RAPORT DE MEDIU

Transcriere

1 RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SPITAL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ 1

2 Amplasament strada Calea Șurii Mici f/n Sibiu, județul Sibiu Număr proiect 428 / Faza de proiectare Întocmire documentație P.U.Z. în baza avizului de oportunitate nr / pentru zona de urbanizare - construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu Data elaborării Decembrie 2018 Obiect Beneficiar Proiectant general PUZ Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu Consiliul Județean Sibiu Strada General Magheru nr. 14 Sibiu a. plan srl Sibiu, str. Constituției nr. 21 / 7 Coordonator / Proiectant general: SC a.plan SRL Lucian Alexandru GĂVOZDEA master arhitect specialist urbanism (D Planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale împreună cu regulamentele locale aferente acestora, E Planuri urbanistice de detaliu, F6 Protejarea și dezvoltarea patrimoniului construit, G5 Studii de istorie urbană) Coordonare procedură de evaluare de mediu S.C. ECO TERRA S.R.L. Tel. mobil: eco_camelia@yahoo.com drd. ecolog Miclăușu Camelia evaluator atestat RM, RIM, BM, RA 2

3 CUPRINS LISTA PRESCURTĂRILOR... 5 GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII CERINȚE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL Conținutul și obiectivele principale ale PUZ Relația PUZ cu alte proiecte, planuri și programe relevante Prezentarea opțiunilor relevante identificate; alternative față de cele conținute în Planul Urbanistic Zonal, inclusiv alternativa zero ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI EVOLUȚIA ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ Starea factorilor de mediu și alte domenii de interes Factorul de mediu APĂ Factorul de mediu AER Factorul de mediu SOL Factorul de mediu BIODIVERSITATE Nivelul de ZGOMOT Schimbari climatice Riscuri naturale și antropice Sanatatea umană Situația infrastructurii edilitare și de trafic Gestiunea deșeurilor Mediul socio-economic Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării obiectivelor PUZ (alternativa zero ) CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUZ

4 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL, RELEVANTE PENTRU PUZ POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUZ asupra obiectivelor relevante de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementării obiectivelor PUZ asupra obiectivelor relevante de mediu Evaluarea efectelor implementarii alternativelor asupra obiectivelor de mediu POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂȚII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ANEXE

5 LISTA PRESCURTĂRILOR ABA Administratia bazinală de apă ANPM Agenția natională pentru protecția mediului APM Agenția pentru protecția mediului BH Bazin hidrografic CE Comisia Europeană CF Carte Funciară CJ Consiliul județean CL Consiliul local CMA Concentrație maximă admisă CSC Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de încadrare EIM Evaluarea impactului asupra mediului EM Evaluare de mediu GA Gospodărirea apelor GL Grup de lucru HG Hotărâre de guvern ISU Inspectoratul pentru situații de urgență L Lege MM Ministerul Mediului ONG Organizatie nonguvernamentală Ord Ordin OUG Ordonanță de urgență PATJ Plan de amenajarea teritoriului județean 5

6 PLAM Plan local de acțiune pentru mediu PM Plan de management PNAPM Plan național de actțune pentru mediu POS Plan operațional sectorial P/P Planuri și/sau programe PUG Plan urbanistic general PUD Plan urbanistic de detaliu PUZ Plan urbanistic zonal RLU Regulament local de urbanism RM Raport de mediu ROSCI Sit de importanță comunitară ROSPA Arie de protecție specială avifaunistică SEA Evaluarea de mediu pentru planuri și programe (evaluare strategică de mediu) SGA Sistemul de gospodărirea apelor UE Uniunea Europeană 6

7 GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII Arie naturală protejată zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale salbatice, elemente și formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natură, cu valoare ecologică, știintifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale; Arie specială de conservare situl de importanță comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ și/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat; Arie de protecție specială avifaunistică ariile naturale protejate ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea și, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4A a OUG 57/2007; Aviz de mediu pentru planuri și programe act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul sau în programul supus adoptării; Dezvoltare durabilă desemneaza totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socioeconomică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural; Evaluare de mediu elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea informării asupra deciziei luate; Habitate naturale zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice; Mediul natural ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, avand calitatea de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; Planuri și programe planurile și programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel național, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern; și 7

8 - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. Potențial turistic deosebit totalitatea obiectivelor naturale și construite existente într-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse categorii de vizitatori și oportunități pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare a turismului; Public una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanță cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora; Raport de mediu parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă; Rețea ecologică Natura2000 rețeaua ecologică europeana de arii naturale protejate și care cuprinde arii de protecție specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor salbatice și arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei sși florei salbatice; Rezervații naturale zone în care se asigură condiții naturale necesare protejării speciilor semnificative la nivel național, comunităților biotice sau caracteristicilor fizice de mediu; Poluare atmosferică constă în modificarea compozițtiei chimice a aerului datorată, în principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice și termice și circulației autovehiculelor. Una din caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul că poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar și în interiorul aceleiași zone urbane; Receptori sensibili școli, spitale, sanatorii, zone rezidenţiale, zone recreaţionale etc. (Ord. nr. 818/2003, Anexa 1) Specii protejate orice specii de floră și faună salbatică care beneficiază de un statut legal de protecție; Sit/arie zona definita geografic, exact delimitată; Substanțe poluante reprezintă acele substanțe rezultate în urma desfășurării activității economice sau de trafic rutier, emise în mediu, care, datorită caracterului lor nociv, pot înrautății calitatea mediului; Titularul planului sau programului orice autoritate publică, precum și orice persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program; Zonă protejată Unitate teritorială naturală sau construită, delimitată geografic și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu natural și/sau construit; 8

9 Zonă turistică Unitate teritorială delimitată, caracterizată printr-o mare complexitate de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism. Zonă de protecţie sanitară terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcţiile şi instalaţiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalaţiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecţie sanitară cu regim sever", «zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie» şi «perimetru de protecţie hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, şi din Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr /2011". 9

10 1. CERINȚE LEGALE PRIVIND ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU În context European, cele mai importante două instrumente juridice referitoare la SEA sunt: - Directiva CE 2002/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (Directiva SEA); - Protocolul privind SEA și Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Convenția Espoo). Directiva SEA 2001/42/CE, la art. 1), declară obiectivul de a contribui la integrarea considerentelor de mediu în elaborarea și adoptarea planurilor și programelor, în vederea promovării dezvoltării durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate în timpul elaborării și înainte de momentul adoptării acestora. Directiva SEA a fost adoptată în 2001 și a trebuit să fie transpusă de statele membre în legislația natională, astfel s-a publicat HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. În concordanță cu prevederile Directivei, HG nr. 1076/2004 prevede că SEA este obligatorie pentru anumite P/P și că pentru alte P/P trebuie determinată necesitatea de a se supune acestei proceduri. Etapele procedurii SEA sunt: încadrarea; definirea domeniului; evaluarea P/P; întocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare; desfășurarea consultărilor cu privire la propunerea de dezvoltare și RM aferent (în această etapă se consultă autoritățile de resort și publicul interesat); luarea în calcul a RM și a rezultatelor consultării în procesul de luare a deciziei; oferirea de informatii publice înainte și după adoptarea propunerii de dezvoltare și prezentarea modului în care s-a ținut seama de rezultatele EM; monitorizarea efectelor implementării P/P. Pentru că Directiva SEA (2001/42/EC) se corelează cu alte Directive care privesc protecția mediului, prezenta evaluare de mediu s-a raportat și la aceste acte comunitare, de exemplu Directiva Cadru Apă 2000//60/EC (WDF), sau Directiva Cadru Aer 96/62/EC. Ca urmare, raportul de mediu (RM) s-a realizat în baza cerintelor Direcivei SEA transpusă în legislația romanească prin HG nr. 1076/2004. Continuțul RM respectă prevederile HG nr. 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include și recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 10

11 aprobat prin Ord. nr. 117/2006 și Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe (MMDD, 2007). RM a urmărit prezentarea aspectelor generale ale PUZ și a identificat și evaluat efectele potențiale ale planului asupra mediului. Prin prezentul RM s-a stabilit situația ințială a mediului, s-a verificat compatibilitatea obiectivelor PUZ cu obiectivele relevante de mediu, s-au evaluat efectele implementării PUZ în raport cu obiectivele relevante, s-au identificat măsuri de ameliorare a efectelor potențial negative, s-au verificat criteriile pentru alegerea alternativei preferabile și s-au propus măsuri de monitorizare a efectelor implementării PUZ. 11

12 2. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL 2.1. Conținutul și obiectivele principale ale PUZ Faza de proiectare: Obiect: Beneficiar: Proiectant general: Temă program: Întocmire documentație PUZ în baza avizului de oportunitate nr / pentru zona de urbanizare construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu PUZ Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu conform Certificat de Urbanism nr. 936/ Consiliul Județean Sibiu mun. Sibiu, str. General Magheru, nr. 14, jud. Sibiu S.C. A. PLAN S.R.L. mun. Sibiu, str. Constituției nr. 21/7, jud. Sibiu Elaborarea documentației necesare pentru a permite urbanizarea parcelelor identificate prin CF nr ( mp - teren arabil, neîmprejmuit), CF nr (2.950 mp drum / teren neîmprejmuit) și CF nr (7.500 mp), în vederea construirii unui Spital Clinic Județean de Urgență, cu o capacitate estimată de paturi distribuite astfel: - secții clinice adulți: paturi (din care 50 paturi pentru spitalizare de zi); - pediatrie: 395 paturi (din care 80 paturi pentru spitalizare de zi). Prin demersul de urbanizare se vor defini criteriile și cerințele care se impun pentru: - reglementarea funcțiunii terenului; - utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în zonă; - modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor; - trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute prin planurile de urbanism; - realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri adecvate noilor funcțiuni; 12

13 - asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei. Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior Planului Urbanistic Zonal - Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest realizat de către Centrul de Mediu și Sănătate Cluj Napoca / dr. Anca Elena Gurzău / ianuarie 2018; - Expertiză privind evaluarea activității spitalelor aflate în subordinea Consiliului Județean Sibiu realizat de către SC Hospital Consulting SRL Controlling and Management din Târgu Mureș / dr. Lorenzovici László, M.Sc. / ianuarie februarie 2018; - Expertiză privind evaluarea activității Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu în vederea construirii unui spital nou realizat de către S.C. Hospital Consulting S.R.L. Controlling and Management din Târgu Mureș / dr. Lorenzovici László, M.Sc. / aprilie-mai Zonal Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu Planul Urbanistic - Ridicare topografică, recepționată de către OCPI cu Procesul verbal de recepție nr / ; - Studiu geotehnic; - Studiu de trafic. Proiecte de investiții elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei: În zona limitrofă amplasamentului studiat, s-au aprobat următoarele documentații de urbanism: - PUZ Parcelare și construire locuințe zona străzii Tractorului, Sibiu aprobat cu HCL 95/2017; - PUZ Construire ansamblu rezidențial locuințe colective S+P+3E+R - DJ 143 în continuarea Calea Șurii Mici f.n. aprobat cu HCL 156/2013 și HCL 149/2016, modificat cu HCL 100/2017; - Modificare PUZ Zonă de dezvoltare - Ansamblu rezidențial locuințe DJ Calea Șurii Mici f.n. aprobat cu HCL 351/2017; - PUZ Zonă de urbanizare zonă centrală în afara zonei construite protejate, Calea Șurii Mici aprobat cu HCL 326/

14 Date privind evoluția zonei Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu aprobat cu HCL 165/2011, din punct de vedere al categoriilor de dezvoltare și al eventualelor servituți, zona de studiu definită prin Avizul de oportunitate nr. 09/ este situată în intravilanul Municipiului Sibiu și se încadrează în următoarele unități teritoriale de referință: - UTR UL3 zonă de urbanizare - locuințe cu regim mediu de înălțime; - UTR UM zonă de urbanizare - zonă mixtă; - UTR UIs zonă de urbanizare - instituții și servicii; - UTR UTp zonă de urbanizare - pietonală cu rol de generatoare rezidențială. Terenurile care fac obiectul investiției sunt libere de construcții. Pe terenurile limitrofe din zona de vest a parcelei identificate cu CF nr ( mp - teren arabil, neîmprejmuit) funcționează actualmente activități economice din domeniul construcțiilor (construcții de șeminee) și Ferma didactică aparținând Colegiului Agricol Sibiu. Terenurile private situate pe limita de nord, est și sud au făcut pare din rețeaua de exploatare agricolă din zona. Actualmente ele nu sunt exploatate și sunt libere de construcții. Potențial de dezvoltare Prin poziție și accesibilitate, zona prezintă un potențial de dezvoltare important, utilizarea agricola tradițională fiind redusă drastic în ultimele decenii. Poziționarea zonei în imediata apropiere a Autostrăzii A1 dar și a Aeroportului Internațional Sibiu, coroborată cu investițiile în infrastructură aferente dezvoltării noului Spital Clinic Județean de Urgență și cu un acces facil către Zona Industrială Vest va conduce la creșterea atractivității întregului areal pentru viitoare investiții private. Poziționare față de intravilanul localității Amplasamentul studiat este delimitat astfel: - la sud, de Calea Șurii Mici, respectiv de un teren aflat în proprietatea Statului Român, identificat cu CF ; - la est, de proprietăți private, respectiv de un teren aflat în proprietatea Statului Român, identificat cu CF ; - la vest, de un canal de drenare a terenurilor agricole aflat în proprietatea ANIF; - la nord, de proprietăți private. 14

15 Relaționarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziției, accesibilității, cooperării în domeniul edilitar, servirea cu instituții de interes general În momentul de față relaționarea amplasamentului cu Municipiul Sibiu se realizează prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, deservită și de ruta de transport public (traseul de autobuz nr XX). Amplasamentul nu beneficiază de acces direct la rețelele de utilități publice, fiind necesară extinderea acestora. Circulația Aspecte critice privind desfășurarea în cadrul zonei a circulației rutiere, feroviare, navale, aeriene, după caz Circulația rutieră majoră se desfăşoară pe artera de legătură existentă cu orașul, Calea Șurii Mici. Aceasta asigură legătura dintre oraș și drumul național DN7H. Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupă zona studiată Funcțiunea predominantă actuală este cea agricolă, însă modificările de parcelar și chiar apariția unor complexe rezidențiale în imediata apropiere a amplasamentului studiat indică o schimbare de funcțiune necesară. Relaționări între funcțiuni În zona studiată se regăsesc două tipuri de disfuncții: - prezența Fermei Agricole a Liceului Agroindustrial Sibiu; - dezvoltarea enclavizată a unor complexe rezidențiale, într-un spațiu încă dominat de funcțiunea agricolă, fără acces la rețele de utilități. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Zona de studiu extinsă prezintă un grad foarte redus de ocupare cu fond construit, marea majoritate a terenurilor fiind încă arabile. Aspecte calitative ale fondului construit Zona de studiu extinsă nu prezintă aspecte calitative ale fondului construit existent. Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine Actualmente, zona nu beneficiază de acces la servicii. Planul Urbanistic General al Municipiului Sibiu prevedere extinderea funcțiunilor cu caracter urban prin dezvoltarea unei zonei rezidențiale mixte, de-a lungul străzii Calea Șurii Mici, echipată cu toate dotările de servicii aferente acestui tip de urbanizare. 15

16 Principalele disfuncționalități - existența unui parcelar agricol în zona de studiu, care necesită o serie de operațiuni urbane pentru o urbanizare coerentă; - lipsa rețelei rutiere limitrofe amplasamentului, respectiv dimensionarea inadecvată a rețelei rutiere existente (Calea Șurii Mici); - lipsa echipării edilitare; - lipsa reglementărilor urbanistice adecvate; - prezența unei ferme în imediata apropiere a amplasamentului; - prezența unei țevi de gaz de presiune medie pe limita de est, respectiv sud a amplasamentului. ECHIPARE EDILITARĂ Rețele de apă În apropierea amplasamentului există două rețele publice de alimentare cu apă, una fiind pe strada Frigoriferului și una pe strada Tractorului. Rețele de canalizare menajeră În imediata vecinătate a amplasamentului nu există o rețea de canalizare menajeră. Cea mai apropiată rețea publică de canalizare menajeră, capabilă sa preia toate apele uzate de pe amplasament se găsește pe strada Cărămidăriei. Rețele de canalizare pluvială În zona nu exista rețele publice de canalizare pluvială. MODERNIZAREA CIRCULATIEI PROPUSĂ Circulația rutieră majoră se desfăşoară pe artera de legătură existentă cu orașul, Calea Șurii Mici. Aceasta asigură legătura dintre oraș și drumul național DN7H. Pentru dezvoltarea zonei în cauză se propune implementarea și adaptarea soluțiilor stabilite prin Planul Urbanistic General al Municipiului Sibiu, respectiv: - Lărgirea străzii Calea Șurii Mici, categoria a III-a, colectoare, la o lățime de prospect de 35 m; - Realizarea străzii prevăzute pe limita de est a parcelei (strada Cuarțului), categoria a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect de 25 m; 16

17 - Realizarea străzii prevăzute pe limita de nord a parcelei (prelungirea străzii Tractorului), categoria a III-a, colectoare, cu o lățime de prospect de 17 m; - Reconfigurarea intersecție dintre strada Cuarțului și Calea Șurii Mici. ZONIFICAREA FUNCTIONALA PROPUSĂ Reglementări Structurarea zonelor funcționale distincte se face conform planșei U Reglementări urbanistice Zonificare funcțională prin care se propun următoarele aspecte: - Redefinirea limitelor unităților teritoriale aflate în zona de studiu (UTR UL3, UM, UTR UIs, UTR UTp) - Definirea unei noi unități teritoriale de referință ISm / Instituții și servicii medicale care include parcelele identificate prin: o CF Sibiu nr ( mp - teren arabil, neîmprejmuit); o CF Sibiu nr (2.950 mp drum / teren neîmprejmuit); o CF Sibiu nr (7.500 mp tufăriș / teren neîmprejmuit). Indicatorii urbanistici propuși sunt: - Procentul de ocupare a terenului POT = 60% - Coeficientul de utilizare a terenului CUT = 2,4 17

18 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE Instalații exterioare de alimentare cu apă Alimentarea cu apa a noilor consumatori instalatii se va realiza prin extinderea retelei publice PE200 existente pe strada Frigoriferului pana in dreptul amplasamentului si prin prelungirea retelei de apa PE200 proiectata pe strada Tractorului. Din aceste doua retele se vor realiza doua bransamente independente pentru obiectivul studiat. Acestea vor asigura necesarul de apa pentru intreaga investitie si refacerea rezervei de incendiu. Asigurarea necesarului de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor se va realiza din hidrantii exteriori care vor fi amplasati pe retelele stradale ce urmeaza a fi extinse. Necesarul total de apă potabilă: cca. 40 m 3 /h (la capacitate maximă 100% concomitent). Conform SR 1343/1-2006, pct , si numarul de incendii teoretice simultane este de unul singur, iar debitul de calcul estimat este de 10 l/s. Pentru obtinerea debitului necesar se va obtine Avizul de principiu de la compania de apa. Pentru proiectarea, executia, receptia si darea in folosinta se vor intocmi documentatii conforme cu normele si reglementarile in vigoare. [ ] Conductele se vor amplasa sub adamcimea de inghet, conform STAS 6054/77. Amplasare retelelor de incinta respecta conditiile impuse de SR 8591/97, cu privire distantele minime intre retelele de apa, canal, gaz si electrice si intre acestea si difertie constructii. [ ] Reteaua proiectata s-a prevazut cu hidranti de incendiu supraterani Dn 80. Hidrantii se vor amplasa in intersectiile de strazi, precum si in lungul acestora. [ ] Dimensionarea reţelei de distributie s-a facut in asa fel incat sa asigure presiunile de serviciu in punctele cele mai indepartate si cele mai inalte, cat si presiunea minima de 7 m H2O necesara functionarii hidrantilor de incendiu. [ ] Instalații exterioare de canalizare a apelor uzate menajere Reteaua de canalizare din incita se va proiecta in sistem divizor. In urma corelarii cu operatorul de retele de apa canal din zona s-a convenit ca se vor extinde retelele de canalizare pana la limita amplasametului. Astfel se va executa o retea gravitationala de canalizare menajera si o statie de pompare care va descarca apele uzate in colectorul PVC 600 existent in zona strazii Caramidariei. Se va prelungi pana in dreptul amplasamentului a retelei de canalizare PAFSIN 600 proiectata pe strada Tractorului, fiind cuprinsa in programul de modernizare strazi in mun Sibiu. Racordul de canal menajer se va realiza la aceasta conducta. 18

19 Necesarul total de apă uzata menajera: cca. 40 m 3 /h (la capacitate maximă 100% concomitent). Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile NTPA 002/1997 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor. Apele uzate de la obiectele sanitare vor fi evacuate direct in reteaua din incinta, iar apele provenite de la echipamentele de laborator, sali de operatii si alte surse care pot contamina apa cu diverse substante periculoase si/sau bacterii si virusi vor fi conduse cu o retea de canalizare separata spre statia de neutralizare, iar dupa ce acestea au fost tratate corespunzator se vor evacua in reteaua de canalizae menajera din incinta, dupa care se vor evacua in reteaua publica. Evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se poate face numai in baza acordului de racordare emis de unitatea care administreaza si exploateaxa sistemul de canalizare si al contractului abonament de preluare la canalizarea localitatii, incheiat cu aceasta, cerandu-se si avizul inspectoratelor de sanatate publica. Dupa obtinerea acordului de racordare este obligatorire obtinerea avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996. [ ] Retaua de canalizare a apelor uzate menajere se va amplasata sub carosabil, la distanta de 3,0 m fata de reteaua de alimentare cu apa si la distanta de 4,0 m fata de retaua de redusa presiune gaze naturale. Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere se va realiza, in conformitate cu configuratia terenului, gravitaţional. Accesorii si lucrari canalizare: caminele de vizitare au rol de camine de linie sau racord si se vor amplasa la maxim 60 m. [ ] Pentru a evita infiltratiile de apa din panza subterana in reteaua de canalizare s-a prevazut ca radierul caminelor sa fie prefabricat, din beton armat, realizandu-se astfel atat un grad ridicat de impermeabilitate cat si o etanseizare buna la racordul cu tuburile de canalizare. Executia si pozarea retelelor de canalizare se va face paralel cu cele de alimentare cu apa, conductele vor fi pozate subteran sub adancimea limita de inghet si tinand cont de eventuala existenta a celorlalte retele subterane din zona, in cazul in care au trasee comune, ca: retele electrice, telecomunicatii, gaz etc. [ ] Instalații exterioare de canalizare a apelor meteorice Evacuarea apelor pluviale colectate de pe intreg amplasametul studiat se va realiza printr-o retea de canalizare de incinta ce va fi evacuata in canalul de desecare existent in partea de Vest a incintei, cu acordul ANIF. Pentru a putea prelua debitul de ape pluviale, initial realizarii investitiei se propune reamenajarea canalului de desecare prin curatarea malurilor de vegetatie si a radierului de sedimente astfel incat sa rezulte panta de 19

20 curgere necesara, deasemenea se va avea in vedere realizarea unei sectiuni de curgere corespunzatoare. Pentru reducerea adancimii de pozare a conductelor, evacuarea apelor de ploaie se propune a se realiza in trei puncte dinstincte. Inainte de deversare in canal se va face o preepurare a apelor de ploaie prin intermediul a trei separatoare de hidrocarburi prevazute cu by-pass. Debitul maxim de ape pluviale evacuat in canal este de 1.690,92 l/s. Reteaua exterioara de canalizare este realizata în sistem separativ în interiorul incintei, existând o retea pentru preluarea apelor menajere si o retea pentru preluarea apelor pluviale de pe acoperisuri si platforme. Reteaua de canalizare pluviala va prelua atat apele de pe invelitori cat si cele de pe platforme. Apele pluviale de pe platforme (parcari autoturisme, drumuri de incinta) vor fi preluate prin intermediul gurilor de scurgere, si trasportate cu ajutorul retelei de incinta spre separatoarele de hidrocarburi, cu decantor de namol, filtru coalescent si conducta de by-pass urmând ca apoi sa fie deversate în canalul de desecare. Gurile de scurgere se vor realiza prefabricate de beton cu blocaj pentru mirosuri, gratar 500x500 mm, clasa de circulabilitate D 400 kn, iar scurgerea va avea diametrul nominal DN150. Pentru tratarea apelor pluviale cazute pe suprafata parcarilor se vor prevedea trei separatoare de hidrocarburi cu by-pass 65/650 l/s având o capacitate totala de tratare a 650 l/s. Separatorul de hidrocarburi a fost ales în functie de debitul apelor de ploaie ce trebuie sa fie tratate. Debitul total de ape pluviale Q este urmatorul: - Debit de ape pluviale preluate de pe suprafata acoperisului Qa - Debit de ape pluviale preluate de pe alei si platforme, Qp - Debit de ape pluviale preluate de pe spatiile verzi Qsv - Suprafata acoperis Sa= mp. - Suprafata alei, drumuri parcari si platforme Sp = mp - Suprafata spatii verzi Ssv = mp - Frecventa admisa este 1/2 conform SR : Durata ploii de calcul este 10 min - Intensitatea ploii de calcul corespunzătoare este i = 210 L/(ha x s)gh 20

21 - Coeficientul de scurgere de pe suprafata acoperisului φ=0,95 - Coeficient de scurgere de pe alei si platforme, Φ=0,80 - Coeficient de scurgere de pe spatiile verzi, Φ=0,10 - Coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul m=0,8 - Qa = 0,0001 x i x φ x Sa x m - Qa = 0,0001 x 210 x 0,95 x x0,8 = 750,12 L/s - Qp = 0,0001 x i x Sp x Φ x m - Qp= 0,0001 x 210 x x 0,8 x 0,8 = 819,84 L/s - Qsv = 0,0001 x i x Ssv x Φ x m - Qsv= 0,0001 x 210 x x 0,1 x 0,8 = 120,96 L/s - Debitul total de ape pluviale - Q=Qa+Qp+Qsv=750, , ,96 =1.690,92 l/s Conductele vor fi pozate subteran sub adancimea limita de inghet si tinand cont de eventuala existenta a celorlalte retele subterane din zona, in cazul in care au trasee comune, ca: retele electrice, telecomunicatii, gaz etc. [ ] Rețele exterioare de energie electrică In apropierea amplasamentului exista doua linii electrice de medie tensiune. De la acestea se va realiza un branșament de medie tensiune si un post de transformare pentru obiectivul studiat. Putere electrica absorbita este estimata la cca. 1,50 MW. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM UTR ISm INSTITUȚII ȘI SERVICII MEDICALE Regulamentul local de urbanism este o documentație cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenului, de realizare și funcționare a construcțiilor pe zona studiată, delimitata astfel: - la sud, de Calea Șurii Mici; - la est, de proprietăți private; - la vest, de un canal de drenare a terenurilor agricole aflat în proprietatea ANIF; 21

22 - la nord, de proprietăți private. Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii la autorizarea executării construcțiilor pe terenuri din zona menționată, aplicându-se parcelelor identificate prin: - CF Sibiu nr ( mp - teren arabil, neîmprejmuit); - CF Sibiu nr (2.950 mp drum / teren neîmprejmuit); - CF Sibiu nr (7.500 mp tufăriș / teren neîmprejmuit). Regulamentul de față detaliază și completează prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu. Documentația a fost solicitata beneficiarului prin Certificatul de Urbanism nr. nr. 936/ ) eliberat de Primăria Municipiului Sibiu, cerință detaliată prin avizul de oportunitate nr. 9/ Domeniul de aplicare Prezentul Plan Urbanistic Zonal, precum și Regulamentul Local de Urbanism aferent reprezintă norme obligatorii pentru autorizarea construcțiilor pe porțiunea de țesut urban menționată mai sus. Suprafața totală a zonei de reglementare ce face obiectul PUZului este de mp, determinată conform planșei U Reglementări Urbanistice Zonificare funcțională. Suprafața zonei studiate este de mp, determinată conform U Plan de încadrare în zonă. 2. Reguli generale privind modul de ocupare al terenului 2.1. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit Autorizarea executării construcțiilor pe terenuri din intravilan este permisă cu respectarea condițiilor impuse de lege, de regulamentul general de urbanism și de prezentul regulament; autorizarea se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rațională a terenurilor și pentru realizarea construcțiilor, amenajărilor și lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte Se va asigura racordarea la rețelele tehnico-edilitare necesare a tuturor obiectivelor, cu respectarea normelor de protecție sanitare, a mediului și a celorlalte acte normative în vigoare. Nu se vor accepta soluții de gestiune locală Deșeurile rezultate în timpul desfășurării activității de construire cât și ca rezultat al utilizării ulterioare a construcțiilor vor fi colectate în recipiente speciale și eliminate de pe amplasament prin intermediul unor firme specializate în colectarea și neutralizarea acestor deșeuri. 22

23 2.2. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public Autorizarea executării construcțiilor sau amenajărilor în zone expuse la riscuri naturale alunecări de teren, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, zone inundabile etc. este interzisă, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora Autorizarea executării lucrărilor care, prin dimensiunile și destinația lor, presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depășesc posibilitățile financiare și tehnice ale administrației publice locale ori ale investitorilor interesați sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat este interzisă Autorizarea executării lucrărilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea principală a zonei Autorizarea executării lucrărilor se face cu condiția ca procentul de ocupare a terenului să nu depășească limita stabilită prin prezentul regulament Se vor respecta distanțele de siguranță între clădiri conform Normativului de siguranță la foc a construcțiilor P Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții Reparcelarea terenurilor și dezmembrările necesare îndeplinirii obiectivelor de utilitate publică sunt definite în planșa U Obiective de utilitate publică / Proprietatea asupra terenurilor / Circulația juridică a terenurilor. 3. Utilizare funcțională 3.1. Utilizări admise Prin prezentul Regulament Local de Urbanism se admite dezvoltarea următoarelor tipuri de funcțiuni: - Funcțiuni de sănătate; - Funcțiuni de învățământ; - Funcțiuni comerciale (terțiare) cu caracter intraurban; - Funcțiuni de turism cu caracter intraurban; - Funcțiuni rezidențiale (exclusiv locuințe colective); - Servicii aferente zonelor de locuințe; 23

24 - Funcțiuni aferente echipării tehnico-edilitare; - Funcțiuni aferente infrastructurii de transport public Utilizări admise cu condiționări Se admite extinderea, mansardarea sau supra-etajarea clădirilor existente cu respectarea condițiilor de amplasare, echipare și configurare (Secțiunea 4) precum și a posibilităților maxime de ocupare și utilizare a terenului (Secțiunea 5) prevăzute de prezentul regulament. În cazul mansardărilor, suprafața nivelului (SN) va reprezenta 60% din suprafața nivelului curent. (se va lua în calcul numai porțiunea cu hliber 1.40m Se recomandă a fațadele orientate spre spațiul public al străzilor principale, piețelor sau scuarurilor publice să conțină la parter funcțiuni de interes public cu acces direct Utilizări interzise Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctele 3.1 și Sunt interzise lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice sau de pe parcelele adiacente. 4. Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor 4.1. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii Amplasarea în interiorul parcelei. m. Clădirile se vor retrage față de limitele parcelelor cu o distanță minimă egală cu Amplasarea clădirilor unele față de celelalte pe aceeași parcelă. Distanța minimă dintre două clădiri aflate pe aceeași parcelă va fi egală cu înălțimea clădirii mai înalte, măsurată la cornișă sau atic de la cota terenului sistematizat în punctul cel mai înalt, dar nu mai puțin decât 5 m. Fac excepție situațiile în care ambele clădiri prezintă spre interspațiul dintre ele exclusiv spatii anexe sau spații de circulație internă, când distanța minimă se poate reduce la 3/4 din înălțimea clădirii mai înalte, măsurată la cornișă sau atic în punctul cel mai înalt, de la cota terenului sistematizat, dar nu mai puţin de 3 m In dispunerea funcțiunilor pe parcelă se vor respecta retragerile minime față de funcțiunile de sănătate, impuse de cadrul legal în vigoare Circulații și accese 24

25 Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumurile publice. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale Funcțiunile vor fi astfel dispuse pe parcelă încât să nu blocheze punctele de acces dedicate funcțiunilor de sănătate, respectiv să permită separarea fluxurilor de acces dedicate funcțiunilor de sănătate În cazul amplasării pe parcelă a unui heliport, se vor respecta reglementările și distanțele de siguranță impuse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română În zona alocată funcțiunilor de sănătate, accesele vor fi organizate astfel încât să permită funcționarea optimă a următoarelor zone: - Zona publică: partea incintei cuprinsă între accesul principal în incintă și accesele principale în spital în care au acces cea mai mare parte a utilizatorilor externi și a vehiculelor; - Zona de serviciu: zona delimitată de accesele, circulațiile și platformele aferente clădirilor ce adăpostesc funcțiuni tehnico-edilitare; - Zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului) cuprinde spațiile verzi și aleile de promenadă în aer liber rezervate pacienților; se va avea în vedere o relație cât mai directă între aceasta și nodurile de circulație verticală care deservesc funcțiunile de sănătate; - Zonele de protecție cuprind spațiile plantate de protecție a microclimatului și alte zone restricționate pentru protecția unor funcțiuni În zona alocată funcțiunilor de sănătate, dimensionarea aleilor carosabile se va face în funcție de trafic (fluxuri), de nevoile de staționare, de gabaritele mijloacelor de transport utilizate. Aleile carosabile vor fi separate de aleile pietonale și lățimea acestora nu va mai fi mai mică de: - 2,5 m pentru aleile carosabile utilizate ocazional, în care caz la lungimi mai mari de 25 m se vor prevedea supralărgiri pentru depășire, iar la capete zone de întoarcere; - 4 m pentru aleile carosabile de trafic mic sau cele care presupun staționări, prevăzute la capete cu zone de întoarcere; 25

26 - 6 m și peste 6 m pentru aleile carosabile mai intens circulate (accese principale la spitalele mici şi mijlocii, accese la zona de serviciu pentru spitalele mari, accese la sectorul de urgențe când acesta este dezvoltat etc) Aleile pietonale destinate plimbării bolnavilor spitalizați, se vor soluționa distinct de celelalte circulații, la distanță de aleile sau platformele carosabile, precum și de zonele în care se manipulează materiale şi echipamente, substanțe cu potențial toxic, inflamabil sau exploziv Se va asigura un culoar de acces cu o lățime de minim 3 m pe latura de vest, pentru întreținerea canalului de drenare a terenurilor agricole Staționarea autovehiculelor Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform cadrului aflat în vigoare la data realizării proiectului În situațiile în care se vor dezvolta funcțiuni diferite în interiorul aceleiași parcele, necesarul de parcaje va fi dimensionat prin însumarea parcajelor necesare fiecărei funcțiuni în parte Distanța de amplasare a parcajelor la sol față funcțiunile admise va respecta prevederile Ord. nr. 119/ Înălțimea maximă admisă a clădirilor Numărul de niveluri subterane și supraterane va fi determinat pentru fiecare funcțiune în parte, conform normelor specifice, cu condiția respectării înălțimii maxime admise prin prezentul regulament Înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornișa superioară sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 25 m, de la cota terenului sistematizat Înălțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperișului sau la aticul nivelului cel mai înalt, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 29 m, de la cota terenului sistematizat Aspectul exterior al clădirilor Arhitectura clădirilor va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire). Se interzice realizarea de pastișe arhitecturale sau imitarea stilurilor 26

27 istorice. Materialele folosite vor fi de bună calitate, în acord cu programul şi arhitectura clădirilor Mobilierul urban va fi integrat proiectului arhitectural, subordonându-se totodată unui concept coerent pentru imaginea urbană a spațiilor publice din întregul ansamblu rezidențial Condiții de echipare edilitară Beneficiarul se obligă sa racordeze construcțiile, potrivit reglementărilor legale, la rețeaua tehnico-edilitară publică Se interzice branșarea la rețele de apă industriale Spații libere și spații plantate Pentru funcțiunile de sănătate, se vor asigura spații verzi cu o suprafață minimă de 20 mp/pat Pentru restul funcțiunilor admise pe parcelă se vor respecta suprafețele minime de spații libere și plantate prevăzute de cadrul legal aflat în vigoare la data realizării proiectului Eliminarea vegetației înalte mature este interzisă, cu excepția situațiilor în care aceasta reprezintă un pericol iminent pentru siguranța persoanelor sau bunurilor sau în care împiedică realizarea construcției Pentru fiecare arbore matur tăiat în condițiile prezentului regulament se vor planta, în interiorul aceleiași parcele, minimum trei arbori Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare patru locuri de parcare Împrejmuiri Se vor respecta prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu Suprafața de teren alocată funcțiunilor de sănătate va fi delimitată de zonele din jur, astfel încât accesul în incintă să fie controlat. 5. Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului 5.1. Procent maxim de ocupare a terenului (pot) Se admite un POT maxim de 60%. 27

28 În dispunerea funcțiunilor pe parcelă, se vor defini și prezerva suprafețele de teren necesare dezvoltării (extinderii) ulterioare a funcțiunilor de sănătate, cu asigurarea modalităților de extindere a serviciilor gospodărești, circulațiilor și rețelelor de utilități Coeficient maxim de utilizare a terenului (cut) Se admite un CUT maxim de 2, Relația PUZ cu alte proiecte, planuri și programe relevante Corelarea obiectivelor stabilite pentru PUZ se face în raport cu proiectele, planurile, programele sau strategiile aprobate la nivel national, regional și local. P/P la nivel național - Planul de amenajare a teritoriului național, toate secțiunile aprobate (Sectiunea 1 Căi de comunicații; Sectiunea 2 Apa; Secțiunea 3 Zone protejate, naturale și construite; Secțiunea 4 Rețeaua de localități; Secțiunea 5 Zone de riscuri naturale; Secțiunea 6 Zone cu resurse turistice); - Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a Romaniei Orizonturi ; - Strategia națională a României privind schimbările climatice și Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei; - Planul național de gestionare a deșeurilor (2018); - Strategia și politica națională în domeniul gospodăririi apelor; - Strategia națională de sănătate și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei. P/P la nivel regional - Planul și Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru ; - Planurile regionale de servicii de sănătate (2016), Partea VII Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Centru; - Planul regional de actiune pentru mediu Regiunea 7 Centru ( ); 28

29 - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor; - Planul de management al bazinului hidrografic Olt. P/P la nivel județean și local - Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada (revizuită, actualizată și completată); - Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu; - Planul local de acțiune pentru mediu, județul Sibiu (2014); - Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Sibiu; - Ghidul de dezvoltare al municipiului Sibiu ; - Strategia integrată de dezvoltare urbană durabilă a municipiului Sibiu (2023); - Strategia privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu; - Planul de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului ambiant în municipiul Sibiu (2014); - Plan de mobilitate urbană durabilă pentru municipiul Sibiu; - PUG municipiul Sibiu; - PUZ-uri și proiecte aprobate în zona limitrofă. Terenul studiat prin PUZ se situează în partea de NV în intravilanul municipiului Sibiu, într-o zonă propusă pentru reconversie funcțională conform Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu aprobat cu HCL 165/2011. Conform PUG, din punct de vedere al categoriilor funcționale de dezvoltare și al eventualelor servituți, terenul de interes se încadrează în: - UTR UL3 Locuințe cu regim mediu de înălțime, - UTR UM Zonă de urbanizare zonă mixtă, - UTR UIs Zonă de urbanizare instituții și servicii, - UTR UTp Zonă de urbanizare pietonală cu rol de generatoare rezidențială. 29

30 Privind accesibilitatea rutieră, amplasamentul este conectat la rețeaua urbană a municipiului Sibiu prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, stradă care a fost reglementată prin PUG ca stradă de categoria II, profil tip II.D, cu ampriza totală de 35 m. Astfel că ocazionat de propunerea PUZ, se vor reconfigura arterele de circulație rutiere și pietonale conform PUG aprobat și în relație cu documentațiile de urbanism din zonă aprobate. Vor fi asigurate locuri de parcare conform Regulamentului General de Urbanism aprobat cu HG nr. 525/1996. Fig. nr. 1 Extras din PUG mun. Sibiu (sursa: Plan reglementări urbanistice, zonificarea teritoriilor intravilane) Cu privire la PUZ-uri și proiecte aprobate în zona limitrofă, s-au aprobat o serie de documentații de urbanism: 30

31 Nr. Plan urbanistic zonal crt. 1 PUZ Parcelare și construire locuințe zona străzii Tractorului, Sibiu 2 PUZ Construire ansamblu rezidențial locuințe colective S+P+3E+R - DJ 143 în continuarea Calea Șurii Mici f.n. 3 Modificare PUZ Zonă de dezvoltare - Ansamblu rezidențial locuințe DJ Calea Șurii Mici f.n. 4 PUZ Zonă de urbanizare zonă centrală în afara zonei construite protejate, Calea Șurii Mici HCL -aprobat cu HCL 95/2017 -aprobat cu HCL 156/2013 și HCL 149/2016, modificat cu HCL 100/2017 -aprobat cu HCL 351/2017 -aprobat cu HCL 326/2013. Față de reglementările aprobate în vecinătate cu funcțiuni de zonă rezidențială sau de urbanizare/zonă centrală, propunerea de reglementare pentru spital județean de urgență a avut în vedere respectarea distanțelor minime de protecție sanitară față de zone rezidențiale și arterele de circulație cu trafic intens, distanțe care sunt stabilite de OMS nr. 119/2014 privind aprobarea Normelor de viață și sănătate publică privind mediul de viață al populației, modificat prin OMS nr. 994/2018. Drept urmare, s-a concluzionat că noua funcțiune pentru spital județean de urgență, nu va afecta investițiile planificate prin planurile urbanistice zonale sau prin proiectele deja aprobate. 31

32 32

33 Nr. crt. Cu privire la unitățile în funcțiune și zonele de interes, s-au considerat următoarele: Tab. nr. 1 Proiect, unitate, zonă funcțională, obiectiv de interes, zonă protejață etc. 1 Ferma didactică Colegiul Agricol Sibiu (capacitate: 29 capete bovine, 37 capete suine; fără platformă de stocare dejecții) 2 Unitate depozitare și comercializare șeminee și zona pentru agrement (paintball) Distanța față de suprafața edificabilă PUZ -103,3 m * -în vecinătatea perimetrului PUZ Distanțe minime de protecție sanitară, sau alte zone de protecție specială -50 m (ferme taurine până la 50 locuri) -100 m (ferme suine până la 50 locuri) (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 11) - 3 Centura Sibiu A1 ~1.240 m -50 m față de artere de trafic intens (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 4, pct. 1) 4 ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic 5 Alte proiecte rezidențiale dezvoltate în zona - Magnolia Rezidence Cl. Șurii Mici - Belvedere Rezidence zona rezidențială de pe str. Ogorului. 6 Zona industrială de Vest a mun. Sibiu -stație de betoane ~1.800 m - ~750 m ~780 m ~1.100 m -50 m față de zone rezidențiale (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 11) ~1.300 m -500 m (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 11) 7 Aeroportul International Sibiu ~2.460 m -zonă de servitute aeronautică *** 8 Depozitul ecologic pentru deșeuri Cristian -** ~4.170 m m (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 11) 9 Unitate colectare-neutralizare deșeuri ~1.570 m - medicale Stericycle S.R.L. 10 Unitate colectare deșeuri feroase, neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE (UNITRANS) ~230 m -100 m (cf. OMS 119/2014, modif. cu OMS 994/2018, art. 11) 11 Rețele edilitare - LEA 110 kv - LEA 20 kv -in interiorul perimetrului PUZ -18,5 m st.-dr. față de LEA 110 kv -12 m st.-dr. față de LEA 20 kv - Conductă gaze medie presiune 12 Canal ANIF -la limita perimetrului PUZ -2 m față de ampriza canalului de desecare *distanță măsurată față de limita suprafeței edificabile prin PUZ **OMS nr. 119/2014, art. 13, alin 2 Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanţii să nu depăşească valorilelimită şi concentraţiile maxime admisibile în aerul ambiental din teritoriile protejate, astfel cum sunt ele prevăzute în legislaţia naţională din domeniul calităţii aerului. 33

34 Nr. crt. Proiect, unitate, zonă funcțională, obiectiv de interes, zonă protejață etc. Distanța față de suprafața edificabilă PUZ Distanțe minime de protecție sanitară, sau alte zone de protecție specială ***Sursa Planșa: Zone cu servituți aeronautice. Raportat la strategiile/planurile de dezvoltare aprobate la nivel local, luând în considerare unitățile în funcțiune și alte obiective de interes, reglementările stabilite prin PUZ nu contravin direcțiilor de dezvoltare stabilite și funcțiunilor existente în zonă. În sprijinul acestei afirmații se precizează că distanțele minime de protecție sanitară se stabilesc prin OMS nr. 119/2014 modificat de OMS nr. 994/2018. De asemenea, PUZ-urile aprobate în zonă pentru funcțiuni rezidențiale și construcțiile rezidențiale existente reprezintă receptori sensibili și condiționări viitoare pentru dezvoltarea zonelor industriale sau a altor unități poluante în vecinătate. În evaluarea strategică de mediu s-au luat în considerație și punctele de vedere ale administrației locale, ale autorităților de control, ale administratorilor rețelelor de utilități și ale publicului interesat. Etapele consultărilor s-a derulat după următorul program: Tab. nr. 2 Programul consultărilor pe parcursul elaborării PUZ Nr. crt. Data / locul desfasurarii consultarii PUZ 1 04 septembrie 2018, orele 12:00 13:15 Sala Mică Consiliul Județean Sibiu 2 04 octombrie 2018, orele 12:00 15,00 Sala Mică Consiliul Județean Sibiu Participanți -CJ Sibiu -Primaria Mun. Sibiu -Manager Spital Clinic Județean de Urgență -Manager Spital Clinic Pediatrie -S.C. Hospital Consulting Tg. Mureș -Titularul PUZ -Echipa de proiect -Reprezentanți ai unităților sanitare Observatii ale instituțiilor și ale publicului interesat -Gradul de integrare al celor două spitale corelat cu finanțarea investițiilor. -Accesibilitatea spitalului -Spații de parcare -Eficiența energetică a construcțiilor -Spații de cazare pentru aparținători care trebuie să se regăseasca pe terenul de amplasare a spitalului -Zona destinată UPU va deservi atât urgențele pentru adulți, cât și urgențele pentru copii, variantă acceptată de ambele spitale. -Separarea se va face în interior la nivel de fluxuri (adulți/copii). -Blocul UPU va avea legătură directă cu o zonă de explorări funcționale dedicată, separată de zona de explorări funcționale care deservește cele două spitale. -S-au propus două variante de mobilare și de acces în interiorul parcelei. -S-au făcut sugestii referitoare la mobilarea viitoare în cele două variante, Felul si numarul actului Raport de sinteză Întâlnire de lucru PUZ Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu nr /

35 Nr. crt. Data / locul desfasurarii consultarii PUZ 3 19 noiembrie 2018 orele 09,00-10,00 Sala Mică Consiliul Județean Sibiu 4 23 noiembrie 2018 orele 11,00-13,00 Sala Mică Consiliul Județean Sibiu Participanți -Reprezentanți ai furnizorilor de utilități - Primaria Mun. Sibiu -Manager și alți reprezentanți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență -Manager Spital Clinic Pediatrie -Titularul PUZ -Echipa de proiect - Primaria Mun. Sibiu -Manager Spitalului Clinic Județean de Urgență -Manager Spital Clinic Pediatrie - Titularul PUZ -Echipa de proiect -Reprezentanți ai DSP, ITM, ANIF, GNM-CJ SB, IPJ, ISU, SGA, Direcția pt Agricultură -Primaria Mun. Sibiu Observatii ale instituțiilor și ale publicului interesat optimizarea fluxurilor de trafic, de personal, pacienți și de aparținători. -S-au discutat soluțiile și posibilitatea de asigurare a utilităților în zonă. -S.C. A.PLAN S.R.L. a prezentat modificările aduse documentației, în vederea depunerii acesteia în data de la Primăria Municipiului Sibiu pentru ședința CTATU din luna decembrie În raportul de mediu, se va ține cont și de impactul dezvoltării urbane pe care spitalul o va angrena în zonă, inclusiv de impactul traficului generat asupra poluări aerului (locuri de cazare, etc). -Acolo unde este necesar, se vor propune măsuri de diminuare a impactului. -RM va trebui să trateze și alternative la situația agreată. -În urma discuțiilor, întâlnirea din data de este considerată suficientă pentru întocmirea RM. -RM va fi pus în consultare publică și va fi transmis si instituțiilor care au participat la Grupul de Lucru. Felul si numarul actului - Raport de Sinteză din În concordanță cu tema de proiectare, după integrarea considerațiilor legislației în vigoare, ale autorităților locale, după consultarea principalelor direcții stabilite prin planuri aprobate la nivel local și după integrarea condiționărilor incluse în Avizele de specialitate emise pentru PUZ, au rezultat principalele obiective. PUZ-ul a urmărit reglementarea optimă a parcelei din punct de vedere urbanistic, pe parcursul elaborării acestuia fiind integrate cerințele de mediu, sănătate publică și amenajarea teritoriului, fiind luate în considerare obiectivele și scopul principalelor politici, strategii și planuri promovate la nivel local, regional și național. 35

36 Propunerea funcțională și de reglementare urbanistică a parcelei a ținut cont de funcțiunile deja promovate în vecinatate, s-au respectat zonele de protecție și distanțele minime de protecție sanitară față de funcțiunile învecinate și față de arterele de trafic. Tab. nr. 3 Principalele obiective ale PUZ Indicativ O1 O2 O3 O4 O5 O6 Obiectiv principal stabilit prin PUZ Reglementarea funcțiunii terenului Utilizarea funcțională a terenului, în relație cu planurile de urbanism aprobate în zonă Modul de ocupare al terenului şi condițiile de realizare a construcțiilor Trasarea și profilarea viitoarelor drumuri in corelare cu cele existente sau prevăzute prin planurile de urbanism Realizarea lucrărilor rutiere și tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri adecvate noilor funcțiuni Asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei Tab. nr. 4 Corelația obiectivelor stabilite prin PUZ cu direcțiile, obiectivele și măsurile stabilite prin P/P aprobate Obiective PUZ Strategia națională de sănătate (OS 4.4.) PATJ PLAM Strategia de dezvoltare a județului Sibiu SIDU mun. Sibiu (2017) PUG mun. Sibiu PMUD mun. Sibiu (2016) Plan zgomot O O O O O PUZ-uri limitrofe O Explicatie: + corelație pozitivă 0 neutru corelație negativă Reglementarea spitalului județean de urgență reprezintă o oportunitate de îmbunătățire a infrastructurii medicale conform Strategiei integrate de dezvoltare a municipiului Sibiu (SIDU, 2017). Dat fiind potențialul ascendent de dezvoltare aferent

37 zonei de NV a orașului, și accesibilitatea crescută oferită de Autostrada A1, unitatea de primiri urgențe a spitalului va avea o mai mare importanță. Dincolo de aspecte referitoare la creșterea calității infrastructurii medicale care va îmbunătăți calitatea vieții, există o preocupare constantă pentru partea de cercetare, spitalul colaborând cu Facultatea de Medicină în această direcție (SIDU, 2017). Relocarea unor secții spitalicești aflate în oraș va permite pe de o parte, dezvoltarea unui centru spitalicesc de importanță și utilizarea terenurilor rămase vacante în oraș pentru amplasarea unor dotări de interes public în acele zone (PMUD Sibiu, 2016). Proiectul pentru construirea Spitalului Clinic Județean de Urgență din municipiul Sibiu, face parte din soluțiile propuse în PMUD și se fundamentează prin studii de specialitate. În urma analizei efectuate în prezentul capitol, s-a concluzionat că obiectivele de reglementare stabilite prin PUZ se armonizează cu obiectivele strategiilor/p/p aprobate, cu cerințele instituțiilor de reglementare și cu necesitățile publicului interesat Prezentarea opțiunilor relevante identificate; alternative față de cele conținute în Planul Urbanistic Zonal, inclusiv alternativa zero În urma consultărilor efectuate (vezi tab. nr. 2), alternativele discutate de titular și studiate de echipa de proiect pe parcursul elaborării PUZ s-au referit la următoarele aspecte: Tab. nr. 5 37

38 Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor PUZ Se poate satisface cererea fără impementarea PUZ alternativa 0? Necesitatea implementarii planului Conform expertizelor efectuate pentru spitalele aflate în subordinea CJ Sibiu și pentru Spitalul clinic de pediatrie, rezultă necesitatea unui nou spital clinic județean de urgență. Conform Planului regional de sănătate Regiunea Centru, domeniul strategic 2: servicii medicale, rezultă necesitatea de creșterea gradului de siguranță în rândul populației prin consolidarea sistemului de urgență integrat și asigurarea accesului egal la serviciile de îngrijire medicală de urgență. Reglementarea funcțiunii modalități / date tehnice / soluții de acces Termene de implementare Se poate atenua impactul implementării propunerilor PUZ? PUZ-ul se poate realiza în alt mod, sau se pot considera alte alternative de implementare? Pentru implementarea propunerilor PUZ se poate aloca un alt interval de timp? Fără reglementarea terenului prin PUZ nu se poate satisface această necesitate. Da, se pot aplica măsuri de minimizare sau prevenire la faza de proiectare, implementare și autorizare a lucrărilor de construire. Pe parcursul procesului de elaborare al PUZ, au fost studiate alternative de mobilare a parcelei ținându-se cont de cerințele/necesitățile a amenajare și de fluxuri funcționale de pacienți, aparținători și cadre medicale în interiorul parcelei. S-au studiat și alternativele de acces în parcelă ținând cont de: - Studiul de trafic (Universitatea Tehnică Cluj Napoca), - Planul de mobilitate urbană, - PUG aprobat. Alternativele uutdiate au ținut cont de proiecteleși PUZurile deja aprobate în zonă, de reglementările PUG privind arterele de trafic auto și pietonal, dar și de zonele funcționale învecinate. Termenul de implementare a PUZ depinde de accesarea liniilor de finanțare (fonduri UE, buget propriu, împrumut etc.). Alte aspecte de interes în evaluarea strategică de mediu se pot referi și la amplasamentul planului urbanistic. 38

39 Tab. nr. 6 Aspect Întrebări Raspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor PUZ Amplasament Se pot alege alte terenuri pentru reglementarea propusă? Amplasamentul PUZ trebuie să respecte criteriile stabilite: - titularul PUZ trebuie să dețină dreptul de folosință asupra terenului; - terenul trebuie să asigure condițiile de calitate a mediului pentru funcțiunea propusă; - terenul trebuie să beneficieze de acces facil pe arterele de trafic; - reglementarea terenului, nu trebuie să afecteze folosințele ulterioare ale terenurilor din vecinătate, sau să afecteze arii de protecție specială. PUZ-ul s-a inițiat de titular pentru amplasamentul stabilit în Calea Șurii Mici în baza criteriilor menționate anterior și în baza altor considerente interne administrative, drept urmare analiza strategică de mediu se reveră în continuare la alternativele de mobilare în interiorul parcelei, la modul de asigurare a utilităților și la accese. În analiza strategică de mediu, criteriul principal de alegere a alternativei optime se referă la: - fezabilitate din perspectiva protecției mediului: o calitatea mediului trebuie să asigure dezvoltarea funcțiunii propuse; o efectele potențiale asupra mediului trebuie să se situeze într-un interval acceptabil (natura impactului -/0/+); o existența și posibilitatea împlementării unor măsuri de diminuare sau întărire după caz. 39

40 Tab. nr. 7 Alternative considerate în evaluarea strategică de mediu Alternativa zero * Neimplementarea PUZ PUZ Varianta 1 ** PUZ Varianta 2 ** -conform cap Conținutul și obiectivele principale ale PUZ -conform cap Conținutul și obiectivele principale ale PUZ -mobilarea parcelei cu o construcție pavilionară destinată Spitalului Județean de Urgență Sibiu -mobilarea parcelei cu o construcție compactă destinată Spitalului Județean de Urgență Sibiu -menținerea suprafeței edificabile retrasă față de perimetrul parcelei, astfel încât să fie respectate distanțele de protecție stabilite cf. Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr, 994/2018 -menținerea suprafeței edificabile retrasă față de perimetrul parcelei, astfel încât să fie respectate distanțele de protecție stabilite cf. Ord. nr. 119/2014 modificat prin Ord. nr, 994/2018 *alternativa zero s-a luat în considerare din perspectiva evaluării strategice de mediu; pornind de la starea actuală a mediului din zonă se realizează o prognoză a stării mediului în lipsa implementării PUZ. **oportunitatea amplasării unui heliport în interiorul parcelei o să fie analizată prin Studiul de Fezabilitate, cu respectarea cerințelor Autorității Aeronautice Române și a prevederilor legale privind mediul de viață al populației. 3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI EVOLUȚIA ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PUZ 3.1. Starea factorilor de mediu și alte domenii de interes Evaluarea stării actuale a mediului în teritoriul PUZ s-a făcut pe baza informațiilor disponibile la momentul elaborării prezentului RM. Principalele surse de documentare utilzate pentru elaborarea acestui capitol au fost: - Studiul Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord- Vest, realizat de Centrul de Mediu și Sănătate Cluj-Napoca (ianuarie 2018); - Studiu geotehnic privind obiectivul Construire spital clinic județean de urgență, realizat de PFA Pologea Mărgărit și ing. geolog C. Constantinescu; - Studiul de trafic (Etapa I) pentru PUZ Zona de urbanizare construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu, realizat de Universitatea Tehnică Cluj- Napoca; 40

41 - Strategie privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu ; - Strategia județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada ; - Strategia integrată de dezvoltare a municipiului Sibiu (2017); - Raport de activitate (2017) DSP Sibiu; - Raportul anual privind Starea Mediului judetul Sibiu (anul 2017) APM Sibiu; - Hărți de zgomot pentru municipiul Sibiu (revizuire anul 2017) Factorul de mediu APĂ Apele de suprafață În partea de Nord-Vest, la cca. 380 m distanță, zona este traversată de pârâul Rusciori, afluent de stânga al râlui Cibin. Bazinul hidrografic este cel al râului Olt (VIII- 1), sub-bazinul râului Cibin (VIII-1.120) pârâul Rusciori (VIII ): - lungimea (km) 16; - suprafața bazinului hidrografic (km 2) 123; - altitudinea bazinului amonte (m) 530; - altitudinea a bazinului aval (m) 406; - altitudinea medie a bazinului (m) 473; - panta medie ( 0 /00) 7. Zona situată la vestul parcelei este străbătută de mai multe canale de drenare a terenurilor agricole. Conform pieselor desenate aparținând PUG Sibiu, amplasamentul reglementat prin PUZ nu este situat într-o zonă inundabilă, distanța până la pr. Rusciori, în partea de nordvest a amplasamentului, este de cca. 380 m, iar în nord de 470 m. Calitatea apelor de suprafață Conform Raportului anual privind starea mediului în judetul Sibiu (2017), activitatea de monitorizare a calităţii apelor la nivelul BH Olt judeţul Sibiu a fost realizată conform Sistemului Naţional Integrat al Apelor, în scopul evaluării stării ecologice a 41

42 corpurilor de apă. Rezultatul monitorizării pe cursul de apă Rusciori secțiunea Izvoareafl. Cibin, indică o stare ecologică bună a cursului de apă pe o lungime de 14 km și o stare ecologică moderată pe o lungime de 1 km. Apa subterană În partea estică a amplasamentului, la aproximiativ 0,5-0,7 km distanță, se află Lacul Binder, cu influență asupra freticului zonal. În acest context, freticul pe amplasament este relativ ridicat. Din Studiul Geotehnic efectuat pe amplasamentul PUZ, a rezultat că freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona central nord-estică a amplasamentului și la 3,0 m, în partea sudică. Întreaga zonă se suprapune peste corpul de apă subterană ROOT05 Depresiunea Sibiu, cu o suprafaţă de 187 kmp, are un grad de protecţie mediu, este de tip poros permeabil, fiind localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară din lunca şi terasa râului Cibin şi a afluenţilor acestuia. Aceste depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisip, de diferite granulaţii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţii lenticulare de argile sau argile nisipoase. Apele acestui corp sunt de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-magneziene sau sodice, datorită fondului natural existent. Calitatea apei subterane Conform Raportul anual privind Starea Mediului în judetul Sibiu, în anul 2017 au fost monitorizate de pe acest corp de apă subterană un număr de 6 foraje hidrogeologice de observaţie din reţea și s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru amoniu la forajul Sibiu Nord F7 (0,624 mg/l). Conform Raportului, având în vedere faptul că nu se cunoaște vreo sursă de poluare semnificativă în zonă, corpul de apă ROOT05 se află în stare chimică bună Factorul de mediu AER Clima municipiului Sibiu este temperat-continentală ferită de excese. Zona se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci, cu strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când de intervale de încălzire. Inversiunile termice sunt frecvente şi persistente în semestrul rece al anului. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 54 zile la Sibiu. Datele înregistrate la stația meteo Sibiu în anul 2014 indică o temperatură medie anuală de 10,8 o C. Vânturile cu frecvențele medii anuale cele mai ridicate, indică predominanța vânturilor din E (21,3%) și V (14,9%). Pentru caracterizarea stării de calitate a aerului atmosferic în municipiul Sibiu și în zona amplasamentului PUZ, s-au consultat: 42

43 - Raportul anual privind starea mediului în județul Sibiu (2017). - Studiul Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord- Vest elaborat în ianuarie 2018 de Centrul de Mediu și Sănătate Cluj-Napoca, studiu prin care s-a evaluat nivelul de zgomot, calitatea aerului și a solului în zona amplasamentului PUZ. Confom Raportului anual privind starea mediului în județul Sibiu (2017), monitorizarea calității aerului în municipiul Sibiu se realizează în cele două stații automate amplasate în mun. Sibiu pe str. Hipodromului și pe str. Oțelarilor. Conform datelor colectate, pentru poluanții monitorizați (SO2, NO2, PM2,5, PM10, CO, O3, C6H6) în cele două stații din municipiul Sibiu (SB1, SB2) s-au înregistrat: - depășiri ale valorilor limită zilnice pentru PM10 (gravimetric): 9 depășiri - pentru O3 s-au înregistrat 6 și respectiv 7 depășiri ale valorilor țintă stabilite conform Legii nr. 104/2011. Numărul de depășiri pentru PM10 și O3 se situează sub numărul maxim de depășiri admise anual așa cum este stabilit prin Legea 104/2011 a nu se depăși de mai mult de 35 de ori/an calendaristic și respectiv de 25 de ori/an calendaristic. Pentru evaluarea stării de calitate a aerului atmosferic exact în zona amplasamentului PUZ, conform studiului Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest s-au identificat 3 obiective cu posibil impact asupra calității mediului: - Depozitul conform de deșeuri Cristian (operat de S.C. TRACON S.R.L.) la Vest; - Aeroportul Internațional Sibiu la Sud; - Autostrada A1/ E 81/centura ocolitoare Sibiu la N. Fig. nr. 3 Amplasamentul PUZ în raport cu principalele obiective cu posibil impact asupra mediului (Sursa: Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest ) 43

44 Studiul cuprinde informații privind amplasamentul celor trei obiective: - Depozitul de deșeuri Cristian este situat la o distanță de aproximativ 4,17 km în Vest. Între depozitul de deșeuri și amplasamentul PUZ relieful se constituie în obstacol natural, separarea fiind făcută de un deal cu o diferență de nivel de aproximativ 38 m. - Autostrada A1/E81/centura ocolitoare Sibiu este situată la o distanță de aproximativ 1,24 km, fără obstacole naturale, în teren relativ plat. - Aeroportul Internațional Sibiu este situat la o distanță de aproximativ 2,46 km. Intre aeroport și amplasamentul analizat relieful are o declivitate de 26 m, aeroportul fiind amplasat la o cotă superioara față de amplasamentul PUZ. Se prezintă metodologia utilizată pentru investigarea calității aerului: - Caracterizarea nivelului de expunere a populației la substanțe periculoase din aer în zona Sibiu NV, s-a făcut pe baza datelor obținute în urma măsuratorilor de noxe efectuate în data de (aer, zgomot și sol). - Calitatea aerului a fost evaluată prin măsurarea în 3 puncte, în două momente fiecare, a pulberilor în suspensie, dioxidului de azot (NO2), dioxidului de sulf (SO2), amoniacului (NH3), hidrogenului sulfurat (H2S), compușilor organici volatili total (COV) și a carbonului organic total (COT). 44

45 Punctele de prelevare sunt indicate în figura următoare. Toate analizele și măsuratorile au fost efectuate de laboratorul Centrului de Mediu și Sănătate Cluj- Napoca (RENAR LI 497). Fig. nr. 4 Amplasarea punctelor de investigare a calității aerului, zgomot și sol (Sursa: Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest ) Nota: - P1, P2, P3 puncte de investigare aer și zgomot - Sol 1, Sol 2, Sol 3 puncte de investigare sol. Rezultatele și concluziile investigațiilor pentru aer se prezintă în acest capitol, rezultatele investigațiilor pentru zgomot în cap Nivelul de zgomot, iar pentru sol în cap Sol. 45

46 Tab. nr. 8 Rezultatele investigațiilor pentru aer imisii (data prelevării: ) Parametri analizați (UM) Punct P1 N 45 48'19.95" E 24 7'14.28" * ** Rezultatele analizelor Punct P2 N 45 48'46.74" E 24 7'27.16" * ** Punct P3 N 45 48'26.48" E 24 6'49.74" * ** 46 Concentrații maxime admise (cf. STAS 12574/1987) SO 2 (mg/m 3 )* <0,01 <0,01 <0,01 nenormat NO 2 (mg/m 3 )* <0,05 <0,05 <0,05 0,75 Pulberi in suspensie (mg/m 3 )** 0,16 0,10 0,33 0,5 NH 3(mg/m 3 )** <0,03 <0,03 <0,03 0,3 H 2S(mg/m 3 )** <0,005 <0,005 <0,005 0,015 COV (mg/m 3 )* <0,02 <0,02 <0,02 nenormat COT (mg/m 3 )** 23,2 21,5 28,3 nenormat Condiții de recoltare (mediu) pe durata de măsurare Observații: temperatura ( 0 C) 9,3 9,3 9,3 - presiunea (kpa) 98,6 98,6 98,6 - umiditatea (%) direcția vantului Calm atm Calm atm Calm atm - viteza vântului (m/s) Trafic: - au trecut 2 autovehicule Trafic: - au trecut 116 autovehicule, 4 autobuze, 7 autocamioane Tab. nr. 9 Rezultatele investigațiilor pentru aer imisii (data prelevării: ) Rezultatele analizelor Parametri analizați (UM) Punct P1 N 45 48'19.95" E 24 7'14.28" * ** Punct P2 N 45 48'45.74" E 24 7'27.16" * ** Punct P3 N 45 48'26.48" E 24 6'49.74" * ** SO 2 (mg/m 3 )* <0,01 <0,01 <0,01 NO 2 (mg/m 3 )* <0,05 <0,05 <0,05 Pulberi în suspensie (mg/m 3 )** 0,19 0,16 0,29 NH 3(mg/m 3 )** <0,03 <0,03 <0,03 H 2S(mg/m 3 )** <0,005 <0,005 <0,005 COT (mg/m 3 )** 23 24,7 26,8 Condiții de recoltare (mediu) pe durata de măsurare temperatura( 0 C) 5,7 5,7 5,7 presiunea (kpa) 99,1 99,1 99,1 umiditatea (%) direcția vântului SV SV SV viteza vântului (m/s) 0,7 0,7 0,7

47 Observații: Trafic: - au trecut 97 autovehicule, 2 autobuze, 3 autocamioane Toate concentrațiile măsurate ale parametrilor normați s-au încadrat sub concentrațiile maxime admise (CMA) pentru zone protejate (timp de mediere 30 minute). Concluzia studiului Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest privind calitatea aerului în zonă: - Valorile concentrațiilor de contaminanți [...] determinați în probe de aer colectate în perioada în subzona eșantion din zona de NV față de partea construită a municipiului Sibiu s-au situat sub concentrațiile maxim admise pentru zone protejate, pentru parametrii normați, conform STAS 12574/1987 (Aer din zonele protejate. Condiții de calitate). - Analiza datelor privind calitatea aerului (GIS) coroborată cu observațiile din teren și studiul structurii industriale/servicii a municipilui Sibiu în zona adiacentă celei investigate a aratat influența minoră a traficului auto de pe Calea Șurii Mici asupra calității aerului (menționam încă o dată că parametrii analizați s-au situat în totalitate mult sub CMA) și lipsa influenței traficului de pe autostrada A1/ E81/ centura ocolitoare Sibiu și Șoseaua Alba Iulia/ DN1. - Raportat la zona investigată, funcționarea în condiții normale de exploatare a depozitului conform de deșeuri din localitatea Cristian nu influentează calitatea aerului, acest fapt datorându-se distanței mari și reliefului care se constituie în barieră naturală de protecție. Se impune totuși o exploatare corespunzătoare și monitorizarea obiectivului. - Calcului indicilor de hazard (riscuri pentru sănătate) pe baza măsuratorilor efectuate în cazul factorilor de mediu aer și sol arată că nu există o posibilă toxicitate a mixturilor analizate. - În concluzie, calitatea aerului [...] în arealul investigat corespunde cerințelor de calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale încadrare conform Ordinului 119/2014) inclusiv în cazul specific de amplasare a unei unităti medicale Factorul de mediu SOL Conform Studiului Geotehnic efectuat pentru amplasamentul PUZ, terenul nu prezintă modificări antropice, este un teren arabil, cu o morfologie orizontală și litologie 47

48 omogenă pe orizontală și verticală, dominant argilo-nisipoasă. Terenul este reprezentat de o terasă bine individualizată, stabil, se prezintă fără gropi de împrumut sau accidente structurale, fără tendințe de alunecare sau prăbușiri. Din fișele forajelor executate pe amplasament, se observă că orizontul de sol vegetal ocupă profilul până la o adâncime de 0,5 m, fiind urmat de argilă, pietrișuri medii și mici, orizontul freatic fiind situat între 0,5 și 3,0 m. Cu referire la calitatea solului pe amplasmentul PUZ, în contextul studiului de Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest s-a investigat calitatea solului, punctele de prelevare a probelor fiind stabilite conform Fig. nr. 4. Analizele de sol s-au efectuat în cele trei puncte de recoltare, de la adâncimea de 30 cm. S-au analizat conținutul de pesticide organoclorurate (POC) și metale (plumb, cadmiu, arsen, mercur, nichel, crom, mangan, cupru si zinc). Tab. nr. 10 Rezultatele investigațiilor pentru sol (adâncimea 30 cm) Parametr i analizati (mg/kg SU) punct 1 N 45º48'16.28" E 24º7'16.54" Rezultatele analizelor Ordin nr. 756/1997 punct 2 N 45º48'46.34" E 24º 7' 24.89" punct 3 N 45º48'16.28" E 24º7'5.01" Valori normal e Praguri de alertă sensibile mai putin sensibile Praguri de intervenție sensibile 30 cm 30 cm 30 cm mg/kg SU POC <0,001 <0,001 <0,001 <0, mai putin sensibile Plumb 37,54 39,85 29, Cadmiu 0,506 0,716 0, Arsen <1,5 <1,5 <1, Mercur 0,045 0,066 0,079 0, Nichel <5 <5 < Crom 11,36 11,25 15, total Mangan 730,20 619,55 653, Cupru 33,79 29,25 <3, Zinc 72,57 104,86 51, Concentrația metalelor a depășit valoarea normală și a fost sub pragul de alertă pentru soluri sensibile în cazul plumbului în toate cele 3 puncte de recoltare. În punctul 2 concentrația zincului a depășit minim valoarea normală, dar se situează mult sub pragul de alertă. Toate celelalte metale au avut concentrații care nu au depășit valoarea normală. Pesticidele organoclorurate (POC) s-au situate sub limita de detecție a metodei. 48

49 Cele mai mari concentrații de predicție ale plumbului, zincului și cadmiului se situează în treimea de NE a amplasamentului studiat. Dintre aceste valori, doar în cazul plumbului se depășește valoarea normală, dar concentrațiile de predicție se situează mult sub limita de alertă pentru terenuri cu folosință sensiblilă. Concluzia studiului de Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest în privința calității solului: - Valorile concentrațiilor de metale determinate în probe de sol colectatate în data de în subzona eșantion din zona de NV față de partea construită a minicipiului Sibiu s-au situat cu excepția plumbului sub valoarea normală. Plumbul a avut concentrații peste valoarea normală, dar mult sub pragul de alertă pentru terenuri sensibile (conform Ordin nr. 756/1997). Întrucât istoricul zonei nu este unul industrial și că în prezent nu s-au identificat surse de poluare, precum și datorită faptului că valorile au fost relativ uniform distribuite între punctele de măsurare 1 și 2, considerăm că prezența acestuia se datorează compoziției naturale a solului. - Calcului indicilor de hazard (riscuri pentru sănătate) pe baza măsuratorilor efectuate în cazul factorilor de mediu aer și sol arată că nu există o posibilă toxicitate a mixturilor analizate. - În concluzie, calitatea [...] solului în arealul investigat corespunde cerințelor de calitate pentru teritorii protejate (zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale - incadrare conform in Ordinului 119/2014) inclusiv în cazul specific de amplasare a unei unități medicale Factorul de mediu BIODIVERSITATE Terenul reglementat de PUZ este arabil, ocupat de specii comune ierbacee, iar în partea de Vest și Est este delimitat față de celelalte parcele prin fâșii de vegetație arbustivă și arbori care s-au dezvoltat de-a lungul canalului de desecare și de-a lungul conductei de gaze naturale. Spre Calea Șurii Mici, la aliniamentul drumului este dezvoltată vegetația arbustivă și arbori aparținând speciilor comune: Carpinus sp., Robinia sp. Valoarea de interes conservativ a speciilor vegetale prezente în parcelă și distanțele mari până la ariile naturale protejate, nu justifică o analiză detaliată. Distanțele până la sriile naturale protejate: - spre NV, la m, ROSCI0093 Insulele stepice Șura Mică-Slimnic; - spre S, la m, Parcul Natural Dumbrava Sibiului. 49

50 Earth) Fig. nr. 5 Amplasamentul PUZ în raport cu ariile naturale protejate (Google Nivelul de ZGOMOT Nivelul de zgomot în zona PUZ a fost investigat în cadrul studiului de Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest, măsuratorile de zgomot s-au efectuat în aceleasi momente și puncte de recoltare ca și pentru imisiile în aer. În Fig. nr. 4 sunt prezentate locațiile punctelor investigate. În continuare se prezintă rezultatele măsurătorilor, evaluarea nivelului de zgomot în raport cu locația Aeroportului Internațional Sibiu și concluziile privind nivelul de zgomot în zonă. 50

51 Tab. nr. 11 Rezultatele măsurătorilor de zgomot (data ) Loc de măsurare: P1 Str. Coralului (N 45 48'19.95" ; E 24 7'14.28") Ora Lech db (A) Min db (A) Max db (A) ,2 43,6 72, ,8 35,6 69, ,7 38,4 71,3 Valoare finală 55,6±3,6 Observații Pe perioada măsuratorilor a trecut un autovehicul Loc de măsurare: P2 în capătul străzii Tractorului (N 45 48'46.74" E 24 7'27.16") Ora Lech Min Max db (A) db (A) db (A) ,8 32,8 64, ,0 31,1 54, ,5 32,0 62 Valoare finală 44,1±4,4 - Observații Loc de măsurare: P3 Calea Șurii Mici (N 45 48'26.48" ; E 24 6'49.74") Ora Lech Min Max db (A) db (A) db (A) ,7 38,4 79, ,5 37,8 77, ,6 37,5 78,4 Valoare finală 64,6±3,6 Observații Pe perioada măsuratorilor au trecut 96 de autovehicule, 2 autobuze și 3 autocamioane 51

52 Tab. nr. 12 Rezultatele măsurătorilor de zgomot (data ) Loc de măsurare: P1 Str. Coralului (N 45 48'19.95" ; E 24 7'14.28") Ora Lech db (A) Min db (A) Max db (A) ,1 42,1 70, ,7 34,3 68, ,2 37,6 69,1 Valoare finala 53,7±3,7 - Observații Loc de măsurare: P2 în capătul străzii Tractorului (N 45 48'46.74" E 24 7'27.16") Ora Lech Min Max db (A) db (A) db (A) ,6 31,5 64, ,1 31,9 65, ,4 30,4 63,1 Valoare finala 45±3,7 - Observații Loc de măsurare: P3 Calea Șurii Mici (N 45 48'26.48" ; E 24 6'49.74") Ora Lech Min Max db (A) db (A) db (A) ,7 37,6 76, ,5 35,4 77, ,1 36,6 78,1 Valoarea finala 63,5±3,7 Observații Pe perioada măsuratorilor au trecut 79 de autovehicule, 4 autobuze și un autocamion Din figura următoare se observă că valorile cele mai mari ale nivelului de zgomot (punct 3, peste LMA 55dB pe timp de zi în zone protejate) s-au înregistrat în partea de Sud a amplasamentului, lângă Calea Șurii Mici și se datorează traficului auto (dovada și traficul auto mai intens înregistrat în data de pe Calea Șurii Mici). Pe timpul măsurătorilor nu s-a înregistrat trafic aerian. 52

53 Fig. nr. 6 Nivele de zgomot înregistrate în urma măsurătorilor (Sursa: Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest ) Conform studiului de evaluare și prognoză a calității mediului, s-a efectuat o estimare teoretică privind zgomotul de la sursa reprezentată de aeroport, nivel care este receptat în cele trei puncte (P1, P2, P3) în momentul decolării unui avion, sau dacă se extinde aeroportul cu încă o pistă, moment în care pot decola două avioane simultan. Tab. nr. 13 Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa aeroport, la decolarea unui avion Punctul de receptare Lech db (A) P1 69,6 P2 67,6 P3 69,9 Observații Estimare în situația în care nu există niciu obstacol până la receptor. Tab. nr. 14 Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa aeroport (extindere), la decolarea a două avioane simultan Punctul de receptare Lech db (A) P1 72,6 P2 70,6 P3 72,9 Observații Estimare în situația în care nu există niciu obstacol până la receptor. Tab. nr. 15 Rezultatele estimării nivelului de zgomot receptat de la sursa aeroport, adăugat peste nivelul de fond măsurat Punctul de receptare Lech db (A) (moment 1) (moment 2) 53

54 P1 69,7 69,7 P2 67,6 67,6 P3 71,0 70,8 Concluzia studiului de Evaluarea și prognoza calității mediului în zona periurbană Sibiu Nord-Vest privind zgomotul: - Nivelele de zgomot măsurate la Calea Șurii Mici (singurul punct de măsurare în care s-a înregistrat trafic auto) au depășit limita admisă pe timp de zi pentru zone protejate. - Estimarea nivelelor de zgomot ca urmare a funcționării aeroportului (decolare 1 și 2 avioane) și interpolarea acestor estimări cu valorile măsurate arată ca LA NIVELUL SOLULUI și FĂRĂ OBSTACOLE PÂNĂ LA RECEPTOR (teren eșantion studiat), ar putea apărea o creștere tranzitorie a nivelului de zgomot de 6-10 db față de fondul existent. Vorbim de calcul matematic, față de date din literatura de specialitate care raportează nivele de zgomot crescute doar în zonele limitrofe pistei. În cazul zonei investigate se poate afirma că această posibilitate de creștere a nivelului de zgomot este redusă ca frecvență datorită numarului mic de decolări. În evaluări nu s-au luat în considerare culoarele de zbor și nici absorbiția pe orizontală și verticală a zgomotului, in intenția de a evidenția cea mai defavorabilă situatie posibilă. În acest context se impune extinderea măsurătorilor de zgomot în zona studiată corelat cu zborurile de pe Aeroportul International Sibiu. - Amplasarea imobilului, mobilarea complementară a terenului și eventuale măsuri compensatorii (ex: panouri fonoabsorbante, perdele vegetale de protecție sau soluții constructive speciale) impuse în faza de realizare a proiectului pot contribui semnificativ la reducerea nivelului de zgomot la nivel de receptor, dar și la îmbunatatirea condițiilor de mediu și sănătate în general Schimbari climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitățile umane, care determină schimbarea compoziției atmosferei globale și care se adaugă la variabilitatea naturală a climei. Pot fi observate schimbări climatice determinate de activitățile antropice care produc emisii de gaze cu efect de seră (GES) prevăzute în Protocolul de la Kyoto. Schimbările climatice au efect dăunator asupra mediului și sănătății umane, fiind generate de două procese de bază: - emisii de GES (în principal CO2) și - distrugerea stratului de ozon. 54

55 Principalele gaze cu efect de seră menționate in Protocolul de la Kyoto al cărui semnatar este și România sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). Principalele sectoare cu emisii de GES în municipiu sunt: energia, industria și transporturile. Conform Strategiei privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu, cele patru sectoare vulnerabile la schimbările climatice în municipiu sunt: transporturile, infrastructura și urbanismul, resursele de apă și sănătatea publică. Conform Strategiei județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada , se constată că în privința consumului de energie pe sectoarele care generează emisii de GES există următoarele tendințe: - în transporturi tendință de creștere a consumului de energie (GWh/an) în intervalul ; - în industrie tendință de scădere a consumului de energie (GWh/an) în intervalul ; - privind consumul populației tendință de menținere a consumului de energie (GWh/an) în intervalul ; - în alte ramuri ale economiei tendință de menținere a consumului de energie (GWh/an) în intervalul Se constată că în funcție de sursele de energie, principalul aport la consumul de energie îl au gazele naturale și țițeiul (carburanții). La nivelul județului, emisiile de gaze cu efect de seră din consumul de energie, au tendință de scădere în intervalul și de menținere până în Fig. nr. 7 Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în județul Sibiu, pe purtători de energie, în perioada (Sursa: Strategia județului Sibiu de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada , Figura IV-6). 55

56 Referitor la clădirile publice deținute de Consiliul Județean Sibiu, s-a înregistrat un consum în creștere de energie (MWh/an), principala sursă fiind gazele naturale, iar în privința emisiilor de gaze cu efect de seră, tendința este evident aceeași Riscuri naturale și antropice Din punct de vedere morfologic, amplasamentul spitalului se încadrează în zona de terasă care ocupă suprafețe extinse de-a lungul vaii Cibinului și afluenților lui, unde se disting depozite de de terasă. Conform Studiului Geotehnic: - Zonare seismică: caracteristicile geofizice ale terenului în conformitate cu normativul P100-1/2013 sunt: o Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și 20%, probabilitate de depășire în 50 de ani este de ag=0,20g. Perioada de colt Tc=0,7. o Conform STAS 11100/1-93: Zonarea seismică a României, teritoriul municipiului Sibiu se încadrează în zona de intensitate seismică VII pe scara MSK, cu o perioadă medie de revenire de minim 50 ani. - Adâncimea de îngheț conform STAS 6054/77 este la 0,9 m de la cota terenului natural neacoperit. - Încadrarea amplasamentului în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații): 56

57 o în conformitate cu Legea nr. 575/ privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea av-a Zone de risc, zona orașului Sibiu se încadrează în zone cu potențial scăzut de producerea alunecărilor de teren, iar amplasamentul cercetat are risc zero de alunecare. - Stabilitate: terenul se prezintă stabil, fără urme sau forme de degradare prin alunecare neexistând pericole iminente de degradare prin declanșarea sau reactivarea lor și/sau a altor fenomene geodinamice distructive: prăbușiri de teren, eroziuni, modificări de orizontalitate. - Există posibilitatea ca la regimuri de precipitații îndelungate și abundente ca debit, să apară băltiri ale apelor, cu influențe asupra construcțiilor cu subsoluri. - Din Studiul Geotehnic rezultă că freaticul s-a interceptat între -1,5 m, în zona central nord-estică a amplasamentului și la 3,0 m, în partea sudică. Pentru că nivelul freatic e relativ ridicat în zona central nord-estică, de acest lucru se va ține cont la fazele de proiectare ulterioare, la amplasarea construcțiilor. Conform Studiului Geotehnic, nu este necesar a se executa lucrări de îmbunătățiri funciare sau consolidări ale terenului pentru obiectivul propus. - Inundabilitate: conform pieselor desenate aparținând PUG Sibiu, amplasamentul reglementat prin PUZ nu este situat într-o zonă inundabilă, distanța până la pr. Rusciori, în partea de nord-vest a amplasamentului, este de cca. 380 m, iar în nord de 470 m. Riscuri antropice Amplasamentul e situat în zona nord-vestică a mun. Sibiu, zonă cu trafic scăzut, fără rețele de utilități. În vecinătate, sunt anumite obiective sau unități industriale care ar putea genera riscuri în situații normale sau accidentale (de ex. incendii), precum: - la limita perimetrului PUZ, canal ANIF, receptor pentru apele pluviale, dar și zonă propice pentru dezvoltarea unor vectori de transport boli (de ex. insecte); - la cca m, în V, centru de colectare și tratare deșeuri medicale STERICYCLE. - la 230 m față de suprafața edificabilă, în NE unitate de colectare deșeuri feroase, neferoase, hârtie-carton, plastic, DEE (S.C. UNITRANS). - la m, în SE, zona industrială de vest a municipiului Sibiu, cu unități industriale de producție; nu sunt prezente la distanță relevantă, unități SEVESO. 57

58 În zona amplasamentului, pentru prevenirea eventualelor riscuri naturale și antropice se vor propune măsuri de prevenire Sanatatea umană Infrastructura de spitalizare Conform Expertizei privind evaluarea activității spitalelor aflate în subordinea Consiliului Județean Sibiu, în județul Sibiu funcționează 10 spitale publice, dintre care 7 în mun. Sibiu și 3 în orașe din județ. Pe lângă spitale publice, în județ mai funcționează mai multe spitale private. Din cele 7 spitalele publice, 3 se află în proprietatea Consiliului Județean Sibiu: - Spitalul Clinic Județean de Urgență de paturi; - Spitalul de Psihiatrie "Dr. Gh. Preda" 453 de paturi; - Spitalul de Pneumoftiziologie 170 de paturi. Cele 3 spitale funcționează în locații diferite și multiple (Spitalul Clinic Județean de Urgență) și în numeroase clădiri, o bună parte cu o vechime de peste 100 de ani, fără reparații capitale în ultimii decenii, dar și fără șanse ca ele să poată fi adaptate la noile cerințe legale, dar și la așteptările pacienților. De semenea, spitalul județean de urgență prezintă deficiențe în mai multe domenii, de exemplu: are acces dificil în locația centrală, fără heliport, fără locuri de parcare și dificil de ajuns în orele de vârf, secțiile exterioare nu permit o rezolvare integrată a urgențelor etc. Starea de sănătate a populației Conform Raportului de activitate (2017) DSP Sibiu, primele trei cauze de îmbolnăvire la nivelul județului sunt: boli ale aparatului respirator, boli ale sistemului osteo-muscular, boli ale aparatului digestiv. În anul 2016, durata medie de viață în județul Sibiu a fost de 76,20 ani pentru populația generală (poziția 4 din 42), fiind semnificativ mai mare decât media la nivel naţional (75,54 ani); rata brută de mortalitate a fost de 10,0 o /oo (decese la 1000 locuitori), județul Sibiu situându-se pe poziția 6 din 42, cu una din cele mai mici rate a mortalității generale, fiind semnificativ mai mică decât media la nivel naţional (11,8 o /oo). Principalele cauze ale mortalității în județul Sibiu sunt în ordine descrescătoare: boli ale aparatului circulator, boli oncologice, boli ale aparatului respirator, prin accidente, boli ale sistemului digestiv. 58

59 Situația infrastructurii edilitare și de trafic Conform informațiilor deținute, avizelor de specialitate emise și conform discuțiilor purtate în procesul de elaborare a documentației PUZ, situația infrastructurii edilitare în zona amplasamentului este următoarea: - amplasamentul nu beneficiază de acces direct la rețelele de utilități publice, fiind necesară extinderea acestora; - rețele de alimentare cu apă potabilă: o rețea publică de distribuție apă potabilă pe str. Frigoriferului PE200 mm; o rețea publică de distribuție apă potabilă pe str. Tractorului PE200 mm. - rețele de canalizare: o colector PVC 600 mm în zona străzii Cărămidăriei; o rețea de canalizare PAFSIN 600 mm proiectată pe strada Tractorului, cuprinsă în programul de modernizare străzi în municipiul Sibiu. - rețele pluviale sau colectoare: o canalul de desecare existent in partea de vest a incintei (ANIF). - rețea de distribuție energie electrică: o în extremitatea de NV, în interiorul parcelei, există două linii electrice, una de înaltă și una de medie medie tensiune: LEA 110 kv Sibiu Nord Orlat; LEA 20 kv. - rețea de distribuție gaze naturale: o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de Est a parcelei, există o rețea de distribuție gaze naturale de medie presiune Ø 600 mm, partial aeriană și partial îngropată; o în vecinătatea amplasamentului, pe latura de Sud a parcelei, există o rețea de distribuție gaze naturale de medie presiune Ø 273 mm, total îngropată. 59

60 Privind infrastructura de trafic, amplasamentul este conectat la rețeaua urbană a municipiului Sibiu prin intermediul străzii Calea Șurii Mici, stradă care a fost reglementată prin PUG ca stradă de categoria II, profil tip II.D, cu ampriza totală de 35 m. Strada este deservită și de ruta de transport public (traseul de autobuz nr. XX). S-a realizat Studiul de trafic (Etapa I) pentru PUZ Zona de urbanizare construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), prin care s- a evaluat densitatea actuală de trafic și s-a prognozat situația viitoare luând în calcul atât obiectul propus al PUZ, cât și PUZ-urile deja aprobate Gestiunea deșeurilor Serviciul de salubritate în municipiul Sibiu este asigurat de S.C. SOMA S.R.L. care colectează deșeurile menajere și industriale asimilabile cu cele menajere, și la transportă la stațiile de transfer/sortare și la depozitul ecologic de la Cristian. Deșeurile medicale sunt colectare de operatori autorizați Mediul socio-economic Conform SIDU Sibiu (2017): - conform datelor INS, la sfârșitul anului 2005, populația municipiului Sibiu număra de locuitori; vârful de populație a fost atins în anul 1995 ( persoane), între , s-a înregistrat o scădere cu 2,5%, punctul de minim atingându-se în anul 2007 ( persoane); ulterior acestei perioade, populația a s-a stabilizat în jurul valorii de persoane, observându-se o ușoară tendință de creștere în intervalul ; - în contextul Regiunii de Dezvoltare Centru, mun. Sibiu este al doilea oraș ca populație, după Brașov, iar jud. Sibiu este al doilea ca grad de urbanizare după jud. Brașov; - municipiul Sibiu are o poziție ce îi facilitează o bună conectivitate cu economii urbane aflate spre sud (coridor Râmnicu Vâlcea-Pitești-București), spre vest și est (coridorul Arad-Timișoara-Brașov) și spre nord (coridorul Târgu Mureș-Cluj- Napoca). Autostrada deschisă și artera ocolitoare a Sibiului oferă proprietăților aflate spre partea de Nord și Nord-Vest conectivitate la coridorul IV al rețelei Europene TEN-T (rutier și feroviar), dar și acces către piețe externe prin existența Aeroportului Internațional; - structura economică a municipiului este caracterizată de o distribuție relativ echilibrată a activităților din domeniul industriei și serviciilor, care la nivelul cifrei 60

61 de afaceri arată o pondere de aprox. 55% a activităților industriale, iar la nivelul numărului de firme o pondere de 36% a firmelor din construcții; - specializarea Sibiului în domeniul activităților de producție de componente de mașini, aparate și echipamente electrice, mijloace de transport, structurează piața de muncă dar și nevoile de educație, calificare și cercetare, restructurare industrială și progres tehnologic; - municipiul Sibiu are un grad ridicat de independenţă fată de transferurile de la bugetul de stat, acoperindu-şi o mare parte din cheltuielile publice din fonduri proprii, un indiciu al unei creșteri economice fundamentate pe o bază largă de plătitori de taxe: cetățeni și societăți comerciale. Fig. nr. 8 Configurația spațială a distribuției activităților economice în municipiul Sibiu (Sursa: SIDU Sibiu, 2017, Harta 6) 61

62 În teritoriul de interes (Fig. nr. 1), zona industrială de vest a municipiului Sibiu este reglementată prin PUG până la cca. 700 m în SV și la cca. 400 m în SE față de suprafața edificabilă pentru spital, în interiorul acestei zone fiind intercalate teritorii ocupate și reglementate pentru următoarele funcțiuni: - complex de târguri și expoziții (reglementat conform PUG), - parc de agrement și sport (reglementat conform PUG), - centru de afaceri (reglementat conform PUG), - centru de urbanizare (reglementat conform PUZ aprobat), - locuințe individuale și colective / zone rezidențiale (construite și PUZ-uri aprobate). Drept urmare extinderea zonei industriale în această direcție este condiționată de prezența receptorilor sensibili precum zonele rezidențiale, de ex.: - cartiere edificate, de ex. Belvedere Rezidence-pe str. Ogorului, sau Magnolia Rezidence-pe Cl. Șurii Mici; - cartiere în curs de construire și funcțiuni reglementate, în partea de Est și Nord a perimetrului PUZ. 62