prisma_29.cdr

Transcriere

1 araş - Severin August 2006 Anul XI Nr. 29 Preţ 60 bani ( lei vechi) ISSN saptamânal independent INFORMATII ANUNTURI PUBLIITATE,, Puncte de pe rdinea de zi a nsiliului Jude]ean ara}-severin din data de AJUTORUL SOIAL PENTRU LUNAAUGUST 2006 ele 1.114,0 mii lei, reprezentând valarea ajutrului scial pe luna august 2006 necesar tuturr unităţilr administrativteritriale ale judeţului pentru asigurarea venitului minim garantat al ppulaţiei, a fst asigurată de către nsiliul Judeţean araş-severin din sumele defalcate din taxa pe valare adăugată. DREPTURI RESTANTE PENTRU ADRELE DIDATIE Ultima rectificare a bugetului judeţului araş-severin (2 august 2006) este destinată asigurării finanţării drepturilr restante cuvenite cadrelr didactice din învăţământul de stat, pentru periada ctmbrie 2001 septembrie ele 1.747,0 mii lei, reprezentând sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilr descentralizate la nivelul cmunelr, raşelr şi municipiilr vr fi repartizate unităţilr administrativ-teritriale în vederea definitivării priectelr bugetare lcale din anul 2006, de această dată fiind legate de drepturile salariale ale cadrelr didactice. ENTRUL IVI SE ÎNNOIEŞTE ŞI PE VERTIALĂ mpnentă rganică a entrului civic al municipiului, clădirea sediului administrativ al nsiliului Judeţean va fi supusă acelraşi peraţii de estetizare şi îmbunătăţire funcţinală. 188,4 mii RON vr permite mdernizarea faţadei (printre altele,vechea tâmplărie va fi înlcuită cu sistemul de ferestre cu geam termpan) şi iluminatul clădirii. Suma respectivă este bţinută prin reinterpretarea impusă pentru utilizarea fndului de rulment. Pentru cmpletarea sumei necesare achiziţinării unei instalaţii mderne de snrizare, cu care va fi dtată nua sală de cnferinţe a nsiliului Judeţean, din acelaşi fnd au fst alcate 50,5 mii RON. SEDIU NOU PENTRU OFIIUL JUDEŢEAN TELEOMUNIAŢII SPEIALE DE Amplarea şi diversitatea atribuţiilr Serviciului de Telecmunicaţii Speciale, de care beneficiază Sistemul Naţinal de Apărare, dar şi Administraţia Publică entrală şi Lcală, cărra li s-au adăugat Sistemul Naţinal Unic pentru Apeluri de Urgenţă (112), securizarea frntierelr, ş.a. fac imprpriu sediul(iile) unde această instituţie îşi desfăşară activitatea. nsiliul Judeţean araş-severin a analizat adresa Oficiului Judeţean de Telecmunicaţii Speciale prin care se slicita un spaţiu suplimentar, adecvat specificului activităţii şi a prpus imbilul Fsta UM (Imbil 2906), situat în Str. Lupacului, nr. 2. u anumite bservaţii pertinente din partea cnsilierilr, s-a htărât transmiterea în administrarea Serviciului de Telecmunicaţii Speciale şi flsinţa Oficiului Judeţean de Telecmunicaţii araş-severin a unei părţi din imbilul menţinat şi anume, parterul crpurilr 4 şi 5 (pavilin cmplex), cca. 530 mp, plus suprafaţă adiacentă acestuia (cca. 400 mp) pentru amplasarea antenelr. Imbilul vizat face parte din dmeniul privat al judeţului araş-severin şi în administrarea nsiliului Judeţean araş- Severin, iar transmiterea se realizează în cadru legal. MODERNIZAREA ENTRULUI MILITAR JUDEŢEAN Lucrările de mdernizare a pavilianelr entrului Militar Judeţean araş-severin vr putea fi cntinuate având în vedere cntribuţia financiară a nsiliul Judeţean. Din fndul de rulment al nsiliului Judeţean se vr alca 79,5 mii RON pentru finalizarea acestr investiţii şi 10,5 mii RON pentru achiziţinarea unui sistem electrnic de cntrl al accesului în instituţia respectivă. O NOUĂ INFUZIE DE APITAL PENTRU LORA Fabrica de prduse lactate din Oraviţa va beneficia de nuă infuzie de capital, un fnd de 60,0 mii RON pentru achiziţinarea unr utilaje. Suma respectivă este alcată de către nsiliul judeţean araş-severin, din fndul de rulment. În baza prevederilr art. 18 (1) din O.u.G. nr. 52/2006, cu privire la rectificarea bugetului prpriu, instituţiilr publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subrdnare, li se interzice achiziţinarea de autturisme şi mbilier pe periada rămasă până la finele anului 2006, dacă nu au fst cuprinse în bugetul iniţial. Această mdificare a determinat redirecţinarea unr cte din fndul de rulment, iniţial gândite pentru dtarea cu aut- turisme a Direcţiei de Patrimniu sau a Direcţiei de Salvamnt. PROTEŢIA MEDIULUI ÎN ATENŢIA UNIUNII EUROPENE Obligaţiile impuse Rmâniei de către Uniunea Eurpeană, în vederea aderării se referă şi la îmbunătăţirea perfrmanţelr de prtecţie a mediului. Una dintre bligaţii, de altfel care se regăseşte în legislaţia rmânească, se referă la existenţa staţiilr de epurare a apelr uzate în lcalităţile în care alimentarea cu apă se face în sistem centralizat, iar evacuarea apelr uzate se face prin sistemul de canalizare. Lcalităţile urbane din judeţul nstru sunt prevăzute cu staţii de epurare, care ar trebui să asigure anumiţi parametri ai apei evacuate în emisari, dar unele dintre acestea nu sunt funcţinale sau nu respectă nrmele de calitate pentru apa evacuată. Duă dintre raşe, Bcşa şi Oraviţa nu au astfel de instalaţii. Bugetele lcale ale acestr lcalităţi nu sunt dimensinate pentru investiţii de anvergura staţiilr de epurare şi atunci se pate apela la Fndul pentru mediu, instrument ecnmicfinanciar destinat susţinerii şi realizării priectelr de prtecţie a mediului. Accesarea de fnduri prin acest prgram se face prin priecte supuse prcesului de eligibilitate. Prcedura de achiziţie pentru servicii-priectare este cererea de ferte, iar valarea maximă pentru achiziţia acestra este de eur/priect,. nsiliul Judeţean, întrunit în şedinţă de lucru în data de 2 august a decis clabrare la finanţarea întcmirii dcumentaţiei necesare accesării de fnduri pentru realizarea celr duă staţii de epurare. LAPTELE ŞI ORNUL ÎN ARAŞ-SEVERIN Rezultatele licitaţiei electrnice pentru încredinţarea serviciilr de prducere şi distribuţie a prduselr lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV şi pentru preşclari, cnfrm radigramei Guvernului Rmâniei nr. 2131/ şi a O.u.G.nr.96/2002,sunt centralizate în tabelul de mai js. (RB) civica Atitudinea cetăţenească. Viitrul în mâna fiecăruia. Rlul decisiv al individului. Alcaţii familiale cmplementare şi de susţinere Prgramul pt. investiţii, mdernizare/ retehnlgizare...pag. 2 Despăgubiri pentru prducătrii agricli Mete periada August pag. 3 Legislaţie Perfrmanţa energetică a clădirilr Preţuri lcale de referinţă (PLR) pt. energia termică...pag. 4 FSB va extinde znele interzise de la frntierele ţării Aderarea Rmâniei la UE la 1 ianuarie pag. 5 Anunţuri, publicitate...pag. 6 Agenţii imbiliare Sprt Atletism -1-7 Oraviţa pag. 7 Handbal Înt Frmula 1...pag. 8, Bd. I.L. aragiale Nr. 20 Tel./Fax:

2 Pe adresa publicaţiei "Prisma" puteţi trimite părerile dvs., puncte de vedere, idei, infrmaţii, eventuale clabrări etc., referitare la cnţinutul şi genul infrmaţiilr publicate. Redacţia aşteaptă cu interes mesajele dvs, pe adresa:, Str. Libertăţii blc A3 apart. 17, tel./fax: sau e- mail: 2 TRANSPARENŢĂ DEIZIONALĂ Având în vedere dispziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizinală în administraţia publică, Ministerul Administraţiei şi Internelr este prfund interesat în participarea activă a cetăţenilr la luarea deciziilr administrative şi în prcesul de elabrare a priectelr de acte nrmative. Astfel, Ministerul Administraţiei şi Internelr supune dezbaterii publice priectul de Htărâre a Guvernului pentru mdificarea şi cmple- tarea Htărârii Guvernului nr. 1584/2005 privind înfiinţarea, rganizarea şi funcţina- rea Agenţiei Naţinale de Prevenire a Trafi- cului de Persane şi Mnitrizare a Asistenţei Acrdate Victimelr Traficului de Persane. Textul actului nrmativ amintit este afişat şi pate fi cnsultat pe pagina de Internet a instituţiei nastre: precum şi la entrul de Relaţii cu publicul al M.A.I., din Piata Revluţiei nr. 1 A, sectr 1, Bucuresti. Prpunerile, sugestiile şi piniile persanelr interesate cu privire la acest priect de act nrmativ sunt aşteptate, până la data de 14 august a.c., la adresa de dj-internatinal@mai.gv.r, sau la adresa pştală menţinată mai sus. (Ministerul Administraţiei şi Internelr ) Astfel, Ministerul Administraţiei şi Internelr supune dezbaterii publice priectul Htărârii de Guvern pentru mdificarea şi cmpletarea Regulamentului privind rganizarea şi des- făşurarea prcedurilr pentru valrificarea bunurilr scase din funcţiune, precum şi a celr scase din rezervele prprii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelr, aprbat prin Htărârea Guvernului nr. 81/2003. Textul actului nrmativ amintit este afişat şi pate fi cnsultat pe pagina de Internet a instituţiei nastre: precum şi la entrul de Relaţii cu publicul al M.A.I., din Piata Revluţiei nr. 1 A, sectr 1, Bucuresti. Prpunerile, sugestiile şi piniile persanelr interesate cu privire la acest priect de act nrmativ sunt aşteptate, până la data de 18 august 2006, la adresa de legislatie@mai.gv.r, sau la adresa pştală menţinată mai sus. (Ministerul Administraţiei şi Internelr ) Astfel, Ministerul Administraţiei şi Internelr supune dezbaterii publice priectul de Ordnanţă a Guvernului pentru mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale persnalului militar din instituţiile publice de apărare naţinală, rdine publică şi siguranţă naţinală, precum şi acrdarea unr drepturi salariale persnalului civil din aceste instituţii. Textul actului nrmativ amintit este afişat şi pate fi cnsultat pe pagina de Internet a instituţiei nastre: precum şi la entrul de Relaţii cu publicul al M.A.I., din Piata Revluţiei nr. 1 A, sectr 1, Bucuresti. Prpunerile, sugestiile şi piniile persanelr interesate cu privire la acest priect de act nrmativ sunt aşteptate la adresa de legislatie@mai.gv.r, sau la adresa pştală menţinată mai sus. (Ministerul Administraţiei şi Internelr ) August 2006 PRISMA Prgramul pentru investi]ii, mdernizare/retehnlgizare Bugetul alcat Prgramului pentru anul acesta este de 44,525 miliane lei (RON). Prgramul naţinal multianual pe periada de susţinere a investiţiilr realizate de către întreprinderi nu-înfiinţate şi micrîntreprinderi, precum şi a investiţiilr de mdernizare/retehnlgizare a întreprinderilr mici şi mijlcii, derulat de Agenţia Naţinală pentru Întreprinderi Mici şi Mijlcii şi peraţie, a demarat luni, 31 iulie 2006, bucurându-se de mare audienţă din partea întreprinzătrilr. Numai în prima zi, au depus dsare peste 500 de firme. Bugetul alcat Prgramului pentru anul acesta este de 44,525 miliane lei (RON), principiul de accesare a acestuia fiind "Primul venit, primul servit". Ttdată, trebuie ştiut faptul că vr fi finan'ate prin prgram dar acele dsare care cnţin integral dcumentele prevăzute în prcedura de implementare a acestuia şi care sunt publicate pe site-ul ANIMM: la Secţiunea Prgrame - Prgrame În acelaşi timp, firmele care pt beneficia de această susţinere financiară trebuie să aibă unul dintre biectele de activitate (duri AEN) care sunt agreate în Prgram şi care respectă prevederile prcedurale publicate, de asemenea, pe siteul instituţiei, la aceeaşi secţiune. Înregistrarea dsarelr se face în periada , între rele Slicitanţii trebuie să depună dsarul, persnal sau prin pştă, (cu cele duă plicuri: ATE SOLIITATE DE ANIMM şi ATE SOLIITATE DE BANA OMERIALĂ ARPATIA SA), pe care este specificat: PENTRU OMITETUL DE EVALUARE AL PROGRAMULUI DE INVESTIŢII), la sediul ANIMM, str. Pteraşi nr. 11, sectr 4, Bucureşti, cd pştal Înregistrarea dcumentelr se face în rdinea ssirii, în Registrul special al Prgramului, iar pe setul de dcumente se pune ştampila de înregistrare ANIMM pentru prgrame pe care se trece data, ra, numărul de înregistrare din Registrul special al Prgramului şi numele celui care a înregistrat. În final, slicitantul care va depune persnal plicul, va primi un bn cu ştampila de înregistrare ANIMM pentru prgrame pe care se va trece numărul de înregistrare în Registrul special al Prgramului, data şi ra înregistrării, persana care a înregistrat. Obiectivul Prgramului îl cnstituie susţinerea investiţiilr realizate de întreprinderile nu-înfiinţate, precum şi de întreprinderile mici şi mijlcii (IMM) în Alca]ii familiale cmplementare }i de sus]inere Ministerul Muncii, Slidarităţii Sciale şi Familiei acrda, la sfârşitul lunii iunie, alcaţii familiale cmplementare şi de susţinere pentru familiile mnparentale unui numar de de familii. În primele şase luni ale anului, efrtul financiar a fst de 248 miliane lei (RON). De alcaţie cmplementară beneficiau de familii, alcaţie cmplementară şi venit minim garantat primeau de familii, iar alcaţie de susţinere pentru familiile mnparentale se acrdă unui numar de de familii. Familiile care au în întreţinere cpii de vârstă şclară beneficiază de alcaţie familială cmplementară sau de alcaţie de susţinere numai în cndiţiile în care cpiii urmează frmă de învăţământ rganizată ptrivit legii. Astfel, prin acrdarea acestr alcatii urmarim atat îmbunătăţirea echilibrului scial-ecnmic al familiei, cat şi diminuarea fenmenului de abandn sclar al cpiilr, a declarat Gherghe Barbu, ministrul muncii, slidarităţii sciale şi familiei. Din ttalul de familii care beneficiau de alcaţie familială cmplementară au un cpil, au di cpii, au trei cpii, iar au patru cpii. Din ttalul de familii care beneficiau de alcaţie cmplementară şi venit minim garantat au un cpil, au di cpii, au trei cpii, iar au patru cpii. Din ttalul de familii care beneficiau de alcaţie de susţinere pentru familiile mnparentale au un cpil, au di cpii, au trei cpii, iar au patru cpii. Judeţele unde se acrdă cele mai multe alcaţii sunt: Iaşi ( familii), Suceava ( familii), Dlj ( familii), Bacau ( familii), Vaslui ( familii). Judeţele unde se acrda cele mai puţine alcaţii sunt: vasna ( familii), Tulcea ( familii), Salaj ( familii), Hunedara ( familii), Braila ( familii). Alcaţia familială cmplementară se acrda familiilr frmate din sţ, sţie şi cpiii în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea acestra, care lcuiesc împreună. Alcaţia familială cmplementară se acrdă lunar familiei dacă aceasta realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 168 lei (RON). uantumul alcaţiei familiei cmplementare este de: 34 lei (RON) pentru familia cu un cpil; 40 lei (RON) pentru familia cu 2 cpii; 45 lei (RON) pentru familia cu 3 cpii; 50 lei (RON) pentru familia cu 4 sau mai mulţi cpii. Pentru familiile care sunt beneficiare de ajutr scial în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cuantumul alcaţiei familiale cmplementare se majrează cu 25%. Alcaţia de susţinere pentru familia mnparentală se acrda familiilr frmate din persana singură şi cpiii în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinere şi care lcuiesc împreună cu aceasta, denumite familii mnparentale. Prin persană singură se înţelege persana care se află în una dintre următarele situaţii: a) este necăsătrită; b) este văduvă; c) este divrţată; d) al cărei sţ/sţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin htărâre judecătrească; e) al cărei sţ/sţie este arestat/arestată preventiv pe periadă mai mare de 30 de zile sau execută pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea cpiilr; f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - e); g) a fst numită tutre sau i s-au încredinţat ri dat în plasament unul sau mai mulţi cpii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - c), cu excepţia asistentului maternal prfesinist. Ministerul Muncii, Slidarităţii Sciale şi Familiei sectarele ecnmice priritare stabilite prin prezenta prcedură, creşterea vlumului de activitate şi a cmpetitivităţii IMM din aceste sectare. ANIMM este administratrul Prgramului, iar derularea acestuia se realizează prin intermediul Bănci merciale arpatica, care a fst selectata prin licitatţie publică deschisa. Beneficiarii eligibili sunt: întreprinderile nu-înfiinţate, micrîntreprinderile, precum şi întreprinderile mici şi mijlcii care îndeplinesc cumulativ următarele criterii de eligibilitate. Grandul sau Ajutrul Financiar nerambursabil (AFN) pate fi acrdată unui beneficiar eligibil după cum urmează: a) nu pate depăşi echivalentul în RON a eur, pentru întreprinderi nu-înfiinţate şi micrîntreprinderi, exclusiv taxa pe valarea adăugată şi în acelaşi timp nu pate acperi mai mult de 60% din valarea priectului de investiţii; b) nu pate depăşi echivalentul în RON a eur, în cazul întreprinderilr mici şi mijlcii, exclusiv taxa pe valarea adăugată, şi în acelaşi timp nu pate acperi mai mult de 60% din valarea priectului de investiţii; Banca va acrda beneficiarului eligibil un credit de finanţare, pe termen mediu sau lung, care va acperi minim 25% din valarea priectului de investiţii. ntribuţia prprie a beneficiarului eligibil trebuie să fie de minim 15% din valarea priectului de investiţii, în natură sau în numerar. AFN pate fi utilizată pentru achiziţinarea de active crprale şi necrprale de tipul: terenuri, clădiri, cnstrucţii, maşini, utilaje şi echipamente, mijlace de transprt de mărfuri, brevete de invenţie, licenţe, dar şi pentru cnstrucţia, recnstrucţia, extinderea sau mdernizarea de active crprale direct legate de realizarea priectului de investiţii. Se pt finanţa numai achiziţiile de maşini, utilaje, echipamente, mijlace de transprt de mărfuri care sunt ni (nu secnd-hand). O întreprindere pate accesa singură dată prezentul Prgram. Beneficiarii prgramului sunt bligaţi să raprteze trimestrial, timp de cinci ani, prin transmiterea către ANIMM a frmularului de raprtare tehnică şi financiară prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta prcedură. Agenţia Naţinală pentru Întreprinderile Mici şi Mijlcii şi peraţie Erri materiale privind dul Fiscal a urmare a publicarii in Mnitrul Oficial nr.662 din data de 1 august 2006, a Legii nr.343 pentru mdificarea si cmpleta- rea Legii nr. 571/2003 privind dul Fiscal, Ministerul Finan- telr Publice cnstata ca exista necrelare tehnica intre prevederile Art. IV, alin. (1) si punctele 67 69, cu referire la 1 Art. 103, Art. 107 si Art. 107 privind Impzitul pe veniturile micrintreprinderilr, diferit fata de varianta adptata de catre Parlamentul Rmaniei. Avand in vedere cele mentinate anterir, Ministerul Finantelr Publice va face tate demersurile legale necesare pentru a slicita Parlamentului Rmaniei rectificarea acestei erri materiale, pana la data intrarii in vigare a actului nr- mativ in cauza, astfel incat decizia Parlamentului Rmaniei privind mentinerea sistemului de impunere pe cifra de afaceri pentru micrintreprinderi sa pata fi aplicata si dupa 1 ianua- rie 2007, data aderarii Rmaniei la Uniunea Eurpeana. Ministerul Finanţelr Publice,

3 Vizita vicepresedintei Bundestag-ului German, damna dr. h. c. Susanne Kastner ^n Banatul Mntan ^n periada Ministerul Integrării Eurpene (MIE), lansează licita- ţie deschisă pentru Schema de Granturi pentru Sectrul pate depăşi 12 luni şi nu mai târziu de Niembrie Există trei seturi de criterii de eligibilitate, detaliate în Privat pentru Pregătirea de Priecte în Dmeniul Ghidul Slicitantului, care se referă la: rganizaţiile care Vicepresedinta Gestinării Deşeurilr, ce urmează a fi implementată în pt slicita finanţare nerambursabilă/un grant, activităţile Bundestag-ului German, cadrul prgramului PHARE 2004 eziune Ecnmică pentru care se pate acrda finanţare nerambursabilă, damna dr. h.c. Susanne şi Scială. tipurile de csturi care pt fi luate în cnsiderare în sta- Kastner va intreprinde in Această schemă de granturi va feri sprijin financiar bilirea sumei reprezentând finanţarea nerambursabilă. periada Întreprinderilr Mici şi Mijlcii (IMM), din tate regiunile Sprijinul financiar va fi ferit de către UNIUNEA vizita de infrmare in Rmâniei, cu scpul de a le ajuta în pregătirea de viitare EUROPEANĂ prin Prgramul Phare eziune judetele aras Severin si Mehedinti. Vizita vine ca priecte de investiţii în dmeniul gestinării deşeurilr. Ecnmică şi Scială. Bugetul dispnibil pentru această urmare a unei prmisiuni Următarele activităţi pt fi eligibile: pregătirea de studii, această licitaţie deschisă este de 3,2 miliane EURO, din facute acum cateva studii de piaţă, analize cst-beneficiu, studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate, evaluări de impact EURO c-finanţare de la bugetul de stat. care 2,4 miliane EURO din fnduri Phare şi 0,8 miliane saptamani in cadrul unei scurte intrevederi la asupra mediului. Rezultatele acestei scheme (ex : studii, Valarea finanţării nerambursabile pentru aceste Resita, aceea de a se analize etc) se vr putea cnstitui într-un ptenţial priecte pregătitare va fi cuprinsă între Eur şi intarce pentru a prtfliu de priecte viitare de investiţii în dmeniul Eur pentru fiecare priect. Fiecare beneficiar al cunaste mai bine Banatul Mntan cu tate gestinării deşeurilr, investiţii ce ar putea primi finanţare finanţării nerambursabile trebuie să cntribuie cu cel fatetele lui.principala tema a discutiilr cu în cadrul Phare ES 2005 Schema de investiţii pentru puţin 50% din bugetul priectului, în numerar. ntribuţia pliticienii va viza dezvltarea ecnmica a celr sprijinirea iniţiativelr sectrului privat în dmeniul în natură nu este cnsiderată ca fiind cst eligibil. dua judete, atentia principala fiind indreptata gestinării deşeurilr sau din alte surse de finanţare, Prpunerile de priecte trebuie depuse la sediul catre flsirea imprtantului pten-tial turistic al inclusiv Fndul pentru Mediu şi Instituţiile Financiare Ministerului Integrării Eurpene, din Blvd. Libertăţii nr. regiunii si a viitarelr psibilitati de clabrare. Internaţinale (IFI). 12, etaj 4, camera 459B, până pe data de 15 septembrie Datrita indelungatei activitati ca pur-tatr de Obiectivul principal al schemei de granturi pentru 2006, ra 16:00 (ra lcală). Ghidul Slicitantului, cuvant in turismul plitic si actualei functii ca pregătirea de priecte este acela de a acrda asistenţă precum şi alte detalii sunt dispnibile pe paginile web ale vicepresedinta a asciatiei turistice germane, financiară IMM-urilr lcale în efrturile lr de a-şi Ministerului Integrării Eurpene ( entrului dmnia ei va putea aseza accente crespunzatare si va crea impulsuri. Prgramul va cuprinde: îmbunătăţi capacitatea de gestinare a prblemelr ce de Infrmare al misiei Eurpene în Rmânia ţin de dmeniul deşeurilr şi, în cnsecinţă, de a cntribui ( sau Agenţiilr pentru Dezvltare vizitarea regiunii Semenic si Muntele Mic, Baile la prtecţia mediului. Reginală. Herculane, Orsva, Prtile de Fier si Resita, precum si vizitarea unr rganizatii sciale. Durata planificată a unei acţiuni (priect pregătitr) nu Ministerul Integrării Eurpene Red Bull Rmaniacs Raliul Hard Endur, Rmania Luni, 7 august a.c., la sediul Direcţiei de Admi- nistrare a Dmeniului Public şi Privat (DADPP) a avut lc întâlnirea dintre reprezentanţii Birului de Prmvare Turism din cadrul DADPP şi rganiza- trii Raliului Hard Endur cu primarii lcalităţilr din judeţ aflate pe raza de desfăşurare a cmpetiţiei. Startul cele de-a treia ediţii a raliului va fi dat la Bucureşti în 13 august iar punctul cel mai vestic care se află în judeţul araş-severin va fi atins în 16, respectiv 17 august Această etapă cns- tă în acperirea de către sprtivi a traseului care începe în Băile Herculane şi va atinge serie de puncte de interes din judeţul araş-severin, prin- tre care staţiunea meterlgică untu, Muntele Mic şi Piana Mărului şi se va termina la Petrşani. elr prezenţi la întâlnire dmnul Duglas Maclean, directrul tehnic al cmpetiţiei şi dmnul Sergi Mrariu, preşedintele Fundaţiei EnduR- Mania, le-au prezentat mdul de desfăşurare a cmpetiţiei fiindu-le ttdată slicitat sprijinul pt. buna desfăşurare a acestui eveniment sprtiv. ei peste 100 de participanţi din 18 ţări vr stră- bate traseul pe mtciclete iar cel mai rapid şi mai rezistent cncurent din cei ce vr ajunge la ssire după şapte zile de hard endur va bţine pe lângă titlu şi cel mai mare premiu din ttalul de Schem@ de Granturi pentru Sectrul Privat pentru Preg@tirea de Priecte în Dmeniul Gestin@rii De}eurilr Lucr@ri de ap@rare împtriva inunda]iilr Guvernul a decis suplimentarea cu suma de 34 miliane lei ni (340 miliarde lei vechi) a bugetului Ministerului Mediului şi Gspdăririi Apelr, pentru realizarea în regim de urgenţă a unr lucrărilr de apărare împtriva inundaţiilr. Banii se alcă din Fndul de Intervenţie la dispziţia Guvernului şi vr fi utilizaţi pentru executarea unr lucrări de regulari- zări de albii, reabilitări de diguri pe trnsa- nele distruse, refacere a cnslidărilr de mal, refacere a pragurilr de fund distruse, precum şi a altr lucrări cu rl de prevenire şi înlăturare a efectelr inundaţiilr. Lucrările se vr realiza atât în znele cele mai afectate de inundaţiile din periada septembrie iunie 2006, cât şi în punctele vulnerabile la inundaţii. Achiziţia serviciilr şi lucrărilr se va face de către Administraţia Naţinală Apele Rmâne în calitate de beneficiar, prin direcţiile teritriale. (...) Pentru Direcţia Apelr Banat se alcă lei. Vr fi executate lucrări de cnslidare mal stâng Sebeş la, judeţul araş Severin, refacere breşă dig mal stâng râu Bârzava, judeţul araş Severin, etc. (...) Lucrările de investiţii ce vr fi realizate au fst identificate în urma analizelr efectuate de către reprezentaţii Ministerului Mediului şi autrităţile lcale şi au fst stabilite pe baza rapartelr de sinteză privind inundaţiile, semnate de prefecţii judeţelr în calitate de preşedinţi ai mite- telr Judeţeane pentru Situaţii de Urgenţă. Guvernul Rmâniei - Birul de presă Despăgubiri pentru prducătrii agricli Prducătrii agricli vr primi despăgubiri de la bugetul de stat în valare ttală de 51,44 miliane lei (514,4 miliarde lei vechi) pentru culturile distruse ca urmare a fenmenelr meterlgice prduse în periada ianuarie -iulie Guvernul a htărât declararea stării de calamitate naturală în znele în care culturile însămânţate în tamna anului 2005 au fst afectate ttal de temperaturile excesiv de scăzute din periada ianuarie-martie 2006, precum şi în znele în care culturile însămânţate în tamna anului 2005 şi în primăvara anului 2006 au fst afectate ttal de inundaţiile determinate de tpirea bruscă a zăpezilr, revărsări de râuri sau alte ape curgătare, ruperi de baraje şi băltiri, pli abundente şi de durată, din periada martie 1 iulie Znele declarate calamitate natural sunt: (...) zna Banat- rişana, cu judeţele araş-severin, Maramureş, Satu-Mare, Timiş, Bihr,Arad; (...) ulturile agricle afectate ttal pentru care se acrdă despăgubiri şi sumele maxime care se acrdă ca despăgubire pe unitatea de suprafaţă sunt: grâu de tamnă şi primăvară, secară şi triticale: 470 lei/ha; rz, rzaică de tamnă şi primăvară: 430 lei/ha; rapiţă de tamnă şi primăvară: 470 lei/ha; prumb babe: 500 lei/ha; flarea-sarelui: 450 lei/ha; sia: 550 lei/ha; sfeclă de zahăr: 750 lei/ha; legume: 1960 lei/ha; plante furajere: 560 lei/ha. Nivelul maxim al despăgubirilr reprezintă 70% din cheltuielile efectuate până la data prducerii fenmenului. Pentru pierderile de animale, păsări, familii de albine şi peşti, despăgubirile acrdate reprezintă 80% din valarea de asigurare diminuată cu valarea subprduselr rezultate care pt fi valrificate. Termenul limită pentru depunerea dcumentaţiei în vederea acrdării de despăgubiri este de 60 de zile de la data intrării în vigare a htărârii adptate de Guvern. De aceste prevederi nu beneficiază prducătrii agricli ale cărr culturi au fst afectate de inundaţiile rezultate din revărsarea Dunării, ce fac biectul HG nr. 828/2006. Guvernul Rmâniei - Birul de presă Ji/10 August Vineri/11 August Sâmb@t@ /12 August Duminic@ /13 August Prgnza mete pe următarele 11 zile +27º +16º + 21º +1 2º Oraviţa +20º + 13º +2 0º + 15º + 30º + 15º +2 8º +1 5º Oraviţa +25º + 16º +27º +1 7º + 30º + 17º +2 8º +1 5º Oraviţa +2 5º + 17º +27º +1 8º +30º + 14º + 28º + 12º Oraviţa +2 5º + 13º + 27º + 15º Luni, 14 August Marţi, 15 August Miercuri, 16 August Ji, 17 August Vineri, 18 August Sâmbătă, 19 August Duminică, 20 August +25º /+15º +25º /+15º +25º /+11º +23º /+15º +23º /+12º +23º /+12º +23º /+13º +31º /+15º +30º /+14º +30º /+15º +26º /+11º +26º /+11º +27º /+11º +30º /+15º PRISMA August

4 Ministerul Administraţiei şi Internelr intenţinează să vină în sprijinul persnalului prpriu şi a familiilr acestuia, iniţiind în acest sens un priect de Ordnanţă de Guvern privind salarizarea şi alte drepturi ale pliţiştilr. Ptrivit unui cmunicat al scietatii Wrld Trade enter Bucuresti, Fndul Prprietatea a intrat in structura actinariatului WT prin preluarea unui pachet de actiuni 19,9%, detinut anterir de Autritatea pentru Valrificarea Activelr Statului. Nua lege a arhivelr, al cărei priect va fi prpus guvernului, va da psibilitatea ricărui cetăţean să aibă acces la dcumentele referitare la istria recentă a Rmâniei, a declarat ministrul ulturii şi ultelr, Adrian Irgulescu. 4 În fiecare număr al publicaţiei "PRISMA" veţi găsi actele nrmative de interes general publicate în Mnitrul Oficial al Rmâniei H.G. nr. 890 pt. mdificarea şi cmpletarea H. G. nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilr de interes lcal clasate şi alimentarea cu apăa satelr (M.O. nr. 610/ ) Legeanr. 295 pt. ratificarea Acrdului dintre Rmânia şi Republica Austria în dmeniul securităţii sciale, semnat la Bucureşti la 28 ctmbrie 2005 (M.O. nr. 611/ ) Ordinul nr. 465 al ministrului agriculturii, pădurilr şi dezvltării rurale privind preţul de referinţă la grâu, cnvenit în cadrul nsiliului cereale şi prduse prcesate din cereale (M.O. nr. 612/ ) Ordinul nr. 280 al secretarului de stat al Autrităţii Naţinale pt. Prtecţia Drepturilr pilului privind intrducerea infrmaţiilr din sistemul de prtecţie a cpilului în baza de date hild Welfare Mnitring and Tracking Infrmatin System (M.O. nr. 613/ ) Legea nr. 316 pt. cmpletarea art. 5 din Legea învăţ ământului nr. 84/1995, republicată, şi a art. 1 din O.G. nr. 13/1993 privind mdificarea cuantumului taxelr de şclarizare, în valută, a cetăţenilr din alte ţări care studiază pe cnt prpriu în Rmânia (M.O. nr. 614/ ) Ordinul nr / al ministrului justiţiei privind aprbarea frmatului Buletinului prcedurilr de inslvenţă şi a cnţinutului-cadru al citaţiilr, cmunicărilr, htărârilr judecătreşti, cnvcărilr, ntificărilr şi al altr acte care se publică în acesta şi al dvezii privind îndeplinirea prcedurii de citare, cmunicare, cnvcare şi ntificare (M.O. nr. 615/ ) Legea nr. 312 pt. aprbarea O.G. nr. 23/2006 privind creşterile salariale ce se vr acrda în anul 2006 persnalului cntractual din unităţile sanitare publice din sectrul sanitar (M.O. nr. 616/ ) Legea nr. 315 privind stimularea achiziţinării de cărţi sau de prgrame educaţinale pe suprt electrnic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, în învăţământul preuniversitar (M.O. nr. 617/ ) Ordinul nr. 136 al preşedintelui Autrităţii Naţinale Sanitare Veterinare şi pt. Siguranţa Alimentelr pt. aprbarea Nrmei sanitare veterinare privind standardele minime pt. prtecţia g ăinilr uătare (M.O. nr. 617/ ) Legea nr. 273 privind finan ţele publice lcale (M.O. nr. 618/ ) H.G. nr. 906 pt. redbândirea cetăţeniei rmâne de către unele persane (M.O. nr. 619/ ) Ordinul nr. 719 al ministrului mediului şi gspdăririi apelr privind aprbarea Prcedurii NTLH de atestare a persnalului de explatare calificat al micilr acumulări cu flsinţă pisciclă, de agrement sau de interes lcal, din categriile şi D, cnfrm prevederilr O.u. G. nr. 138/2005, aprbată cu mdificări şi cmpletări prin Legea nr. 13/2006 (M.O. nr. 619/ ) Legea nr. 286 pt. mdificarea şi cmpletarea Legii admi- nistraţiei publice lcale nr. 215/2001 (M.O. 621/ ) nvenţia nsiliului Eurpei privind lupta împtriva traficului de fiinţe umane (M.O. nr. 622/ ) Legea nr. 327 privind salarizarea şi alte drepturi ale persnalului din serviciile de prbaţiune (M.O. nr. 624/ ) Legea nr. 320 pt. mdificarea şi cmpletarea O.u. G. nr. 108/2001 privind explataţiile agricle (M.O. nr. 626/ ) Legea nr. 321 privind regimul acrdării finanţărilr nerambursabile pt. prgramele, priectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii rmânilr de pretutindeni şi a rganizaţiilr reprezentative ale acestra, precum şi a mdului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilr Externe pt. această activitate (M.O. nr. 626/ ) Legea nr. 324 pt. mdificarea şi cmpletarea Ordnanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţinarea tuturr frmelr de discriminare (M.O. nr. 626/ ) Legea nr. 341 pt. mdificarea anexei nr. 1 la Legea fndului funciar nr. 18/1991 (M.O. nr. 626/ ) Legea nr. 342 pt. cmpletarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pt. recnstituirea dreptului de prprietate asupra terenurilr agricle şi celr frestiere, slicitate ptrivit prevederilr Legii fndului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 (M.O. nr. 626/ ) Legea nr. 275 privind executarea pedepselr şi a măsurilr dispuse de rganele judiciare în cursul prcesului penal (M.O. nr. 627/ ) H.G. nr. 917 privind aprbarea renunţării la cetăţenia rmân ă unr persane (M.O. nr. 628/ ) Legea nr. 333 privind înfiinţarea centrelr de infrmare şi cnsiliere pt. tineri (M.O. nr. 629/ ) Ordinul nr al ministrului culturii şi cultelr pt. mdificarea şi cmpletarea Nrmelr metdlgice privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilr culturale deţinute de muzee, clecţii publice, case memriale, centre de cultură şi alte unităţi de prfil, aprbate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelr nr /2000 (M.O. nr. 629/ ) Legea nr. 330 pt. mdificarea O. u. G. nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilr cmercializate în regim duty-free (M.O. nr. 631/ ) Legea nr. 334 privind finanţarea activităţii partidelr plitice şi a campaniilr electrale (M.O. nr. 632/ ) Ordinul nr al ministrului finanţelr publice privind deschiderea prcedurii de rerganizare judiciară şi faliment de către rganele fiscale cmpetente şi prpunerile de numire a lichidatrilr (M.O. nr. 632/ ) Legea nr. 307 privind apărarea împtriva incendiilr (M.O. nr. 633/ ) Legea nr. 309 pt. mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelr fără stăpân sau abandnate pe terenuri aparţinând dmeniului public sau privat al statului ri al unităţilr administrativ-teritriale (M.O. nr. 634/ ) Ordinul nr. 446/737 al ministrului agriculturii, pădurilr şi dezvltării rurale şi al ministrului mediului şi gspdăririi apelr pt. definirea bunelr cndiţii agricle şi de mediu în Rmânia (M.O. nr. 635/ ) Legea nr. 344 privind detaşarea salariaţilr în cadrul prestării de servicii transnaţinale (M.O. nr. 636/ ) O.G. nr. 30 pt. mdificarea şi cmpletarea O. u. G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritriul Rmâniei a cetăţenilr statelr membre ale Uniunii Eurpene şi Spaţiului Ecnmic Eurpean (M.O. nr. 636/ ) Legea nr. 352 pt. cmpletarea O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al cntravenţiilr (M.O. nr. 640/ ) Explatarea cărbunelui in Rmania va fi subvenţinată de stat până în anul 2010, a declarat ministrul ecnmiei Ftgrafia persanelr care slicită eliberarea de paşaprt pate fi realizată şi cu capul acpe- rit, pt. mtive religiase perare rmân-japneză în dmeniul dezvltării cperativelr agricle Preţuri lcale de referinţă (PLR) pentru energia termică Preţurile vr fi stabilite în funcţie de specificul znei, respectiv cndiţiile de iarnă, capacitatea de plată a ppulaţiei, cmbustibilii flsiţi la prducerea căldurii şi psibilitatea bugetelr lcale de susţinere bugetară a ppulaţiei pentru plata energiei termice. Guvernul a aprbat Ordnanţă privind instituirea preţurilr lcale de referinţă pentru energia termică furnizată ppulaţiei prin sisteme centralizate, a anunţat Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelr. Stabilirea unr preţuri diferenţiate va elimina inechităţile în acrdarea pentru ppulaţie a subvenţiilr pentru plata energiei termice, a mai spus ministrul Administraţiei şi Internelr. Autrităţile administraţiei publice lcale vr apr- ba preţurile lcale. În acest fel, respnsabilitatea autrităţilr lcale în ceea ce priveşte asigurarea cnfrtului ppulaţiei creşte. Această măsură va cntribui la restructurarea prfundă a administraţiei publice centrale şi lcale. Pentru a cmpensa creşterile neprevizinate ale preţu- rilr la cmbustibili, pe periada , furnizrii de energie termică vr primi sprijin financiar de la bugetul de stat. Sumele vr fi transferate bugetelr lcale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelr. Valarea sumelr acrdate ca sprijin va fi de maximum 45% din csturile determinate pentru cmbustibilul prpriu flsit August 2006 PRISMA Aceste prevederi intră în vigare la 1 ianuarie În lcalităţile în care nu a fst stabilit un preţ lcal de facturare a energiei termice, facturarea se va face la preţul de 107,5 lei/gcal până la data stabilirii preţului lcal, dar nu mai târziu de 60 zile de la data intrării în vigare a Ordnanţei aprbate de Guvern. Autrităţile lcale vr participa la subvenţinarea cheltuielilr de prducere a energiei termice pentru lcalitatea prprie cu minim 10% din csturi. Sumele acrdate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul lcal se pt acrda şi în avans furnizrilr de energie termică în vederea cnstituirii stcurilr de cmbustibili pentru seznul rece. Regularizarea avansurilr se va face până la data de 15 ianuarie a anului următr, respectiv 15 aprilie pentru avansurile acrdate în periada 1 ianuarie - 31 martie. Schema de ajutr de stat va fi ntificată nsiliului ncurenţei de Ministerul Administraţiei şi Internelr, iar acrdarea alcărilr individuale se va face efectiv numai după autrizarea schemei de către nsiliul ncurenţei. Dacă aceste prevederi nu sunt respectate, nsiliul ncurenţei va slicita instanţelr cmpetente anularea actului administrativ prin care s-a acrdat ajutrul ilegal şi recuperarea, rambursarea sau suspendarea plăţii. Guvernul Rmâniei - Birul de presă Perfrman]a energetic@ a cl@dirilr Legea nr. 372/2005 privind perfrman- ţa energetică a clădirilr, lege care trans- pune în plan naţinal Directiva menţinată mai sus, are ca scp prmvarea în ţara nastră a creşterii perfrmanţei energetice a clădirilr. Legea stabileşte cndiţii referitare la certificarea energetică a clădirilr, aplica- rea cerinţelr minime de perfrmanţă energetică la clădirile ni, aplicarea cerinţelr minime de perfrmanţă energetică la clădirile existente supuse unr lucrări de mdernizare, şi inspectarea din punct de vedere al cnsumului de energie a cazanelr/instalaţiilr din clădiri. ertificatul de perfrmanţă energetică a clădirii este un dcument tehnic cu ca- racter infrmativ, care atestă perfrmanţa energetică a unei clădiri şi cuprinde valri de referinţă, valri care permit cnsumat- rilr să cmpare şi să evalueze perfr- manţa energetică a clădirii. Pentru clădirile existente, certificatul de perfrmanţă energetică este însţit şi de recmandări de reducere a csturilr prin îmbunătăţirea perfrmanţei energetice a clădirii. ertificatul de perfrmanţă energetică se elabrează pentru clădirile de lcuit, biruri, şcli, grădiniţe, spitale, hteluri, şi alte clădiri cnsumatare de energie, care se cnstruiesc, sunt vândute sau închiriate şi este valabil 10 ani de la data emiterii. Pentru clădirile mnumente istrice, lăcaşuri de cult, clădiri prvizrii, sau clădiri care necesită cnsum redus de energie, nu se elabrează certificat de perfrmanţă energetică. Elabrarea certificatului de perfrman- ţă energetică se face de către auditri energetici pentru clădiri, atestaţi de Ministerul Transprturilr, nstrucţiilr şi Turismului. Până în prezent au fst atestaţi circa 160 specialişti care îşi pt desfăşura activitatea ca experţi independenţi, persane fizice autrizate sau ca angajaţi ai unr persane juridice. În cazul vânzării/închirierii lcuinţelr şi apartamentelr din blcurile de lcuinţe, prevederile referitare la elabrarea cer- tificatului de perfrmanţă energetică se a- plică începând cu data de 1 ianuarie În ceea ce priveşte cnstrucţiile ni, începând cu data de 1 ianuarie 2007 dcu- mentaţiile tehnic-ecnmice aferente a- cestra vr cnţine şi certificatul de perfr- manţă energetică elabrat în cndiţiile legii. În cazul clădirilr cu suprafaţă utilă 2 mai mare de m, aflate în prprie- tatea/administrarea autrităţilr publice sau a instituţiilr care prestează servicii publice, certificatul va fi afişat într-un lc accesibil şi vizibil publicului; ttdată, se afişează la lc vizibil şi temperaturile interiare recmandate şi cele curente şi, după caz, alţi factri climatici semnificativi. Ministerul Transprturilr, nstrucţiilr şi Turismului KBE SISTEME DE TÂMPLĂRIE FERESTRELE VIITORULUI Meidert, Pleşa & Partenerii S.A. - izlare termică şi fnică impresinantă; - prtecţie antiefracţie; - durata de viaţă lungă; - eliminarea vpsirii VARIETATE DE FORME ŞI ULORI ALITATE PÂNĂ LA EL MAI MI AMĂNUNT SOLUŢII INDIVIDUALE ATÂT PENTRU ONSTRUŢII NOI ÂT ŞI PENTRU RENOVĂRI Infrmaţii şi cmenzi: ; artier Mnim

5 Liderul pziţiei cubaneze, Oswald Paya, care cnduce Mişcarea reştină de Eliberare a lansat un apel la calm către cubanezii aflaţi în exil şi a pledat pentru "transfrmări paşnice" în uba. SUA au adptat sancţiuni cntra a şapte firme de armament care au făcut livrări în Iran. Este vrba despre întreprinderi din Rusia, India, reea de nrd şi uba. Aceste firme sunt exclsuse pe viitr din rice cntract cerut de guvernul american. Parlamentul din Hng Kng a adptat lege extrem de cntrversata, privind urmarirea si inregistrarea cnvrbirilr telefnice, care pune in pericl libertatile cetatenilr. Legea prevede ca rice peratiune de urmarire trebuie sa fie aprbata de judecatri numiti de cnducerea insulei. Aderarea Rmâniei la Uniunea Eurpean@ la 1 ianuarie 2007 este biectivul priritar al Rmâniei Pentru atingerea acestui biectiv, Rmânia urmăreşte: Asigurarea cntinuării pregătirii interne care să permită aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007; Asigurarea ratificării Tratatului de aderare până la sfârşitul anului 2006, astfel încât aderarea să fie psibilă la 1 ianuarie 2007; Pregătirea pentru asumarea statutului de stat membru al Uniunii prin valrificarea experienţei ca bservatr la activitatea instituţiilr eurpene. Stadiul prcesului de aderare Rmânia a încheiat în decembrie 2004 negcierile de aderare la Uniune. Pe această bază, nsiliul Eurpean din decembrie 2004 a recnfirmat data de 1 ianuarie 2007 ca dată a aderării efective a Rmâniei la UE. rnlgia relaţiilr Rmânia UE. Rmânia a semnat la Luxemburg, la 25 aprilie 2005, alături de Bulgaria şi de reprezentanţii celr 25 de state membre Tratatul de aderare la Uniunea Eurpeană. Semnarea Tratatului de Aderare a fst precedată de bţinerea avizului cnfrm al Parlamentului Eurpean, care a fst acrdat la 13 aprilie 2005, cu majritatea abslută a vturilr parlamentarilr eurpeni. În etapa actuală, Tratatul de aderare este în curs de ratificare în statele membre UE. Până în prezent, Tratatul a fst ratificat 21 state membre, şi anume: Slvacia (21 iunie 2005), Ungaria (26 septembrie 2005), Slvenia (29 septembrie 2005), Republica ipru (27 ctmbrie 2005), Republica Elenă (2 niembrie 2005), Estnia (16 niembrie 2005), Republica ehă (6 decembrie 2005), Spania (14 decembrie 2005), Italia (22 decembrie 2005), Malta (24 ianuarie 2006), Letnia (26 ianuarie 2006), Marea Britanie (16 februarie 2006), Prtugalia (8 martie 2006), Lituania (30 martie 2006), Plnia (30 martie 2006), Suedia (9 mai 2006), Austria (11 mai 2006), Olanda (13 iunie 2006), Finlanda (19 iunie 2006), Irlanda (21 iunie 2006) şi Luxemburg (29 iunie 2006). Prgresele Rmâniei în pregătirea de aderare sunt mnitrizate de misie până la mmentul aderării efective la Uniune, pe baza instrumentelr utilizate şi în cazul primelr 10 state care au aderat raparte de mnitrizare, scrisarea de avertizare timpurie, misiuni de peer-review, cnsultări pe dmenii specifice. Primul raprt de mnitrizare a fst prezentat de misiei la 25 ctmbrie 2005 şi a fst urmat, la 7 niembrie 2005, de scrisare de avertizare timpurie, care a indicat, pe baza raprtului, dmeniile priritare în care trebuie să cntinue pregătirea Rmâniei. misia Eurpeană a prezentat, la 16 mai 2006, un nu Raprt de mnitrizare, în care se apreciază în raprt că Rmânia va putea fi pregătită pentru aderare la 1 ianuarie 2007, cu cndiţia rezlvării unui număr de aspecte restante. În acest sens, Rmânia trebuie să: acrediteze agenţiile de plată pentru administrarea cheltuielilr din cadrul pliticii agricle cmune; să stabilească un sistem integrat adecvat de administrare şi cntrl în agricultură; să asigure cnfrmitatea facilităţilr pentru clectarea şi tratarea deşeurilr animale cu acquis-ul privind TSE şi prdusele animale; să se asigure că sistemele IT de administrare a impzitelr sunt pregătite pentru interperabilitate cu cele din restul UE, permiţând clectarea crectă a TVAîn cadrul pieţei interne a UE. De asemenea, pe baza prgreselr deja realizate, Rmânia trebuie să cntinue efrturile şi să prezinte în cntinuare rezultate în lupta împtriva crupţiei, mai ales în ceea ce priveşte cntinuarea investigaţiilr şi prcedurilr judiciare aferente. În plus, Rmânia trebuie, pe baza prgreselr deja realizate, să cnslideze implementarea refrmelr curente în dmeniul justiţiei. misia Eurpeană va prezenta un nu raprt de mnitrizare în septembrie Acesta va recnfirma data aderării Rmâniei la UE şi va specifica, de asemenea, dmeniile în care ar putea fi necesare măsuri crectare până la data aderării sau măsuri de salvgardare. Rmânia bservatr activ în cadrul instituţiilr cmunitare După semnarea Tratatului de aderare, Rmânia a devenit stat în curs de aderare, bţinând statutul de bservatr activ la activităţile Uniunii. Rmânia este asciată pe fnd la lucrările tuturr instituţiilr cmunitare, la nivel plitic şi tehnic (nsiliul UE şi frmaţiunile sale sectriale, grupurile de lucru ale nsiliului, precum şi la reuniunile nsiliului Eurpean, cmitetele şi grupurile de lucru ale misiei Eurpene, Parlamentul Eurpean, mitetul Regiunilr şi mitetul Ecnmic şi Scial). De asemenea, pentru Rmânia reprezintă prvcare ascierea la marile linii de plitică ale Uniunii (Prgramul Haga, Strategia Lisabna, Strategia de Dezvltare Durabilă etc.). Viitrul Eurpei Aderarea Rmâniei la Uniunea Eurpeană are lc într-un cntext marcat de dezbaterea asupra nstituţiei şi viitrului UE. La acest prces de dezbatere participă cncmitent instituţiile eurpene, statele membre, reprezentanţi ai scietăţii civile şi ai mediului academic. In acest sens, misia Eurpeană a adptat recent arta Albă privind plitica eurpeană de cmunicare, având drept scp amelirarea deficitului de cmunicare între Uniune şi cetăţenii săi. Plitica Externă şi de Securitate mună Rmânia are, încă din acest mment, cntribuţie imprtantă la Plitica Externă şi de Securitate mună a UE, nu dar prin ascierea şi, implicit, susţinerea pziţiilr şi declaraţiilr cmune ale Uniunii, ci şi prin implicarea sa în misiunile militare şi de pliţie eurpene şi împărtăşirea experienţei sale în sfera pliticii externe, pe diferite relaţii. În cntextul în care, la mmentul aderării, frntiera de nrd şi de est a Rmâniei va deveni frntieră externă a UE, Rmânia se pregăteşte pentru a cntribui la cnslidarea ariei de libertate, securitate şi justiţie, prin asigurarea unui management eficient al frntierelr sale externe. abinetul de securitate israelian a dat "undă verde" extinderii peraţiunilr terestre în sudul Libanului Preşedintele hirac a avertizat că Franţa va prezenta la ONU " rezluţie prprie" în lipsa unui acrd cu SUA privind amendamentele cerute de Liban Ucraina are un nu guvern, la peste 4 luni de la alegeri Iranul declară ficial că refuză să-şi sisteze prgramul de îmbgăţire a uraniului Preşedintele american Gerge Bush a îndemnat ppulaţia ubei să participe la schimbare demcratică de regim s.r.l. instalaţii electrice civile şi industriale persnal cu experienţă sistemul calităţii ISO 9001 bransamente electrice Str. Spitalului nr. 40, Tel , Fax Impas în nsiliul de Securitate Preşedintele francez, Jacques hirac, a avertizat miercuri că Franţa va depune " rezluţie prprie" la nsiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilr Unite în cazul în care nu se va ajunge la un acrd cu Statele Unite ale Americii privind amendamentele cerute de către Liban, transmite AFP. "Este nrmal să luăm în cnsiderare sluţiile avute în vedere, îndesebi de către părţile aflate în cnflict", a declarat şeful statului francez în cadrul unei cnferinţe de presă la Tuln. El a reamintit că Franţa a cerut ca actualul priect de rezluţie să includă şi cererile libaneze. AFP aminteşte că perspectiva adptării iminente a unei rezluţii franc-americane privind Libanul s-a risipit marţi din cauza amendamentelr cerute de către Beirut, îndesebi retragerea trupelr israeliene din sudul Libanului după încetarea stilităţilr şi plasarea sub cntrlul ONU a disputatului sectr al Fermelr Shebaa. Serviciul rus de securitate, cunscut în trecut sub numele de KGB, a anunţat că va extinde znele interzise de la frntierele ţării. Nu se ştie cu exactitate în ce cnstau schimbările prpuse, dar criticii afirmă că prţiunile de teren de la graniţe, inaccesibile ppulaţiei, ar putea deveni la fel de vaste ca pe vremea fstei Uniuni Svietice. În timpul cmunismului, KGB-ul era respnsabil de cntrlul de frntieră al fstei Uniuni Svietice. După prăbuşirea fstului regim, misiunea a fst preluată de nul serviciu federal al pazei de frntieră. Însă acum trei ani, preşedintele Putin, fst şef al KGB, a decis că tt serviciul de securitate este cel care trebuie să se cupe de graniţe. Ptrivit mdificărilr legislative prpuse acum, se pare că vaste arii de teren, mergând de la graniţa Premierul Ucrainei vrea rela]ii bune cu Rusia Nul prim ministru al Ucrainei, Victr Ianukvici, a anunţat că dreşte să restabilească bunele relaţii cu Rusia. Afirmaţia a fst făcută într-un interviu acrdat ziarului rus Rsiiskaia Gazeta, la zi după numirea sa în funcţie de către preşedintele Victr Iuşcenk. Nul premier ucrainian a declarat că dreşte să pună capăt disputelr cu Rusia în privinţa preţului gazelr naturale livrate de Gazprm, precum şi celr prvcate de drinţa Ucrainei de a deveni membră NATO. Dmnul Ianukvici a declarat ziarului Rsiiskaia Gazeta că nu trebuie suspendat acrdul înche- iat cu Rusia în privinţa preţului gazelr şi că rice neînţelegeri trebuie rezlvate prin negcieri. Premierul ucrainian a mai cmentat şi faptul că drinţa Ucrainei de a adera la Alianţa Nrd Atlantică a înfuriat Rusia. El a anunţat că această chestiune va fi tranşată printr-un referendum şi a precizat că a încheiat un acrd în acest sens cu preşedintele Victr Iuşcenk. Premierul Ianukvici a mai adăugat că majritatea ucrai- nienilr se pun aderării la NATO. Interviul din ziarul rus, Rsiiskaia Gazeta, survine la scurt timp după numirea sa în funcţia de prim ministru - la capătul unei crize plitice care a durat patru luni. Victr Ianukvici - cu vederi pr-ruse - revine astfel pe scena plitică după ce a fst răsturnat de la putere în urma Revluţiei Prtcalii din Vineri, când a cnfirmat în Parlament numele nului prim ministru, preşedintele Iuşcenk a ţinut să precizeze că plitica Ucrainei nu se va mdifica: nstituţia - a spus preşedin- tele refrmist al Ucrainei - "nu-i permite preşedintelui să schimbe persana prpusă pentru funcţia de prim ministru. Dar sunt sigur că-mi dă dreptul să cer cnti- nuarea actualului curs plitic", a precizat preşedintele Iuşcenk. FSB va extinde znele interzise de la frntierele ]@rii Rusiei cu ţările baltice şi până la frntierele sale din Estul Îndepărtat, vr deveni inaccesibile pentru cetă- ţenii bişnuiţi, care nu deţin un permis special de acces. Ziarul Kmersant susţine că fâşiile de teren de la frntieră au fst extinse deja până la adâncime de 30 de kilmetri în interirul Rusiei. Aria ttală de teren aflată astfel sub cntrlul FSB - serviciul de secu- ritate - este aprape cât suprafaţa Franţei. Acelaşi ziar mai spune că schim- bările au prvcat nemulţumiri în znele din estul îndepărtat al Rusiei, unde cetăţenii nu mai pt ajunge la plajă decât dacă bţin permisele respective. Şeful FSB a declarat că agenţia se va cnsulta cu autrităţile reginale, pentru ca situaţiile spe- cifice din fiecare regiune să fie luate în cnsiderare. PRISMA August

6 ANUNŢURI GRATUITE PENTRU PERSOANE FIZIE TELEFONAŢI LA NUMĂRUL SAU OMPLETAŢI TALONUL DE JOS ŞI PUTEŢI PUBLIA UN ANUNŢ DE EL MULT 20 UVINTE Diverse Vând 2 cnvectare şi un instant de apă caldă pentru apartament. Tel , , Vând clset eclgic din Suedia. Tel , Vând cvr tip persan din lână 100% lucrat manual, c- vare material sintetic, preţ30 lei/buc, scrabble cu pietre şi su- prturi, preţ 20 lei. Tel Vând aparat pentru vpsit aut. electric, pentru biecte metalice şi din lemn, aparat pentru măsurat presiunea, elecrlit şi antigel. Tel umpăr jcuri pentru cmputer, apariţii ni, fer preţ bun. Tel Ofer spre vânzare telefn Nkia 3220, stare farte bună, preţ neg. Tel Vând frigider mare cu cngelatr, preţ 450 lei şi cuier cu dulăpir şi glindă, preţ 100 lei. Tel , Vând drmitr, stare farte bună, preţ lei. Tel , Vând aspiratr 40 lei şi 2 ftlii, preţ 80 lei, 3 bare Al 1,5 m/0,5 cm, preţ 50 lei, preţuri negciabile. Tel Vând medicamente Diskus Viani 250 g, preţ 60 lei şi Symbicrd Turbhaler, 160/4,5, preţ 80 lei neg., 50 drajeuri şi Rifamipicin preţ 50 lei. Tel S.. BITEA ONSTRUT S.R.L. SPEIALIZATĂ ÎN INSTALAŢII INDUSTRIALE ANGAJEAZĂ INSTALATORI SUDORI LĂĂTUŞI Puncte de lucru: Timiş ara, Bucureşti, Târgvişte erinţe: - calificare; - experienţă în dmeniu Salariu atractiv! V şi scrisare de intenţie se vr trimite la nr. de fax: alina@biteacnstruct.r ÎN ATEN[IA REDITORILOR DEBITOAREI S POIANA SA RE{I[A Subsemnatul administratr judiciar ing. Bratu Dru ristian, vă facem cunscut că în dsarul 662/OM/2004 al Tribunalului araş-severin s-a descis închiderea prcedurii rerganizării judiciare a S Piana SA, J11/59/1991 şi intrarea în faliment a acesteia. La dsarul cauzei a fst depus raprtul privind aceste împrejurări. La data de ra se va desfăşura şedinţa Adunării reditrilr, la sediul lichidatrului din, str. Traian Lalescu nr. 32, la care vă ntificăm să luaţi parte, cu următarea: ORDINE DE ZI: 1. Prezentarea şi aprbarea raprtului întcmit de administratrul judiciar. Este admisibilă vtarea prin scrisare, cu legalizarea semnăturii creditrului de către ntarul public, cmunicată prin rice mijlace şi înregistrată la Tribunal cu cel puţin trei zile înainte de data fixată pentru exprimarea vtului. Vând tv Grundig 37 cm, stare de funcţinare, preţ 200 lei neg. Tel Vând jcuri Sny Play Statin preţ 130 lei sau schimb cu telefn mbil, dvd, jcuri riginale de Sny Play Statin 1 şi 2, manete, memry card. Tel Oferte-ereri de Serviciu Ofer limuzină decaptabilă de epcă 1948, impecabilă, uni- că în ţară, pentru nunţi, filmări, etc. Tel , Electrician autrizat execut lucrări în instalaţii electrice de utilizare. Tel Snrizez la preţuri mici nunţi, btezuri, chefuri, diverse cazii, cu muzică de tate genurile. Tel , , Tehnredactez rice fel de lucrări de licenţă sau referate, preţuri minime. Tel , , Meditez eficient la preţuri reznabile, elevi clasele V-XII la limba rmânăşi limba franceză. Tel , , Transfer casete vide pe dvd. Tel , , aut să îngrijesc cpii sau bătrâni. Tel PRISMA angajează -jurnalist -agent vânzări Tel Imbiliare Vând casă mare în stare farte bună, lc bun, cu 1 ha pământ lângă casă, în cmuna Scl nr. 107, judeţul araş- Severin, preţ Tel , Vând casă E+P, znă centrală, cmplex Mrasa, 5 camere, garaj dublu, curte, cu utilităţi, preţ Tel Vând casă D+P+M, 270 mp, din 1960, extinsă în 2000, 6 camere, dependinţe, 2 garaje, teren 430 mp, Muncitresc - Izvrului, (închiriez 300 ). Tel Vând apartament la casă, garaj, mp teren. Tel , Anunturi, Anunturi, umpăr butelie aragaz galbenă sau albastră. Tel Vând unitate centrală Fujitsu Siemens prcesr Intel elern Mhz, hdd 20 GB,memrie 256 MB, dvd± rw şi cd± rw (separat), etc. preţ 170 neg. Tel Vând cmbină muzicală sta- re de funcţinare ireprşabilă, preţ 40 lei, biru, preţ 100 lei, cărţi vechi din literatura rmână şi universală. Tel Vând cmbină frigrifică în stare de funcţinare, preţ 150 lei. Tel Vând mbilă cu furnir din rădăcină de nuc, plapumă nuă din pene şi pene ni. Tel , Vând Nkia 6610i cu radi FM şi cameră ft, Nkia 3220 cu cameră vide şi cablu de date cmpatibil pt. majritatea mdelelr de Nkia. Preţ 180 tt pachetul. Tel Vând bancă cu halteră şi greutăţi, preţ 500 lei. Tel , Vând cngelatr cu 5 sertare, preţ 150 lei. Tel , Vând mbilă de tineret, maşină de spălat germană, biciclete pentru cpii, maşină de scris electrică, maşină de cusut Ileana şi rle, preţuri neg. Tel. Vând (schimb cu garsnie- ră) casă în Tirl, 3 camere, anexe, grădină mp, psi- bilităţi de angajare în viticultură. Tel Închiriez cameră pentru persană. Tel Vând de urgenţă aparta- ment 4 camere, cnfrt I, decmandat, 2 băi, 2 balcane, bxă, în centru, 96 mp, Piaţa 1 Decembrie 1918, fără interme- diari. Tel , Ofer spre închiriere apartament 2 camere, cnf. 3, în Luncă, lângă Pliţie, preţ 90. Tel Primesc în gazdă fată aflată în timpul anului şclar. Tel Vând urgent casă cu grădină mare mp. Preţ neg. Tel Vând super-casă din BA în Gherteniş, renvată în 2006, mdernă (spturi, rigips, termpane, laminate) liberă mp teren neinundabil. Tel Vând spaţiu cmercial alea ului bl. 15 şi apartamentul din spate pentru depzit (ap. 3 spaţiu cmercial şi ap. 4 depzit). Ambele 80 mp. Preţ neg Tel , Aut-Mt-Vel Vând 2 autturisme Fiat Tip diesel, an fabricaţie 1993, per- sană fizică, cnsum 5% şi Fiat Ritm benzină, an fabricaţie 1987, persană fizică, cnsum 6,5%, ambele în stare bună de funcţinare. Tel , aut maşină 5 tne acpe- rită care merge la Bucureşti, preţ neg. Tel Vând accesrii, carburata- re şi faruri pentru maşini străine, alternatr Dacia nu, lunetă Opel, prtbagaj, jenţi. Tel Vând ambreiaj Frd Escrt 1.4. Tel , Vând pmpe electrice de benzină ni şi secnd hand, rice tip, capuri distribuitare, injectare, pmpe electrice alimentare diesel. Tel Matrimniale Pensinară, cu lcuinţă, 57 ani, dresc partener pentru prietenie, căsătrie. Tel Singură, dezamăgită, îţi dreşti un prieten din, nu ezita, sună-mă, eu - simpatic, situaţie bună. Tel În PRISMA puteţi publica anunţuri de aniversări felicitări la preţuri reznabile Înregistrate în pentru periada August 2006 Ji Pădurean smin-ovidiu ( 25 ani) şi Petre Mariara-Adelina ( 17ani) 2. Laszl Tiberiu-saba ( 34 ani) şi Gavrilă Gabriela-Srinica(34ani) 3. Stancu Sebastian ( 19 ani) şi ăldăraş Nicleta (29 ani) 4. Tpan Gerge-Isif (26ani)şi Balint Daniela-armen (19 ani) 5. Bldiş Marec (25 ani) şi ican Adriana-Nicleta (23ani) Sâmbătă Bu şan Petru (48 ani) şi Laz ăr Daniela-Adelina (38 ani) 2. Râmniceanu laudiu-dru (28 ani) şi necini Anca (20 ani) 3. Vişatevici Bşc (24 an i) şi Ugarcvici Grdana-Ramna (24 ani) 4. Dig Gherghe-Marin (38 ani) şi Tărbăţi Inela-Nicleta(28ani) 5. Dulani Andrei (29 ani) şi Varga Ermenci (33 ani) 6. Vele Daniel-Ovidiu- Pantelimn (25 ani) şi P ăun Marinela (23 ani) Marţi răciun Gherghe (32 ani) şi Iuăniş Angelica-Maria (25ani) 2. Milşiu In (22 ani) şi Dumitraşcu Mariana (31 ani) 3. Hllich Arthur-Brun ( 25ani) şi Mănescu Iana-Alexandra 17ani 4. Şain Lenard (18 ani) şi Ştefan Ana-Maria (16 ani) DEESE Înregistrate în în periada 2-9 August Muică Iana (75 ani) Tth Elena (82 ani) Dalea Rusalin (59 ani) Barbu Lazăr (86 ani) Psnaeş Iulică (66 ani) Beutura Lidia (81 ani) Furdui Niclae (76 ani) Sas Ana (55 ani) În PRISMA puteţi publica anunţuri de cmemrări cndleanţe la preţuri reznabile Redacţia nu îşi asumă respnsabilitatea pentru textul anunţului gratuit transmis telefnic sau prin taln, respnsabilitatea revenind în exclusivitate persanelr care l-au cmunicat. Talnul este valabil numai în cazul anunţurilr! mpletaţi talnul cât mai citeţ! Limitaţi mărimea anunţului la cel mult 20 cuvinte! Marţi - ultima zi de primire a anunţurilr. 6 Directr Tehnredactare: PRISMA Iliasă Ian Tel Tiparul: West Tip Internaţinal August 2006 PRISMA Nume Adresa August Prenume Textul anuntului:, 1700, Str. Libertăţii, Bl. A3, Ap prisma@cs.r Telefn Tel Fax

7 Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agenţia imbiliară Magister apartamente - case - terenuri - închirieri spaţii cmerciale intermediază vânzări-cumpărări Acrdăm cnsultanţă gratuit pentru bţinerea în regim de urgenţă a creditelr iptecare şi rezlvarea actelr ntariale, B-dul Revluţia din Decembrie, blc 30 parter Tel./fax: , mbil: , , Vânzãri Vând apartament la casă, 2 camere, saln 30 mp, baie, bucătărie, preţ Vând casă din cărămidă arsă, 5 fix, zna atedralei. Tel , camere, 320 mp cnstruibilă mp grădină în Gârlişte. Preţ Tel. Vând apartament 2 camere, cnfrt I, , decmandat, etaj IV/IV, blc acperit, Vând apartament 2 camere cnfrt I, centrală, termpane, rigips, pereţi semidecmandat, etaj IV/IV, zna term-izlaţi, preţ Tel , Luncă, neîmbunătăţit, preţ Tel , Vând mp teren intravilan la Vând apartament 2 camere cnfrt I, stradă, preţ 7 /mp. Tel , semidecmandat, etaj I/IV, zna Luncă, neîmbunătăţit, preţ fix. Vând Vând casă 3 camere, baie, bucătărie, apart. 2 camere cnfrt I, semidecmandat, etaj IV/IV, zna Luncă, neîmbu- Stavila, preţ Tel , cu 200 mp grădină, singur în curte, zna nătăţit. Tel , Vând teren mp zna alea Vând apartament 3 camere, cnfrt I, Timişarei, preţ 12 /mp. Tel , decmandat, etaj II/IV, îmbunătăţit, zna sud, preţ Tel , Vând teren mp la Km 8 lângă staţia de curent, preţ 1 /mp. Tel. Vând apartament 2 camere, cnfrt , II, semidecmandat, etaj III/IV, zna Vând mp teren zna Renk, preţ Gvândari, neîmbuntăţit, preţ Tel , fix.tel , Vând mp teren la km 8 lângă Vând apartament 4 camere, cnfrt I, şsea, preţ 8 /mp. Tel , decmandat, etaj VIII/X, zna Gvân dari, îmbuntăţit, preţ Tel. Vând teren mp pe drumul E , la şsea, lângă lcalitatea Buchin, preţ 6 Vând casă din cărămidă arsă, 3 /mp. Tel , camere, baie, bucătărie, îmbunătăţită, zna Muncitresc, preţ Tel. Vând mp teren, lângă şsea, în , Dman, preţ 0,75 /mp + pădure de Vând casă 5 camere, 2 cridare, stejar şi grun, în suprafaţă de mp baie, bucătărie, garaj, îmbunătăţită, în lcalitatea Driglvăţ, preţ 1 /mp. Tel. zna Pşta Mare, preţ Tel , , Vând vilă superîmbuntăţită în suprafaţă de 400 mp, cnstruibilă, preţ umpãã r ri Tel , umpăr farmacie în şi Lugj. Tel , Vând casă 3 camere, baie, bucătărie, terasă, şpaiţ, curte cu teren 200 mp, îmbunătăţită, zna Muncitresc, preţ Închirieri Tel , Închiriez spaţii cmerciale în : B-dul Republicii, B-dul A.I. uza, P-ţa 1 Vând în Băile Herculane pensiune Decembrie 1918, str. I.L. aragiale, B- turistică Flare de lţ, în suprafaţă dul Libertăţii. Tel , cnstruită de 288 mp şi casă de lcuit în suprafaţă de 54 mp cu teren 400 mp. Tel. Închiriez spaţii cmerciale în , vis-a-vis de Magazinul Mall Vând casă 2 camere, hl, curte cu şi spaţiu cmercial pe str. Ardealului. Tel. gr ădină mp, zna Bcşa Rmână, , preţ Tel , Închiriez spaţii cmerciale în Anina, Bcşa, Oraviţa, Băile-Herculane, Oţelu Vând casă 2 camere, str. astanilr, Rşu, practicăm chiriile din znă. Tel. psibilităţi de privatizare, preţ , neg. Tel , PREŢUL URSUL VALUTAR OMUNIAT DE B.N.R. GRAMULUI DE AUR lei USD 10 Iulie - 9 August 2006 EURO lei Data Lei ni 2,90 3,62 2,88 360, 31 Iulie 06 56,9241 2,86 3,58 1Aug ,8832 2,84 3,56 2,82 3,54 2Aug ,6390 2,80 3,52 3Aug ,5175 2,78 3,50 4Aug ,1452 2,76 3,48 7Aug ,8606 2,74 3,46 8Aug ,9864 2,72 3,44 9Aug ,2898 2,70 3, LIENŢIATĂ A.R.A.I. SERIA L.A. NR. 013 AGENŢIA IMOBILIARĂ TRYO M INTERMEDIAZĂ VÂNZĂRI - UMPĂRĂRI - ÎNHIRIERI: APARTAMENTE SPAŢII OMERIALE ASE TERENURI...A SĂ AI TU ASĂ!!! B-dul Republicii bl. 1, sc. 1, ap. 04 (vis-a-vis cmplex Intim) Vând apartament 3 camere. Tel (Try M) Vând apartament, 2 camere cupabil imediat, preţ Tel (Try M) Vând apartament, 2 camere şi teren pe. ului. Tel (Try M) Vând cămin cu cameră cu uşă de metal, pdele laminate, geam termpan, gresie mdern ă, cupabil imediat. Tel (Try M) Închiriez apartament 2 camere, Micr I, etajul I. Tel (Eur Huse) Firmele abnate beneficiază de: Tel try_m@yah.cm Vând apartament, 3 camere decmandat, preţ neg. Tel (Try M) Vând apartament, 2 camere, cnf. 1 decmandat neîmbunăă t ţit, preţ neg. T el (Try M) Vând apartament, 3 camere, cnf. 1 decmandat, super îmbunăă t ţit. Tel (Try M) Vând apartament, 2 camere dec- mandat, etajul 3 cu cntr de gaz, preţ neg. T el (TryM) Vând spaţiu cmercial, Gvândari. Tel (Eur Huse) Dacă vreţi să aveţi ziarul Dvs., abnaţi-vă la "PRISMA" Un abnament pentru 3 luni cstă 7,5 lei 6 luni - 15 lei ( tariful include ziarul şi taxele pştale) - reducere 20-30% la publicitate pe periada abnamentului - reducere 25% pentru diferite anunţuri, ex. anunţ de mediu ş.a. - reducere 15-25% la cărţ de vizită, legitimaţii, ecusane ş.a. - publicarea gratuită (la mica publicitate) a anunţurilr pentru cursuri de iniţiere şi perfecţinare, angajări de persnal, cursuri de calificare şi specializare etc. Sunaţi la ! Abnamentele se pt face la factrii pştali I N E M A Dacia din judeţul araş-severtin 1-17 August 2006 ncediu de dihnă Prgramul farmaciilr Duminică 13 August REFARM rele 7-22, bd. I.L. aragiale, tel GOPHARM rele 8-14, bd. Republicii 18, tel PRISMA August

8 PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT LIGA 1 ATLETISM - E DIN SUEDIA lasament etapa a 2-a: M V E I GM GP P 1. FR luj p 2. Plitehnica Iasi p 3. Dinam Bucuresti p 4. UTA p 5. Steaua Bucuresti p 6. Farul nstanta p 7. Plitehnica Timisara p 8 Rapid Bucuresti p 9. Glria Bistrita p 10. eahlaul Piatra Neamt p 11. F Arges p 12. Pandurii Tg. Jiu p 13. F Vaslui p 14. U. raiva p 15. Jiul Petrsani p 16. F Natinal p 17. Otelul Galati p 18. Unirea Urziceni p Etapa urmatare: (3/34), August 2006: 11 aug: Unirea Urziceni - Otelul Galati (18:00, Telesprt); 12 aug: Pandurii Tg. Jiu - Glria Bistrita (18:00, Telesprt); eahlaul Piatra Neamt - FR luj (17:00, TVR 2); U raiva - F Arges(20:00, Natinal TV); F Natinal - Plitehnica Iasi (21:00, Antena 1); 13 aug: UTA - Steaua(17:00, Antena 1); F Vaslui - Farul nstanta (18:00, Telesprt); Jiul Petrsani - Dinam Bucuresti (18:00, Natinal TV); Plitehnica Timisara - Rapid Bucuresti (20:30, TVR 1). Aihan Omer este multumit de ltul pe care îl are la dispzitie la Resita. Tehnicianul îsi prpune pdiumul pe plan intern si sferturile hallange up pe plan extern. De ce ati ales UM Resita? A fst alegere spntana, în care dmnul Adrian hebutiu a avut putere de cnvingere extrardinara! Am gasit un clectiv managerial desebit, pe dmnii In Zamfirescu si In Bâtea, iar jucatrii au drinta extrardinara de rezultate. Tti sunt trup si suflet alaturi de echipa. apitlul achizitii ramâne deschis? Lista ramâne deschisa pentru jucatri de valare, care sa dubleze psturile si sa se cmpleteze unul pe altul. Am ajuns târziu la Resita, iar daca as fi luat htarârea sa ma despart de nstanta în mai, alta era situatia. Nucleul de jucatri este valrs, iar cei ni sunt jucatri de echipa, care pt face multe pentru UM Resita. Interul dreapta Adrian Tucanu, cnducatrul de jc Vladimir Kvacevici, interul stânga Bjan Butulja si pivtul Rman Kteliuk sunt achizitii imprtante, dar este nevie de multe jcuri de pregatire. u ultimii trei cmunic practic prin semne! In scurt timp vi stabili si ltul de 19 jucatri cu care vm prni la drum. Prgramul de pregatiri este unul bgat, chiar farte slicitant. Pe masura biectivelr, pentru ca urmarim trei planuri: lcurile 1-3 în Liga Natinala, semifinalele upei Rmâniei si sferturile de finala ale hallenge up! Dupa cantnamentul de saptamâna pe nisip, la care tin farte mult pentru întarirea articulatiei ligamentelr si frtei specifice, a fst unul la munte, la altitudine, care sa dubleze capacitatea de efrt a jucatrilr. Vm intra tt pentru sapte zile în sala, iar la finalul pregatirilr vm avea multe jcuri la turnee în strainatate, în Serbia, Ungaria, Bulgaria. Vm încheia cu un semicantnament în Germania. In prima etapa de campinat veti da piept tcmai cu campiana HM nstanta! Pentru mine, UM Resita este nua prvcare. OMPETIŢII SPORTIVE ÎN SĂPTĂMÂNA URMĂTOARE: aug: ATLETISM -.E - Gtebrg, Suedia; 07-14aug: TENIS -ATP TOUR - Trnt, Rgers Masters; aug: RALIURI - WR - Etapa din Germania; 14-20aug: TENIS - WTA- Tur, Mntreal, anada; aug: ILISM - lasica San Sebastian - Spania. DE VĂZUT LA TV: LIGA II - SERIA 2 Sambata se va da startul si in Liga II, Seria a II-a in care va ev- lua si echipa lcala FM Resita prgrameaza urmatarele partide: AUXERRE LUGOJ -.F.R. TIMISOARA F.. ARAAL - F.. BIHOR ORADEA BUILDING VANJU MARE - IST F.. UNIREA DEJ - DAIA MIOVENI.S. MINERUL LUPENI - ORVINUL 2005 HUNEDOARA POLI TIMISOARA II - GAZ METAN MEDIAS F.. BAIA MARE - UNIVERSITATEA LUJ F.. TARGOVISTE -.S.M. RAMNIU VALEA APULUM ALBA IULIA - F..M. RESITA HANDBAL: Oltchim Rm. Valcea - Ferencsvars (feminin) Vineri TV Sprt ra 19:00 ATLETISM: AMPIONATUL EUROPEAN DE ATLETISM - SUE Sambata TVR 2 ra 16:00 FOTBAL : Supercupa Angliei: helsea - Liverpl Duminica TV Sprt ra 17:00 BIATLON DE VARA: ELITA MONDIALA IN GERMANIA Duminica Eursprt ra 18:45 FOTBAL: LIGA 1: POLI TIMISOARA - RAPID BUURESTI Duminica TVR 1 ra 20:30 RALIURI: M RALIUL GERMANIEI - RETROSPETIVA Marti Eursprt ra 00:30 ILISM: IRUITUL PROFESIONIST UI - TURUL ENEO Miercuri Eursprt ra 16:00 FOTBAL: MEI AMIAL: ROMANIA - IPRU Miercuri TVR 1 ra 19:55 8 HANDBAL - UM REŞŢ I A August 2006 PRISMA Luni s-a dat startul E de la Götebrg (Suedia). Ltul nstru, care cuprinde in ttal 29 de sprtivi, dintre care 17 atleti si 12 atlete, a pleca spre destinatie in mai multe serii. Prima transa, incluzi ndul si pe Marian Oprea, a declat duminica. "ea mai mare parte a delegatiei nastre va pleca la ra 17:00, cu avinul, urmi nd ca miercuri sa mai faca deplasarea restul delegatiei", a declarat nstantin Mihail, secretarul general al FRA, care ii va insti pe triclri in Scandinavia. Marile absente din lt sint: Maria incan, nerefacuta cmplet dupa accidentari, Mihaela Btezan, care s-a declarat insuficient pregatita pentru prba de maratn, si Inela Tirlea-Manlache, care nu si-a indeplinit baremul de participare. Obiectivul stabilit de ficiali pentru aceasta cmpetitie este una-dua medalii si alte treipatru calificari in finala. Fsta campiana si recrdmana mndiala Mihaela Melinte nu a reusit sa se califice luni in finala prbei de aruncarea cicanului. u un rezultat slab, 63,96 metri, eleva antrenrului Tedr Agachi s-a clasat dar pe pzitia a 20-a a calificarilr. Satul de rezultatele mdeste ale atletilr nstri, directrul tehnic al Federatiei Rmane de Atletism, nstantin Mihail, a izbucnit: "Dupa parerea mea, Mi- haela Melinte ar trebui sa se lase de sprt.nu mai are nici sansa". GRESELI. Tt in calificari, si tt pe lcul 20, dar in prba de aruncare a greutatii, s-a prit si Gherghe Guset. u aruncare de 19,00 m, Guset a fst si el tinta ficialului federal. "Nu are nici scuza pentru acest esec. A aruncat farte, farte prst. Inainte de plecare, la Snagv, a reusit 22 de metri cu bila de 6 kg si sint cnvins ca, daca il pun sa arunce iar peste ra, btine fara prbleme un rezultat asemanatr, dar uite ca in cncurs a clacat. Daca era un sprtiv tanar intelegeam, dar la varsta lui nu se admit astfel de greseli", a spus suparat Titi Mihail. SEMIFINALE. In lipsa "vedetei" din prba de 400 metri garduri, Inela Tarlea, nerefacuta dupa accidentare, Angela Mrsanu s- a calificat in semifinalele prbei cu al saptelea timp, 55 de secunde si 74 de sutimi. La masculin, in prba de 400 metri plat, Inut Vieru a reusit sa btina in extremis calificarea in semifinale (46.10), in timp ce atalin impeanu (46.77) si Vasile Bbs (47.16) s-au prit in calificari. "Am intrdus sprtivi tineri in lt, pentru ca trebuie sa pregatim schimbul de generatii. De aceea nu pt spune ca aveam pretentii de la ampeanu si de la Bbs, care se afla la prima cmpetitie de mare anvergura", a spus Titi Mihail. HANDBAL mitetul Executiv al Federatiei Internatinale de Handbal (IHF) a decis, in Germania, ca rganizarea ampinatului Mndial masculin de handbal, editia 2009, va reveni ratiei, care a castigat acest drept in finala cu Rmania, la vtare. Isi depusesera candidatura la rganizarea evenimentului Rmania, ratia, ehia si Grecia. Dupa prima runda, Rmania si ratia au ramas in finala. Presedintele Fedratiei Rmane de Handbal, ristian Gatu, a declarat ca nu-i vine sa creada ce s-a intamplat. "Am primit dar laude. Imi pare farte rau, ne-am straduit mult, s-a implicat si Guvernul Rmaniei, dar se pare ca n-a fst de ajuns. Nu mi s-a spus cate vturi a avut in plus ratia, dar acum trei ani a rganizat mndialul feminin si au fst prbleme", a spus Gatu dezamagit. F1 - Marele Premiu al Ungariei (13) Britanicul de la Hnda si-a adjudecat la Hungarring, cea dintii victrie din cariera. Plaia a strpit din plin circuitul de la Hungarring. A rezultat cursa exceptinala, in care Kimi Raikknen a preluat sefia inca de la start, urmat de Barrichell, De la Rsa, Massa si Michael Schumacher, iar Alns a depasit 9 mnpsturi numai in primul tur. Api, spanilul a atacat debrdant si a ajuns la cnducere in turul 17. Dupa abandnul lui Raikknen (turul 27), Michael Schumacher si-a inceput frcing-ul si a urcat, de pe lcul 7, pina pe pzitia a 3-a, prfitind de uscarea pistei. In fata insa, Alns parea scapat in cistigatr, urmat de Jensn Buttn. Insa, la ultima prire la bxe a liderului, mecanicii de la Renault au fixat defectus rata dreapta spate a mnpstului lui Alns, iar campinul mndial in exercitiu a abandnat. Buttn avea drumul deschis spre prima sa victrie din cariera, btinuta in cel de-al 113-lea sau Grand Prix. Ghi- ninul lui Alns n-a insemnat insa nrcul rivalului sau direct in lupta pt. titlu. Dupa ce a fst depasit de Pedr de la Rsa si de Nick Heidfeld, Schumi s-a vazut si el nevit sa renunte, din cauza prblemelr de directie, cu numai trei tururi inainte de final, atunci cind cazuse pe lcul 4. INOT - E Razvan Flrea a adus Rmâniei prima medalie la Eurpene. Rmânia a asteptat sase zile pâna când unul dintre sprtivii ei a reusit sa urce pe pdium la Eurpenele de la Budapesta. el care a spart gheata a fst Razvan Flrea, cnstantea- nul cucerind medalia de brnz în prba lui favrita, 200 de metri spate, aceeasi care i-a adus medalie limpica - din acelasi metal - si la Olimpiada de la Atena. Razvan a prnit în frta cursa finala si a întrs primul atât la 50 de metri, cât si la jumatatea distantei. Finalul a fst dramatic. Intrecut de rusul Viaceanin si de ungurul seh, Flrea a trebuit sa lupte din greu pentru pzitia a treia. A tinut ritmul pe ultimii 20 de metri si, cu 1:57,83, i-a suflat medalia aus- triacului Markus Rgan. Aurul i-a revenit lui Viaceanin (1:55,44 - nu recrd eurpean). Reusita lui Razvan a ramas singulara, desi si-a încercat sansa si campiana limpica de la Atena, amelia Ptec, în prba de 200 de metri liber. Sprtiva clubului Steaua a avut un start slab si nu a izbutit decât cla- sare pe lcul 6 (1:59,40), într- cursa câstigata de Otylia Jedrezejczak (Pl) (1:57,25). 9 medalii a cucerit Rmânia la ultima editie a Eurpenelr, Madrid 2004: una de aur, trei de argint si cinci de brnz. UPE EUROPENE Ieri s-a desfasurat meciul tur dintre Standard Liege si Steaua in cadrul turului trei preliminar din Liga ampinilr. Returul se va desfasura pe stadinul Natinal in data de 23August Ji se jaca si meciurile din cadrul turului di preliminar al upei UEFA in care vr evlua si echipele rmanesti Dinam si Rapid Bucuresti. Returul se va disputa pe 24August Meciul Dinam Bucuresti - Beitar Ierusalim se va disputa pe stadinul din Stefan cel Mare si va incepe la ra 21:00 pe TVR 1. Meciul SK Sarajev - Rapid Bucuresti se va desfasura in deplasare la Sarajev si va incepe la ra 21:00 pe PrTV. Matematic, 72% din campinat s-a dus. ursele ramase nu sunt multe dar nici putine pentru cele dua echipe si cei di pilti angrenati in lupta pentru Titluri. Renault pierd puncte de patru curse incace si inca cinci curse pe acelasi ca- lapd sunt cam multe. Francezii trebuie sa se claseze inaintea echipei din Maranell. Ferrari par in cntinuare a fi cea mai perfrmanta masina pe uscat si diferentele in clasamentele la Pilti si la nstructri le vr da speranta ca vr deveni din ni ampini. Rubrica de sprt realizată de Adrian Ppa