HNT_vol_Vorbire_v_7_hhh.PDF

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "HNT_vol_Vorbire_v_7_hhh.PDF"

Transcriere

1 Utilizarea tehicilor uatate (fuzzy) si de diamica eliiara petru siteza adaptiva a vorbirii Horia-Nicolai L. Teodorescu cademia Româa, Sectia Stiita si Tehologia Iformatiei, Calea Victoriei 25, Bucuresti hteodor@etc.tuiasi.ro. Itroducere Î timp ce masia realizeaza tipic trasmisie de date, omul comuica. Difereta costa î participarea itelectuala si afectiva a persoaei la actul comuicarii, participare reflectata atât la ivelul limbajelor everbale (gestica, mimica etc.), cât si la ivelul vocal. ceasta participare afectiva da varietate, coloratura si sesuri suplimetare, u eaparat pe pla sematic, semalului vocal. Siteza vocii, î prezet, este limitata de lipsa afectului, varietatii si sesurilor suprapuse î plauri multiple. Vocea masiii ramâe astfel catoata îtr-o regiue moarta a comuicarii, este mootoa si obositoare pe terme lug. Î aceasta lucrare, reluâd uele idei di [-2], precum si î cotextul uor dezvoltari recete [3-27], î special legate de e-voice si VXML, prezetam si dezvoltam uele cocepte si tehici care ar putea permite masiii atigerea dezideratelor mai sus metioate. Realizarea uor masii capabile sa mimeze calitatile vocii umae si sa dialogheze cu oameii, sau macar sa comuice îtr-o maiera similara î care omul o face, este u deziderat î umeroase domeii, de la dialogul om-calculator, la sistemele auto si la sistemele de îvatare asistata de calculator [3-5]. Rezolvarea acestei probleme are implicatii semificative petru acceptarea sitezei vocii îtr-o varietate de aplicatii, de la robotica la realitate virtuala, la idustria de jocuri electroice si la protezare. Prozodia, adica structura acustica ce se extide pe mai multe segmete de semal vocal, chiar peste mai multe cuvite sau propozitii, implica ritm, accet, itoatie, timbru, afect si alte caracteristici ale vocii îca isuficiet îtelese sau vag defiite î literatura. Iformatia paraligvistica ce este cotiuta de prozodie u este icaieri regasita la ivelul spus pri cuvite, dar asa cum am subliiat î [2] aceasta iformatie poate fi chiar mai importata petru ascultator decât iformatia ligvistica propriu-zisa. Icapacitatea sistemelor actuale de siteza vocala de a reda prozodia aturala este evidetiata chiar de marii producatori de aplicatii [25] si este bie cuoscuta î mediul cercetatorilor î domeiul sitezei vorbirii: Oe of the most difficult problems i speech to date is prosodic modelig [25]. 2. Solutii petru siteza adaptiva si varietala Cele doua calitati ale vocii aturale, adaptivitatea î ses larg si variabilitatea se pot realiza, cu costuri u eaparat mari, la ivelul sitetizoarelor actuale, cu adaptari miimale (sau deloc) la ivel hardware si cu îmbuatatiri ale programelor de cotrol. Siteza adaptiva se refera la adaptarea la: Coditiile soore ambietale [, 4]; Cotextul sematic-afectiv al cuvitelor si frazelor sitetizate [2, 3]. Iterlocutorul sistemului de siteza automata, atuci câd acesta este recuoscut [2]. Siteza varietala se refera la modificarile iter-proutie, la repetarea uor fraze, chiar si î cazul î care coditiile ambietale si cotextul (si iterlocutorul) ramâ eschimbate. ceasta

2 variabilitate elimia mootoia si persoalizeaza vocea (aturala sau sitetizata), î masura î care variabilitatea se face dupa reguli adesea proprii idividului (cum este cazul î realitate) si u doar aleatoare. Variabilitatea itriseca a vorbirii deriva di mecaismele fizice de producere a semalului vocal (curgere turbuleta a aerului pri orgaul foator), precum si di mecaismele eurologice de cotrol al producerii semalului vocal (cotrolul euroal este cuoscut ca avâd o diamica cu o importata compoeta eliiara). ceste caracteristici au fost documetate de mai multe grupuri de cercetare, iclusiv de oi si colaboratorii [5-9]. daptabilitatea si variabilitatea î sesurile de mai sus vor fi prezetate sumar î sectiuile urmatoare, sitetizâd lucrarile citate si uele cercetari mai oi, epublicate îca. 3. daptabilitate la mediu Ua ditre cele mai elemetare adaptari ale semalului vocal geerat de om este cea de adaptare la coditiile de mediu. daptarea la u mediu real, cu fod de zgomot, se realizeaza pe patru cai pricipale: pri modificarea amplitudiii semalului (mai mare î mediul de zgomot ridicat), pri modificarea spectrului (creste cotributia frecvetelor îalte), pri modificarea ritmului (scaderea ritmului, cresterea duratei vocalelor), si pri cresterea duratei ditre cuvite, care devi separate, segmetate î timp. daptarile realizate istictiv de u vorbitor uma se opereaza deci la u ivel relativ elemetar, cu modificari de prozodie miimale. Realizarea acestei adaptari este esetiala î multe aplicatii de siteza a vocii, icluzâd siteza vocala petru aplicatii î medii idustriale si î mijloace de trasport, sau siteza vocala petru proteze larigiee. Este remarcabil ca aceasta adaptare se poate realiza, la pretetii reduse, cu foarte puti hard suplimetar si/sau cu u soft miimal, aducâd îsa o îmbuatatire esetiala î utilizare. Î privita hardului, este ecesar uul sau mai multe caale de culegere a semalului de zgomot (semal soor ambietal). Procesarea semalului de zgomot, î vederea realizarii cotrolului sistemului de siteza automata, presupue determiarea puterii zgomotului ambietal îtr-o fereastra temporala si determiarea compoetei spectrale a semalului ambietal. Primul parametru de caracterizare a zgomotului se obtie ca medie aritmetica a patratului semalului s, îtr-o fereastra data, de largime de W esatioae si caracterizata de mometul actual de timp, : P t W 2 s k k () Caracterizarea spectrala se poate realiza sumar pri raportul HL ditre puterea la frecvete îalte (frecvetele îalte corespuzâd î mare bezii de frecveta ce iclude formatii r. 2, 3, 4 si 5 di spectrul vocal) si puterea la frecvetele joase (pâa la aproximativ al doilea format, deci pâa la frecveta de cca. 4 5 Hz, tiâd cot si de vorbitorii femiii): 5 2 d S 2 HL S d (2) 5 Deoarece parametrii respectivi sut relatioati cu impactul pe care îl au asupra iteligibilitatii vorbirii, deci sut dati de calitati subiective, este atural sa abordam o defiire probabilista sau fuzzy a lor. Data fiid simplitatea cotrolului uatat (fuzzy), vom prefera a doua variata. U exemplu de Desi u este larg acceptat si are o traducere mai dificila î alte limbi, vom utiliza aici termeul uatat, propus de Grigore C. Moisil, î locul eglezescului fuzzy. 2

3 defiire 2 a fuctiilor de aparteeta respective este prezetat î Figura. Este de presupus ca aceasta defiire sa costituie doar u puct de plecare, îmbuatatirea calitatii sitezei realizâdu-se si pri modificarea fuctiilor de aparteeta. (p) putere mica putere medie putere mare (q) mic mediu mare 4 db 55 db 7 db ivel p [db].5.5 q raport H/L (a) (b) Figura. Fuctiile de aparteeta ale premiselor regulilor folosite petru determiarea modificarilor parametrilor de cotrol ai sitetizorului Dupa cum s-a precizat deja, ca rezultat al aprecierii coditiilor de mediu, se cotroleaza patru parametri ai semalului sitetizat: cresterea amplitudiii (parametru otat I) cresterea cotiutului î frecvete îalte (HFCI) cresterea duratei vocalelor (VLI) cresterea duratei ditre cuvite (accetuarea segmetarii pe cuvite a frazei), otat IDBBW. Cotrolul se realizeaza pe baza de reguli si poate fi rezumat î Tabelele -4 de mai jos. Tabelul. Cresterea amplitudiii (I mplitude Icrease) HL/P mic mediu mare mic,,,4 mediu,,3,5 mare,4,5,6 Tabelul 2. Cresterea cotiutului de frecvete îalte (HFCI High Frequecy Cotet Icrease F3 icrease) HL/P mic mediu mare mic,,,4 mediu,,3,5 mare,4,5,6 Tabelul 3. Cresterea duratei vocalelor (Vowel Legth Icrease VLH) HL/P mic mediu Mare mic,,,4 mediu,,3,5 mare,4,5,6 2 Petru a u îcarca prezetarea, ecuatiile fuctiilor respective sut date î exa. 3

4 Tabelul 4. Cresterea duratei ditre cuvite (Icrease of the Duratio of the Break Betwee Words DBBW) HL/P Mic mediu mare mic,,,.4 mediu,,3,5 mare,4,5,6 Tabelele sut iterpretate î sesul uzual petru sistemele uatate. Preferam sistemele de tip Sugeo de ordi (vezi exa ), deoarece furizeaza ca rezultat, direct, valori umerice, care vor fi iterpretate ca si coeficieti de multiplicare ai valorilor omiale ale sitezei. De exemplu, prima liie si prima coloaa di Tabelul spu ca: DC TUNCI Puterea (zgomotului) este medie si parametrul LH este mediu mplitudiea creste cu.3 ori. Toate regulile di Tabelul si toate celelalte tabele se iterpreteaza îtr-u mod similar. Rezultatul fial se obtie pri agregarea rezultatelor partiale, date de regulile respective. De exemplu, daca valoarea itesitatii soore este de 45 db, iar raportul HL este de,7, pri aplicarea fuzzificarii 3 se obtie gradul de adevar al premisei (combiate) di regula respectiva, pri mi P LH putere mica, LH mic P iar LH, 7 ude 45 putere mica, 67, LH, 6 P LH. Folosid expresiile fuctiilor (v. exa ), se obti valorile mic, deci valoarea miima este,6 si reprezita gradul de îcredere î faptul ca amplitudiea creste de, ori. ceasta este valoarea de adevar petru sigletoul (de la iesirea sistemului) ce corespude regulii respective,,. Î total, sut 9 reguli per tabel, deci exista 9 valori de sigletoi. Îtr-adevar, î acelasi timp, valorile de itrare corespud fuctiilor de aparteeta mediu petru putere si LH, deci regulii: DC Puterea (zgomotului) este mica si parametrul LH este mic TUNCI mplitudiea creste cu. ori. cu gradul de îcredere î rezultat: mi precum si regulilor: P LH putere medie, LH medie respectiv: DC TUNCI Puterea (zgomotului) este mica si parametrul LH este mediu mplitudiea creste cu, ori. 3 Termeul echivalet româesc ar fi uatare 4

5 DC TUNCI cu gradele de îcredere Puterea (zgomotului) este medie si parametrul LH este mic mplitudiea creste cu, ori. mi si respectiv mi P LH putere mica, LH medie P LH putere medie, LH mic Celelalte cici reguli di Tabelul au gradele de îcredere î rezultat ule, deoarece valorile fuctiilor de aparteeta mare ale premiselor ( puterea este mare si LH este mare ) sut ule, petru valorile date, P 57 si LH, 7. Pri agregare (defuzzificare), cosiderata aici coform formulei uzuale: 9 k k x k y 9 (3) k x k se obtie valoarea de iesire (amplitudiea, cresterea cotiutului de frecvete îalte, cresterea lugimii vocalelor, respectiv cresterea duratei pauzei ditre cuvite). Î relatia de mai sus, reprezita abscisele sigletoilor de iesire di sistemele tip Sugeo respective, k X reprezita gradele de îcredere î cocluzia regulilor respective, iar y reprezita valoarea agregata (defuzzificata) de iesire a sistemului Sugeo. Sumarea se face petru toti sigletoii de iesire (otati de la la 9). Idicele arata ca e referim la parametrul cotrolat amplitudie, cotrolul fiid desigur diferetiat petru cei patru parametri discutati. Valorile astfel obtiute sut folosite, cum s-a precizat, ca factori de multiplicare ai parametrilor omiali 4. De exemplu, daca amplitudiea omiala este, atuci, pri aplicarea cotrolului, amplitudiea efectiva a semalului va fi: X k 9 k 9 k k k k x x (4) Sistemul de cotrol este istataeu, î sesul ca u tie cot decât de valorile recete (di fereastra prezeta, de largime W) ale zgomotului, u si de valorile aterioare. Cotrolul de 4 Nomiali, î sesul ca sut valorile stadard petru sistemul de siteza automata respectiv si petru suetul respectiv produs î coditiile cotextuale date. 5

6 amplitudie si frecveta se poate exercita î afara sitetizorului propriu-zis, asupra uui amplificator si a uui filtru plasate la iesirea sitetizorului. ceste doua cotroale se pot prevedea de altfel si î alte aplicatii, precum sisteme de soorizare mari (evetual distribuite, ca î cazul soorizarii uor spatii mari, ge piete sau stadioae), sau a uor sisteme de soorizare locale (de exemplu, sisteme de iterfoie). Cotrolul pauzelor ditre cuvite si u cotrol fi al spectrului vocalelor ecesita comada directa a sitetizorului. Sitetizor Filtru FTJ Cotrol fuzzy Figura 2. Schema bloc a uui sistem audio adaptiv la zgomotul ambietal I cazul î care se utilizeaza doar primele doua tipuri de adaptare, î amplitudie si spectral, adaptarea se poate realiza si cu mijloace hardware extere sitetizorului, putâd, de altfel, fi utilizata î orice aplicatie audio (de soorizare etc.). Schema uui asemeea sistem de adaptare este cea prezetata î Figura 2, o variata fiid iitial propusa î [4]. 4. daptare si variabilitate cotextual-iterpretativa Iterlocutorul uma raspude cu afect, dupa cum cosidera aormala, epotrivita, sau oricum î alt fel departe de asteptari îtrebarea sau afirmatia facuta de parteerul la dialog. De asemeea, raspusul este diferit atuci câd vorbitorul uma este esigur de raspus, are u iteres special î raspus sau î topica discutiei, sau, di cotra, este deziteresat. I plus, situarea iterlocutorului fata de parteerul sau parteerii de dialog, î cotext social sau afectiv, toalizeaza discursul verbal si îi imprima specificitate relativa. Toate aceste caracterisitici participative, precum si altele asemeea, dau comportametul verbal al omului, sut traduse î mare masura la ivelul semalului vocal pri prozodie, dar î prezet u se regasesc la ivelul masiii. Privitor la elemetele de baza privid prozodia, vezi [26]. Petru a implemeta u comportamet verbal, masia trebuie sa dispua de o baza de cuostite miimala pri care sa geereze acest comportamet. De exemplu, este ecesar sa se iterpreteze departe de ormal îtr-o asertiue sau îtrebare a iterlocutorului uma. Deci, vom presupue ca exista o baza de cuostite care permite o asemeea iterpretare. Costructia acestei baze de cuostite depide de domeiul î care se poarta dialogul. Î aceste coditii, accetul va fi mai puteric pe aumite parti ale frazei, sau raspusul va depide de asertiue sau îtrebare. Modul de raspus va fi dirijat de asemeea de o baza de cuostite, care iclude regulile ecesare modificarii sitezei (vezi Figura 3). Baza de cuostite - iterpretor Baza de cuostite - cotroler Sitetizor Figura 3. Schema de pricipiu a cotrolului cotextual-iterpretativ 6

7 Baza de cuostite-cotroler poate de asemeea fi implemetata cu reguli Daca tuci, de exemplu, de forma: DC oferta / raspusul iterlocutorului este easteptat (egasit î baza de cuostite baza de asteptare/ baza de cazuri), ori DC cuostite), TUNCI afectul sitezei este mirare / eîcredere/ / etc. oferta / raspusul iterlocutorului este easteptat egativ (coform bazei de TUNCI afectul sitezei este mirare si/sau furie. Folosid rezultatele regulilor de acest fel, se pot seta parametrii ierarhic iferiori, de toalitate, ai vocii sitetizate, pe baza acestora geerâdu-se parametrii efectivi de cotrol ai sitezei (amplitudie, frecvete formati etc.). Desi acest ge de cotrol poate parea complicat, sut situatii destul de geerale î care el se poate implemeta cu u efort relativ redus. De exemplu, atuci câd se determia (pritr-o masuratoare relativ simpla, de frecveta medie î spectrul vocal, sau de fudametala) ca iterlocutorul este u copil sau o persoaa de ge femii, se poate selecta ua sau ambele ditre alterativele: sistemul de siteza automata se seteaza pe o voce de acelasi tip (copil/femii) sistemul de siteza automata se seteaza pe voce calda si vorbire clara. Utilitatea si modalitatea de realizare a primei setari u ecesita explicatii. doua setare (care poate fi simultaa cu prima) se justifica î cazul iterlocutorului copil pri ecesitatea de a îi crea u mediu afectiv propice si liistit de dialog (voce calda ) si pri ecesitatea uei comuicari cât mai iformative, usor de urmarit. Petru a obtie o voce calda, se pot folosi trasee melodice cu variatii lete precum si frecvete mai joase ale formatilor si largimi mai mari (î zoa spre frecvete joase) a spectrelor formatilor. Claritatea vocii se poate traduce pri segmetarea mai proutata pe cuvite, precum si vocale mai lugi (cu sau fara accetuari ale spectrelor formatilor). Utilizarea uor asemeea adaptari ce ramâ î mare masura sa fie cocepute î detaliu, implemetate si testate este eîdoielic mare la siteza petru procese educative [5, 26], î aplicatii medicale (raspus sitetic destiat pacietilor), precum si î umeroase aplicatii geerale (de exemplu, sitetizoare utilizate î muzee, petru prezetarea expoatelor). lte modalitati de persoalizare afectiva sut colorarea frecvetiala si î amplitudie a aumitor parti di fraza sau î cadrul uui cuvât, aceste modificari locale fiid larg documetate î literatura, de ex. [6-8] si fiid relativ usor de implemetat. 5. Variabilitate pri metoda modularii de catre u sistem diamic eliiar Variabilitatea semalului vocal uma este bie cuoscuta [5-9], [9-26]. Variabilitatea de tip atural a semalului vocal sitetizat se poate obtie pri modularea diverselor cotroale (al amplitudiii, lugimii vocalelor, accetului, pitch-ului etc.) sau semale let variable, geerate de sisteme care prezita diamica eliiara (haos). Parametrii sistemului haotic respectiv pot modela u aume subiect; cosideram aici ca acesti parametri reprezita idividul vorbitor si persoalitatea lui. ceasta metoda, propusa de oi iitial î 992 ([28] s.a.), dar epublicata î forma extisa, credem ca reprezita o metoda promitatoare de persoalizare a vocii. Cosideram u sistem diamic eliiar, depedet de parametri; semalul î timp geerat de acesta este de forma x t x t,,...,, 2 q, ude h reprezita parametrii sistemului haotic si permit modelarea specificitatii vorbitorului. Semalul x poate fi folosit î modularea amplitudiii, 7

8 frecvetei fudametale, sau spectrului semalului vocal sitetizat. De exemplu, spectrul poate fi modificat folosid o lege de variatie a frecvetei cetrale a formatilor de forma: f f t t x t (5) j j j ude f j t este frecveta formatului umarul j la mometul t, t x j t, iar t f j este frecveta omiala a formatului respectiv. x j este semalul haotic respectiv U exemplu simplu de sistem haotic ce poate fi folosit î acest scop este dat de ecuatiile: 3 r 3 u u r u 2 u (6),..., ude setul de coeficieti 6, R se alege î domeiul de valori ce corespude uui 5 comportamet haotic al sistemului (vezi exa 2). Setul de coeficieti, se poate seta,..., specific petru fiecare sistem de siteza automata, persoalizâd sistemul. Valorile de iesire ale geeratorului se scaleaza corespuzator si se folosesc la modularea uuia ditre parametrii de siteza. Petru exemplul di sectiuea 3, amplitudiea semalului soor devie, pri utilizarea modulatiei haotice: 5 9 k k x k r (7) 9 k x k ude este u coeficiet de scalare a seriei de timp r. Coeficietul se alege astfel îcât cotributia termeului r sa fie de ordiul procetelor ( r, ). Desigur, scara de timp a procesului de geerare de esatioae de semal vocal difera de scara de timp a proceselor haotice folosite î modulatie, ceasul celui de al doilea proces fiid mult mai let (de ordiul /) decât al primului proces. Petru evitarea trazitiilor bruste ale parametrului cotrolat, valorile geerate pot fi iterpolate si se poate realiza o variatie leta ître doua valori succesive. Cosiderâd ca u esatio al seriei haotice r este geerat la fiecare Q esatioae de semal vocal, seria r se poate îlocui cu seria (mai fia, dupa ceasul de geerare a esatioaelor semalului vocal): r r rk r k, k,,..., Q (8) Q Î scopul modularii haotice a mai multor parametri de siteza (amplitudie, frecveta cetrala a formatilor, largimea formatilor, elemete prozodice etc.), sut ecesare mai multe geeratoare haotice, câte uul petru fiecare parametru cotrolat. lterativ, se poate folosi u sistem uatat (fuzzy) haotic, aceste sisteme geerâd simulta u umar mare de iesiri ecorelate sau slab corelate [28]. 8

9 6. Cocluzii si discutii daptabilitatea si variabilitatea sistemelor de siteza a vocii si ale celor audio, î geeral, se pot asigura pri modificari relativ simple hard si soft ale sistemelor actuale. daptabilitate se poate maifesta atât î raport cu mediul soor, cât si î raport cu cotextul sau cu iterlocutorul. Ideea de adaptabilitate si metodele respective au fost itroduse de oi î urma cu peste 2 de ai si dezvoltate cotiuu î lucrarile citate, atât petru aplicatii de uz geeral, cât si petru aplicatii medicale. O aplicatie de iteres medical-educatioal este utilizarea uor sisteme de îvatare a uei limbi petru copii de vârste mici ( lua 3 ai) care sufera de deficiete de auz. Utilizarea uor sitetizoare cu spectru si amplitudie cotrolate, astfel îcât sa fie optim adaptate auzului (curbei de sesibilitate audiometrica) a fiecarui copil î parte ar ajuta asemeea copii sa îvete limba la aceasta vârsta. Este, îtr-adevar, demostrat ca îvatarea primelor elemete ale uei limbi la aceste vârste asigura o sasa mult mai mare de îvatare a limbii ulterior si de iserare sociala [24]. Lucrarea prezeta se situeaza îtr-u cotext mai larg, î cadrul cercetarilor realizate de diverse colective care cauta solutii petru a face vocea sitetica purtatoare de iformatie emotioala. stfel, î [3] se descrie o metoda de siteza a vocii emotioale, capabila sa trasmita trei emotii (suparare-furie, bucurie, tristete) folosid elemete de prozodie si segmete de tip vocala-cosoaavocala (specifice limbii japoeze). Î [32], starea ( mood ) si persoalitatea sut vazute ca elemete esetiale aparâd î subsidiar î voce si ecesar a fi itroduse si î vocea sitetizata. lti autori [33] vorbesc de ivelul de placere al auditiei (pleasatess) dicolo de iteligibilitate si vad aturaletea vocii sitetizate pri aceasta prisma, a utilizarii la ivel semificativ, a prozodiei ( we eed to kow more about how prosody could be utilized i huma-computer iteractio. We believe that we could borrow a lot from professioal huma speakers. Furthermore, speech applicatios should be built i a way that makes it possible to use prosodic features efficietly. ). Credem ca, î viitor, o metoda comoda de a geera automat prozodia, petru o voce artificiala data si petru o aumita stare, ar putea fi costituita de o procedura iversa celei descrise î [34]. Icheiem cu u citat di [35]: i spite of the log history of speech sythesis, o oe speech sythesis system available today is able to produce speech that could be characterized as atural or completely pleasat. I order to improve the speech quality of curret text-to-speech (TTS) systems i terms of aturaless, three areas must be addressed 5 : ) improved liguistic aalyses, 2) improved prosody modelig, ad 3) improved speech sythesis models. Multumiri. ceasta lucrare a fost realizata cu sprijiul material al cademiei Româe Istitutul de Iformatica Teoretica Iasi precum si cu sprijiul material partial al Societatii Tehici si Tehologii s.r.l. Iasi. utorul multumeste colegilor Dragos Burileau, Bogda Brazila si Oaa Gema petru sugestii si corectii la o forma prelimiara a lucrarii. Referite bibliografice []. Teodorescu H.N., Chelaru M., Sofro E., dascalitei.: daptive speech sythesis. I vol. Digitale Sprachverarbeitug - Prizipie ud weduge. VDE Verlag, Berli (W), pp , 988 [2]. Teodorescu H.N.: Iterrelatioship, Commuicatio, Semiotics, ad rtificial Cosciousess. I: Kitamura, T. (Ed.): What Should be Computed to Uderstad ad Model Brai Fuctios FLSI Book Series, vol. 3, World Scietific, 2 [3]. Teodorescu H.N.: Computer semiotics: uderstadig meaigs ad parallel laguages (Refereed ivited paper), Proc. It. Cof. IIZUK 98, Japa, 998 [4]. Teodorescu H.N.: Makig speech sythesisers oise-adaptabile. Electroic Egieerig (UK), July 987, p. 23 [5]. Rodriguez, W., Teodorescu H.N., Grigoras Fl., Kadel., Buke H.: Fuzzy iformatio space approach to speech sigal oliear aalysis. J. of Itelliget Systems (Wiley), Dec. 999 [6]. Grigoras Fl., Teodorescu H.N., popei V.: Noliear alysis ad Sythesis of Speech. Studies i Iformatics ad Cotrol, vol. 7, o., March 998, pp ici, autorul citat face referire la L. R. Rabier, pplicatios of Voice Processig to Telecommuicatios, Proc. IEEE, vol. 82, pp , February

10 [7]. Teodorescu H.N., Grigoras Fl., popei V.: Noliear processes i speech productio. It. J. Chaos Theory ad pplicatios, vol. 2, o. 2 (997), pp [8]. Teodorescu H.N., Grigoras Fl.: Noliear Techiques i Speech Sigal alysis. Proc. Iteratioal Coferece o Itelliget Techologies i Huma-Related Scieces, ITHURS'96. July 5-7, Leo, Spai. Vol. 2, pp , 996 [9]. Grigoras Fl., Teodorescu H.N., popei V.: alysis of oliear ad ostatioary processes i speech productio, IEEE 997 Workshop o pplicatios of Processig to udio ad coustics. Mohok Moutai House New Paltz, New York, October 9-22, 997 (IEEE Catalog # 97 TH 8278) []. Burlui V., Teodorescu H.N., Morarasu C.S.: La foctio phoatoire chez l'edete total. alyse e frequece. Les Cahiers de Prothese (Frace), No. 88, Decembre 994, pp []. Teodorescu H.N. et al.: Fuzzy models i speech aalysis ad medical applicatio, i Book of Summaries It. Cof Modellig ad Simulatio, Istabul, Turkey, July 988, vol., p. 62 (Summary) [2]. Teodorescu H.N., L. Buchholtzer, Chelaru M., Teodorescu L.: larygeal prosthesis based o perilarygea reflexes, Proc. 9th It. EMBS Cof. IEEE, Bosto. Vol. 4, IEEE, pp , 987 [3]. oymous utomotive Idustry OEM/Supplier: Talkig to computers vs. talkig to humas 7/2/2. [4]. e-marie Derouault, The Future of Speech Recogitio. Evolvig speech recogitio techology is drivig trasparet computig, makig it easier for people to iteract with computers. [5]. House D., Bell L., Gustafso K. & Johasso L. Child-directed speech sythesis: evaluatio of prosodic variatio for a educatioal computer program. Proc of Eurospeech 99, pp , 999 [6]. Helder M., Stragert E. & Deschamps T.: Focus detectio usig overall itesity ad high frequecy emphasis. I: dersso R, beli Å, llwood J & Lidblad P, eds. Proc of Foetik 99; pp , 999. [7]. Helder M., Stragert E. & Deschamps T.: focus detector usig overall itesity ad high frequecy emphasis. Proc of ICPhS-99, pp , 999. [8]. Helder M.: O the o-liear legtheig of focally acceted Swedish words. I: W. va Dommele & T Fretheim, eds. Nordic Prosody: Proc of the VIIIth Coferece, Trodheim 2. Frakfurt am Mai: Peter Lag. 2 [9]. Karlsso I., Baziger T., Dakovicová J., Johstoe T., Lidberg J., Meli H., Nola F. & Scherer K.: Withi-speaker variability due to speakig maers. Maell RH & Robert-Ribes J, eds. Proc of ICSLP98, [2]. Karlsso I.: Withi-speaker variability i the VeriVox database. I: dersso R, beli Å, llwood J & Lidblad P, eds. Proc. of Foetik 99, pp , 999. [2]. Karlsso I, Baziger T, Dakovicova J, Johstoe T, Lidberg J, Meli H, Nola F, Scherer K (998), Withi speaker variatio due to iduced stress, Proc Foetik-98, fo/publicatios/foetik98/ [22]. Gustafso-Capkova S & Megyesi B.: Comparative Study of Pauses i Dialogues ad Read Speech. Proc of Eurospeech 2, pp , 2 [23]. Beskow J.: tool for teachig ad developmet of parametric speech sythesis. I: Braderud P & Traumüller H (eds). Proc of Foetik -98, pp , 998 [24]. Rachel I. Mayberry, Elizabeth Lock, Hea Kazmi: Liguistic ability ad early laguage exposure. NTURE, Vol. 47, 2 May 22, p. 38, 22 [25]. Mircrosoft Co.: Platform SDK: get. Characters. [26]. Mauricio Lumbreras, Gustavo Rossi: Metaphor for the Visually Impaired: Browsig Iformatio i a 3D uditory Eviromet. CHI 95 Proc., [27]. Christophe d'lessadro & Jea-Sylvai Liéard: 5.2 Sythetic Speech Geeratio. I: Survey of the State of the rt i Huma Laguage Techology. [28]. Teodorescu H.N.: Chaos i fuzzy systems ad sigals. Vol. Proceedigs of the 2d It. Cof. o Fuzzy Logic ad Neural Networks. Vol.., pp. 2-5 (Joo Pritig Co., 992, Iizuka, Japa) [29]. Teodorescu H.N., Kadel., Jai L. C. (Eds.), Fuzzy ad Neuro-Fuzzy Systems i Medicie (Iteratioal Series o Computatioal Itelligece). CRC Press, Boca Rato, US, 998. [3]. Teodorescu H.N., Mlyek D., Kadel. (Eds.): Itelliget Systems ad Iterfaces (The Kluwer Iteratioal Series I Itelliget Systems). Kluwer Publ., Bosto, 2.

11 [3]. Yasuhisa Niimi, Masaori Kasamatu, Takuya Nishimoto ad Masahiro raki: Sythesis of Emotioal Speech Usig Prosodically Balaced VCV Segmets. [32]. Nick Campbell: WHERE IS THE INFORMTION IN SPEECH (ad to what extet ca it be modelled i sythesis) [33]. Hakulie J., Turue, M.: Prosodic Features for Speech User Iterfaces. [34]. sgar Rischeid: Voice Coversio Based O Topological Feature Maps ad Time-Variat Filterig. [35]. Syrdal., Styliaou Y., Garriso L.+, Cokie. Schroeter J.: Td-Psola Vs. Harmoic Plus Noise model i Diphoe Based Speech Sythesis. exa : Sisteme uatate de tip Sugeo, de ordi. Fuctii de aparteeta Reamitim ca o multime (clasica) de o fuctie caracteristica, de forma: : X, x daca x daca x X, ude X oteaza uiversul de discurs, este defiita Pri geeralizarea coceptelor de multime si de fuctie caracteristica, se defiesc multimile uatate (fuzzy) si fuctiile de aparteeta corespuzatoare astfel: o multime uatata, otata ~, peste uiversul de discurs X, este caracterizata uic de o fuctie de aparteeta: : [, ] X I particular, fuctia de aparteeta poate fi de forma: x petru petru x a x a X caz î care se umeste sigleto. U sistem de tip Sugeo, de ordi, este descris de reguli de forma: DC itrarea (premisa) # SI premisa # 2 SI Si premisa # TUNCI cocluzia ude premisele sut de forma: x i este ~ ij, iar ~ ~ ij sut valoari uatate (fuzzy), de exemplu i = ~ mare, i2 = mediu, atributelor ligvistice mare, mic etc. fiidu-le atasate câte o fuctie de aparteeta. Specific sistemelor Sugeo este faptul ca î cocluzie apar valori umerice si u valori uatate, cocluzia fiid deci de forma y =,3 (sigleto). Defiitiile fuctiilor de aparteeta petru itesitatea soora di Figura.a sut: Putere mica p p 4 5 petru petru petru p 4 p 55 db p 4 db 55 db

12 Putere medie p p 4 5 p 55 5 petru petru petru petru p 4 p 55 db 55 p 7 db p 4 db 7 db Putere mare p p 55 5 petru petru petru p 55 p 7 db p 55 db 7 db Defiitiile fuctiilor de aparteeta petru raportul HL (Figura b) sut: HL mica HL medie q q q.5.5 q.5.5 q..5 petru q.5 petru.5 q. petru p. petru q.5 petru.5 q. petru. q.5 petru p.5 HL mare q q..5 petru petru petru q.. q q.5.5 Petru detalii asupra maipularii fuctiilor de aparteeta si a regulilor î sistemele uatate, a se vedea orice maual î domeiul sistemelor fuzzy, sau volume precum [29, 3] î care se pot gasi si aplicatii specifice legate de îtelegerea vorbirii, sau alte aplicatii medicale. exa 2: Procesul haotic Procesul reprezetat de ecuatiile (7) are o diamica haotica doar petru aumite subitervale relativ îguste di 6 R. Î restul spatiului, comportametul este asimptotic istabil (peste tot petru 3 valori ale coeficietilor lui r mai mari ca, î modul, daca si coeficietul lui u este mai mare ca î 6 modul); comportametul este stabil sau periodic petru alte zoe, relativ reduse di R. Diagrama de bifurcatie a procesului, asa cum apare î Figura, este obtiuta petru: valorile coeficietilor [Q]={., -.7, -.8,.}; coeff_4 =.; coeff_5= -.5; coditie iitiala r[]=.3; umar total de pucte î diagrama de bufurcatie: 5 (puctele de la 5 la ); regimul trazitoriu elimiat: primele 5 pucte; precizia tuturor coeficietilor si variabilelor: double. 2

13 Figura 2-. Diagrama de bifurcatie a procesului Legile folosite (coform codului, scris î limbajul C) sut: u[]= (coeff_4)*r[]+coeff_5 -.5*(float)k; x=u[]; r[+]=poly(x, Q, coeff); (Q este umarul de valori î vectorul coeficietilor, Q=4) Figura 2-2 Semalul î domeiul amplitudie-timp di Figura 2 a fost obtiut petru ecuatiile (cod C): u[]= coeff_4*r[]+coeff_5-.5*2.; x=u[]; r[+]=poly(x, Q, coeff); Semalul obtiut petru valoarea u[]= coeff_4*r[]+coeff_5-.5*2. (restul programului fiid idetic ca petru cazul aterior) este ilustrat î Figura 3. Figura 2-3 iar semalul obtiut cu u[]= coeff_4*r[]+coeff_5-.5*2.7, precum si la o scara dubla de timp, este ilustrat î Figura 4: Figura 2-4 Regiuile spatiului parametrilor î care sistemul este stabil, dupa cum s-a spus deja, sut relativ îguste. Petru parametrii coeff_-coeff_4 fixati si coeficietul coeff_5 variabil ître 25.5 si (6 de pasi, cu pas,5), doar zoa îgusta di Figura 2-5 este stabila, oscilata sau 3

14 haotica, î rest sistemul fiid asimptotic istabil. Petru usurita urmaririi scarii, liia di partea de jos a figurii reprezita itervalul metioat, [ 25.5, ]), î care s-a testat sistemul. Figura 2-5 Î figura, se poate remarca diagrama de bifurcatie a sistemului, cu zoele de stabilitate, oscilatie si haos. Petru restul itervalului, pri program, calculele sut abadoate, deoarece valorile de iesire ale sistemului depasesc, î valoare absoluta,. 4

STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe

STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC Un articol stiintific incepe cu titlul articolului, dupa care se scriu numele autorilor, in ordinea contributiei. Pe STRUCTURA UNUI ARTICOL STIINTIFIC U articol stiitific icepe cu titlul articolului, dupa care se scriu umele autorilor, i ordiea cotributiei. Petru fiecare autor trebuie metioata afilierea, adica istitutia

Mai mult

Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc

Microsoft Word - _Curs II_2_Mar17_2016out.doc CURS II Mar. 016 Prof. I. Lupea, Programare II, UTCluj 1. Operatorul SELECT -> aduare selectivă, umai elemete pozitive ditr-u şir. Tipuri de date şi culori asociate î diagramă.. For loop î For loop (imbricat).1.

Mai mult

Limite de funcţii reale

Limite de funcţii reale ( =, a b ) + a + b o 3 L + M L + M = + = + a + b b a + a + b + A A L + M = = + + ( + + )( + ) + + o 4 + 3 3 = + + 8 8 + 4 +. Limita uei fucţii îtr-u puct Vom prezeta coceptul de "limită a uei fucţii îtr-u

Mai mult

Matematici aplicate științelor biologie Lab10 MV

Matematici aplicate științelor biologie  Lab10 MV LP10 - TATITICA INFERENŢIALĂ. Itervale de îcredere. Cosiderații teoretice Majoritatea studiilor statistice u se realizează pe îtreaga populaţie statistică di uul sau mai multe icoveiete: - talia populaţie

Mai mult

Calcul Numeric

Calcul Numeric Calcul Numeric Cursul 7 2019 Aca Igat Memorarea matricelor rare - se memorează doar valorile eule şi suficiete iformaţii despre idici astfel ca să se poată recostitui complet matricea Pp. că matricea A

Mai mult

1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob

1. Se masoara forta de presiune X (Kg/cm 3 ), la care un anumit material cedeaza. Se presupune ca X urmeaza o lege normala. Pentru 10 masuratori se ob 1. Se masoara forta de presiue X (Kg/cm 3 ), la care u aumit material cedeaza. Se presupue ca X urmeaza o lege ormala. Petru 10 masuratori se obti urmatoarele valori: Cerite: 19.6 19.9 20.4 19.8 20.5 21.0

Mai mult

Ce este decibelul si Caracteristica BODE

Ce este decibelul si Caracteristica BODE . Ce ete decibelul? Itoria utilizării acetei uităţi de măură ete legată de proprietăţile fiziologice ale itemului auditiv uma. Spre exemplu (figura ), dacă e aplică uui difuzor u emal cu o putere de W

Mai mult

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1 3. CARACTERISTICI STATISTICE ALE UNEI SERII DE DATE 3.. INTRODUCERE Statistica matematică, mai precis metodele furizate de aceasta s-au implemetat puteric î metodologia de lucru a diferite domeii. Apelul

Mai mult

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice

Realizarea fizică a dispozitivelor optoeletronice Curs 03/04 Curs marti, 7-0, P4 C 3C 4*/3 9.33 9 0 C Capitolul B E t H D B J D t 0 t J Ecuatii costitutive D B J E H E I vid 0 4 0 7 H m 0 8,8540 F m c0,99790 0 0 0 8 m s X Simplificarea ecuatiilor lui

Mai mult

Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia

Pagina 1 din 5 Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpia Pagia 1 di 5 Problema I: Patru pitici Parţial Puctaj. Răsturarea uui co 5 pucte 1. oform primului dese semificația lucrului miim W este dată de relația W mg y ude y L h L Lsi L(1 si. u ajutorul relației

Mai mult

Microsoft Word - subiecte

Microsoft Word - subiecte Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL

Mai mult

Preţ bază

Preţ bază OPERATORUL PIEŢEI DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI DE GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA INDICATORI SPECIFICI PUBLICAŢI DE OPCOM SA PREŢURI ŞI INDICI DE PREŢ/VOLUM Piaţa petru Ziua Următoare (PZU) Preţuri orare [lei/mwh]

Mai mult

Microsoft Word - 3 Transformata z.doc

Microsoft Word - 3 Transformata z.doc Capitolul 3 - Trasformata 05 06 CAPITOLUL 3 TRANSFORMATA BIDIMENSIONALĂ Defiim trasformata bidimesioală astfel: obţiem trasformata Fourier. (, e ω (3. şi (3. e ω Suprafaţa î plaul, defiită de şi va fi

Mai mult

Microsoft Word - Documentatie_Finala_versiunea_IT

Microsoft Word - Documentatie_Finala_versiunea_IT I. Raportare fiaciara Nr proiect I. DATE GENERALE. Nume : I.. Date persoale ale directorului de proiect.2 Preume :.3 Telefo :.4 E-Mail : I..2 Istitutia coordoatoare a proiectului 2. Deumire istitutie,

Mai mult

Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e

Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte un program pentru sumarea primilor 100 de termeni ai seriilor următoare şi verificaţi numeric e Programare Delphi Laborator 2 a. Serii. Elaboraţi câte u program petru sumarea primilor 00 de termei ai seriilor următoare şi verificaţi umeric egalităţile date: () (2) (3) 2 + 3 4 + 5 + = l 2; 6 2 + 2

Mai mult

Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1,

Dependenţă funcţională n Cursul 9 Fie funcţiile f : A R R, i 1, m. A mulțime nevidă. i Definiţia 1. Spunem că funcţia g: A R depinde de funcţiile f1, Depedeţă ucţioală Cursul 9 Fie ucţiile : A R R, i, A ulție evidă i Deiiţia Spue că ucţia g: A R depide de ucţiile, eistă o ucţie h de variabile astel îcât pe ulţiea A dacă g h,,,, A Dacă u eistă o ucție

Mai mult

Calcul Numeric

Calcul Numeric Calcul Numeric Cursul 8 2019 Aca Igat Valori şi vectori proprii (eigevalues, eigevectors) Defiiţie Fie A. Numărul complex se umeşte valoare proprie a matricei A dacă există u vector u, u0 astfel ca: Au=u

Mai mult

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care

ETTI-AN1, , C. Ghiu Notițe de Adrian Manea Seminar 4 Serii Fourier și recapitulare 1 Serii Fourier Pentru dezvoltarea în serie Fourier (care Semiar 4 Serii Fourier și recapitulare Serii Fourier Petru dezvoltarea î serie Fourier (care se poate aplica atuci cîd seriile Taylor sît imposibile, trebuie satisfăcute codițiile Dirichlet: (D Fucția

Mai mult

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,

Mai mult

Microsoft Word - MD.05.

Microsoft Word - MD.05. pitolul uvite-cheie serii de puteri, puct regult, puct sigulr, ecuţie idicilă osideră o ecuţie difereţilă de ordi k ( k ) L(,,,,..., ) () Se pote căut soluţi sub for uei serii de puteri î jurul puctului

Mai mult

Slide 1

Slide 1 ELECTROTEHNICĂ ET A I - IA CUR 6 Cof.dr.ig.ec. Claudia PĂCURAR e-mail: Claudia.Pacurar@ethm.utcluj.ro . Legea iducției electromagetice 2. Eergii și forțe î câmp magetic . Legea iducției electromagetice

Mai mult

Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu

Algebra: 1. Numere naturale. Operatii cu numere naturale. Ordinea operatiilor. Puteri si reguli de calcul cu puteri. Compararea puterilor. Multimea nu Algebr: 1. Numere turle. Opertii cu umere turle. Ordie opertiilor. Puteri si reguli de clcul cu puteri. Comprre puterilor. Multime umerelor turle este * N 0,1,2,3,...,,... si N N {0} 1,2,3,...,,.... Pe

Mai mult

Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Electronică, TelecomunicaŃii şi Tehnologia InformaŃiei Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiz

Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Electronică, TelecomunicaŃii şi Tehnologia InformaŃiei Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiz Uiversitatea Politehica di ucureşti Facultatea de Electroică, TelecomuicaŃii şi Tehologia IformaŃiei Tehici Avasate de Prelucrarea şi Aaliza Imagiilor urs 7 Morfologie matematică Pla urs 7 Morfologie matematică

Mai mult

Microsoft Word - SUBIECTE FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007

Microsoft Word - SUBIECTE  FAZA LOCALA FEBRUARIE 2007 CLASA a - V a 1 007 1. a) ArătaŃi că umărul A= 1+ + + +... + este divizibil cu 15. b) La u cocurs de matematică au participat elevi di clasele a V-a A, a V-a B şi a V-a C. 7 de elevi u sut di clasa a V-a

Mai mult

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc

Microsoft Word - LogaritmiBac2009.doc Logaritmi. EcuaŃii logaritmice Logaritmi DefiiŃie. Fie a R * +, a şi b R * + douã umere reale. Se umeşte logaritm al umãrului real strict pozitiv b epoetul la care trebuie ridicat umãrul a, umit bazã,

Mai mult

CURS 8

CURS 8 Trasformatorul perfect MATRCE POTV REAE M = = = s Φ Φ ( ( ) = ) = = l, = l (pe acelaşi miez), factor de cuplaj Petru cuplajul perfect ( = ) = l = = Traformatorul cu u cuplaj perfect: = sl Trasformatorul

Mai mult

Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2

Probleme rezolvate 1) Să se calculeze limitele următoarelor şiruri: 1 a) x n n = ( n+ 1)( n+ 2 )...( n+ n), n 2 n ( 1) 1 n n b) 2 3 n 5 n... ( 2 Probleme rezolvate ) Să se calculeze itele următoarelor şiruri: a) x = ( + )( + )...( + ), 3 ( ) b) 3 5... ( x = e + e + + ) e Soluţie ( + )( + )...( + ) a) x = =... + + +. k l x = l +. Folosid coseciţa

Mai mult

Microsoft Word - anmatcap1_3.doc

Microsoft Word - anmatcap1_3.doc . IRURI DE NUMERE Fie E omulimedeelemete,i o submulimedeidici,i. Defii ie:numim ir de umere reale o familie de umere reale cu idici umere aturale, pe care îl vom ota cu ( a ) ; a se ume te termeul geeral

Mai mult

Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat

Concursul Interjudeţean de Matematică Cristian S. Calude Galaţi, 26 noiembrie 2005 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiinţe Mat Cocursul Iterjudeţea de Matematică Cristia S. Calude Galaţi, 6 oiembrie 005 Ispectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Societatea de Ştiiţe Matematice di Româia, Filiala Galaţi şi catedra de matematică a

Mai mult

Nr. 1 Septembrie/Octombrie pagini De la Ferme Adunate Proiecte: Programul Contract Grower Cum poţi deveni investitor cu

Nr. 1 Septembrie/Octombrie pagini De la Ferme Adunate Proiecte: Programul Contract Grower Cum poţi deveni investitor cu www.smithfieldferme.ro Nr. 1 Septembrie/Octombrie 2009 6 pagii De la Ferme Aduate Proiecte: Programul Cotract Grower Cum poţi devei ivestitor cu ajutorul Smithfield Ferme şi al Uiuii Europee Judeţele di

Mai mult

SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv

SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA Toate subiectele (I, II, III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv SIMULARE EXAMEN DE BACALAUREAT LA MATEMATICA 8.07.0 Toate subiectele (I, II, III) sut obligatorii. Se acordă 0 pucte di oficiu. Tipul efectiv de lucru este de ore. La toate subiectele se cer rezolvări

Mai mult

1

1 APROXIMAREA PROFILULUI TRANSVERSAL AL DRUMURILOR PRIN FUNCŢII MATEMATICE ÎN VEDEREA EVALUARII PARAMETRILOR DE CALITATE AI SUPRAFEŢEI CAROSABILE Prof dr ig Bruj Adri Şef lucr dr ig Dim Mri Asist ig Cătăli

Mai mult

EVALUAREA AFACERILOR ÎN SCOPUL FUNDAMENTĂRII DECIZIEI DE FUZIUNE SAU ACHIZIŢIE: ASPECTE METODOLOGICO-PRACTICE

EVALUAREA AFACERILOR ÎN SCOPUL FUNDAMENTĂRII DECIZIEI DE FUZIUNE SAU ACHIZIŢIE: ASPECTE METODOLOGICO-PRACTICE CZU: 334.758 EVALUAREA AFACERILOR ÎN SCOPUL FUNDAMENTĂRII DECIZIEI DE FUZIUNE SAU ACHIZIŢIE: ASPECTE METODOLOGICO-PRACTICE Maria COJOCARU, Ecateria ULIAN Uiversitatea de Stat di Moldova Evaluarea eficieței

Mai mult

Microsoft Word - pag_006.doc

Microsoft Word - pag_006.doc ARTICOLE METODICO-ŞTIINŢIFICE O APLICAŢIE A CERCULUI LUI EULER Prof Ileaa Stoica, Liceul Adrei Mureşau Braşov La cocursul iterjudeţea Laureţiu Duica de la Braşov, ediţia 3 a fost propusă la clasa a VII-a

Mai mult

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Etapa Națională a Olimpiadei de FIZICĂ 3-7 Mai 2019, Târgoviște Barem de eval BAEM DE COECTAE Clasa a -a Pagia di 9 Subiect - MECANICĂ CLASICĂ Parţial Puctaj Bare subiect ucte Problea. Mişcări ucte a.) Mișcarea puctului aterial este uifor ariată a / cost. Eidet rectiliie u poate

Mai mult

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29.

Soluţiile problemelor propuse în nr. 1 / 2006 Clasele primare P.104. Suma dintre predecesorul unui număr şi succesorul numărului următor lui este 29. Soluţiile problemelor propuse î r. / 006 Clasele primare P.04. Suma ditre predecesorul uui umăr şi succesorul umărului următor lui este 9. Careesteacestumăr? (Clasa I ) Iria Luca, elevă, Iaşi Soluţie.

Mai mult

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 :

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I a) Calculaţi: 13 : OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ 1.0.01 CLASA A V-A SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE DE CORECTARE Subiectul I 5 5 a) Calculaţi: 1 :1 17 4 14 4 8 :17 5 :100 5:. b) Arătaţi că umărul x 74a 4a7 a74 este

Mai mult

Programa olimpiadei de matematică

Programa olimpiadei de matematică Programa olimpiadei de matematică petru clasele V VIII Petru fiecare clasă, î programa de olimpiadă sut icluse î mod implicit coţiuturile programelor de olimpiadă di clasele aterioare. Petru fiecare clasă,î

Mai mult

Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc

Microsoft Word - F.Paladi_TD_manual.doc dq d d c lm lmt lm 0, T 0 dt T 0 dt T 0 d lt deoarece lm(lt ) La fel se poate demostra că ş T 0 cp cv lm 0, care tde către zero ma let decât dfereţa de la T 0 cp umărător c c P V 15 Etropa Exstă tre formulăr

Mai mult

ep0126

ep0126 EPSICOM Ready Prototyping CCoolleeccţţiiaa HHII--FFII SSoonnoo && LLiigghhtt EP 0126... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2. Schema 3. PCB 4. Lista de componente 2-3 3 4 4 PHASER

Mai mult

E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO

E_c_matematica_M_mate-info_2019_var_06_LRO Matmatică M_mat-ifo Filira tortică, profilul ral, spcializara matmatică-iformatică Filira vocaţioală, profilul militar, spcializara matmatică-iformatică Toat subictl sut obligatorii. S acordă 0 puct di

Mai mult

013757_ABB (A Szocs)_ACS50_EN_revE_high_100812ENRODECRCG_f_1

013757_ABB (A Szocs)_ACS50_EN_revE_high_100812ENRODECRCG_f_1 COVERTIZOARE DE FRECVEŢĂ ABB - GAMA COMPOET ACS50, de la 0,18 la 2,2 kw / de la 0,25 la 3 CP Catalog tehnic PROFIL DOMEII IDUSTRIALE PRODUSE APLICAŢII COMPETEŢĂ TEHICĂ PARTEERI SERVICII COVERTIZOARE DE

Mai mult

VI. Achiziția datelor în LabVIEW

VI. Achiziția datelor în LabVIEW VI. Achiziția datelor în LabVIEW SUBIECTE A. Achiziția Datelor B. Measurement & Automatation Explorer (MAX) C. Driverul software, NI-DAQmx D. Placa de achiziție, NI USB 6008 A. Achiziția Datelor Subiecte:

Mai mult

FIŞA NR

FIŞA NR Prof CORNELI MESTECN Prof RRODIC TRIŞCĂ CLUJ-NPOC 009 CUPRINS FIŞ NR NUMERE RELE Pg 6 FIŞ NR ECUŢII Pg 8 FIŞ NR FUNCŢII TEORIE Pg 0 4 FIŞ NR 4 FUNCŢII EXERCIŢII Pg FIŞ NR ECUŢII IRŢIONLE, ECUŢII EXPONENŢILE

Mai mult

Microsoft Word - TIC5

Microsoft Word - TIC5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE CAPITOLUL 5 CAPACITATEA CANALELOR DE COMUNICAŢIE În Capitolul 3, am văzut că putem utiliza codarea sursă pentru a reduce redundanţa inerentă a unei surse de informaţie

Mai mult

2

2 C5: Metoda matricilor de transfer BIBLIOGRAFIE E. Tulcan Paulescu, M. Paulescu Algorithms for electronic states in artificial semiconductors of use in intermediate band solar cells engineering. In Physics

Mai mult

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi

Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fi Lucrarea 7 Filtrarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Filtrarea imaginilor se înscrie în clasa operaţiilor de îmbunătăţire, principalul scop al acesteia fiind eliminarea zgomotului suprapus unei imagini. Filtrarea

Mai mult

Microsoft Word - 41IULIANA_CARMEN_BARBACIORU_Prel.doc

Microsoft Word - 41IULIANA_CARMEN_BARBACIORU_Prel.doc LE TTITIQUE FUZZY ONT E L METHODE POUR LE MIEN DE RÈGLE DE CORRÉLTION FUZZY Iuliaa Carme ărbăcioru, Uiv. Lecturer Ph. D. Cotati râcuşi Uiverity, Tg. Jiu FUZZY TTITIC ED METHOD FOR MINING FUZZY CORRELTION

Mai mult

MINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 3801 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT Daniel SCRÅDEANU MODELE GEOSTATISTICE N HIDROLOGIE VOL. I Serie co

MINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 3801 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT Daniel SCRÅDEANU MODELE GEOSTATISTICE N HIDROLOGIE VOL. I Serie co MINISTERUL NVźÅMÂNTULUI Program TEMPUS JEP 380 SCIENCES DE L'EAU ET ENVIRONNEMENT Daiel SCRÅDEANU MODELE GEOSTATISTICE N HIDROLOGIE VOL. I Serie coordoatå de: Jea Pierre CARBONNEL Uiversitatea Pierre

Mai mult

Microsoft Word - Curs_09.doc

Microsoft Word - Curs_09.doc Capitolul 7. Proiectarea conceptuală Scop: reprezentarea cerinţelor informale ale aplicaţiei în termenii descrierii complete şi formale dar independent de criteriul folosit pentru reprezentare în sistemul

Mai mult

Document2

Document2 O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care

Mai mult

Microsoft Word - IngineriF_A.DOC

Microsoft Word - IngineriF_A.DOC Se considera v BE 0.6V in conductie si β00. Pentru v I.6+0.05sinωt [V], tensiunea este : +0V R C 5K v I v BE 0.5mA 0V C a 7.50.3sinωt [V] c.5.5sinωt [V] b 7.5.5sinωt [V] d.60.05sinωt [V] Se cunoaste β00

Mai mult

Microsoft Word - fmnl06.doc

Microsoft Word - fmnl06.doc Metode Numerce Lucrre de lbortor r. 6 I. Scopul lucrăr Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. II. Coţutul lucrăr. Metode tertve de rezolvre sstemelor lre. Geerltăţ. 2. Metod Jcob. 3. Metod Guss-Sedel.

Mai mult

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea   marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 3 noiembrie 2014 Unde aplicăm verificarea realizabilității? probleme de căutare și

Mai mult

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap

O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with ap O teoremă de reprezentare (II) Marian TETIVA 1 Abstract. In this paper some (in general well-known) results on complete sequences are exposed, with applications to Erdős-Suranyi sequences. We start from

Mai mult

ANEXA 1 RECOMANDARI LICENTA

ANEXA 1 RECOMANDARI LICENTA UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA ŞTIINŢE JURIDICE, ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE, BRAŞOV DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ECONOMICE PROGRAMUL DE STUDII DE MASTERAT: Dimensiunea europeană a managementului organizaţiei

Mai mult

Curs 8 Variabile aleatoare continue 8.1 Funcţia caracteristică Definiţia Fie X o v. a. cu densitatea de probabilitate f. Funcţia ϕ X (t) = M [ e

Curs 8 Variabile aleatoare continue 8.1 Funcţia caracteristică Definiţia Fie X o v. a. cu densitatea de probabilitate f. Funcţia ϕ X (t) = M [ e Curs 8 Variabile aleaoare coiue 8 Fucţia caracerisică Defiiţia 8 Fie X o v a cu desiaea de probabiliae f Fucţia ϕ X ) = M [ e ix] = e ix fx)dx, se umeşe fucţia caracerisică corespuzăoare v a X Teorema

Mai mult

Microsoft Word - Curs_07.doc

Microsoft Word - Curs_07.doc 5.3 Modificarea datelor în SQL Pentru modificarea conţinutului unei baze de date SQL pune la dispoziţie instrucţiunile insert, delete şi update. 5.3.1 Inserări în baza de date Sintaxa instrucţiunii insert

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul

Mai mult

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc

Microsoft Word - FiltrareaNyquist-rezumat.doc Filtrarea semnalelor de date Necesitate - unul din efectele limitării benzii unui impuls rectangular de perioadă T s, datorită filtrării, este extinderea sa în timp, care conduce la apariţia interferenţei

Mai mult

Microsoft Word - RECEPTOR CD 202E

Microsoft Word - RECEPTOR CD 202E RECEPTOR CD/USB/MP3/WMA Made for ipod şi Made for iphone Intrare AUX frontală Copie de rezervă pentru memorie Sunet Ieşire de preamplificator audio 2 V/pe 4 canale CARACTERISTICI Redare CD/USB/MP3/WMA

Mai mult

COMUNA MIRCEA VODA MIRCEA VODA CONSTANTA SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL CAP. 51 ADMINISTR

COMUNA MIRCEA VODA MIRCEA VODA CONSTANTA SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL CAP. 51 ADMINISTR PRIVIND MONITORIZAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL + PE LUNA...lULlE...ANUL...217... CAP. 51 ADMINISTRATIE PUBLICA t Cc')/ rt. DENUMIRE INDICATORI TOTAL Cheltuieli cu salariile i bai Salarii de baza Salarii

Mai mult

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax:

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Str. Traian Moșoiu nr. 71 Cluj-Napoca, RO Tel.: Fax: Documentație pentru accesarea platformei e-learning de catre profesori Platforma de e-learning a facultății poate fi accesată la adresa http://fspac.ubbcluj.ro/moodle. Conturile profesorilor sunt create

Mai mult

Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeni

Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeni Discipline aferente competenţelor Facultate: Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Universitate: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA Domeniu fundamental: Domeniu de studiu: Ştiinţe inginereşti

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Gruparea (si clasificarea) fuzzy a datelor Introducere Aspecte teoretice generale Gruparea tranșantă Metode fuzzy FCM SC Utilizarea metodelor fuzzy în matlab. Exemplificare Introducere (1) Obiectivul grupării

Mai mult

2

2 C4: Structuri nanocristaline. Modelul Kronig-Penney 1. Stucturi cuantice traditionale Reducerea dimensionalităţii unui sistem fizic (de exemplu material semiconductor) produsă prin confinarea particulelor

Mai mult

Microsoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc

Microsoft Word - Cap09_AutoorganizareSiEmergentaInSistemeleAdaptiveComplexe_grile.doc Grile 1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le conferă calitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu

Mai mult

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Directia Generală a Finantelor UL;. -+D Fax ;j: Publice a

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Directia Generală a Finantelor UL;. -+D Fax ;j: Publice a MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Ageţia Naţioală Admiistrare Fiscală Directia Geerală a Fiatelor UL;. -D232 23332 Fa ;:0232 29899 Publice a Jutului Iaşi Activitatea TrezorerÎe si Cotabilitate Publică Str.

Mai mult

..MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I CENTRUL DE DEZVOLTARE ACADEMICĂ. FIȘA DISCIPLINEI 1.

..MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETARII STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA.I CENTRUL DE DEZVOLTARE ACADEMICĂ. FIȘA DISCIPLINEI 1. FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2. Facultatea Matematică și Informatică 1.3. Departamentul Informatică 1.4. Domeniul

Mai mult

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE EXACTE DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA Pozitia postului: 23 Disciplina postului: Inteligenta artificială

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE EXACTE DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA Pozitia postului: 23 Disciplina postului: Inteligenta artificială UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE EXACTE DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA Pozitia postului: 23 Disciplina postului: Inteligenta artificială (A+B). Algoritmica grafurilor. Domeniul de competenta:

Mai mult

LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL Aspecte generale Programarea neliniară are o foart

LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL Aspecte generale Programarea neliniară are o foart LUCRAREA 8 PROGRAMAREA NELINIARĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN ENERGETICĂ. METODE DE ORDINUL 0 8.. Aspecte generale Programarea neliniară are o foarte mare importanţă în rezolvarea problemelor de optimizări,

Mai mult

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc

Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc 20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls

Mai mult

Microsoft Word - Diplome_ doc

Microsoft Word - Diplome_ doc Nume cadru didactic: dr. ing. Zsófia Lendek Nr.crt. Titlu Scurtă descriere Cerinţe (*) Nivel (licenţă/master) 1. Estimarea greutăţii ridicate Licenţă de o macara 2. Identificarea parametrilor unui sistem

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Tehnologii Radio Digitale de Acces și Difuziune Accesc and Broadcast Digital Radio Technologies Evaluare practica la laborator v3 Bibliografie Platformele de laborator Despre modele de propagare: http://www.wirelesscommunication.nl/reference/slides/prop/propmac.pdf

Mai mult

FILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE

FILTRE DE REALIZARE CU CIRCUITE DE INTEGRARE FILTRE ACTIVE BIQUAD REALIZATE CU CIRCUITE DE INTEGRARE. SCOPUL LUCRĂRII Măsurători asupra unor filtre active biquad de tip RC realizate cu circuite de integrare.. ASPECTE TEORETICE Considerăm funcţia

Mai mult

Lucrarea 10

Lucrarea 10 Lucrarea 10. Studierea facilitatilor senzoriale, de calcul si de comunicatie ale unei placi de tip Arduino 1. Obiectivul lucrarii Lucrarea isi propune sa prezinte facilitatile de calcul, senzoriale si

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Filosofie şi Stiinţe Social-Politice 1.3 Departamentul

Mai mult

Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are dou

Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are dou Anexă nr.5hsu nr. 80/2019 Ghidul Metodologic privind elaborarea şi prezentarea lucrării de certificare a competențelor PREAMBUL Prezentul ghid are două obiective esenţiale: stabilirea structurii lucrării

Mai mult

Lineamientos para la Evaluación

Lineamientos para la Evaluación Ghid privind Raportarea, Monitorizarea și Evaluarea proiectelor finanțate în cadrul programului Maratonul Justiției 1. Introducere Sumarul cerințelor de raportare: a. Rapoartele narative finale b. Rapoartele

Mai mult

Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu

Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursu Capitole Speciale de Informatică Curs 4: Calculul scorurilor în un sistem complet de extragere a informaţiilor 18 octombrie 2018 Reamintim că în cursul precedent am prezentat modelul de spaţiu vectorial

Mai mult

Cilindri.indd

Cilindri.indd Variate Model erie tadard Cilidri compac i eriile ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø, ø5, ø, ø0 ø, ø0 atorită gabaritului redus, cilidrii compac i ajută la realizarea de echipamete mai ușoare și mai compacte

Mai mult

Prezentul Raport ilustrează statistici comparative privind calitatea serviciilor de acces la internet, pentru anul 2014, din perspectiva parametrilor

Prezentul Raport ilustrează statistici comparative privind calitatea serviciilor de acces la internet, pentru anul 2014, din perspectiva parametrilor Prezentul Raport ilustrează statistici comparative privind calitatea serviciilor de acces la internet, pentru anul 2, din perspectiva parametrilor administrativi. În cadrul raportului au fost considerați

Mai mult

carteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf

carteInvataturaEd_2.0_lectia5.pdf Lect ia3 Diagrame Veitch-Karnaugh 5.1 Noţiuni teoretice Diagramele Veich-Karnaugh (V-K) sunt o modalitate de reprezentare grafică a funcţiilor logice. Pentru o funct ie de N variabile, diagrama corespunz

Mai mult

OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1

OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1 OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR Prelucrarea imaginilor 2 Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din imaginea initiala folositi pentru calculul valorii unui pixel din imaginea

Mai mult

Bazele spectroscopiei si laserilor

Bazele spectroscopiei si laserilor Cursul 7 Spectroscopia laser selectivă Benzile de absorbție și emisie caracteristice ionilor optic activi în cristale sunt afectate de așa-numita lărgire neomogenă. Existența unor câmpuri cristaline specifice,

Mai mult

FIȘA DISCIPLINEI

FIȘA DISCIPLINEI FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2. Facultatea Matematică şi Informatică 1.3. Departamentul Informatică 1.4. Domeniul

Mai mult

Facultatea de Inginerie Departamentul de Inginerie Electrică, Electronică și Calculatoare As. drd. ing. Orha Ioan Teza de doctorat CENTRUL UNIVERSITAR

Facultatea de Inginerie Departamentul de Inginerie Electrică, Electronică și Calculatoare As. drd. ing. Orha Ioan Teza de doctorat CENTRUL UNIVERSITAR Facultatea de Inginerie Departamentul de Inginerie Electrică, Electronică și Calculatoare As. drd. ing. Orha Ioan Teza de doctorat L I S T A lucrărilor ştiinţifice Denumirea tezei Domeniul tezei Institutia

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior 1.2 Facultatea 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de st

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior 1.2 Facultatea 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de st FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior 1. Facultatea 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii 1.6 Programul de studii / Calificarea. Date despre

Mai mult

Microsoft Word - Analiza12BacRezolvate.doc

Microsoft Word - Analiza12BacRezolvate.doc ANALIZA MATEMATICA D : Fi I u itrvl şi f,f:i R FucŃi F s umşt primitivă lui f dcă: ) F st drivilă; ) F (f(, I Fi I u itrvl şi fucńi f:i R cr dmit primitiv Dcă F, F :I R sut primitiv l fucńii f, tuci F

Mai mult

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Nota de prezentare a Proiectului de Normă Tehnică privind Cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module

Mai mult

I

I METODA VECTORIALĂ ÎN GEOMETRIE prof. Andrei - Octavian Dobre Această metodă poate fi descrisă după cum urmează: Fiind dată o problemă de geometrie, după explicitarea şi reprezentarea grafică a configuraţiei

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Departamentul Mecatronică şi Dinamica Maşinilor 1.4 Domeniul

Mai mult

2 BAZE TEORETICE ALE REȚELELOR DE CALCULATOARE CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii

2 BAZE TEORETICE ALE REȚELELOR DE CALCULATOARE CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii CAPITOLUL 2 BAZE TEORETICE ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE 2.1. Necesitatea standardizării (referenţierii) reţelelor de calculatoare După cum am precizat în capitolul anterior, din punct de vedere fizic

Mai mult

Microsoft Word - matem_aplicate in Economie aa FD Bala.doc

Microsoft Word - matem_aplicate in Economie aa FD Bala.doc FIŞA DISCIPLINEI ANUL UNIVERSITAR 05-06. DATE DESPRE PROGRAM. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA. Facultatea Economie și Administrarea Afacerilor.3 Departamentul Management, Marketing

Mai mult

REDRESOARE – simulare PSPICE

REDRESOARE – simulare PSPICE REDRESOARE simulare PSPICE 1A. Redresor monoalternanţă, sarcină rezistivă Schema utilizată în simulare este prezentată în figura 1. IN N47 Figura 1. Se lansează în execuţie Capture. Se dă secvenţa: File>New>Project

Mai mult

Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Universitatea Dunarea de Jos din Galati Facultatea de Mecanica Catedra Tehnologia Constructiilor de Masini Proiectul ID_653-231/1.10.2007 Sinteza lucrarilor realizate in etapa unica 2007 Obiectiv planificat:

Mai mult

TEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Mo

TEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Mo TEZA de ABILITARE Corelatii intre biomateriale, proteze valvulare cardiace si tehnici chirurgicale folosite in protezarea valvulara aortica Horatiu Moldovan Rezumat Teza de abilitare cu titlul Corelaţii

Mai mult

Microsoft Word - 6 FD_Informatica SGBD II CIG 2017.doc

Microsoft Word - 6 FD_Informatica SGBD II CIG 2017.doc FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea

Mai mult