de informare/instruire, precum şi de asigurare a secretariatului grupului de lucru pentru prevenirea corupției. Din perspectiva celor care execută aceste atribuţii, cele mai importante sunt: diseminarea materialelor transmise de DGA şi consilierea lucrătorilor din structură, urmată de sprijinul acordat personalului DGA în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor, ori de realizare a vizitelor de evaluare a incidentelor de integritate. Referitor la modificarea atribuţiilor curente, consilierii pentru integritate propun o definire mult mai clară a acestora, întrucât în contextul actual acesta este un simplu secretar şi are în fişa postului atribuţii suplimentare celor specifice domeniului său de activitate. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 46

48 Doi din cinci ofiţeri de prevenire dintre cei care au oferit o apreciere în acest sens, consideră oportună modificarea atribuţiilor curente ale consilierilor pentru integritate, propunând suplimentarea acestora şi crearea unei funcţii de sine stătătoare pentru consilieri pentru integritate. Consilierii pentru integritate consideră ca au un nivel bun de pregătire referitor la responsabilităţile ce le revin. Pentru creşterea nivelului de competenţă propun cu prioritate organizarea unor cursuri de specializare în domeniul anticorupţie, celelalte opţiuni fiind la distanţă considerabilă de acest domeniu (cursuri în domeniul juridic şi instruiri privind adoptarea bunelor practici, tehnicilor de consiliere în problematica eticii profesionale). Referitor la sprijinul pe care îl au în îndeplinirea sarcinilor ce le revin în calitate de consilier pentru integritate, cei mai mulţi respondenţi apreciază sprijinul din partea personalului DGA, apoi cel oferit de conducerea unităţii din care fac parte şi de şefii diferitelor structuri din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. Respondenţii susţin degrevarea de alte sarcini/responsabilităţi corespunzătoare funcţiei sau crearea unei funcţii distincte, încadrarea posturilor vacante şi motivarea financiară, prin acordarea sporului anticorupţie, de 30%. Implicarea şi responsabilizarea şefilor în evaluarea riscurilor sunt primele propuneri, luând în considerare faptul că managementul riscurilor de corupţie este un instrument care se adresează direct factorilor de decizie. În practică, nu de puţine ori, s-a constatat situaţia în care consilierul pentru integritate îndeplineşte şi atribuţiile celorlalţi membri ai grupului de lucru. În ceea ce priveşte aplicaţia informatică MARC, sunt susţinute simplificarea aplicaţiei şi realizarea de instruiri în vederea deprinderii modalităţii de lucru. Principalele aspecte pozitive sau realizările specifice activităţii desfăşurate de către consilierii pentru integritate sunt reliefate de absenţa faptelor de corupţie la nivelul structurilor acestora, aportul lor la completarea şi implementarea registrului de riscuri, asigurarea unei comunicări eficiente şi menţinerea bunei colaborări cu reprezentanţii DGA, precum şi conştientizarea importanţei prevenirii corupţiei de către personalul instituţiei. Ofiţerii de prevenire propun pentru îmbunătăţirea activităţilor consilierilor pentru integritate intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI, îndrumarea din partea DGA privind cadrul conceptual și metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice MARC, urmate de formarea suplimentară de către DGA a consilierilor pentru SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 47

49 integritate şi furnizarea mai multor informări privind cazuistica în domeniul corupţiei. Nouă din zece consilieri pentru integritate au menţionat că sunt necesare şi prioritare: îndrumarea din partea DGA cu referire la cadrul conceptual și metodologic privind managementul riscurilor de corupţie și utilizarea aplicației informatice MARC, furnizarea mai multor informări privind cazuistica în domeniul corupţiei, reglementarea funcţiei de consilier pentru integritate ca funcţie de sine stătătoare la nivelul structurilor MAI, intensificarea sprijinului din partea conducerii structurilor MAI pentru desfăşurarea activităţii de către consilierii pentru integritate, inclusiv sprijinul DGA privind îndrumarea și monitorizarea mai strictă a modului de implementare de către responsabilii de risc a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie. Consilierii pentru integritate îşi concentrează eforturile în vederea schimbării culturii organizaţionale prin formularea de recomandări în atenţia managementului, în scopul adoptării unor măsuri concrete, vizibile, care să conducă la creşterea încrederii populaţiei în instituţiile/structurile MAI. Totodată, aceştia îşi exprimă disponibilitatea de a se implica proactiv în sensul oferirii de consultaţii individuale cadrelor care solicită acest lucru şi luând iniţiativa, în scopul reîmprospătării memoriei personalului cu privire la prevederile normative în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Din studiu se desprinde necesitatea continuităţii în organizarea de convocări profesionale periodice, având ca scop înţelegerea şi asumarea rolului de consilier pentru integritate în instituţiile din care provin, inclusiv prezentarea unor teme de pregătire specifică şi clarificare a atribuţiilor acestora, a unor exerciţii concrete privind consilierea şi îndrumarea angajaţilor structurilor MAI. Este nevoie de timp, pregătire şi comunicare directă pentru ca oamenii să înțeleagă ce se doreşte de la ei. Constatări - activitatea Direcţiei Prevenire Ofiţerii de prevenire consideră că principalii indicatori de performanţă privind evaluarea rezultatelor activităţii de prevenire s-au evidenţiat a fi numărul şi calitatea activităţilor de informare/instruire şi a campaniilor de prevenire, urmate de creşterea vizibilităţii prin intermediul activităţilor de relaţii publice, promovarea DGA şi de numărul denunţurilor formulate. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 48

50 Referitor la cadrul de desfăşurare şi conţinutul activităţilor de prevenire organizate de către DGA, respectiv prestaţia de specialitate a personalului DGA, consilierii pentru integritate au considerat că ar trebui îmbunătăţite în mare măsură formarea/dezvoltarea abilităţilor manageriale privind prevenirea corupţiei (instruirea şefilor structurilor MAI privind responsabilitățile ce le revin în domeniul prevenirii corupției), modalitatea de realizare a analizei riscurilor şi aplicarea măsurilor de control, simplificarea instrumentelor utilizate în materie, modalitatea de evaluare a măsurilor dispuse de conducerea structurilor MAI pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de integritate. În ceea ce priveşte cooperarea cu reprezentanţii societăţii civile, ofiţerii de prevenire consideră că este utilă în mare măsură această activitate derulată la nivelul DGA. Astfel, se propune îmbunătăţirea activităţii de cooperare cu societatea civilă, fapt ce poate fi realizat prin dezvoltarea mai multor proiecte comune, prin diversificarea formelor de cooperare şi prin invitarea acestora să participe la activităţile derulate de DGA. Ofiţerii de prevenire apreciază că ponderea cea mai mare din ansamblul activităţilor desfăşurate au înregistrat-o campaniile/acțiunile de informare (afișe, spoturi, pliante etc.), urmate fiind de activitățile de informare anticorupție desfășurate în entități din afara MAI (ex. penitenciare, RAR, inspectorate școlare etc.), activitățile specifice de informare și relații publice (comunicate, conferințe, întâlniri cu jurnaliști etc.). Au mai fost evidenţiate şi informările periodice privind cazuistica înregistrată la nivelul MAI în domeniul corupţiei, activitățile educative și/sau de informare adresate tinerilor, precum şi proiectarea și desfășurarea unor vizite de evaluare a incidentelor de integritate. Referitor la importanța acordată activității de prevenire a corupției de către conducerea serviciilor județene anticorupție în comparație cu celelalte linii de muncă din componența acestora, doar o treime dintre ofiţerii de prevenire consideră că pentru şefii serviciilor judeţene această activitatea este foarte importantă, iar 45,7% dintre ofiţeri apreciază că prevenirea corupţiei este destul de importantă pentru şefii serviciilor judeţene. Activităţi de instruire/ informare Constatăm că activităţile de instruire și informare organizate de DGA reprezintă principala sursă de informare a angajaţilor unităţilor MAI cu privire la atitudinea/comportamentul ce trebuie adoptată/adoptat în situaţii de risc de corupţie. Deoarece activităţile de informare/instruire s-au dovedit utile reiese necesitatea SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 49

51 menţinerii lor în instrumentarul activităţilor de prevenire, dar cu reducerea duratei activităților de instruire anticorupție. Remarcăm nevoia resimţită de mai mult de jumătate dintre ofiţerii de prevenire de a se implica activ în alegerea metodelor şi elaborarea prezentărilor, prin adaptarea conţinutului acestora la obiectivele de formare stabilite la nivel central, fapt ce presupune o abordare parţial descentralizată. Principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă a activităţii de instruire/informare privind fenomenul corupţiei constă în asigurarea schimbului de informaţii, comunicarea cu participanţii, coroborate cu interesul şi receptivitatea manifestate de aceştia, dar şi cu aprecierile/feedback-ul oferite. În ceea ce priveşte eficientizarea activităţii de instruire, ofiţerii de prevenire au apreciat a fi prioritară diversificarea tematicilor şi adaptarea lor pe domenii de activitate, în special făcând aici referire la cazuistica prezentată (materialele audiovideo), aceasta în condițiile în care revizuirea tematicii este în sarcina exclusivă a ofițerului care desfășoară activitatea de instruire, conform Procedurii privind planificarea, organizarea și desfășurarea activităților de instruire anticorupție nr din , reglementare cuprinsă și în procedurile anterioare. De asemenea, foarte importantă este calitatea mesajului transmis, care trebuie să fie clar, sintetic, repetat, orientat spre domeniul publicului ţintă, expus/redat în prezentări interactive. Tot aici a mai fost notată nevoia de a reduce durata prezentărilor, dar creşterea numărului acestora. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 50

52 Campanii de conştientizare Analiza longitudinală a campaniilor de conştientizare/responsabilizare demonstrează că acestea îşi menţin un nivel ridicat de vizibilitate, majoritatea consilierilor pentru integritate (93,4%) au declarat că au văzut în ultimul an (2016) cel puţin un material (spot/reclamă, afiş etc.) de informare anticorupție referitor la prevenirea corupţiei din rândul angajaţilor M.A.I. Contribuţia reală înregistrată de campaniile/acțiunile de informare iniţiate de DGA este evaluată pozitiv de mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (76,5% dintre consilierii pentru integritate şi 77,2% dintre ofiţerii de prevenire), care apreciază că, cel puţin în planul perceptiv, materialele difuzate (produse audio/ video, materiale tipărite ş.a.) au avut o contribuţie considerabilă la diminuarea corupţiei din MAI. Mesajul campaniilor DGA este necesar să fie simplu şi clar formulat, cu accent pe consecinţele individuale, având efecte asupra societăţii, dar mai ales asupra categoriilor sociale afectate în mod direct de faptele de corupţie ce au făcut obiectul campaniei. Se desprinde în acelaşi sens recomandarea de a fi realizate mai multe campanii/acţiuni de informare decât în prezent, care să includă prezentări de cazuri concrete, imagini reale filmate cu ocazia organizării unor acţiuni în flagrant, precum şi abordarea la nivel naţional sau regional cu mediatizare intensă în mass media. Cooperarea cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă În direcţia dezvoltării activităţii de cooperare cu alte instituţii publice şi cu societatea civilă, se constată aprecierea actualei abordări şi se recomandă a fi întreprinse în continuare măsuri şi acţiuni de colaborare prin încheierea de protocoale şi parteneriate în scopul realizării de acţiuni ample de promovare a mesajelor preventive, utilizând canale de comunicare variate. Din analiza utilităţii activităţii de cooperare cu reprezentanţii societăţii civile reiese că 82,8% dintre ofiţerii de prevenire apreciază ca fiind utilă în mare şi foarte mare măsură acest tip de activitate. Activităţi din responsabilitatea SSPA Activitatea de studii și proiecții anticorupție are ca activitate relativ constantă realizarea de studii, fiind realizate cu regularitate sondaje de opinie SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 51

53 privind percepția populației, respectiv privind percepția personalului ministerului legat de fenomenul corupției. Astfel în anul 2012 au fost realizate 6 studii, numărul acestor activități reducându-se în anii următori ca urmare a dezvoltării altor două capitole de activitate, respectiv managementul riscurilor de corupție și evaluarea incidentelor de integritate. În anul 2013 a fost realizată Metodologia de identificare a riscurilor şi a vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor MAI, aceasta fiind adoptată prin Ordinul nr. 86/2013. Ulterior adoptării metodologiei, un volum important de resurse a fost dedicat instruirii personalului MAI privind aplicarea acesteia, activitate care a continuat și în anul De asemenea, ulterior aprobării metodologiei, a fost realizată și aplicația informatică MARC Managementul Asistat al Riscurilor de Corupție, care, de asemenea, a făcut obiectul activităților de instruire privind utilizarea acesteia. Începând cu anul 2014 a fost dezvoltată și a treia linie importantă de activitate, respectiv evaluarea incidentelor de integritate, aceasta reprezentând o continuare a realizării studiilor de caz, de această dată însă având la bază o metodologie standard și o serie de instrumente noi de analiză. Deși în anul 2016 s-a constatat o reducere cu 25% a numărului incidentelor de integritate, având în vedere că acestea sunt de fapt cazuri de trimitere în judecată sau condamnare, apreciem că evoluția indicatorului nu este legată de eficiența activității de studii și proiecții, ci de cazuistica din domeniul combaterii. Managementul riscurilor de corupție Principalul aspect pozitiv ori realizarea cea mai semnificativă din sfera aferentă studiilor şi proiecţiilor anticorupţie se referă la implementarea şi operaţionalizarea aplicaţiei informatice MARC care a avut ca rezultat simplificarea activităţilor de generare a registrului de riscuri şi gestionare a gamei diverse de informaţii privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie, facilitând o bună comunicare între compartimente şi vizualizarea întregii activităţi. Menţionăm că în momentul analizei se află în dezvoltare o nouă versiune a aplicaţiei informatice, îmbunătăţită în sensul simplificării interfeţei şi facilitării completării/actualizării datelor de către utilizatori. Analiza aferentă evaluării managementului riscurilor de corupţie şi rezultatelor acestora evidenţiază că 90% dintre ofiţerii de prevenire şi 93% dintre consilierii pentru integritate apreciază că reprezentanţii DGA au sprijinit desfăşurarea SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 52

54 activităţilor ori de câte ori a fost necesar, iar instruirile organizate de DGA au reuşit să clarifice cadrul conceptual şi detaliile legate de aplicarea metodologiei de management al riscurilor de corupţie. Instrumentele cuprinse în metodologie au fost considerate suficient de edificatoare de 80% dintre ofiţerii de prevenire şi 83% dintre consilierii pentru integritate, iar registrul riscurilor a reuşit să surprindă majoritatea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la corupţie specifice domeniilor de activitate ale structurilor MAI. Totodată, măsurile de prevenire/control propuse în cadrul Registrului de riscuri sunt apreciate ca fiind bine concepute și de natură a limita expunerea la riscuri de corupţie, conform opiniei a 88% dintre consilierii pentru integritate şi 77% dintre ofiţerii de prevenire. Aproape unul din cinci respondenţi propune înființarea unei funcții pe linie de studii și proiecții anticorupţie la nivelul fiecărui serviciu teritorial sau simplificarea metodologiei și a procedurii managementului riscurilor la corupţie, pentru creșterea eficienței activității. De asemenea, în strânsă legătură cu propunerile de simplificare a metodologiei se află şi opiniile privind restrângerea numărului de membri ai grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei. Totodată, prioritară este introducerea unei măsuri care să ducă la creşterea implicării angajaţilor MAI, în special a membrilor grupurilor de lucru, respectiv a responsabililor de risc, care nu de puţine ori se comportă ca simplii spectatori, lăsând în seama consilierului pentru integritate cea mai mare parte a activităţilor. Ofiţerii de prevenire au propus identificarea unei modalităţi de responsabilizare a managerilor în legătură cu eficienţa activităţilor desfăşurate de către aceştia în domeniul managementului riscurilor de corupţie. De exemplu, să se stabilească un criteriu de evaluare anuală şi sancțiuni reale pentru factorii de decizie. Activitatea de relaţii cu publicul În domeniul relaţiilor cu publicul se remarcă intensificarea eforturilor specialiştilor DGA în vederea asigurării unei bune relaţionări cu cetăţenii şi organizaţiile legal constituite. SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 53

55 Activităţile reprezentative pe acest domeniu au fost în managementul petiţiilor şi apelurilor TelVerde. Activitatea de gestionare a relaţiei cu cetăţenii a implicat, de asemenea, primirea în audienţă şi oferirea de consultanţă cetăţenilor. De modul în care sunt gestionate datele obţinute prin intermediul acestor surse de informaţii depinde iniţierea sau completarea dosarelor penale. În baza informaţiilor transmise de cetăţeni au fost realizate acţiuni de prindere în flagrant la nivelul DGA. Cu toate acestea, în urma analizei datelor oferite de cetăţeni, DGA transmite celorlalte instituții spre soluţionare sesizările care nu sunt în competenţa sa. Din analiza statistică rezultă că în perioada de referinţă la nivelul DGA a crescut constant numărul petiţiilor, remarcându-se o evoluție fluctuantă de-a lungul timpului privind iniţierea sau completarea dosarelor penale. Apelurile telverde au o evoluție fluctuantă atât din punct de vedere al numărului de persoane care au contactat instituția, cât și din perspectiva dosarelor penale inițiate sau completate cu date. Evoluția numărului de petiții și apeluri telverde Telverde Petiții Evoluția numărului de dosare penale inițiate sau completate prin petiții sau apeluri telverde Petiții Apeluri telverde SERVICIUL STUDII ŞI PROIECŢII ANTICORUPŢIE Concluzii şi recomandări 54

Adresa de inaintare documente

Adresa de inaintare documente str. {tefan cel Mare 62, 615200 T`rgu Neam], Tel. 0233/790245; 790305; Fax: 0233/790508 E-mail: stare_civila@primariatgneamt.ro Nr. 3019 din 11.02.2016 CATRE, MINISTERUL JUSTITIEI SECRETARIATUL TEHNIC

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA Elaborat: Director DCMI Semnătura: Verificat: Director DRU Semnătur

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA Elaborat: Director DCMI Semnătura: Verificat: Director DRU Semnătur MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA Elaborat: Director DCMI Semnătura: Verificat: Director DRU Semnătura: Aviz juridic: Consilier juridic Semnătura: Aprobat:

Mai mult

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BIHOR ORADEA, Şoseaua Borşului km 4 Tel. 0259/ fax. 0259/ PLAN DE INTEGRITATE PEN

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BIHOR ORADEA, Şoseaua Borşului km 4 Tel. 0259/ fax. 0259/ PLAN DE INTEGRITATE PEN CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORADEA, Şoseaua Borşului km 4 Tel. 0259/476830 - fax. 0259/454184 e-mail: casbh@rdslink.ro PLAN DE INTEGRITATE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE 2016-2020

Mai mult

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Exemplar nr.1 ŞI INTERNELOR Nr. 4414556 din 11.06.2012 Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Serviciul Asigurarea Calităţii Învăţământului şi Metodologii Raport de prezentare

Mai mult

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr Hotărâre 33 2018-01-25 Guvernul României privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017, precum şi a modelului planului de remediere Monitorul Oficial al României

Mai mult

Microsoft Word - Plan de integritate Comuna Lacusteni.docx

Microsoft Word - Plan de integritate Comuna Lacusteni.docx Tel./Fax : 0250/840815, e mail: primarialacusteni@yahoo.com www.lacusteni.ro ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Nr. 1190/31.03.2017

Mai mult

Hotărâre Guvernul României pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic p

Hotărâre Guvernul României pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic p Hotărâre 955 2016-12-15 Guvernul României pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA LICEUL TEORETIC AUREL VLAICU,ORAȘUL BREAZA, STR. REPUBLICII, NR. 69 TEL

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA LICEUL TEORETIC AUREL VLAICU,ORAȘUL BREAZA, STR. REPUBLICII, NR. 69 TEL MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA LICEUL TEORETIC AUREL VLAICU,ORAȘUL BREAZA, STR. REPUBLICII, NR. 69 TEL. 0244340627, FAX 0244340907 e-mail: lic_vlaicu@yahoo.com web

Mai mult

STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢII JURIDICE ŞI PROMOVAREA APLICĂRII UNITARE ŞI TRANSPARENTE A ACTELOR NORMATIVE UN PAS IMPORTANT PENTRU MODERNIZAREA INSTITUŢI

STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢII JURIDICE ŞI PROMOVAREA APLICĂRII UNITARE ŞI TRANSPARENTE A ACTELOR NORMATIVE UN PAS IMPORTANT PENTRU MODERNIZAREA INSTITUŢI GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR STANDARDIZAREA ACTIVITĂŢII JURIDICE PROMOVAREA APLICĂRII UNITARE ŞI TRANSPARENTE A ACTELOR NORMATIVE UN PAS IMPORTANT PENTRU MODERNIZAREA INSTITUŢIONALĂ

Mai mult

RAPORT DE PROGRES privind implementarea Planului de acțiuni al MAI privind prevenirea și combaterea corupției în cadrul Inspectoratului General al Pol

RAPORT DE PROGRES privind implementarea Planului de acțiuni al MAI privind prevenirea și combaterea corupției în cadrul Inspectoratului General al Pol RAPORT DE PROGRES privind implementarea Planului de acțiuni al MAI privind prevenirea și combaterea corupției în cadrul Inspectoratului General al Poliției (2017-2020) aprobat prin Ordinul nr. 387 din

Mai mult

ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA 5144/2013 Vigoare Emitent: Ministerul Educatiei si Cercetarii Domenii: Educatie nationala M.O. 714/2013 Ordin privind apro

ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA 5144/2013 Vigoare Emitent: Ministerul Educatiei si Cercetarii Domenii: Educatie nationala M.O. 714/2013 Ordin privind apro ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA 5144/2013 Vigoare Emitent: Ministerul Educatiei si Cercetarii Domenii: Educatie nationala M.O. 714/2013 Ordin privind aprobarea Strategiei anticoruptie in educatie M.Of.Nr.714

Mai mult

INVENTARUL MĂSURILOR DE TRANSPARENȚĂ INSTITUȚIONALĂ ȘI DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, PRECUM ȘI INDICATORII DE EVALUARE Anexa nr. 3 la HG nr.583/2016 SNA N

INVENTARUL MĂSURILOR DE TRANSPARENȚĂ INSTITUȚIONALĂ ȘI DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, PRECUM ȘI INDICATORII DE EVALUARE Anexa nr. 3 la HG nr.583/2016 SNA N Număr Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori de evaluare 1 2018 1. Cod etic/deontologic/de conduită Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004

Mai mult

Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr. 64 Tel: 0261/ Fax:0361/ Operator de date personale în

Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr. 64 Tel: 0261/ Fax:0361/ Operator de date personale în Casa Asigurări Sănătate Satu B-dul Lucian Blaga nr. 64 Tel: 0261/706878 Fax:0361/408160 E-mail: cas@cassam.ro Operator date personale înregistrat la A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 299 PLAN DE INTEGRITATE A CASEI

Mai mult

Microsoft Word - Lege mandat macroprudential 1 sept 2014 ok.doc

Microsoft Word - Lege mandat macroprudential 1 sept 2014 ok.doc Proiect Lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național Parlamentul României adoptă prezenta lege CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.1 - (1) Se înfiinţează Comitetul Naţional

Mai mult

Proiect

Proiect Proiect GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din 2017 privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie anii 2017-2020 În scopul

Mai mult

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Directo

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Directo PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Cabinei Procuror General N r.g#/ din 'dtca. 2018 mswmmcer GREENPEACE ROMÂNIA Cabinet Director executiv Nr. 4 Ă din^-2- îlz 2018 ACORD DE COLABORARE

Mai mult

Regulament intern CEAC 2010

Regulament intern CEAC 2010 REGULAMENTUL CADRU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU EVALUARE ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii Educaţiei

Mai mult

GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice În tem

GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice În tem GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice În temeiul art.108 din Constituţia României, republicată,

Mai mult

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE CORELARE A OFERTEI EDUCAȚIONALE

Mai mult

Anexa nr. 3 la HG nr.583/2016 SNA INVENTARUL MĂSURILOR DE TRANSPARENȚĂ INSTITUȚIONALĂ ȘI DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, PRECUM ȘI INDICATORII DE EVALUARE N

Anexa nr. 3 la HG nr.583/2016 SNA INVENTARUL MĂSURILOR DE TRANSPARENȚĂ INSTITUȚIONALĂ ȘI DE PREVENIRE A CORUPȚIEI, PRECUM ȘI INDICATORII DE EVALUARE N Număr Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori de evaluare 1 2016 1. Cod etic/deontologic/de conduită Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004

Mai mult

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr Hotărâre 701 2018-09-05 Guvernul României pentru modificarea pct. 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr.

Mai mult

Ordonanţă Guvernul României privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală Monitorul Oficial al României nr 592 din

Ordonanţă Guvernul României privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală Monitorul Oficial al României nr 592 din Ordonanţă 3 2017-07-20 Guvernul României privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală Monitorul Oficial al României nr 592 din 2017-07-24 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Ordonanța Guvernului nr.

Mai mult

Str

Str HCA 53/05.09.2017 Director, Prof. Velicu Laurentiu STRATEGIA EVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI IN LICEUL TEORETIC CAROL I FETESTI pentru perioada 2017-2020 1 SUMAR I. INTRODUCERE Misiunea CEAC

Mai mult

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Exemplar unic INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERÃ IAŞI În c

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Exemplar unic INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERÃ IAŞI În c MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Exemplar unic INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERÃ IAŞI În conformitate cu prevederile art. 27 35 lit. a), art.

Mai mult

REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA,FUNCŢIONAREA ŞI FINANŢAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN UNIVERSITATEA,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU -PITEŞTI 2016

REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA,FUNCŢIONAREA ŞI FINANŢAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN UNIVERSITATEA,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU -PITEŞTI 2016 REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA,FUNCŢIONAREA ŞI FINANŢAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN UNIVERSITATEA,,CONSTANTIN BRÂNCOVEANU -PITEŞTI 2016 PREAMBUL Cercetarea ştiinţifică este o componentă fundamentală

Mai mult

Slide 1

Slide 1 RAPORT DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ Sondaj de opinie în vederea măsurării gradului de informare a publicului general privind Regio - Programul Operaţional Regional Iulie Iunie A s p e c t e m e t o d o l o g

Mai mult

Ministerul Sănătăţii ORDIN Nr din 19 decembrie 2016 privind aprobarea implementării mecanismului de feedback al pacientului în spitalele public

Ministerul Sănătăţii ORDIN Nr din 19 decembrie 2016 privind aprobarea implementării mecanismului de feedback al pacientului în spitalele public Ministerul Sănătăţii ORDIN Nr. 1.501 din 19 decembrie 2016 privind aprobarea implementării mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 18 din 9 ianuarie

Mai mult

Microsoft Word - Ghid_practica_2009.doc

Microsoft Word - Ghid_practica_2009.doc Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică Ediția: 1 Revizia: 0 An universitar 2018-2019 Forma de învățământ ID Pagina 1 din 13 I. INFORMAȚII UTILE

Mai mult

Microsoft Word - Acord Primaria Chisinau - CN ONG.doc

Microsoft Word - Acord Primaria Chisinau - CN ONG.doc Republica Moldova Chişinău, 22 februarie 2011 ACORD de COLABORARE dintre Primăria Municipiului Chişinău şi Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova. Primăria Municipiului Chişinău ( în continuare

Mai mult

NOTA DE FUNDAMENTARE

NOTA DE FUNDAMENTARE Hotărâre 27 2017-01- 12 Guvernul României privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei Monitorul Oficial al României nr 54 din 2017-01-18 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr.

Mai mult

ANEXA 1

ANEXA 1 PROCEDURA OPERAŢIONALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMUL DE CONTROL INTERN MANAGERIAL (SCIM) Cod: P.O..../ 12.09.2016 Ediţia ÎNTÂI 1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei

Mai mult

Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de

Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de asistență socială este structura specializată în administrarea

Mai mult

Anexa nr. 1 la Dispoziția nr. 20 din 27 februarie Adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și meca

Anexa nr. 1 la Dispoziția nr. 20 din 27 februarie Adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și meca Anexa nr. 1 la Dispoziția nr. 20 din 27 februarie 2017 1.1 Adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare a SNA, diseminarea sa în cadrul

Mai mult

FP-05-01

FP-05-01 Hotărâre 1155 2014-12-23 Guvernul României pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 Monitorul Oficial al României nr 19 din 2015-01-12 NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea

Mai mult

HOTĂRÂRE GUVERNULUI nr. 139 din 6 februarie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 Cu

HOTĂRÂRE GUVERNULUI nr. 139 din 6 februarie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 Cu HOTĂRÂRE GUVERNULUI nr. 139 din 6 februarie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 Cu modificările și completările aduse de : - HG nr. 628

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 36 2017-01-27 Guvernul României privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Monitorul Oficial al României nr 88 din 2017-01-31 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Mai mult

Regulament de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Prezentu

Regulament de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Prezentu Regulament de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii 2014-2015 CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Prezentul regulament s-a elaborat în temeiul prevederilor din

Mai mult

H. 103 A1

H. 103 A1 CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Anexa nr. 1 la HCJ Sibiu nr. 103/ 2018 PROIECT de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor,,vreau să ştiu! Cap. I - Analiza situaţiei operative - Dacă privim

Mai mult

CONFLICTUL DE INTERESE

CONFLICTUL DE INTERESE SITUAȚIA CENTRALIZATĂ A DATELOR CONFORM CHESTIONARELOR DE FEED- BACK COMPLETATE DE PARTICIPANȚI DATE CENTRALIZATE GRUPUL ȚINTĂ: 85 PARTICIPANȚI au fost analizate 84 de chestionare de feed-back completate

Mai mult

Microsoft Word - Leader.docx

Microsoft Word - Leader.docx Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor

Mai mult

ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reci

ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reci ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reciclare (R4R) în cadrul Programului de Cooperare Interregională

Mai mult

Colegiul Naţional "Eudoxiu Hurmuzachi" Rădăuţi PROCEDURĂ DE SISTEM Asigurarea continuității activităților desfășurate în unitatea de învățământ Cod: P

Colegiul Naţional Eudoxiu Hurmuzachi Rădăuţi PROCEDURĂ DE SISTEM Asigurarea continuității activităților desfășurate în unitatea de învățământ Cod: P Colegiul Naţional "Eudoxiu Hurmuzachi" Rădăuţi PROCEDURĂ DE SISTEM Asigurarea continuității activităților desfășurate în unitatea de învățământ Cod: PS-SCIM-38 Ediţia: a II-a Revizia: 0 Exemplar nr.: 1

Mai mult

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Str. Splaiul Unirii, nr. 176, sector 4, Bucureşti Tel: , Fax: ,

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Str. Splaiul Unirii, nr. 176, sector 4, Bucureşti Tel: , Fax: , UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Str. Splaiul Unirii, nr. 176, sector 4, Bucureşti Tel: +40-21-3307900, Fax: +40-21-3308774, E-mail office@ucdc.ro Universitatea Creştinã Dimitrie Cantemir APROBAT,

Mai mult

Strategia CEAC

Strategia CEAC I. INTRODUCERE În conformitate cu prevederile legale privind asigurarea calităţii educaţiei, se constituie şi funcţionează Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii Educaţiei în Colegiul Tehnic

Mai mult

Relatii de munca:

Relatii de munca: Nr. 461 /16.01.2012 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE INSPECŢIA MUNCII INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BISTRIŢA NĂSĂUD Bistriţa, str. C.R.VIVU, nr. 60-64 Tel./Fax: (0263) 217711 ; 235054

Mai mult

Anexa 1 la Dispoziţia nr. 652/ PLANUL DE INTEGRITATE AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PENTRU PERIOADA OBIECTIV GENERAL 1: DEZVOLTAREA U

Anexa 1 la Dispoziţia nr. 652/ PLANUL DE INTEGRITATE AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PENTRU PERIOADA OBIECTIV GENERAL 1: DEZVOLTAREA U Anexa 1 la Dispoziţia nr. 652/23.04.2018 PLANUL DE INTEGRITATE AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PENTRU PERIOADA 2018-2020 OBIECTIV GENERAL 1: DEZVOLTAREA UNEI CULTURI A TRANSPARENŢEI PENTRU O GUVERNARE DESCHISĂ

Mai mult

Microsoft Word - 0. Introducere.docx

Microsoft Word - 0. Introducere.docx (motivație, context, scop, obiectiv, metodologie) Motivație Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești reprezintă instrumentul de planificare strategică și orientare de perspectivă pe termen mediu

Mai mult

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECTIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ TELEORMAN Nr. 4182/29.06.2017 REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL DIRECŢIEI JUDEŢENE DE STATISTICĂ TELEORMAN 2017 C U P R I N S

Mai mult

Microsoft Word - NOTA de fundamentare 09,01,2017.doc

Microsoft Word - NOTA de fundamentare 09,01,2017.doc NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre privind modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional

Mai mult

Anexa 1 Nr. 1357/ ŞCOALA GIMNAZIALĂ IOAN VLĂDUŢIU LUDUŞ, JUDEŢUL MUREŞ PLAN OPERAŢIONAL Anul şcolar Domenii funcţionale Obiective

Anexa 1 Nr. 1357/ ŞCOALA GIMNAZIALĂ IOAN VLĂDUŢIU LUDUŞ, JUDEŢUL MUREŞ PLAN OPERAŢIONAL Anul şcolar Domenii funcţionale Obiective Anexa 1 Nr. 1357/12.10. ŞCOALA GIMNAZIALĂ IOAN VLĂDUŢIU LUDUŞ, JUDEŢUL MUREŞ PLAN OPERAŢIONAL Anul şcolar 2018 Domenii funcţionale Obiective specifice Acţiuni Compartiment responsabil Materiale Financiare

Mai mult

FIȘA DE (AUTO)EVALUARE - DIRECTOR CJRAE AN ȘCOLAR Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: Aprobat, Inspector ș

FIȘA DE (AUTO)EVALUARE - DIRECTOR CJRAE AN ȘCOLAR Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: Aprobat, Inspector ș FIȘA DE (AUTO)EVALUARE - DIRECTOR CJRAE AN ȘCOLAR 2017-2018 Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: Aprobat, Inspector școlar general, Prof. dr. Viorel STAN Nr. crt. Funcţia

Mai mult

LEGEA NR. 226 DIN 5 IUNIE 2009 Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Text în vigoare începând cu data de 19 noiembrie 2010

LEGEA NR. 226 DIN 5 IUNIE 2009 Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Text în vigoare începând cu data de 19 noiembrie 2010 LEGEA NR. 226 DIN 5 IUNIE 2009 Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Text în vigoare începând cu data de 19 noiembrie 2010 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ Text actualizat

Mai mult

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII ,,NICOLAE VASILESCU KARPEN” BACĂU COMISIA PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII ,,NICOLAE VASILESCU KARPEN” BACĂU COMISIA PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII RAPORT DE ACTIVITATE AL COMISIEI DE ASIGURARE ŞI EVALUARE A CALITĂŢII ANUL ŞCOLAR 2017 2018 SEMESTRUL I 1. Comisia de asigurare şi evaluare a calităţii a avut următoarea componenţă: Coordonator C.E.A.C

Mai mult

Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic î

Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic î Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic în vederea integrării profesionale a absolvenților.

Mai mult

Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679)

Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679) Ghidul 4/2018 privind acreditarea organismelor de certificare în temeiul articolului 43 din Regulamentul general privind protecția datelor (2016/679) Adoptat la 4 decembrie 2018 Cuprins 1 Introducere...

Mai mult

R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ INSPECTORATUL DE POLIŢIE AUTORITATEA TERITORIALĂ JUDEŢEAN MUREŞ DE ORDINE PUBLICĂ

R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ INSPECTORATUL DE POLIŢIE AUTORITATEA TERITORIALĂ JUDEŢEAN MUREŞ DE ORDINE PUBLICĂ R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ INSPECTORATUL DE POLIŢIE AUTORITATEA TERITORIALĂ JUDEŢEAN MUREŞ DE ORDINE PUBLICĂ Nr. 100.026 din 14.01.2014 Nr. 50.006 din 14.01.2014

Mai mult

LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicată*) privind Codul de conduită a funcţionarilor publici*) EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFIC

LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicată*) privind Codul de conduită a funcţionarilor publici*) EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFIC LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicată*) privind Codul de conduită a funcţionarilor publici*) EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007 Data intrarii in vigoare

Mai mult

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1. Comisia pentr

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1. Comisia pentr REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii 2017-2018 Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1. Comisia pentru Evaluare şi Asigurare a Calităţii din GRĂDINIŢA CU

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Ordonanţă 17 2014-08-26 Guvernul României pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Monitorul Oficial al României nr 629 din 2014-08-27

Mai mult

REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) , DECIZIE nr. 8/2

REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) ,   DECIZIE nr. 8/2 REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL UNGHENI MD-3600, or.ungheni, str.naţională, 11 tel/fax (236) 2-27-26, e-mail: contact@crungheni.md DECIZIE nr. 8/24 din 27.12.2018 Cu privire la aprobarea Regulamentului

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE EXPUNERE DE MOTIVE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV : Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile SECŢIUNEA A 2-A MOTIVUL EMITERII ACTULUI

Mai mult

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a programelor de post

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a programelor de post GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr. din Chișinău Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a programelor de postdoctorat --------------------------------------------------

Mai mult

Microsoft Word - Ordin nr doc

Microsoft Word - Ordin nr doc ORDIN Nr. 4500 din 21 aprilie 2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare şi transmitere a datelor şi informaţiilor referitoare la respectarea normelor de conduită de către

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar Hotărâre 577 2017-08-09 Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii

Mai mult

PROIECT EXPUNERE DE MOTIVE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Lege privind Statutul funcționarilor publici și evidența personalului bugeta

PROIECT EXPUNERE DE MOTIVE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Lege privind Statutul funcționarilor publici și evidența personalului bugeta EXPUNERE DE MOTIVE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Lege privind Statutul funcționarilor publici și evidența personalului bugetar din administrația publică Secţiunea a 2-a Motivul emiterii

Mai mult

Microsoft Word - Norme Lege544.doc

Microsoft Word - Norme Lege544.doc HG 123/7.02.2003 -NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 (1) Prezentele

Mai mult

ŞCOALA GIMNAZIALĂ, SAT POSEŞTII PĂMÂNTENI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ, SAT POSEŞTII PĂMÂNTENI ŞCOALA GIMNAZIALĂ, SAT POSEŞTII PĂMÂNTENI COMUNA POSEŞTI, JUD. PRAHOVA APROBAT DIRECTOR PLAN MANAGERIAL AL DIRECTORULUI ADJUNCT AN ŞCOLAR 2016-2017 ATRIBUŢII GENERALE ALE DIRECTORULUI ADJUNCT (1) În activitatea

Mai mult

AH19.doc

AH19.doc CONSILIUL LOCAL SEGARCEA SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR R E G U L A M E N T U L PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR AL ORAŞULUI

Mai mult

Microsoft Word - EXPUNERE MOTIVE BASS 2015.doc

Microsoft Word - EXPUNERE MOTIVE BASS 2015.doc EXPUNERE DE MOTIVE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞCOALA GIMNAZIALĂ STRUNGA Tel: 0232/714296; Fax: 0232/ Nr. 101/ PLAN OP

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞCOALA GIMNAZIALĂ STRUNGA Tel: 0232/714296; Fax: 0232/ Nr. 101/ PLAN OP MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞCOALA GIMNAZIALĂ STRUNGA Tel: 0232/714296; Fax: 0232/714296 E-mail: scoalastrunga@yahoo.com Nr. 101/05.03.2019 PLAN OPERAŢIONAL An şcolar 2018-2019 Semestrul al II-lea STRUNGA

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 518 2018-07-12 Guvernul României privind acordarea de stimulente financiare Monitorul Oficial al absolvenţilor care au obţinut media 10 la evaluarea României nr 607 naţională pentru absolvenţii

Mai mult

Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calități

Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calități Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calității procesului de management la nivel local prin intermediul

Mai mult

Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018

Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018 Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018 Raportul pentru anul 2018 Privind activitatea regiilor autonome aflate în Băncii Naționale a României

Mai mult

regulament_CEAC

regulament_CEAC Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii de la Școala Sanitară Postliceală Sanity Bacău NR. 218/10.09.2016 Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1. Comisia

Mai mult

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE DIRECŢIA PREVENIRE SINTEZA cu principalele activități de prevenire și combatere a corupți

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE DIRECŢIA PREVENIRE SINTEZA cu principalele activități de prevenire și combatere a corupți MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE DIRECŢIA PREVENIRE SINTEZA cu principalele activități de prevenire și combatere a corupției desfășurate în trimestrul I din 2016 de către Direcția

Mai mult

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL CAMERA DEPUTAŢILOR LEGE privind securitatea şi apărarea cibernetică a României Parlamentul României adoptă prezenta lege.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL CAMERA DEPUTAŢILOR LEGE privind securitatea şi apărarea cibernetică a României Parlamentul României adoptă prezenta lege. PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL CAMERA DEPUTAŢILOR LEGE privind securitatea şi apărarea cibernetică a României Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. (1) Legea

Mai mult

GUVERNUL ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI EXPUNERE DE MOTIVE LEGEA privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale În perioada 2005-2009

Mai mult

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Facultatea de Management Departamentul: Management TEZĂ DE ABILITARE STRATEGII DE PERFORMANȚĂ ȘI IMPLICAȚII PEN

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Facultatea de Management Departamentul: Management TEZĂ DE ABILITARE STRATEGII DE PERFORMANȚĂ ȘI IMPLICAȚII PEN ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Facultatea de Management Departamentul: Management TEZĂ DE ABILITARE STRATEGII DE PERFORMANȚĂ ȘI IMPLICAȚII PENTRU POLITICA DE MEDIU Candidat: Conf. univ. dr. Cristian

Mai mult

ANEXA NR.3 NR. 2641/ RAPORT PERIODIC DE ACTIVITATE Categorie de informaţii Detalii Corelare cu alte acte normative/documente Profil organiza

ANEXA NR.3 NR. 2641/ RAPORT PERIODIC DE ACTIVITATE Categorie de informaţii Detalii Corelare cu alte acte normative/documente Profil organiza ANEXA NR.3 NR. 2641/17.04.2019 RAPORT PERIODIC DE ACTIVITATE Categorie de informaţii Detalii Corelare cu alte acte normative/documente Profil organizaţional Activitatea Primariei comunei Gura Vitioarei,

Mai mult

Secţiunea 1

Secţiunea 1 Expunere de motive Secțiunea 1 Titlul proiectului de act normativ LEGEA pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017 Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului

Mai mult

Secret de serviciu

Secret de serviciu Hotărâre 397 2016-06-02 Guvernul României privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru acţiunea de protocol cu caracter deosebit, aferente celor Monitorul două activităţi conform Documentului de

Mai mult

FIȘA DE (AUTO)EVALUARE A DIRECTORULUI DIN CADRUL CJRAE An școlar Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: 1 sep

FIȘA DE (AUTO)EVALUARE A DIRECTORULUI DIN CADRUL CJRAE An școlar Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: 1 sep FIȘA DE (AUTO)EVALUARE A DIRECTORULUI DIN CADRUL CJRAE An școlar 2016-2017 Numele și prenumele: Unitatea de învățământ: CJRAE Perioada evaluată: 1 septembrie 2016-31 august 2017 Nr. crt. Funcţia managerială

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTA DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ: Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, componentă a

Mai mult

Microsoft Word - ordin-nr-1463-din-2014.doc

Microsoft Word - ordin-nr-1463-din-2014.doc Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 756 din data de 17 octombrie 2014 ORDIN nr. 1463 din 26 septembrie 2014 privind desemnarea organismului de inspecţie a echipamentelor de aplicare a produselor de

Mai mult

Microsoft Word - NF HG Titluri_calificari_ANC_martie_2013 (3).doc

Microsoft Word - NF HG Titluri_calificari_ANC_martie_2013 (3).doc NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Hotărârea Guvernului privind denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi

Mai mult

Unitatea de invatamnt Colegiul National Gheorghe Vranceanu Bacau Compartiment SECRETARIAT PROCEDURA OPERAŢIONALA privind programul de dezvoltare a sis

Unitatea de invatamnt Colegiul National Gheorghe Vranceanu Bacau Compartiment SECRETARIAT PROCEDURA OPERAŢIONALA privind programul de dezvoltare a sis 1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii operaţionale Elemente privind responsabilii/ operaţiunea Numele şi prenumele

Mai mult

PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CON

PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CON PROIECT Cu privire la Regulamentul privind modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din cadrul DASPF Edineț REPUBLICA MOLDOVA CONSILIUL RAIONAL EDINEŢ DECIZIE nr. din 14 decembrie

Mai mult

Microsoft Word - Document1

Microsoft Word - Document1 - Hotărârea de Guvern nr. 43/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Fondurilor Europene În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001

Mai mult

ROMÂNIA Ministerul Educaţiei Naţionale Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Str. Domnească nr. 111 T

ROMÂNIA Ministerul Educaţiei Naţionale Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Str. Domnească nr. 111 T Aprobat în Consiliul Facultății din 6.03.2019 RAPORT EVALUAREA GRADULUI DE SATISFACŢIE AL ABSOLVENŢILOR PROGRAMELOR UNIVERSITARE DE MASTER DIN DOMENIUL INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE PROMOȚIA 2018 FACULTATEA

Mai mult

0521 BT + poze:Layout 1.qxd

0521 BT + poze:Layout 1.qxd A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ţ I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR O R D I N privind aprobarea Planului

Mai mult

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A DEPARTAMENTULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ 2017

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A DEPARTAMENTULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ 2017 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A DEPARTAMENTULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ REDUSĂ 2017 CUPRINS Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE...3 Capitolul II. CADRUL ORGANIZATORIC...4 Capitolul III. ACTIVITATEA

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia

Hotărâre Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Hotărâre 179 2018-04-04 Guvernul României privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018,

Mai mult

untitled

untitled ROMÂNIA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Regulament de organizare şi funcţionare a Comitetului Naţional de Coordonare a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Articolul 1 Dispoziţii

Mai mult

SOCIETATEA NAŢIONALĂ a SĂRII S

SOCIETATEA NAŢIONALĂ a SĂRII S APROBAT prin Decizia Consiliului de Administraţie nr. 41/27.12.2017 - art. 1 POLITICA DE GESTIONARE A CONFLICTELOR DE INTERESE (AVERTIZOR DE INTEGRITATE) cod: PGCI SNS - 00 Editie: 0 Revizie: 0 Data: 27.12.2017

Mai mult

Acte a căror acţiune de modificare este inclusă în forma actualizată Tip Număr Data Emiterii Data Aplicării Aprobată / Respinsă Ordin

Acte a căror acţiune de modificare este inclusă în forma actualizată Tip Număr Data Emiterii Data Aplicării Aprobată / Respinsă Ordin Acte a căror acţiune de modificare este inclusă în forma actualizată Tip Număr Data Emiterii Data Aplicării Aprobată / Respinsă Ordin 2337 30.05.2018 11.06.2018 Ordin 3624 13.10.2016 21.10.2016 Ordin 1650

Mai mult

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA STATUTUL CENTRULUI DE CERCETĂRI PSIHOPEDAGOGICE (CCPP) CAPITOLUL 1. DISPOZITII GENERALE Art. 1. Denumirea centrului: CENTRUL DE CERCETĂRI PSIHOPEDAGOGICE, denumire reprezentatã,

Mai mult

Anexa nr

Anexa  nr Nr. 26/S.S.P.P.P./ 17.01.2019 APROBAT, INSPECTOR GENERAL DE STAT Dantes Nicolae BRATU METODOLOGIE pentru derularea acţiunii nr. 4 din Programul Cadru de Acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2019 CAMPANIE

Mai mult

HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017

HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017 HOTĂRÂRE nr. 34 din 27 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor

Mai mult

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL:

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO 510009, ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: 40-0258-806130 FAX:40-0258-812630 REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE

Mai mult