MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CATEDR

Transcriere

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CATEDRA ECONOMIE ŞI TURISM NOTE DE CURS la disciplina SERVICII HOTELIRE (Ciclul I) Autor: T.CHIRA Magistru, lector universitar Aprobat la Comisia de Calitate a Facultății de Științe Economice din CHIȘINĂU

2 CUPRINS 1. Noțiune, concept și functiile activității hoteliere Conceptul activității hoteliere Primele activitati de cazare Funcțiile unităților de cazare Industria ospitalității definere și dimensiuni Industria hotelieră Tipuri de organizaţii în industria hotelieră Oferta unităților cu activitate hotelieră Norme, sisteme, reguli și reglementări ale clasificării capacității de cazare Criterii de clasificare a hotelurilor Alterenative de cazare turistică Para- hotelăria și produse forfetare Reședințele de tip time-sharing Condo-hotelurile Hotelul Boutique- o expresie a luxului în industria hotelieră Ale forme de cazare turistică Structura organizatorică a unui hotelului Criterii de clasificare a activitaților specifice unui hotel Structurta managerială a unui hotel Organizarea hotelrilor pe departamente Departamentul de cazare Serviciu front-ofice (recepția) Serviciul de etaj (housekeeping) Alte funcțiuni. 7. Atribuțiile funcționale ale personalului din cadrul structurilor turistice Personalul hotelier Alcătuirea și servirea meniului

3 8. Organizarea departamentului administrative-financiar 8.1 Serviciu de aprovizionare Serviciu contabilitate Controlul intern Comercializarea serviciilor hoteliere Activitatea de rezervare Activitatile care se desfasoara cu ocazia sosirii clientilor Comunicarea hotelieră Rezervările 10.1 Înregistrarea rezervărilor Importanța procesului de rezervare Garanțiile de rezervare Servicii de primirea clienților Întâmpinarea clienţilor Înregistrarea Atribuirea camerei şi tariful acesteia Înmânarea cheii şi însoţirea clientului Suprarezervarea Alte servicii hoteliere Organizarea banchetelor, conferințe și recepțiilor Cazinoul. 87 3

4 TEMA 1. Noțiune, concept și functiile activității hoteliere 1. Conceptul activității hoteliere 2. Primele activitati de cazare 3. Funcțiile unităților de cazare 1.1 Conceptul activității hoteliere Potrivit legislatiei noastre hotel poate fi definita drept,, o structura de primire amenajata in cladiri (sau in corpuri de cladiri), prin care se pune la dispozitia turistului, camere, garsoniere, apartamente dotate corespunzator pentru care se asigura servicii specifice, cum ar fi cele de alimentatie din incinta. In alte literaturi de specialitate, de exemplu in cea engleza, hotelul este considerat a fi un stabilament de natura permanenta, cu minimum patru camere (sau spatii de cazare) care ofera, zilnic, posibilitatea de locuire si mic dejun, pe baza unui contract de scurta durata, potrivit unor standarde minime. 1.2 Primele activitati de cazare Subliniem in primul rand, ca industria hoteliera, a ospitalitatii in general, sa dezvoltat concomitent cu aparitia si generalizarea calatoriilor in scopuri turistice (cunoastere, agrement), activitati ce vor fi cunoscute in timp sub denumirea de turism, dezvoltate la scara nationala si dincolo de limitele ei. In domeniul cazarii, calatoriilor, se cunosc confirmari din timpuri stravechi, inca din antichitatea greaca. In aceasta perioada, cazarea era asigurata in spatii familiale, adica la prieteni, dar si in vestibulul templier. In ambele situatii traditia ospitalitatii are un caracter sfant, desi aceasta evolueaza in Roma antica, unde existau case de vacanta, hanuri sau vile, mici asezaminte. Amintim in acest sens, vila imparatului Tiberiu situata in insula Capri. De altfel, grija pentru manifestarea unei atitudini ospitaliere a fost cunoscuta in timpul imparatilor Nero (61dc) si Adrian (136 dc) care, asa cum aratau istoricii, au determinat construirea de hanuri, evident destinate calatorilor din acele vremuri. Notiunea de han va fi consemnata si in evul mediu. Dar hanurile acestea, din pacate ofereau conditii modeste de gazduire si alimentatie, uneori la limita mizeriei, mai mult acestea erau de multe ori, rau famate si murdare, fiind, constituiau, pentru calatorul evului de mijloc, o ultima alternativa, adoptata la ceasuri de noapte, ori pe timp de furtuna, de ploi si de viscol. Unele hanuri si-au transims numele pana in zilele noastre; de exemplu, Three Kings, Golden Leon, Cardinal s Hat, Black Eagle, Two Swards, iar de la noi: Hanul lui Manuc (Bucuresti), Trei Sarmale (Iasi), Hanul Ancutei (Moldova) etc. Mai mentionam ca, datorita nesigurantei drumurilor, in 1130 apare primul ghid turistic, care avea nu atat rol de a prezenta oferte turistice cat mai ales de instruire a 4

5 acestora in alegerea unui traseu mai sigur, evident inclusiv din punct de vedere al existentei al posibilitatilor de cazare. In epoca moderna, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dezvoltarea calatoriilor, a turismului propriu-zis, vizeaza, intre altele, ameliorarea conditiilor de cazare si masa, ceea ce va constitui un imbold pentru amatorii de drumetii, de cunoastere prin actiuni de vizitare; respectiv prin calatorii cu miza turistica, adica de instruire si prospectare culturala. Acum, au aparut primele cabane, in tinuturile de munte, motivate de drumetii, alpinism, etc, precum si numeroase hoteluri de tranzit, construite in zonele inzestrate cu importante retele feroviare. In aceasta perioada incepe construirea celebrelor hoteluri din marele orase europene. In anul 1850, de exemplu, se inaugureaza Grand Hotel si Hotel du Louvre din Paris, iar in 1867, la Bucuresti, se va construi Grand Hotel du Boulevard, dupa exemplul celui din capitala Frantei. Interesant este ca abia in anul 1872 se va construi, la Budapesta, hotelul Hungaria, ceea ce, comparativ cu faima de astazi a Ungariei,,,construita de etnicii maghiari din Romania, poate parea un veritabil paradox. In acest sfarsit de secol, in America se construiesc hotelurile gigant cu 500, 1000 si chiar cu 2000 de locuri, ceea ce arata ca peste ocean. se trece deja la etapa industriala a activitatii hoteliere. Totodata, se trece la construirea hotelurilor de vacanta, ca urmare a dezvoltarii pe care o vor cunoaste, acum, statiunile hoteliere, precum Vichy, Wilsbaden, Bad Ragaz, Lacheles-Bains, precum si a celor de pe Coasta de Azur ori din Alpi, activitatilor bancare, precum si a industrializarii din zona Coastei de Azur, muntilor Alpi etc. De asemenea, ca urmare a dezvoltarii turismului automobilistic, in Europa (si nu numai) vor aparea motelurile. De altfel, multe dintre hotelurile construite in ultimele decenii ale secolului XIX exista si astazi, ceea ce inseamna ca deja in timp si-a cosolidat mereu prestigiul si evident bunele traditii si activitati de servire a clientelei. Un exemplu, referitor la hotelaria internationala, il constitue si astazi hotelul Ritz construit la Paris in anul Epoca contemporana, care se dezvolta dupa cel de-al doilea razboi mondial, se caracterizeaza printr-o intensificare a turismului la nivel european (si nu numai), ca urmare a cuceririlor sindicale in materie de drepturi acordate celor care desfasoara activitati in procesul muncii si al productiei de orice fel; avem in veder, desigur, legalizarea concediilor de odihna platite, recunoasterea tot mai accentuata, a timpului liber acordat angajatilor, dar si concediile medicale si de recuperare a celor care se imbolnavesc in campul muncii. De asemenea circulatia turistica sa intensificat si ca 5

6 urmare a dezvoltarii transporturilor si a diversificarii motivatiilor de calatorie, ceea ce a condus la cresterea si diversificarea numarului de forme de primire si cazare. In acest fel, sa nascut o adevarata industrie a ospitalitatii, care se afla intr-o relatie de interconditionare stabila. De altfel, odata cu dezvoltarea turismului, pe langa cele doua concepte (industria ospitalitatii si industria hoteliera), a aparut si conceptul de industrie a turismului Funcțiile unităților de cazare Contributia activitatiilor hoteliere la desfasurarea activitatiilor turistice rezida din necesitatiile fiziologice pentru odihna si reconfortare ale omului din timpul calatoriei si sejurului turistic. In general omul consacra in ciclul de 24 de ore dintr-o zi circa 7-8 ore somnului si alte circa cateva ore alimentatiei. Daca la acest timp se mai adauga si alte necesitati ale omului modern rezulta ca mai mult din jumatate din timpul de vacanta al unui turist ajuns in statiune este consumat in incinta obiectivelor turistice. Pentru a corespunde acestor cerinte, obiectivele de cazare pot indeplini anumite functii complexe, printre care pot fi mentionate: - functia propriu-zisa de cazare - functii complementare legate de completarea functiilor de cazare si pentru petrecerea timpului pasagerilor - functii productive, impuse de procesele de pregatire a alimentatiei clientelei - functii comerciale, menite sa asigure aprovizioanarea clientelei cu o serie de bunuri necesare in timpul sejurului - functii de informare : Acestea sunt similare cu cele ale agentiilor de turism si de regula depasesc necesitatiile de informare ale clientelei cu privire la activitatiile propriu-zise ale complexelor hoteliere, venind in intampinarea turistilor pentru o mai buna orientare a acestora. 6

7 TEMA 2. Industria ospitalității definere și dimensiuni 4.6. Industria hotelieră 4.7. Tipuri de organizaţii în industria hotelieră 2.1. Industria hotelieră Chiar dacă turismul se bazează, aşa cum am văzut, pe prestarea unor servicii de ospitalitate, totuşi, industria ospitalităţii nu se suprapune cu cea turistică. Între cele două există însă o reţea de legături, între câteva componente mai importante, care transformă sectorul ocupat de cele două într- una dintre cele mai largi sectoare dintr-o economie. De asemenea, industria ospitalităţii nu înseamnă numai hotelurile şi restaurantele, aşa cum ne-am imagina la prima vedere, într-o definiţie dată de către Organizaţia Mondială a Turismului (WTO), prin termenul de industrie a ospitalităţii sunt definite totalitatea organizaţiilor, firmelor şi instituţiilor care oferă ca prim serviciu cazare şi alimentaţie, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia din zona respectivă, locală. În industria largă a ospitalităţii, un loc aparte îl ocupă activitatea hotelieră, fiind şi cea care asigură şi condiţionează în cel mai înalt grad volumul activităţilor turistice, deşi anumite categorii de vizitatori (clienţi) nu recurg întotdeauna la serviciile unităţilor de cazare. Activitatea hotelieră a devenit, începând cu anii '50, un element important al creşterii economico-sociale şi este, în acelaşi timp, influenţată de dezvoltarea economică dintr-o anumită regiune, beneficiarii acestor servicii fiind în principal oamenii de afaceri Locul şi rolul industriei hoteliere este, pe de o parte, influenţat de dezvoltarea economică a zonelor în care îşi desfăşoară activitatea şi, pe de altă parte, influenţează, la rândul lor, nivelul de dezvoltare a zonei. Ţinând cont de faptul că industria hotelieră oferă cu precădere servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltării turismului, alături de ramura transportului. Infrastructura de cazare se exprimă prin totalitatea organizaţiilor sau unităţilor de cazare, care, prin capacităţile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor călătorilor. Multitudinea şi diversitatea de organizaţii care activează în această industrie impune, pentru o mai precisă înţelegere a afacerii, definirea termenului de hotel. Un prim punct de plecare în procesul de definire a conceptului de hotel este oferit de definiţia dată de Organizaţia Mondială a Turismului (WTO) şi anume: 7

8 Hotelurile sau unităţile asemănătoare se caracterizează prin amenajarea lor pe camere, respectând o limită minimă de camere, având o echipă managerială unică şi furnizând servicii bine definite care includ serviciul de cameră, menţinerea curăţeniei, facilităţile sanitare etc." în al doilea rând, hotelul mai este definit ca o organizaţie a cărei principală afacere este de a furniza facilităţi de cazare pentru publicul larg şi care poate de asemenea să pună la dispoziţia clienţilor unul sau mai multe din următoarele servicii: alimentaţie, curăţenia camerei, servicii de primire, spălătorie sau utilizarea unor dotări specifice. Un alt punct de vedere prezintă hotelul ca un stabiliment în care, cu condiţia plăţii, voiajorii pot să se cazeze, precum şi să se hrănească şi să se distreze. În concluzie, organizaţia hotelieră va asigura, aşa cum se poate observa în figura de mai jos, o serie de servicii de bază, care definesc activitatea hotelieră: primirea clienţilor, cazare, divertisment, alimentaţie, informare, la care se adaugă o diversitate de servicii: schimbul valutar, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul şi călcatul lenjeriei clientului, curăţirea hainelor şi a încălţămintei, transportul bagajelor, parcarea automobilelor, dotarea camerelor cu inventar suplimentar etc, care formează activităţile hoteliere complementare, cu rol de a îmbunătăţi gradul de confort în unitatea de cazare. 10 8

9 Serviciu de alimentaţie Cazarea propriu-zisă Serviciu de divertisment Activităţi legate de primirea şi plecarea voiajorilor HOTE L Activităţi hoteliere complementare Alte servicii Sursa: Minciu, R., Baron, P., Neacşu, N., Economia turismului, Bucureşti 1993 Figura nr Structura activităţilor ce asigură furnizarea de servicii într-o organizaţie hotelieră însă aceste caracteristici prezintă industria hotelieră ca o afacere ciclică, mare consumatoare de capital şi puternic concurenţială. Astfel, se fac investiţii pe termen lung în imobilizări corporale care servesc unei afaceri hoteliere cu un ciclu de viaţă relativ scurt. La nivel mondial ciclul de viaţă a unui hotel nu este mai mare de de ani, iar ciclicitatea afacerii se apreciază la 10 ani. în general, factorul care determină această ciclicitate este cel economic al zonei în care este amplasată unitatea hotelieră. Se apreciază în acest sens că schimbările în profilul economic al zonei acţionează ca factor de influenţă asupra pieţei hoteliere după numai 3-6 luni. însă, fiecare afacere hotelieră va fi afectată diferit şi va avea propriul său ciclu de business în funcţie de planurile şi strategiile echipei manageriale. Investiţiile angajate în industria hotelieră sunt uriaşe. Industria hotelieră este o mare consumatoare de capital necesar pentru clădire şi echipamentul sau facilităţile necesare. 9

10 2.2. Tipuri de organizaţii în industria hotelieră şi principalele lor caracteristici Diversitatea de servicii oferite, care s-au adăugat în timp, pe parcursul dezvoltării industriei hoteliere, a condus la formarea unei varietăţi de unităţi pe piaţa hotelieră creând deseori confuzie în rândul voiajorilor. Astfel, plasarea unui hotel într-un anumit grup cu caracteristici comune nu este deloc uşoară. în acest sens au fost stabilite, la nivel mondial, o serie de criterii de clasificare şi segmentare a unităţilor hoteliere. Pe baza acestora se pot lua în discuţie la prezentarea afacerii hoteliere mai multe aspecte, respectiv cine este şi ce vrea hotelul pe piaţă, cine sunt clienţii actuali, pe cine ar putea să atragă în viitor, cum să facă lucrul acesta etc. Principalele criterii sunt: a. caracteristicile fundamentale: - unităţi hoteliere şi similare acestora; - unităţi extrahoteliere/complementare; b. amplasarea: - în oraşe mici sau mari; - în mediul rural; - pe litoral; - la munte; c. legătura cu mijlocul de transport: - de-a lungul căilor rutiere (motel); - în apropierea gărilor (hotel de gară); - lângă aeroporturi (hotel de aeroport); d. scopul vizitei: - vacanţă, turism; - business; - convenienţă; e. regimul de funcţionare: - deschise permanent; - sezoniere. Desigur, aceste criterii de clasificare şi tipologia unităţilor hoteliere ne ajută să înţelegem care este poziţia pe care o ocupă un hotel în piaţă, ce doreşte el să asigure ca servicii, care este strategia de dezvoltare, de ce aplică anumite politici la nivelul firmei. Astfel, un hotel poate fi caracterizat din punctul de vedere al mai multor criterii fiind în acelaşi timp un hotel cu servicii de nivel mediu, situat într-un oraş, cu un număr de 80 de camere, care se adresează în principal oamenilor de afaceri aflaţi în tranzit. Pentru a înţelege mai bine diferenţierile care pot apărea între unităţile hoteliere, atât la nivel de servicii oferite, dar şi la nivel de administrare a afacerii hoteliere, sunt prezentate în continuare câteva 10

11 particularităţi pentru unele tipuri de hoteluri. 11

12 Tema 3. Oferta unităților cu activitate hotelieră 4.8. Norme, sisteme, reguli și reglementări ale clasificării capacității de cazare 3.2 Criterii de clasificare a hotelurilor 3.1 Norme, sisteme, reguli și reglementări ale clasificării capacității de cazare Hotelurile sunt unitati care ofera servicii de cazare si masa oricarei persoane care accepta sa plateasca tariful pentru serviciile oferite, fara a fi necesara existenta unui contract. In tara noastra, hotelul este considerat o structura de primire amenajata in cladiri sau corpuri de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau apartamente, dotate corespunzator, care asigura prestari de servicii specifice, dispune de receptie si spatii de alimentatie in incinta. 1. Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei (în continuare - Norme) au drept scop clasificarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei din Republica Moldova. structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare construcţie sau amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării turiştilor străini şi interni, inclusiv colaboratorilor instituţiilor cărora le aparţin structurile respective; structură de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei construcţie sau amenajare, din cadrul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare sau amplasate în localităţi turistice, sau în staţiuni turistice, sau administrate de agenţi economici din industria turistică, destinată, prin proiectare şi execuţie, alimentaţiei turiştilor; clasificare procedură prin care o terţă parte (o organizaţie, independentă de furnizor şi de consumator) dă o asigurare scrisă că un produs, în cazul dat - structură de primire turistică, corespunde unui nivel stabilit de criterii specifice; categorie de clasificare un nivel stabilit de criterii specifice, atribuit unei structuri de primire turistică ca urmare a clasificării acesteia; stea reprezentarea categoriei de clasificare; declasificare procedură de coborîre a categoriei de clasificare atribuite, cu una sau mai multe stele; act de clasificare document emis în baza clasificării, care conţine serie, număr, categorie de clasificare, perioadă de valabilitate, data eliberării, data reconfirmării, denumirea şi adresa structurii clasificate, precum şi date de înregistrare ale agentului economic; 12

13 reconfirmare procedură prin care se confirmă, după o perioadă de timp stabilită, categoria de clasificare atribuită structurii de primire turistică. 3. Prezentele Norme stabilesc metodologia de clasificare pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei (în continuare structuri) din Republica Moldova şi servesc drept bază pentru eliberarea actelor de clasificare. 4. Prezentele Norme sînt obligatorii pentru toţi agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. 5. Agenţii economici care construiesc structuri au obligaţia să asigure, încă din faza de proiectare, respectarea prezentelor Norme. 6. Clasificarea structurilor se face pe stele (anexa nr.9 la prezentele Norme), în funcţie de tipul, caracteristicile constructive, dotările, utilajele şi calitatea serviciilor ale structurii. În ţara noastră, normele de clasificare în vigoare au în vedere normele utilizate în ţările concurente pe piaţă, normele care se aplică în ţările europene cu turism dezvoltat, precum şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului cu privire la condiţiile minime de clasificare pe stele în ţările europene (41). Normele metodologice în vigoare sunt aprobate prin Ordinul MT nr.510/2002, reprezintă al cincilea set de reglementări aplicate începând cu anul 1991 şi sunt considerate printre cele mai detaliate în comparaţie cu alte ţări. Obiectul acestui sistem de clasificare îl formează toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică din România. Conform Normelor Metodologice structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi,respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care la oferă (42). Acelaşi act normativ stipulează, pe lângă condiţiile şi criteriile de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie şi tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, precum şi tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie, destinate servirii turiştilor. În prima categorie se includ 16 tipuri de unităţi de cazare, şi anume: 1. hoteluri de 5-1 stele; 2. hoteluri apartament de 5-2 stele; 3. moteluri de 3-1 stele; 4. hoteluri pentru tineret de 3-1 stele; 5. hosteluri de 3-1 stele; 6. vile de 5-1 stele; 7. bungalouri de 3-1 stele; 8. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3-1 stele; 9. sate de vacanţă de 3-2 stele; 10. campinguri de 4-1 stele; 13

14 11. spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3-1 stele; 12. popasuri turistice de 2-1 stele; 13.pensiuni turistice urbane de 5-1 stele; 14. pensiuni turistice rurale de 5-1 flori (margarete); 15. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă destinaţie de 3-1 stele; 16. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5-1 stele. Principalele tipuri de unităţi de alimentaţie destinate servirii turiştilor conform sunt: 1. restaurantul, care în funcţie de profilul gastronomic şi ambianţa asigurată clienţilor poate fi restaurant clasic, restaurant specializat între care restaurantul pescăresc, restaurantul vânătoresc, rotiseria, restaurantul Zaliana, restaurantul dietetic, restaurant lacto vegetarian şi restaurant familial (pensiune) şi restaurant cu specific (cramă, restaurant cu specific local, restaurant cu specific naţional, restaurant cu program artistic, braserie, berărie, grădină de vară, etc.) de 5-1 stele; 2. barul cu variantele organizatorice: bar de noapte, bar de zi, cafe-bar-cafenea, disco-bar (discotecă-videotecă) şi bufet-bar de 5-1 stele; 3. unităţi tip fast-food între care restaurantul-autoservire, bufetul tip expres, pizzeria şi snack-barul de 3-1 stele; 4. cofetărie de 5-2 stele; 5. patiseria de 5-2 stele. Asemeni unităţilor cu funcţiuni de primire, clasificarea acestora se realizează în baza unor criterii minime referitoare la descrierea generală a unităţii, organizarea spaţiilor, instalaţiile existente, utilajele, mobilierul tehnologic, aparatele de control şi cele de producţie, amenajarea şi dotarea interioară a saloanelor, dotarea cu inventar de servire, servicii suplimentare oferite clienţilor, cu sau fără plată, alte criterii. Clasificarea hotelurilor se poate realiza dupa mai multe criterii. a) După caracteristicile fundamentale: - Unități hoteliere și similare acestora: (hotel, motel, pensiune, etc.) - Unități extrahoteliere / complementare : (caping, camera de închiriat, etc.) b) După serviciile oferite și modalitățile de prestare: - Hotel; - Hotel fără restaurant; - Hotel-apartament; - Pensiune; - Motel; - Hotel plutitor; 14

15 - Han pentru tineret; - Acvatel; - Hotel rulant; - Refugiu montan; - Apartamente mobilate; - Camping; - Bungalou; - Vilă; - Castel; - Sat de vacanță; - Rulotă. c) După nivelul de confort: - De lux (4* și 5*); - De nivel mediu; - De categorie modestă. d) După amplasare în teritoriu: - De litoral; de munte; - În stațiuni balneoclimaterice; - În orașe (centru sau periferii, eventual înspre aeroport); - De-a lungul căilor rutiere. e) După amplasareaăn teritoriu: - De transit; - Pentru sejur prelungit (de vacanță și rezidențiale) Între unitățile de tranzit un tip aparte îl reprezintă hotelul de zi, situat în centru orașului, în aproprierea gării sau în subsolul aeroportului și oferind condiții pentru ședere diurnă, de cîteva ore. f) După regimul de funcționare: - Deschise permanent; - Sezoniere. g) După forma de exploatare (operare) - Exploatare individual; - Asociere ( lanțuri hoteliere voluntare) - Societăți sau grupuri, respective lanțuri hoteliere integrate. h) După forma de proprietate: - Proprietate personală; - Cooproprietate privată; 15

16 - Proprietate cooperatistă; - Proprietate obștească; - Proprietate publică de interes național; - Proprietate mixtă; i) După capaciitatea de cazare: - Exploatare familială (pînă la 49 de camere); - Capacitate medie ( de camere); - Exploatare tip,, industrie hoteliere (peste 150de camere). * De adus informații care sunt cele mai mari hoteluri din RM. Numarul de 50 de camere este și limita acceptată de lanțurile hoteliere ca garanție a desfășuăriloi unei activități rentabile. 3.2 Criteriile de clasificare a hotelurilor Clasificarea structurilor de primire turistice reprezinta o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a calităţii serviciilor ce trebuie oferite. Scopul acesteia este: - informarea turiştilor; - protecţia acestora. Clasificarea structurilor de primire turistice se realizează de către ministerul de resort (în prezent Ministerul Transpoturilor, Construcţiilor şi Turismului) care elaborează "Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" şi eliberează certificatul de clasificare. În absenţa acestuia nici o structură de primire turistică nu poate funcţiona. Conform OMT 510/2002 structurile de primire turistice din România și RM se clasifică pe stele (atât cele cu funcţiuni de cazare, cât şi cele cu funcţiuni de alimentaţie) şi, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale. Procedura de obţinere a certificatului de clasificare: întocmirea unei documentaţii de către agenţii economici care deţin sau administrează structuri de primire turistice care să dovedească faptul că acestea întrunesc criteriile minime necesare acordării categoriei de clasificare; depunerea acesteia împreună cu o cerere de solicitare a clasificării, la ministerul de resort, respectiv "Direcţia Generală de Autorizare şi Control în turism" (D.G.A.C.); verificarea pe teren de către D.G.A.C. a modului în care sunt respectate criteriile minime necesare încadrării în categoria solicitată; eliberarea certificatului de clasificare în cel mult 60 de zile de la primirea 16

17 documentaţiei complete de la agentul economic; vizarea de către D.G.A.C. a certificatelor de clasificare eliberate, din 3 în 3 ani. D.G.A.C. verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora atrage după sine declasificarea sau, după caz, retragerea şi anularea certificatului de clasificare. Certificatul de clasificare şi autorizaţia de funcţionare se retrag de către personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. dacă nu se respectă statutul sau mai multe dintre următoarele criterii minime care influenţează direct protecţia turiştilor: a) menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie; b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu; c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C, în timpul sezonului rece, în spaţiile de cazare şi de servire a mesei; d) deţinetea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de meldiu şi de prevenire şi stingere a incendiilor P.S.I., în cazul unităţilor pt. care, potrivit legii, este obligatorie obţinerea acestora; e) programul de funcţionare a discotecilor sau a altor unităţi cu program muzical, organizate în aer liber, să nu depăşească ora 1:00 noaptea; f) funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade zugrăvite şi bine întreţinute; g) evitarea poluării fonice, în sensul respectării nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementări specifice; h) respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată prin structura de primire turistică; i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea, tipul unităţii şi însemnele privind categoria de clasificare. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constată remedierea deficienţelor semnalate. D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevăzute la lit. a) - i). Pentru a se putea încadra în una dintre categoriile menţionate, structurile de primire turistice trebuie să îndeplinească criteriile minime prevăzute în "Normele metodologice privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire turistice". Acestea precizează următoarele grupe de criterii obligatorii: 1. Starea generală a clădirii: 17

18 - aspect; - firmă; - însemne distinctive privind categoria unităţii; - parcare auto (garaj); - intrări pentru turişti, personal, bagaje; - rampe de acces persoane cu deficienţe fizice etc. 2. Organizarea spaţiilor şi a serviciilor aferente: număr minim de spaţii de cazare; suprafaţa holului de primire; serviciu de recepţie prevăzut cu: - spaţii pentru comercializare; - spaţii pentru păstrarea bagajelor; - spaţii pentru administraţie; - spaţii pentru păstrarea echipamentelor sportive (garderobă); - sistem de păstrare a valorilor turiştilor. 3. Instalaţii: oficiu pentru cameriste; sistem de climatizare sau aer condiţionat; încălzire; izolare fonică; iluminat electric; grup electrogen; ascensoare (pentru turişti, pentru bagaje, pentru personal). 4. Suprafaţa minimă a camerelor. 5. Suprafaţa minimă a băilor. 6. Înălţimea minimă a camerelor. 7. Înălţimea minimă a culoarelor şi casei scărilor. 8. Numărul maxim de paturi în cameră. 9. Echiparea sanitară: grupuri sanitare comune (1 stea); grupuri sanitare în cameră. 10. Dotarea cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte în: cameră, baie, vestibul, salon, apartament. 11. Seif / posibilităţi de păstrare a valorilor: centralizat (la recepţie), în cameră; 12. Telefon / fax. 18

19 13. Încasarea contravalorii serviciilor pe baza de cărţi de credit (carduri) în faţa clientului. 14. Spaţii pentru alimentaţie: spaţii pentru pregătirea şi servirea micului dejun; bucătărie echipată complet în apartamente ; bufet ; restaurant ; bar de zi. 15. Dotări pentru organizare : întâlniri de afaceri, congrese, conferinţe, seminarii, recepţii. 16. Dotări pentru : săli polivalente, birouri, instalaţii de traducere simultană, etc. 17. Servicii minime obligatorii : - care pot fi incluse în tarif sau plătite separat ; - fără plată. 18. Alte criterii: personal hotelier cunoscător de limbi străine. Criterii suplimentare (facultative) de evaluare : - construcţii, instalaţii şi dotări; - spaţii de agrement şi fitness; - centre de afaceri; - alte servicii. Respectarea acestor criterii minime de clasificare este obligatorie pentru toate structurile de primire turistice din România, indiferent de forma de proprietate şi exploatare. Acasa: informatii cum se acordă stelele pentru hoteluri. 19

20 I. Starea generală a clădirii CRITERIILE DE CLASIFICARE a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare HOTELE 20 Hotel 1* 1.1. Aspect corespunzător al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentând categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii ;i Turismului); 1.4. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 1.0 m²/camera, dar nu mai puţin de 15 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 200 m²; 2.2. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.3. Spaţii pentru administraţie; 2.4. Recepţie 24 ore; 2.5. Recepţioner prezent 12 ore; 2.6. Servicii de primire accesibil prin clopoţel sau telefon în afara orelor de funcţionare a recepţiei; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu carpete sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; Demifotolii; Mese de hol; Telefon accesibil la recepţie; Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere; III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 6 niveluri; 3.6. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.7. Ascensoare pentru turişti (minim-2); IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 5 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 10 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 11 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi 14 m²;

21 4.5. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi 20 m²; 4.6. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 12 m²; 4.7. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 11 m²; 4.8. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.5 m; 4.9. Numărul maxim de paturi într-o cameră -4; Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2; V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip relaxă (patul va avea lungimea de minimum190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau măsuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); Scrumiere de masă; Pahare pentru apă (1 buc. /loc); Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; Ac şi aţă; Pled; Cearşaf plic; Cearşaf pentru pat; Pernă mare înfăţată; Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; Perdele, draperii sau alte mijloace obturante; VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masuţă; 6.2. Fotolii, demifotolii; 6.3. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.4. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.5. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.6. Televizor color cu suport; 6.7. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; VII. Grupuri sanitare 7.1. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.2. Pereţi acoperiţi cu zugrăveli lavabile; 7.3. Grup sanitar comun, separate pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: sală de baie (cadă sau duş) pentru maxim 15 locuri, cabine WC şi lavoare (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent) pentru maxim 10 locuri. Cu dotare: un semn pentru marcarea pe sexe 21

22 (luminat în timpul nopţii), cuier pentru haine (ferit de stropire), covoraş împotriva alunecării, portprosop, panou, oglindă, găleată cu capac, dozator de săpun lichid, prosop rolă din hîrtie sau din pînză, priză pentru aparate de ras + lavoar în cameră (apă caldă şi rece permanent); 7.4. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.5. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fără spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4 Suport pentru prosoape; 8.5 Pahare pentru apă (1 buc./persoana); 8.6 Hîrtie igienică; 8.7 Săpun pentru turişti; 8.8 Prosop pluşat pentru faţă; 8.9. Prosop pluşat pentru baie; 8.10 Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile; IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun; X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată Serviciu pentr curăţat şi lustruit încălţămintea; Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; Informaţii turistice şi culturale; Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); Trezirea clienţilor la cerere; Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; XI. Alte criterii Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism, eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului Personalul de servire din structurile de primire turistice cu fucţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; 22

23 11.6. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; Cirterii de evaluare cu puncte 10 (tab.1-a); I. Starea generală a clădirii 23 Hotel 2* 1.1. Aspect corespunzător al clădirii; 1.2. Firmă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 20% de la numărul camerelor; 1.5. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.6. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.7. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic; II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 1.5 m²/camera, dar nu mai puţin de 30 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 300 m²; 2.2. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.3. Spaţii pentru administraţie; 2.4. Recepţie 24 ore; 2.5. Recepţioner prezent 12 ore; 2.6. Servicii de primire accesibil prin clopoţel sau telefon în afara orelor de funcţionare a recepţiei; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; Demifotolii; Mese de hol; Telefon accesibil la recepţie; Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere; III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 5 niveluri; 3.6. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.7. Ascensoare pentru turişti (minim-2); IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 10 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 11 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 12 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 13 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 12 m²;

24 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.6 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2; V. Dotare camere 5.1. Covoare sau carpete; 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip relaxă (patul va avea lungimea de minimum 190 cm); 5.3. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.4. Etajere; 5.5. Scaune semitapisate; 5.6. Masă sau măsuţă; 5.7. Suport sau spaţiu pentru bagaje; 5.8. Cuier oglindă; 5.9. Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc. /loc); Scrumiere de masă; Pahare pentru apă (1 buc. /loc); Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; Ac şi aţă; Vaze cu flori; Telefon; Pled; Cearşaf plic; Cearşaf pentru pat; Pernă mare înfăţată; Lenjeria de pat va fi schimbată la 4 zile; Perdele, draperii sau alte mijloace obturante; VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisate; 6.2. Măsuţă; 6.3. Fotolii, demifotolii; 6.4. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.5. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.6. Lampă de birou; 6.7. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.8. Televizor color cu suport; 6.9. Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.0 m²; 7.2. Pardoseli din mozaic lustruit; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pînă la înălţimea de 180 cm; 24

25 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fără spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Savonieră; 8.3. Coş pentru gunoi; 8.4. Cuier de baie; 8.5. Perie WC şi dezodorizant; 8.6. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.7. Suport pentru prosoape; 8.8. Priză pentru aparate de ras; 8.9. Pahare pentru apă (1 buc./persoana); Hîrtie igienică; Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; Săpun pentru turişti; Prosop pluşat pentru faţă; Prosop pluşat pentru baie; Prosoapele vor fi schimbate la 3 zile; IX. Spaţii pentru alimentaţie 9.1. Spaţiu pentru prepararea şi servirea micului dejun; X. Servicii minime oferite turiştilor, care pot fi cuprinse în tarif sau cu plată separată Spălat, curăţat, călcat şi reparat încălţămintea şi lenjeria; Serviciu pentru curăţat şi lustruit încălţămintea; Servicii telefonice locale, interurbane, internaţionale, cu plata tarifului şi a comisionului; Vînzări de mărfuri şi de articole de strictă necesitate, suvenire, ziare, vederi etc.; Informaţii turistice şi culturale; Păstrarea obiectelor de valoare ale turiştilor; Acordarea de prim ajutor în caz de urgenţă (trusă medicală); Trezirea clienţilor la cerere; Primirea şi transmiterea mesajelor şi a corespondenţei pentru turişti; Informaţii privind orarul la mijloacele de transport; XI. Alte criterii Personalul structurii de cazare trebuie să deţină certificat de turism, eliberat de Centrul Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului Personalul de servire din structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare trebuie să poarte îmbrăcămintea specială şi ecuson cu nume, prenume şi funcţia deţinută; Organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc numai în spaţii 25

26 distincte, cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor cazaţi; În spaţiile de cazare se admite amenajarea activităţilor de birouri sau firme pînă la 15% din capacitatea de cazare, cu intrări separate şi fluxuri de circulaţie distincte pentru turişti; Sistem de înştiinţare a incendiului prin radio; Securitatea clienţilor şi bagajelor lor; Criterii de evaluare cu puncte 30 (tab. 1-A); I. Starea generală a clădirii 26 Hotel 3* 1.1. Aspect bun al clădirii; 1.2. Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria structurii); 1.3. Plachetă reprezentînd categoria structurii (eliberată de Ministerul Culturii şi Turismului); 1.4. Parcaj auto propriu cu numărul locurilor de minim 30% de la numărul camerelor; 1.5. Intrări separate pentru turişti şi bagaje; 1.6. Intrări separate pentru personal; 1.7. Intrări separate pentru primirea mărfurilor; 1.8. Rampă de acces al cărucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic; II. Hol de primire, holuri şi coridoare de etaj 2.1. Hol de primire cu suprafaţa camerei de 2.0 m²/camera, dar nu mai puţin de 30 m². La structurile cu peste 200 camere se admite 400 m²; 2.2. Spaţii comerciale distincte de recepţie, gen boutique; 2.3. Spaţii pentru păstrarea bagajelor clienţilor; 2.4. Spaţii pentru administraţie; 2.5. Recepţie 24 ore, cu concierge; 2.6. Portar-uşier, bagajist, comisionar-curier, serviciu de securitate şi pază; 2.7. Oficii pentru cameriste (minimum o cameristă pentru maxim 20 de camere, dar cel puţin una pe un etaj cu peste 10 camere); 2.8. Pardoseli acoperite cu mochetă sau covoare; 2.9. Calculator pentru recepţie; Calculator pentru gestionarea spaţiilor de cazare şi a serviciilor la recepţie; Fotolii; Mese de hol; Telefon bublic în hol; Seif / posibilităţi de depozitare a valorilor la recepţie sau în camere; Telefax la recepţie; III. Instalaţii 3.1. Încălzire centrală (minimum 18 C); 3.2. Izolare fonică a spaţiilor; 3.3. Sursă principală de iluminare în spaţii de cazare echivalentă cu becuri de 100W; 3.4. Sursă individuală de iluminare pentru fiecare loc echivalentă cu becuri de 60W; 3.5. Grup electrogen la hoteluri cu capacitatea de peste 100 camere; 3.6. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 4 niveluri;

27 3.7. Ascensoare în stare bună de funcţionare; 3.8. Ascensoare pentru turişti (minim -2); 3.9. Ascensoare pentru personal, scopuri gospodăreşti şi serviciu în cameră; IV. Spaţii de cazare 4.1. Numărul minim al spaţiilor de cazare 15 camere sau apartamente; 4.2. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat 13 m²; 4.3. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi 15 m²; 4.4. Suprafaţa minimă a salonului din apartament 16 m²; 4.5. Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament 15 m²; 4.6. Înălţimea spaţiilor de cazare 2.7 m; 4.7. Numărul maxim de paturi într-o cameră -2; 4.8. Numărul maxim de paturi în dormitorul din apartament sau garsonieră -2; V. Dotare camere 5.1. Mochetă sau covoare (pardoselile din marmură, ceramică sau alte materilale similare pot fi acoperite doar parţial); 5.2. Pat tip hotelier cu somieră şi cu saltea tip relaxă (patul va avea lungimea de minimum 200 cm); 5.3. Saltea de lînă în grosime de 5 cm (poate fi încorporate în salteaua de bază); 5.4. Salteluţă-husă de protecţie din material textil, lavabil şi hidroabsorbant; 5.5. Noptiere; 5.6. Fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucată/loc); 5.7. Masă sau măsuţă; 5.8. Masă de toaletă cu taburet tapisat; 5.9. Suport sau spaţiu pentru bagaje; Ansamblu cuier cu oglindă în hol; Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4 buc./persoana); Veioză sau aplică la capătul patului (1 buc./loc); Scrumiere de masă; Pahare pentru apă (1 buc./loc); Perii pentru haine şi perii pentru încălţăminte; Trusă pentru cusut; Vaze cu flori; Televizor color; Radio; Telefon cu instrucţiuni de utilizare şi tarife; Minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar contra cost; Pled sau alte obiecte similare de calitate superioară; Cearşaf plic; Cearşaf pentru pat; Pernă mare înfăţată; Pernă mică înfăţată; Cuvertură pentru pat; Lenjeria de pat va fi schimbată la 3 zile; 27

28 5.29. Perdele, draperii sau alte mijloace obturante; VI. Dotare salon din apartamente şi garsoniere 6.1. Masă de scris (birou) şi scaun cu braţe tapisat; 6.2. Masuţă; 6.3. Tavă cu pahare adecvate pentru băuturi în minibar; 6.4. Fotolii, demifotolii; 6.5. Canapea pentru 2-3 persoane (la garsoniere este facultativ); 6.6. Corpuri de iluminat adecvate (lustră, lampadar, aplice etc.); 6.7. Lampă de birou; 6.8. Vază cu flori sau aranjamente florale; 6.9. Televizor color cu suport; Frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar contra cost; VII. Grupuri sanitare 7.1. Suprafaţa minimă a camerei de baie 3.5 m²; 7.2. Pardoseli din materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate; 7.3. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă pînă la tavan; 7.4. Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent); 7.5. Grupuri sociale pentru personal, vestiare, duşuri, WC pe sexe; 7.6. Grup sanitar, separat pe sexe, în holul de primire poate fi comun cu cele din restaurant, dacă sunt legate funcţional de holul de primire, iar unităţile cu capacitate mai mică de 50 locuri, fară spaţii pentru alimentaţie, se exceptează; VIII. Dotare grup sanitar din cameră 8.1. Oglindă cu suport pentru articole la lavoar; 8.2. Suport separat de oglindă pentru articole la lavoar; 8.3. Savonieră; 8.4. Coş pentru gunoi; 8.5. Cuier de baie; 8.6. Perie WC şi dezodorizant; 8.7. Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării; 8.8. Suport pentru prosoape; 8.9. Priză pentru aparate de ras; Pahare pentru apă (1 buc./persoana); Hîrtie igienică; Mîner de sprijin pentru intrare-ieşire din cadă; Şampon spumant sau gel pentru duş, ambalat, săpun tip turist, cască de baie, şerveţele parfumate; Prosop pluşat pentru faţă; Prosop pluşat pentru baie; Prosoapele vor fi schimbate la 2 zile; IX. Spaţii pentru alimentaţie 28