Manual de Bune Practici în Eficiența Energetică Cerințe de eficiență energetică pentru achiziții publice de echipamente și produse, servicii și clădir

Transcriere

1 Manual de Bune Practici în Eficiența Energetică Cerințe de eficiență energetică pentru achiziții publice de echipamente și prduse, servicii și clădiri În vederea achizițiilr de prduse, servicii și clădiri eficiente energetic, de către Autritățile lcale, următarele cerințe, cnfrm Anexei 1 a Legii nr. 121/2014, trebuiesc incluse în caietele de sarcini aferente prcedurilr de achiziții publice, următarele cerințe: a) un prdus care este reglementat de un act delegat adptat în temeiul Directivei 2010/30/UE sau de directivă crespunzătare de punere în aplicare a Cmisiei Eurpene, trebuie să respecte criteriul de apartenenţă la cea mai înaltă clasă de eficienţă energetică psibilă din perspectiva necesităţii de a asigura cncurenţă suficientă; b) un prdus nereglementat în cnfrmitate cu lit. a) este reglementat de măsură de punere în aplicare în temeiul Directivei 2009/125/CE adptate după intrarea în vigare a Directivei 2012/27/CE, trebuie să respecte valrile de referinţă privind eficienţa energetică specificate în respectiva măsură de punere în aplicare; c) prdusele reprezentând echipamente de biru reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Cnsiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acrdului între Guvernul Statelr Unite ale Americii şi Cmunitatea Eurpeană privind crdnarea prgramelr de etichetare referitare la eficienţa energetică a echipamentelr de biru, trebuie să respecte cerinţele privind eficienţa energetică şi să fie la fel de stricte precum cele enumerate în anexa C la acrdul ataşat la decizia în cauză; d) pneurile să îndeplinească criteriul de apartenenţă la clasa cea mai ridicată de eficienţă a cnsumului de cmbustibil, în cnfrmitate cu definiţia din Regulamentul (CE) nr /2009 al Parlamentului Eurpean şi al Cnsiliului din 25 niembrie 2009 privind etichetarea pneurilr în ceea ce priveşte eficienţa cnsumului de cmbustibil şi alţi parametrii esenţiali. Această cerinţă nu împiedică rganismele publice să achiziţineze pneuri cu cea mai ridicată clasă de aderenţă sau clasă de zgmt exterir de rulare justificată prin mtive de siguranţă şi de sănătate publică; e) în cadrul licitaţiilr pentru cntracte de servicii, furnizrii de servicii să utilizeze, în cadrul furnizării serviciilr în cauză, dar prduse care îndeplinesc cerinţele menţinate la lit. a)-d) în mmentul furnizării serviciilr respective. Această cerinţă se aplică dar prduselr ni, achiziţinate de furnizrii de servicii parţial sau integral în scpul furnizării serviciului în cauză; f) se achiziţinează sau încheie ni acrduri de închiriere dar a clădirilr care îndeplinesc cel puţin cerinţele minime privind perfrmanţa energetică prevăzute în cap. IV "Cerinţele de perfrmanţă energetică a clădirilr" din Legea nr. 372/2005 privind perfrmanţa energetică a clădirilr, republicată, cu excepţia cazului în care scpul achiziţinării este: (i) renvarea aprfundată sau demlarea; (ii) în cazul rganismelr publice, să revândă clădirea fără a utiliza în scpurile prprii ale rganismului public; sau (iii) cnservarea acesteia ca clădire prtejată ficial ca făcând parte dintr-un cmplex desemnat ca atare sau datrită valrilr arhitecturale ri istrice. De asemenea, un factr imprtant în definirea cerințele privind achizițiile publice de echipamente și prduse, servicii sau clădiri este reprezentat de perfrmanțele tehnice, eficacitate ecnmică și impactul asupra mediului. Pentru identificarea accesibilă a eficienței energetice a aparatelr sau echiamentelr, s-a intrdus etichetarea energetică.

2 Figură 1 Mdele de etichete energetice Etichetarea energetică clasează aparatele cu cnsum eectric, în funcție de cnsumul acestra, de la clasa G (rșu)- cea mai puțin eficientă, la clasa A, A+, A++, A+++ (verde)- cele mai eficiente. Tate aparatele vândute în cadrul UE, pentru care există cerință sau reglementare referitare la etichetare, cnțin etichete energetice. Cntractele de perfrmanță energetică în achiziția publică de lucrări, servicii și implementări sluții de eficiență energetică Cnfrm Legii nr. 121/2014, cntractul de perfrmanță energetică este definit ca acrdul cntractual între beneficiarul şi furnizrul unei măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, verificată şi mnitrizată pe tată periada cntractului, prin care cheltuielile cu investiţiile referitare la măsura respectivă sunt plătite prprţinal cu un nivel al îmbunătăţirii eficienţei energetice cnvenit prin cntract sau cu alte criterii cnvenite privind perfrmanţa energetică, cum ar fi ecnmiile financiare. De cele mai multe ri, furnizrul este scietate de servicii energetice (ESCO), care prestează servicii energetice sau servicii în urma cărra rezultă îmbunătățirea eficienței energetice a instalației/ incintei/ clădirii cnsumatrului. Dearece plata serviciilr energetice este bazată integral sau parțial, pe îmbunătățirea eficienței energetice sau a altr criterii de perfrmanță energetică, prestabilite, prestatrul acceptă un grad de risc financiar. Cnfrm OG 22/2008, art. 7 alin. (4), Anexa nr. 2, în cadrul listei măsurilr eligibile din dmeniul achizițiilr publice care vizează eficiența energetică, amintim litera a) cerințe privind utilizarea instrumentelr financiare pentru ecnmii de energie, inclusiv cntractele de perfrmanță energetică care prevăd furnizarea de ecnmii de energie măsurabile și predeterminate (inclusiv atunci când administrațiile publice au respnsabilități pe care le externalizează). Cnceptul de Cntract de Perfrmanță Energetică este ilustrat în următrul grafic.

3 Figură 2 Cnceptul CPE 16 Cmpania de Servicii Energetice garantează reducerea cnsumulu energetic în urma unei analize detaliate a priectului, pe întreaga durata cntractuală. De asemenea, ESCO acperă investițiile necesare în cadrul unui cntract de perfrmanță energetică. Csturile energiei ecnmisite fundamentează calculul sumei anuale cnstante de plată către ESCO, taxa cntractuală. De bicei, această sumă este mai mică decât nivelul garantat de ecnmii, reprezentând un beneficiu bugetar pentru client. Există diverse tipuri de cntracte energetice: Cntract standard de furnizare energie Cntract standard de furnizare serviciu energetic Cntract standard de perfrmanță energetică În diagrama următare sunt enumerate etapele de pregătire a unui cntract de perfrmanță energetică, atât de către client, cât și de către scietatea de servici energetice (ESCO). Figură 3 Etapele de pregătire a unui Cntract de Perfrmanță Energetică 3 Autritatea lcală va identifica un psibil priect (sau situație care necesită îmbunătățiri- va stabili un cadru tehnic), va analiza aspectele financiare (nivelul de investiție versus capacitatea de investiție), va stabili un necesar

4 de capacitate pentru ESCO și va analiza prtunitatea unui CPE în raprt cu legislația achizițilr publice. Pasul următr va cnsta în pregătirea unei licitații. Astfel, se va stabili strategia de licitație, cnfrm legislației în vigare (nivele și prceduri de licitație), se va demara prcesul de licitație (pregătirea dcumentației, invitația la participare, evaluarea fertelr, negcierea și cntrctarea). Dcumentele standard ale licitației vr cnține: Dsarul de licitație (scenariul de referință, raparte de audit energetic, mdel de cntract, masuri bligatrii de realizat etc.) Criteriile de pre-selecție a fertanțilr (criterii fundamentale, criterii prfesinale, criterii ecnmice și financiare, criterii tehnice) Criteriile de evaluare a fertelr (criterii cantitative- valarea investiției și a ecnmiilr și criterii calitativecmpatibilitatea măsurilr prpuse cu cele existente, sistemul de mnitrizare, asigurarea de mentenanță etc.) Etapele de implementare a cntractelr de perfrmanță energetică sunt următarele: Auditul energetic (în urma căruia se va prezenta un studiu de fezabilitate, Autrității publice) Finanțarea priectului (ESCO va lansa prcesul de finanțare) Priectarea (masurile de eficientizare energetică, aprbate de către Autrittea cntractantă vr fi priectate în detaliu; se va prezenta și graficul de implementare a priectului) Implementarea Supervizarea (ESCO va prezenta raparte privind rezultatele priectuui și a ecnmiilr de energie, cnfrm cerințelr cntractuale) Instruirea (ESCO va instrui persnalul Autrității cntractante, în vederea utilizării crecte a echipamentului și asigurarea mentenanței) Finalizarea (ESCO va transfera titlul legal al echipamentului) Metdlgia specifică cntractelr de perfrmanță energetică diferă de cntractele tradiţinale, în special datrită criteriului de evaluare principal. Cntractele tradiținale, de cele mai multe ri, au determinantul principal prețul, în timp ce cntractele de perfrmanță energetică au ca determinant principal calitatea perfrmanțelr și garanția rezultatelr. Printre avantajele Cntractelr de perfrmanță energetică se întâlnesc: un singur partener cntractual, garantarea ecnmiilr, salvarea unr cstri de investiții și presiunea scăzută asupra bugetului lcal anual, cntract pe termen îndelungat, ce include eficiența energetică. Un alt avantaj majr al cntractelr de perfrmanță energetică îl reprezintă externalizarea riscurilr tehnice și financiare către ESCO. Evaluarea csturilr pe tată durata de viață, în cadrul achizițiilr ce privesc implementarea unr sluții și echipamente cnsumatare de energie Cnceptul de cst pe tată durata de viață sau cst pe ciclul de viață a apărut din necesitatea de a evalua ecnmic, într- manieră cmplexă, a prpunerir de investiție. În cadrul unei analize de cst pe ciclu de viață, sunt analizate tate csturile ce țin de elabrarea, implementarea, perarea, întreținerea și dezafectarea unui echipament/prdus/investiție pe parcursul întregii sale vieți; analiza este utilizată în studii cmparative, în vederea alegerii unei variante ptime. În următarele grafice sunt ilustrate analiza cstului pe ciclul de viață și iceberg-ul csturilr, care evidențiază csturile ascunse, care de cele mai multe ri, nu sunt luate în cnsiderare înainte de implementarea unr sluții sau achiziția unr echipamente.

5 Figură 4 Analiza cstului pe întreaga durată de viață (care ia în cnsiderare csturile inițiale, csturile aferente servciilr, csturi de mentenanță, csturi peraținale și csturile aferente debarasării) 17 Figură 5 Iceberg-ul csturilr indică csturile ascunse (peraținale, de mentenanță și renvări, dbândă etc.) 18 În cadrul achizițiilr ce privesc implementarea unr sluții și echipamente cnsumatare de energie, este necesară cmpararea analizelr de cst pe tată durata de viață, pentru a identifica sluția ptimă financiară, luând în cnsiderare tți factrii ecnmici relevanți, sub frma csturilr inițiale de capital și a csturilr peraținale pe întreaga durată de viață. În prezent, majritatea achizițiilr publice au ca și criteriu de evaluare principal, prețul. De cele mai multe ri, acesta se referă la prețul de achiziție a unui bun sau serviciu, fără a ține cnt de celelalte csturi adiacente, ce urmează imlementării unr sluții sau echipamente, în special csturile peraținale. Determinantul principal ar putea fi identificat în funcție de cel mai bun raprt preț-calitate stabilit în funcție de criterii care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sciale, legate de biectul respectivului cntract de achiziții publice. Identificarea fertei celei mai avantajase pe bază de cst presupune utilizarea unei abrdări axate pe rentabilitate - cstul pe ciclul de viață.

6 Cnfrm HOTĂRÂRII Nr. 395/2016 din 2 iunie 2016 pentru aprbarea Nrmelr metdlgice de aplicare a prevederilr referitare la atribuirea cntractului de achiziţie publică/acrdului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Art. 33: (1) În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este "cstul cel mai scăzut", acesta se calculează prin însumarea cuantificărilr în unitatea mnetară, exprimate în valare netă, a efrturilr financiare ale autrităţii cntractante, crespunzătare elementelr ciclului de viaţă identificate de autritatea cntractantă ca fiind relevante pentru biectul cntractului, în fiecare an de utilizare a prdusului, serviciului sau lucrării achiziţinate, în plus faţă de cstul de achiziţie. Mneda utilizată la cuantificarea unităţilr mnetare în valare netă este cea în care se exprimă preţul cntractului. (2) Pentru perspectiva financiară a ciclului de viaţă, autritatea cntractantă trebuie să aibă în vedere următarele: a) la determinarea cstului elementelr pe ciclul de viaţă pentru fiecare an de utilizare, preţurile relevante care trebuie luate în cnsiderare sunt preţurile plătibile de către autritatea cntractantă pentru utilizarea prdusului, serviciului sau lucrării, exclusiv TVA, inclusiv taxe şi impzite în sarcina autrităţii cntractante, aferente utilizării prdusului, serviciului sau lucrării respective; b) cstul pe ciclul de viaţă şi cstul pe elementele acestuia se calculează prin însumarea diferitelr tipuri de csturi înregistrate în fiecare an pe durata de viaţă şi aplicarea la acestea a ratei de actualizare, astfel încât acestea să fie exprimate ca valare în anul financiar de realizare a achiziţiei. (3) Autrităţile cntractante au bligaţia de a include în cadrul dcumentaţiei de atribuire tate infrmaţiile necesare pentru calculul financiar al fiecărui element de cst inclus în cstul pe ciclul de viaţă. (4) Infrmaţiile cmunicate cnfrm alin. (3) includ cel puţin următarele: cndiţiile, mediul şi intensitatea de utilizare, durata de utilizare anticipată şi durata de utilizare luată în cnsiderare pentru aplicarea criteriului de atribuire şi cmpararea fertelr, efrturile financiare ce trebuie cuantificate pentru fiecare element de cst, rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din perspectivă financiară, mdalitatea efectivă de realizare a calculului cstului pe durata de viaţă în prpunerea financiară, cndiţii cntractuale de mnitrizare a materializării elementelr de cst din perspectivă financiară şi efectele generate prin materializarea/nematerializarea cuantificărilr mnetare a elementelr de cst în scpul cmparării fertelr. (5) Prin rdin cmun al ANAP şi al Cmisiei Naţinale de Prgnză se va stabili metdlgia de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea cntractelr de achiziţie publică. (6) Nivelul ratei de actualizare ce va fi utilizată în prcedurile de atribuire ce vr fi desfăşurate în anul următr se va calcula şi actualiza în fiecare an, în ultimul trimestru, până la cel târziu data de 15 decembrie, prin aplicarea metdlgiei prevăzute la alin. (5), şi se va publica pe site-ul Ministerului Finanţelr Publice. (7) În cazul aplicării criteriului de atribuire prevăzut la alin. (1), ierarhia fertelr admisibile se stabileşte în rdinea crescătare a cstului pe ciclul de viaţă actualizat în anul în care se iniţiază prcedura, iar drept fertă câştigătare este desemnată ferta cu cel mai mic cst pe ciclul de viaţă. Clădirile de tip nzeb (cu cnsum energetic aprape zer- nearly zer energy buildings) 1. Cadrul și cntextul de priectare și cnstrucție Cnfrm Legii nr. 372/2005 privind perfrmanța energetică a clădirilr, republicată: CAPITOLUL VI- Clădiri existente Art (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renvare majră, perfrmanța energetică a acestra sau a unitățilr de clădire ce fac biectul renvării trebuie îmbunătățită, pentru a satisface cerințele stabilite în metdlgie, în măsura în care acest lucru este psibil din punct de vedere tehnic, funcținal și ecnmic. (2) Dcumentația tehnică elabrată pentru autrizarea lucrărilr de intervenție pentru renvarea majră dezvltă măsurile prevăzute în raprtul de audit energetic. (3) În cazul renvării majre a clădirilr, prprietarii/administratrii acestra pt mnta sisteme alternative de prducere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este psibil din punct de vedere tehnic, funcținal și ecnmic.

7 Art Cerințele se aplică clădirii sau unității de clădire renvate, în scpul creșterii perfrmanței energetice glbale a clădirii. CAPITOLUL VIII- Clădiri al cărr cnsum de energie este aprape egal cu zer Art (1) Clădirile ni, pentru care recepția la terminarea lucrărilr se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vr fi clădiri al cărr cnsum de energie din surse cnvenținale este aprape egal cu zer. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile ni din prprietatea/administrarea autritățilr administrației publice care urmează să fie recepținate după 31 decembrie 2018 vr fi clădiri al cărr cnsum de energie din surse cnvenținale este aprape egal cu zer. (3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al cărr cnsum de energie din surse cnvenținale este aprape egal cu zer, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zne cu ptențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează peridic, în funcție de prgresul tehnic. (4) Ministerul Dezvltării Reginale și Administrației Publice, în calitate de autritate în dmeniul creșterii perfrmanței energetice a clădirilr, inițiază planuri naținale de creștere a numărului de clădiri al cărr cnsum de energie din surse cnvenținale este aprape egal cu zer, în care pt fi incluse biective diferențiate în funcție de categriile clădirilr prevăzute la art. 6 alin. (1). (5) Planurile naținale prevăzute la alin. (4) se inițiază pe baza planurilr lcale de măsuri priritare, elabrate de către autritățile administrației publice lcale și transmise anual Ministerului Dezvltării Reginale și Administrației Publice. Art Prevederile art. 14 se aplică în măsura în care investițiile respective se justifică din punct de vedere tehnicecnmic, în baza analizei de rentabilitate pe durata nrmală de funcținare a clădirii. 2. Recmandări pentru eficientizarea energetică a clădirilr existente, la nivel de nzeb Ptrivit Planului de creștere a numărului de clădiri al cărr cnsum de energie este aprape egal cu zer, clădirea cu cnsum de energie aprape egal cu zer (nzeb) este clădirea cu perfrmanţă energetică farte ridicată, la care necesarul de energie din surse cnvenţinale este aprape egal cu zer sau este farte scăzut şi este acperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile prdusă la faţa lcului sau în aprpiere. Nivelul maximum admis al energiei primare din surse cnvenţinale (cmbustibili fsili) şi ale emisiilr de CO 2 aferente prceselr de funcţinare a clădirilr pe tipuri de clădiri şi pe zne climatice de iarnă ale Rmâniei sunt enumerate în tabelul următr.

8 Tabel 1 Nivel maxim admis entru energia primară și emisii CO 2 9 Pentru asigurarea cnsumurilr energetice ttale ale unei clădiri de tip nzeb, sursele regenerabile de energie vr acperi minimum 10% din energia primară ttală calculată, a clădirii. În cazul clădirilr existente, ce urmează a fi renvate, acest prcent va fi respectat în măsura în care învestiția necesară este fezabilă din punct de vedere tehnic-ecnmic, pe baza unei analize ce ține cnt de durata nrmală de funcținare a clădirii. Priectarea clădirilr de tip nzeb trebuie să țină cnt de caracteristicile specifice acestr clădiri, respectiv cnsumul redus de energie prvenită din surse fsile și utilizarea surselr regenerabile de energie. Perfrmanța energetică a clădirilr nzeb va fi cndiținată de cnfigurația arhitecturală a clădirii și de asigurarea necesarului de utilități energetice, din rețele eficiente energetic, cmpatibile cu perfrmanța clădirii nzeb. Există numerase prvcări și bariere în implementarea priectelr de creștere a perfrmanțelr energetice ale clădirilr, inclusiv implementarea și revarea nzeb 14 : Evaluarea perfrmanțelr: Efectuarea analizei term-energetice și elabrarea auditului energetic Certificatele de Perfrmanță Energetică pentru clădirile prpuse pentru renvare fiabilitatea datelr Evaluarea csturilr de investiție și a indicatrilr de eficiență ecnmică Priectare și execuție: Crelare Audit energetic Dcumentație de avizare a lucrărilr de intervenție Priect tehnic

9 Rlul auditrului energetic în implementarea sluțiilr Calitatea materialelr, sistemelr și tehnlgiilr Certificarea cmpaniilr de cnstrucții și calificarea frței de muncă Cntrlul calității pe șantier Recepție, verificare și mnitrizare: Rigurzitate recepție, prbe, dcumentație cmpletă Verificări specifice înainte de recepție Echipamente de mnitrizare și prgram de urmărire pe durata explatării În ceea ce privește lucrările de renvare a clăirilr, relevante pentru creșterea clădirilr de tip nzeb și pmvarea surselr regenerabile de energie, în cadrul Priectului NeZeR (Prmtin f smart and integrated NZEB renvatin measures in the Eurpean renvatin market) a fst elabrată faie de parcurs, descrisa pentru fiecare grup principal de părți interesate, care este aplicabilă în specil în cazul clădirilr rezidențiale, dar nu numai. Figură 6 Faie de parcurs pentru renvarea nzeb și dezvltarea surselr regenerabile de energie din Rmânia 12 Această faie de parcurs identifică bariere ce pt interveni în cazul renvărilr nzeb, acțiuni necesare, impactul acțiunilr și indicatrii influențați de renvările nzeb. Principii de realizare a clădirilr de tip nzeb Necesarul de energie al clădirii: stabilirea unr praguri maxime admisibile (cnfrm legislației în vigare); limita inferiară stabilită de către necesarul de energie al unei clădiri tipice realizată cu cea mai bună tehnlgie valabilă pe piață. 2. Cntribuția energiei din surse regenerabile: un interval reznabil pentru cntribuția prcentuală a energiei din surse regenerabile care cntribuie la necesarul de energie al clădirii ar fi 50%-90%. 3. Energia primară și emisiile de CO 2 asciate: emisiile de CO 2 asciate cnsumului energetic al clădirii ar trebui să fie sub 3 kg CO 2/m 2 an. Îndrumări de priectare a clădirilr de tip nzeb 20

10 1. Anvelpa clădirii Anvelpa clădirii jacă un rl imprtant de barieră termică între mediul interir și cel exterir, stabilește nivelul de cmfrt, iluminare nturală și ventilare și stabilește necesarul de încălzire și răcire al clădirii. Anvelpa unei clădiri cuprinde mai mlte elemente: acperiș/planșeu terasă, pereți exteriri, ferestre și uși, placa pe sl/subslul. Desigur, pentru a avea avelpa eficientă energetic, este necesar ca fiecare cmpnentă a anvelpei, sa aibă perfrmanță higrtermică mare, să fie bine izlată și să aiba ceficientul de transfer termic, U, cât mai mic psibil. Figură 7 Elementele anvelpei clădirilr 20 Pierderile de energie ale unei clădiri depind de tipul clădirii, climatul, sluțiile cnstructive ale elementelr anvelpei, rientarea clădirii și a ferestrelr, amplasamentul clădirii și nu în ultimul rând, cmprtamentul utilizatrilr. Un factr imprtant în creșterea eficienței energetice a unei clădiri este reprezentat de către etanșeizarea clădirii, ce împiedică trecerea aerului prin anvelpa clădirii. Estimati, etanșeizare crespunzătare reduce necesarul de căldură pentru încălzire cu 20%-30%. Ttdată, clădirile etanșeizate necesită un sistem de ventilare cntrlat, pentru asigurarea unui climat interir sănăts. 2. Frma și rientarea clădirii Frma și rientarea unei clădiri cnstituie duă dintre cele mai imprtante principii de priectare pasivă a clădirilr. Ele se aleg în funcție de destinația unei clădiri și climat. Acești factri influențează aprturile slare, de drit în znele reci și de evitat în znele calde, dar și pierderile de energie ale anelpei, datrate frmei unei clădiri. În general, clădirea ideală este clădirea cmpactă, care are suprafața anvelpei cea mai mică, în raprt cu vlumul acesteia. După cum se pate bserva în graficul următr, cu cât raprtul dintre vlumul și suprafața unei clădiri este mai mic, cu atât necesarul de încălzire este mai mare, rientarea fiind aceeasi.

11 Figură 8 Impactul frmei unei clădiri asupra necesarului de încălzire, într-un climat rece, a unei clădiri cu aria utilă de 144 mp 21 Orientarea unei clădiri decide aprturile slare ale unei clădiri, pe durata iernilr și diminuarea acestra, pe durata verilr. Sarele are pziție mai jasă pe timpul iernii, cmparativ cu vara, după cum se pate bserva în graficul următr. Figură 9 Aprturile slare ale unei clădiri în funcție de rientarea acesteia 22 Este recmandat ca fațadele alungite să fie rientate înspre nrd, pentru a preveni iluminatul excesiv pe timpul verii și a incuraja aprturile slare pe timpul iernii. De altfel, rientarea la 15 grade Est față de sud, favrizează expunerea la sare pe timpul dimineții și a dupa amiezii, de preferat în climatul rece. 3. Inerția termică a clădirilr Inerția termică a clădirilr pate reduce necesarul de energie pentru încălzire, dearece ajută a stcarea căldurii în structura clădirii și la mderarea fluctuațiilr de temperatură interiară. Capacitatea materialelr de stcare a căldurii îmbunătățesc cnfrtul termic al cupanțilr. De asemenea, inerția termică pate fi flsită pentru răcirea pasivă pe timpul npții, în cazul în care diferența de temperatură dintre zi și napte este semnificativă (10⁰ Celsius). Pentru a atinge parametrii de priectare nzeb, selecția materialelr este farte imprtantă în mdelarea temperaturilr interiare și reducerea necesarului energetic.

12 Figură 10 Inerția termică a clădirilr Sistemul de tratare a aerului, încălzire și răcire În clădirile eficiente energetic, etanșeitatea anvelpei cnduce la minimizarea infiltrațiilr de aer în înterirul clădirii. Din acest mtiv, este necesară includerea unui sistem de tratare a aerului, încălzire și răcire. Aceste sisteme, denumite și HVAC, mențin cnfrtul termic cnstant, pe întreaga durată a anului, indiferent de cntițiile climatice exteriare. Eficiența unui astfel de sistem va influența direct cnsumul energetic al clădirii, de aceea este farte imprtant ca un sistem HVAC să fie priectat în detaliu, în funcție de cndițiile specifice ale unei clădiri și a utilizatrilr, incluzând un grad mare de recuperare de căldura.

13 Figură 11 Sistem HVAC eficient energetic, într- clădire cmercială Sursele Regenerabile de energie Sursele regenerbile de energie sunt pasul final în priectarea și implementarea clădirilr de tip nzeb. După ce tate măsurile masive de reducere a cnsumului energetic au fst aplicate, sursele regenerabile vr echilibra cnsumul energetic din surse fsile, în favarea cnsumului energetic din surse nefsile. Există numerase tipuri de surse regenerabile, în Rmânia: Panurile ftvltaice care furnizează energie electrică Clectarele slare care prduc caldură prin metde de cnversie pasivă sau activă a energiei slare Turbinele eliene utilizate la prducerea de energie electrică cu grupuri aergeneratare Centrale hidrelectrice cu putere instalată mai mică sau egala cu 10 MW ("hidrenergia mica"), respectiv Centrale hidr cu putere instalată mai mare de 10 MW ("hidrenergia mare") Bimasa - prvine din reziduuri de la explatari frestiere și agricle, deșeuri din prelucrarea lemnului și alte prduse; bigazul este rezultatul fermentarii în regim anaerb a dejecțiilr animaliere sau de la stațiile de epurare rășenești Sistemele getermale, care utilizează energia înmagazinată în depzite și zăcăminte hidrgetermale subterane, explatabilă cu tehnlgii speciale de fraj și extracție În priectarea clădirilr de tip nzeb, cntribuţia eligibilă a energiei din surse regenerabile trebuie să reprezinte întreaga cantitate de energie prvenită din surse regenerabile și prdusă în clădire (inclusiv cntribuţia regenerabilă a pmpelr de căldură), sau în aprpierea clădirii. Metdlgia de calcul trebuie să elimine psibilitatea cntabilizării duble a aceleiaşi cantităţi de energie prdusă din surse regenerabile. 19 Certificatele de perfrmanță energetică pentru clădirile de lcuințe clective Certificatul de perfrmanță energetică al unei clădiri încadrează respectiva clădire în clase de perfrmanță energetică și de mediu, ferind infrmații privind cnsumul real de energie. Certificatul de perfrmanță energetică se elabreaza, cnfrm Legii 372/2005 republicată privind perfrmanța energetică a clădirilr, art. 6, alin. 1, pentru următarele tipuri de clădiri:

14 a) Lcuințe unifamiliale; b) Blcuri de lcuințe; c) Biruri; d) Clădri de învățământ; e) Spitale; f) Hteluri și restaurante; g) Cnstrucții destinate activitățilr sprtive; h) Clădiri pentru servicii de cmerț; i) Alte tipuri de clădiri cnsumatare de energie, care se cnstruiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renvărilr majre, precum și pentru clădirile aflate în prprietatea sau administrarea autritățilr publice sau a instituțiilr care prestează servicii publice. Certificatul de perfrmanță energetică se elabrează și se eliberează de către un auditr energetic pentru clădiri și este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepția situației în care pentru cădirea analizată se efectuează lucrări de renvări majre, care influențează cnsumul energetic al clădirii. Certificatul cuprinde date specifice clădirii evaluate (regim înălțime, an cnstruire, suprafața încălzită utilă, vlumul încălzit util) și valri calculate, în cnfrmitate cu reglementările tehnice în vigare, cu privire la cnsumurile energetie și emisiile aferente de CO2, cnfrm mdelului din Anexa 1, valabil pe site-ul ficial al Asciației Auditrilr Energetici pentru Clădiri din Rmânia. În cadrul infrmațiilr cu privire la cnsumurile energetice ale clădirii, sunt menținate cnsumurile anuale specifice de energie (exprimate în kwh/m 2 an) pentru încălzire, apă caldă de cnsum, climatizare, ventilare mecanică și iluminat artificial, dar și cnsumul anual specific de energie din surse regenerabile (exprimat în kwh/m 2 an). În cazul în care unul din aceste tipuri de cnsum nu există, valarea nulă a fi trecută în certificat. De asemenea, certificatul prezintă grile de clasificare energetică în funcție de cnsumul energetic. Certificatul cuprinde, anexat, recmandări de reducere a cnsumurlr energetice, cu excepția cazului în care nu există ptențial semnificativ în acest sens, precum și estimarea ecnmiei de energie prin realizarea lucrărilr de creștere a perfrmanței energetice a clădirii. Cnfrm art. 19, din legea mai sus menținată, pentru clădirile sau unitățile de clădire care se vând sau se închiriază, prprietarul/investitrul/administratrul este bligat să pună la dispziția ptențialului cumpărătr sau chiriaș, anterir perfectării cntractului, cpie a certificatului. La încheierea cntractului de vânzare-cumpărare, prprietarul are bligația de a transmite certificatul, în riginal, nului prprietar. Pentru clădirile care se cnstruiesc, certificatul se elabrează prin grija investitrului/ prprietarului/ administratrului și este prezentat, în riginal, cmisiei întrunite în vederea recepției lucrării, la finalizarea acesteia și se va anexa, în cpie, la prcesul verbal de recepție, cnstituind parte cmpnentă a cărții tehnice a cnstrucției. În cazul clădirilr cu suprafață utilă ttală mai mare de 250 m 2, aflate în prprietatea/administrarea autritățilr publice, sau în cazul clădirilr în care funcținează instituții care prestează servicii publice, sau clădiri care au fst declarate de interes sau utilitate publică, certificatul în valabilitate se va afișa într-un lc accesibil și vizibil publicului. Dearece certificatul energetic determină cnsumul energetic al unei clădiri și influențează determinarea crectă a prețului respectivei clădiri, este de imprtanță majră bținerea acestuia și cnsultarea peridică. De asemenea, este imprtantă certificarea clădirilr de lcuințe clective, în detrimentul certificării apartamentelr unei astfel de clădiri, pentru a fi incluse și detalii legate de spații cmune. Prnind de la caracteristicile reale ale sistemului cnstructiv și al instalațiilr aferente, certificatul încadrează clădirea în clase de perfrmanță energetică și de mediu și feră prprietarilr / ptențialilr cumparătri/ chiriași infrmații privind cnsumul real de energie și csturile aferente acestuia, cnfrtului termic și infrmații legate de psibilele investiții necesare îmbunătățirii perfrmanței energetice a clădirii.

15 Teme de priectare care vizează achizițiile publice de echipamente și instalații cu cnsum energetic 1. Mdel Caiet de sarcini achiziţie grup generatr electric de rezervă pentru alimentarea cu energie în situaţii de urgenţă Preambul Centrul de Cmunicatii Pusztai Kalman prpune achiziţinarea şi instalarea unui grup generatr de energie electrică (sursa 3, de rezervă), cu cmbustibil primar mtrină, pentru mtr termic Diesel. Echipamentele vr cnţine autmatizarea necesară pentru suplinirea alimentării cu energie electrică din trei surse: - principală (sursa 1, de bază), - secundară(sursa 2, secundară), - secundară (sursa 3, de rezervă), pentru echipamentele de date-vce situate în cele cele duă Data Center, situate pe str. Gherghe Baritiu, nr. 28, sala 22, respectiv Centru Grid. 1. Date generale La elabrarea priectului se vr respecta prevederile nrmativelr şi standardelr în vigare: I7-2011, SR HD La baza priectului va sta tema de priectare transmisă de beneficiar si planurile de arhitectură. Cnsumatrii vitali au fst identificaţi de către beneficiar. Alegerea gradului de prtectie al echipamentelr inclusiv a racrdurilr acestra în funcţie de categria de influente externe în care se încadrează încăperea sau spaţiul respectiv, s-a realizat pe baza prevederilr generale din anexa 5.2 din I7-2011, standardul SR EN (grade de prtecţie asigurate prin carcase cd IP) şi standardul SR EN (grade de prtecţie asigurate prin carcasele echipamentelr electrice împtriva impacturilr mecanice de exterir cd IK) anexele 5.3. si 5.4 din I Dcumentaţia întcmitş asigurş îndeplinirea cerinţelr esenţiale de calitate în cnfrmitate cu Legea 10/95, republicată în 2015, cu mdificările ulteriare, specifice categriei de imprtanţă a biectivului, respectiv: a) rezistenţa mecanică şi stabilitate b) securitate la incendiu c) igiena, sănătate şi mediu încnjuratr d) siguranţa şi accesibilitate în explatare e) prtecţie împtriva zgmtului f) ecnmie de energie şi izlare termică 2. Situaţia existentă 2.1. Descriere În Sala 22 există 7 rack-uri cu echipamente de rețea cu un cnsum de 25kW şi trei unităţi de aer cndiţinat cu un cnsum de 10 kw. Centrul Grid este echipat cu 4 unităţi de aer cndiţinat cu un cnsum de 25kW şi 8 rack-uri cu echipamente de date ce au un cnsum de 35 kw. Cele dua săli sunt alimentate din Panul Principal de alimentare cu curent electric situat în curtea din spate a clădirii Bariţiu 28 frmat dintr-un circuit AAR (Anclaşarea Autmată a Rezervei). În ttal echipamentele administrate de Centrul de Cmunicaţii au un cnsum de 95kW.

16 - panul Principal este cnectat la reţeaua electrică a raşului prin duă linii redundante numite Circuit Principal (sursa de bază 1 - via Opera Maghiară), respectiv Circuitul Secundar (sursa secundară 2 - via Parcul Caragiale). - circuitul Principal este cnectat în AAR-ul de la Opera Maghiară prin duă cabluri de alimentare de putere trifazată. Circuitul Principal (sursa de bază 1) asigură alimentarea clădirilr UTCN din str. Gh Bariţiu printr- siguranţă de 200 A. - circuitul Secundar (sursa secundară 2) este cnectat în firida din Parcul Caragiale şi asigură redundanţa pentru Sala 22 şi sala Grid. Circuitul e limitat de siguranţă de 100 A situată în Panu circuit secundar, panul mic din stanga Panului Principal. - pe timpul verii când temperaturile sunt ridicate cnsumul variază cu cca kw ceea ce înseamnă că se depăşeşte limita impusă de Circuitul Secundar, astfel că, în situaţia în care există deranjamente la Circuitul Principal (sursa de bază 1 - via Opera Maghiară), Centrul de Cmunicaţii rămâne în impsibilitatea alimentării echipamentelr de reţea. - în anul 2015 au fst 3 situații în care, datrită unei defecţiuni la reţeaua de curent electric a raşului, circuitul AAR nu a funcţinat, iar UPS-urile din dtarea CCPK au cedat după cca 20 min, prindu-se tate echipamentele de reţea. 3. Situaţia prpusă 3.1. Alegerea sluţiei tehnice Pentru a evita situaţiile descrise mai sus, Centrul de Cmunicatii prpune achiziţinarea unui generatr de energie electrică alimentat diesel cu capacitate de 250 KVA. Generatrul (sursa 3 de rezervă) va putea fi amplasat în lateralul chiller-ului, aprape de panurile de alimentare din spatele clădirii Baritiu 28. Nivelul de zgmt va fi redus datrită carcasei insnrizate cu care va fi echipat generatrul.

17 Integrarea generatrului (sursa de rezervă 3) în reţeaua de alimentare electrică se va putea face prin cnectarea acestuia după ce se stabileşte faptul că cele 2 surse (de bază şi secundară) nu sunt dispnibile sau nu suprtă puterea absrbită a cnsumatrului. Dimensinarea exactă a generatrului precum şi priectul de execuţie, trebuie să fie realizate împreună cu firmă de prfil autrizată ANRE minim grad B. Astfel se va asigura alimentarea din trei surse: sursa de bază 1 - alimentarea principală din SEN, sursa secundară 2 - alimentarea secundară din SEN, sursa de rezervă 3 - grupul generatr electric prpus pentru achiziţie şi instalare. Instalaţii ce trebuie alimentate: sistem IT (rack-uri) sisteme de răcire din interirul camerelr de servere iluminatul de securitate din clădiri instalaţia de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilr instalaţiile de stingere a incendiilr cu apă Dimensinarea grupului generatr electric se va realiza pe baza următrilr parametri: - Puterea aparentă: S = 250 kva Grup electrgen de exterir, carcasat, 400V, 50Hz amplasat in exterir, inclusiv echipament de anclanşare autmată a rezervei (AAR); - Putere nminală în regim de interventie: 250 kva Se va include un dispzitiv de anclanşare autmată a rezervelr, furnizat împreună cu grupul electrgen 1 buc Anclanşarea autmată a rezervei (AAR) Reprezintă peraţia de cnectare rapidă a cnsumatrilr electrici la un circuit de rezervă (sursă secundară sau generatr), în cazul căderii circuitului nrmal de alimentare (sursa de bază), ca urmare a unui deranjament sau a unei decnectări impuse de către dispzitivele de prtecţie.

18 Sluţia adptată este supravegherea sursei nrmale şi cmutarea pe sursa secundară, atât timp cât sursa de bază nu este dispnibilă. În cazul în care sursa secundară nu are capacitatea furnizării puterii necesare, aceasta se va decnecta, cmutându-se pe sursa de rezervă. Aceasta sluţie este adptată prin utilizarea a 3 întrerupatare echipate cu prtecţie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblcaj electric, cntacte ON/OFF. Principalele caracteristici sunt: Asigură trecerea de pe sursa de bază, pe cea secundară şi de rezervă, într-un interval de timp reglabil între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puţin receptarele; asigură prtecţia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelr din aval; nu permit închiderea simultană a întreruptarelr chiar şi în regim tranzitriu indică starea întreruptarelr după declanşarea datrată unui scurtcircuit; acţinează numai după decnectarea circuitului de alimentare nrmală; nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente. implementarea se va realiza utilizând lgică prgramată (se flsesc autmate prgramabile şi tehnici adecvate de prgramare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după lgică prgramată). Lgica de cnectare este următarea: MASTER: Întrerupătr aferent sursă principal (sursa 1 de bază) SLAVE: Întrerupătr aferent sursă secundară (sursa 2 secundară) REZERVĂ: Întrerupătr aferent GENERATOR DIESEL (sursa 3 de rezervă) În funcţinarea nrmală alimentarea pentru echipamentele de date si vce se face prin sursa 1 de bază. În cazul unei avarii la sursa 1 de bază sau pe linia de alimentare de la sursa 1 de bază a barelr 0.4kV, dispzitivul AAR va cmanda anclanşarea întreruptrului SLAVE, al sursa 2 secundară, ţinând cnt de cndiţia de declanşare a întreruptrului sursa 1 de bază şi de existenţa tensiunii la sursa 2 secundară, tensiunea sursei 2 secundară este supravegheată. Odată cu declanşarea sursa 1 de bază se va cmanda şi prnirea grupului electrgen, care va trebui să îşi realizeze ciclul de prnire pentru a ajunge la parametrii nminali de funcţinare. În cazul în care sursa 2 secundară va fi cnectată la sistemul de bare 0,4kV şi funcţinează la parametrii nrmali, atunci se va cmanda prirea grupului electrgen (sursa de rezervă 3). În situaţia în care parametrii de funcţinare ai sursei 2 secundară nu crespund sau întreruptrul SLAVE al acesteia este indispnibil, atunci se va cmanda anclanşarea întreruptrului GENERATOR al grupului electrgeneratr, numai după îndeplinirea următarelr cndiţii: deschiderea întrerupatarelr de la cnsumatrii nevitali şi intrarea în regim nrmal de funcţinare a generatrului. lgica de cmandă pentru AAR se implementează pe un autmat prgramabil, flsind tehnici specifice de prgramare. 4. Caracteristici tehnice grup electrgen Diesel Se prezintă grila de caracteristici care trebuie îndeplinite de echipamentele prpuse pentru achiziţinare: Nr. crt Specificaţii tehnice impuse prin caietul de sarcini Crespndenţa tehnică cu specificaţiile tehnice impuse prin caietul de sarcini Observaţii Prducătr Parametri tehnici şi funcţinali

19 Tip: autmat, insnrizat, staţinar, diesel Regim de funţinare : de inteventie Frecvenţă nminală (Hz) 50 Putere aparentă (kva) 250 Tensiune nminală (V) 230/400 Curent maxim (A) 361 Turaţie (rpm) Număr faze trifazat, Factr de putere 0,8 Lc amplasare: în exterir cu carcasa insnrizată şi prtecţie mete. Accesrii de manevră (ridicare) amplasate pe acperişul carcasei. Tba de eşapament de tip residenţial mntată în interirul carcasei. Panu de cmandă vizibil din exterir şi uşă de prtecţie pentru panul de cntrl prevazută cu fereastră şi mâner blcabil Butn de prire în caz de urgenţă mntat în exterirul captajului. Rezervr de cmbustibil integrat în şasiu. Grupul va fi echipat cu tablu prpriu, echipat cu disjunctr autmat triplar, care asigură prtecţia grupului la disfunţinalităţi ale sistemului electric din aval. Prnire cu ajutrul bateriilr electrice prprii. Redresr transfrmatr pentru alimentarea bateriilr din reţeaua furnizrului de energie electrică pe timpul cât grupul este în rezervă. Rezistenţa termstatată pentru încălzirea lichidului de răcire pe timpul cât grupul este în rezervă. Sistem de amrtizare între mtr-alternatr şi saşiul grupului. Şasiu realizat din prfile de ţel sudate. Carcasa de insnrizare şi prtecţie mete, prevăzută cu uşi largi de acces pe ambele laterale pentru mentenanță facilă. Orificii laterale pentru admisia aerului, prtejate crespunzătr şi izlate fnic. Evacuare a aerului se face prin acperiş, printr- secţiune prtejată cu grilaj crespunzătr. Dimensiuni: MOTOR Diesel Dimensiune: L*l*h [ mm ] Greutate: m [ kg ] Nivel de zgmt : maxim X db(a) putere acustică Nr. Cilindrii şi cnstrucţie: Putere mtr: X [ kw ] Capacitate cilindreică: [ l ] 2 Specificaţii de perfrmanţă şi cndiţii privind siguranţa în explatare Echipamentul va fi insţit de cartea tehnică, de certificatul de calitate şi garanţie, certificate de cnfrmitate, certificate de rigine de la camera de cmerţ şi industrie din ţara fabricantului.

20 3 Cndiţii privind cnfrmitatea cu standardele relevante Grupurile electrgene respectă prescripţiile ultimelr ediţii ale standardelr eurpene în materie ISO 9001/2000, ISO 14001/2004, ISO 18001/1999 certificate SGS, respectiv standardele şi nrmele tehnice specifice grupurilr electrgene. 4 Cndiţii de garanţie şi pstgaranţie Garanţie minim 24 luni, furnizrul va asigura service în periada de garanţie şi pstgaranţie. 5 Alte cndiţii cu caracter tehnic Se va asigura mentenaţa pe tata durata de viaţă a echipamentului. 6. Durata de viaţă a echipamentului (ani) 5. Prtecţia împtriva şcurilr electrice La instalarea grupului generatr se vr aplica măsuri pentru prtecţia utilizatrilr împtriva şcurilr electrice datrate atingerilr directe şi indirecte. Prtecţia împtriva atingerilr directe se va asigura prin utilizarea echipamentelr crespunzatare categriei de influenţe externe, cnductare izlate, carcase, tablu de distribuţie cu părţi active izlate. Schema de legare la pamânt este TN-S. Tate masele instalaţiei electrice vr fi legate prin cnductare de prtecţie la neutrul alimentării legat la pamânt (PE). Se vr realiza legături de echiptenţializare cnfrm I Prtecţia împtriva atingerilr indirecte prin întreruperea autmată a alimentarii se va realiza cu dispzitive de prtectie împtriva supracurenţilr. Se va respecta lungimea maximă a buclei de defect. Se vr prevedea dispzitive de prtecţie la curent diferenţial rezidual cu sensibilitate 30mA. Instrucţiuni de explatare Executantul instalaţiei va urmări la punerea în funcţiune a instalaţiei integritatea cnductrului PE si va testa capacitatea de separare prin simulare de scurtcircuite. În timpul explatarii instalaţiei electrice, beneficiarul va evita: să flsească aparate electrice defecte, uzate sau imprvizate; să încarce circuitele peste sarcina admisă; să înlcuiască aparatele prevîzute pentru prtecţia circuitelr cu altele având alte caracteristici; intrducerea crdanelr de alimentare fară ştecher în prize; utilizarea aparatelr de iluminat suspendate direct de cnductare de alimentare; utilizarea aparatelr de încălzit electrice fără măsuri de izlare faţa de elementele cmbustibile. 6. Măsuri de sănătate şi securitate în muncă În vederea evitarii prducerii accidentelr de muncă şi eliminarea periclelr de electrcutare a persnalului în timpul execuţiei si explatării instalaţiilr electrice, se vr respecta prevederile nrmelr de securitate şi prtecţia muncii în vigare. Instalaţiile electrice cnţinute în acest priect nu necesită măsuri suplimentare sau speciale de prtecţia muncii care să fie precizate în faza de priectare. Se va acrda atenţie desebită următarelr nrme: Legea securităţii si sănătaţii în muncă nr. 319/2006 Nrmele metdlgice de aplicare a prevederilr legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprbate prin HG nr. 1425/2006 Nrmelr specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii nrmale Tate lucrările de mntaj ale instalaţiilr electrice se vr executa numai de către persnal care are calificarea crespunzatare şi instructajul de prtecţia muncii pentru lcul de muncă respectiv.

21 Respectarea măsurilr şi instrucţiunilr de prtecţia muncii prevazute de legislaţia în vigare sunt respnsabilitatile executantului şi beneficiarului. De asemenea, executantul lucrarii, va respecta şi cerinţele standardelr referitare la prtecţia mediului, cu privire la clectarea, depzitarea şi predarea deşeurilr rezultate după executarea lucrărilr. 7. Măsuri specifice P.S.I Prin priect s-au prevazut sluţiile tehnice care să nu favrizeze declanşarea sau extinderea incendiilr. În acest scp s-au respectat prescripţiile nrmativelr I , P118-99, menite să asigure bună siguranţă la fc a instalaţiilr, dintre care se menţinează: alegerea sluţiilr cnstructive, a traseelr, mdului de pzare şi distanţelr necesare pentru fiecare biect în cncrdanţă cu prescripţiile care reglementează priectarea acestui tip de instalaţii; dublă alimentare a receptarelr cu rl de siguranţă la fc; dispzitive de prtecţie la curent diferenţial rezidual. 8. Criterii de achiziţie Preţul prduselr va fi ferm exprimat în lei, fără TVA şi va rămâne neschimbat pe tată durata de valabilitate a cntractului. Ofertele care nu respectă cerinţele caietului de sarcini sau vr depăşi valarea estimată, vr fi scase din cncurs, FIIND DECLARATE NECONFORME. Obiectul cntractului cnstă în furnizare, transprt, priectare şi punere în funcţiune, instruire persnal şi asigurare service pe periada de garanţie, pentru echipamentul : GRUP GENERATOR ELECTRIC 250 KVA, 400V/230V insnrizat, prnire autmată 1 BUC. + AAR + Instalare si punere in functiune echipamente VALOAREA ESTIMATĂ XXX LEI FĂRĂ TVA. Caietul de sarcini face parte integrantă din dcumentaţia pentru elabrarea şi prezentarea fertei şi cnstituie ansamblul cerinţelr pe baza cărra se elabrează de către fiecare fertant prpunerea tehnică şi cnţine, în md bligatriu, specificaţii tehnice. Acestea definesc, după caz, caracteristici referitare la nivelul calitativ tehnic de perfrmantă, sigurantă în explatare, dimensiuni, precum şi sisteme de asigurare a calităţii, cndiţiile pentru certificarea cnfrmitătii cu standarde relevante sau altele asemenea. Specificaţiile tehnice cuprinse în acest caiet de sarcini sunt cerinţe minimale şi trebuiesc îndeplinite în acest sens, sau în mecanisme echivalente ce indeplinesc în md minimal cerinţele şi funcţinalităţile specificate. Obiectul cntractului cnstă în furnizare, transprt, priectare şi punere în funcţiune, instruire persnal şi asigurare service pe periada de garanţie, pentru prdusul mai sus menţinat. Cndiţii minime care trebuie îndeplinte în periada de derulare a cntractului Echipamentul trebuie să indeplinească în ttalitate specificaţiile tehnice, respectiv cerinţele minime bligatrii menţinate în fişa tehnică care face parte integrantă din prezentul caiet de sarcini; Operatrii ecnmici care depun ferta au bligaţia ca, în cazul în care ferta lr este declarată caştigătare, să asigure transprtul la lcul de utilizare al prdusului, precum şi să priecteze şi să-l pună în funcţiune, achizitrul neavând nici bligaţie în acest sens; Recepţia calitativă se va face de către autritatea cntractantă în prezenţa unui delegat împuternicit al furnizrului. Dacă echipamentul nu crespunde calitativ, autritatea cntractantă are dreptul sa respingă echipamentul respectiv, iar furnizrul are bligaţia de a inlcui echipamentul refuzat pe cheltuiala sa; Echipamentul livrat trebuie să fie nu: Timpul de interventie în cazul apariţiei unr defecţiuni sau alte slicitări trebuie să fie cel stipulat în prezentul caiet de sarcini, calculat de la mmentul primirii ntificării scrise - Furnizrul trebuie să asigure, dacă este cazul, piese de schimb pst garanţie cntra-cst, pe periada prevazută în Fişa tehnică (periada minimă de explatare).

22 9. Cndiţii de livrare si recepţie Furnizrul are bligaţia de a livra prdusul la destinaţia finală, cnfrm cntractului. Recepţia se va efectua la lcul de amplasare şi funcţinare. La livrare, echipamentele vr fi înstite în md bligatriu de următarele dcumente: - Aviz de îstire a mărfii (în riginal); - Declaraţie/Certificat de cnfrmitate; - Certificat de garanţie şi calitate; - Dcumentaţie tehnică de utilizare în limba rmană; - Ofertantul are bligaţia de a face dvada cnfrmităţii prdusului furnizat cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini. - Dacă echipamentul nu crespunde calitativ, autritatea cntractantă are dreptul să respingă echipamentul respectiv, iar furnizrul are bligatia de a inlcui echipamentul refuzat pe cheltuiala sa; Pentru echipamentul furnizat se vr prezenta următarele dcumente: Specificaţiile tehnice cmpletate înstite de dcumentaţiile tehnice în limba rmană (fişe tehnice, prspecte, catalage, manuale de utilizare, etc.) ce demnstrează îndeplinirea cerinţelr din cadrul specificaţiilr tehnice din caietul de sarcini. Specificaţiile/Caracteristicile tehnice se vr cmpleta în fisa tehnică anexată, în md crespunzatr, prin înscrierea valrilr parametrilr din fişa tehnică a prducatrului. În rubrica Observaţii se va menţina dcumentul la care se regăseşte caracteristica menţinată. Ofertantii vr depunde declaraţii pe prpria răspundere referitare la îndeplinirea activităţilr privind service-ul şi mentenanţa în periada de garanţie, respectiv durata de viaţă pentru echipamentul în cauza. 10. Garanţia prdusului Periada de garanţie a echipamentelr va fi de minim 24 luni, periada în care furnizrul va asigura întreţinerea, mentenanţa, repararea echipamentului dacă este cazul. Periada de garanţie va curge de la data încheierii prcesului verbal de punere în funcţiune. Timpul maxim de intervenţie pe periada de garanţie va fi de 6 re, calculat de la ntificarea scrisă a beneficiarului. Garanţia de calitate şi bună funcţinare va avea frma unui certificat de garanţie. Furnizrul va menţina în clar numele firmei (adresa, telefn, fax) ce urmează să asigure service-ul pe periada de garanţie a prdusului. 11. Instruire Furnizrul va asigura instruirea persnalului de intreţinere care va explata echipamentele. Instalarea echipamentelr şi instruirea persnalului se va realiza de către furnizr, fără csturi suplimentare din partea Autrităţii Cntractante. Nta: Specificaţiile tehnice din anexa, sunt minimale şi bligatrii. 12. Prpunerea financiară Plata se va efectua de către unitatea beneficiară cu rdin de plata în termen de 30 de zile de la data primirii următarelr dcumente: - factura în riginal; - dcument de recepţie şi punere în funcţiune;

23 Cerinţele impuse prin prezentul caiet de sarcini vr fi cnsiderate ca fiind minimale şi bligatrii. În acest sens, ferta prezentată, care se abate de la prevederile caietului de sarcini, va fi luată în cnsiderare, numai în măsura în care prpunerea tehnică presupune asigurarea unui nivel calitativ superir cerinţelr slicitate. 13. Prevederi finale Eventualele mdificări necesare a fi facute priectului pe parcursul execuţiei lucrărilr datrită unr situaţii neprevazute, vr fi aduse la cunstinţă priectantului din timp, pentru stabilirea sluţiilr în cnfrmitate cu nrmativele în vigare. Efectuarea unr mdificări fără avizul priectantului, pate să-l abslve pe acesta de raspunderea fată de eventualele cnsecinţe. Impactul acrdării de facilități fiscale, prin scheme lcale de minimis, aprbate lcal, care aplică sluții de mdernizare și renvare a clădirilr, în cntextul nzeb Renvările de tip nzeb implică investiții inițiale semnificative, într-un cntext în care mijlacele dispnibile sunt mdeste, iar mtiarea și cnștientizarea sunt reduse. Pe de alta parte, ecnmiile de csturi cu energia la valarea adăugată depășesc semnificativ valarea investițiilr. Din acest mtiv, analizele pe întreaga durată a vieții și/sau a explatării unei clădiri ilustrează adevărata rentabilitate a investițiilr în cntextul nzeb. Există mai multe scheme de sprijin financiar 12, acrdate de catre sau cu sprijinul Guvernului Rmînei, care prmvează eficiența energetică în clădiri și implementarea surselr regenerabile de energie la nivel lcal. În ceea ce privește îmbunătățirea perfrmanței energetice a clădirilr rezidențiale, prgramele naținale au fst prmvate prin diverse mecanisme de finanțare: - Ordnanța de Urgență a Guvernului (OUG) 18/2009, pentru creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, aprbată prin Legea 180/2015, cu mdificările și cmpletările ulteriare cu schemă de finanțare cuprinzând fnduri de la bugetul central, lcal și cntribuție prprie a prprietarului - Ordnanța de Urgență a Guvernului (OUG) 68/2010 privind reabilitarea termică a clădirilr rezidențiale, cu credite bancare cu garanție guvernamentală, aprbată prin Legea 76/ Prgramul Operaținal Reginal , Axa priritară 3 Sprijinirea tranziției către ecnmie cu emisii scăzute de carbn, Axa specifică 3.1 A- clădiri rezidențiale Multe dintre autritățile lcale au intrdus măsuri fiscale pentru a încuraja creșterea perfrmanței energetice - reducerea sau scutirea impzitului pe prprietate pe periadă determinată după renvarea majră a clădirilr de lcuit existente (individuale sau multietajate). De această măsură pate beneficia rice cetățean care realizează creșterea perfrmanței energetice a lcuinței / clădirii cu fnduri prprii și pate justifica cu dcumentele și măsurătri. Administrația Fndului pentru Mediu gestinează duă prgrame pentru prmvarea creșterii perfrmanței energetice a clădirilr și implementarea RES: Casa Verde și Casa Verde Plus. Prgramul Casa Verde implică subvenții pentru instalarea pmpelr de căldură și panuri slare. Valrile subvențiilr sunt diferite, luând în cnsiderare tipul de echipament. Prgramul Casa Verde Plus feră subvenții (maxim 17 Eur/m 2 sau maxim 8900 Eur/priect) pentru achiziținarea și instalarea de materiale eclgice pentru izlarea termică a perețilr exteriri și izlarea interiară a acperișului, pentru clădiri ni și clădirile existente. BERD, Banca Eurpeană pentru Recnstrucție și Dezvltare, în cperare cu GEF, Fndul Glbal de Mediu și TaiwanICDF, Fndul Internaținal de Cperare și Dezvltare din Taiwan, au dezvltat prdusul GEFF- Facilitatea Financiară pentru Ecnmia Verde. În Rmânia, GEFF feră finanțare și cnsultanță pentru sectrul rezidențial pentru a reduce csturile cu energia, prin instalarea de echipamente și tehnlgii eficiente energetic. GEFF este facilitate flexibilă, care funcținează prin duă mdalități: Investiții în tehnlgii pre-aprbate dispnibile în Selectrul de Tehnlgii ce se găsește n-line pe website Evaluarea investițiilr cu cnsultanță tehnică gratuită De asemenea, Fndul Rmân pentru Eficiența Energiei finanțează creșterea eficienței energetice prin credite cu dbândă negciabilă, în funcție de atractivitatea priectului, valarea împrumutului și lichiditatea garanțiilr.

24 Priecte derulate de către Birul de Eficiență Energetică și Iluminat Public din cadrul Municipiului Cluj-Napca, pe parcursul anului Impact și Rezultate. În tabelul următr sunt prezentate priectele derulate pe parcursul anului 2017, de către Birul de Eficiență Energetică și Iluminat Public din cadrul Municipiului Cluj-Napca.