Ararat 17.qxd

Transcriere

1 Periodic al Uniunii Armenilor din România Fondat în 1924 (serie nouå) O sut[ de ani de la na=terea pictorului HARUTIUN AVAKIAN ( ) Harutiun Avakian, a fost un pictor cu apreciat renume. S-a n[scut la Cetatea Alb[ în anul 1903 =i a fost botezat în biserica armean[ din aceast[ localitate aflat[ ]n Sudul Basarabiei. A urmat studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucure=ti la clasa condus[ de maestrul Camil Ressu; în anii r[zboiului a fost reporter pe frontul din est, de unde a transmis schi\e, imagini, desene, din liniile de lupt[ cu prilejul opera\iunilor militare, de asemenea a imortalizat scene din via\a de front a solda\ilor armatei rom`ne. Imediat dup[ terminarea studiilor a început s[ se preocupe de pictura mural[ înv[\]nd stilul =i tehnica picturii bizantine, pe care =i-a însu=it-o de la cunoscutul pe atunci me=ter Iordan originar din Balcic. A înv[\at în egal[ m[sur[ tehnica restaur[rii frescelor =i a colaborat ini\ial cu pictorul Ghi\[ Popescu iar ulterior, dup[ r[zboi, cu speciali=ti, cu istorici ai picturii bizantine cum s]nt pictorul George Russu =i prof. I.D. +tef[nescu. }nainte de r[zboi s-a ocupat de restaurarea frescelor unor importante monumente precum Bisericile Fundenii Doamnei =i Biserica Doamnei din Bucure=ti. A participat la pictarea foyerelor Teatrului Na\ional unde a realizat portrete ale marilor personalit[\i ale culturii =i artei. A contribuit la pictarea celor patru mari tablouri alegorice. A pictat în tehnic[ fresco, biserica din satul Horezu, jude\ul V]lcea. Dup[ r[zboi, încep]nd cu anii 49-50, a contribuit la pictarea sau la restaurarea unor importante monumente ale patrimoniului na\ional rom`nesc cum s]nt Institutul Tehnic din T]rgovi=te panoul compozi\ional din holul institu\iei, M]n[stirea Tismana, Castelul Huniazilor, M]n[stirile Cozia =i Govora, Biserica Alb[ din Bucure=ti restaurarea frescelor pictate de marele Gheorghe T[t[r[scu, Catedrala Ortodox[ Rom`n[ din Sibiu restaurarea frescelor datorate cunoscutului pictor Octavian Smighelski, Biserica din Sibiel, Biserica M]n[stirii Antim din Bucure=ti, M]n[stirile Fr[sinei =i V[ratec, Catedrala Sf. Dumitru din Bucure=ti Colentina, unde a fost restaurat[ =i par\ial repictat[ pictura realizat[ de Costin Petrescu. Edvard JEAMGOCIAN Anul XIV nr. 17 (278) 1-15 septembrie 2003 <Singurul mod ]n care putem r[m]ne armeni este s[ tr[im ]n Armenia> Cu c]teva luni ]n urm[ am avut pl[cerea de a ne ]ntre\ine la redac\ia noastr[ cu SARKIS +AHINIAN, intelectual armean din Elve\ia, aflat ]ntr-o vizit[ ]n Rom`nia. Problemele generalarmene=ti, precum =i maniera deschis[ a interviului-discu\ie pe care l-am purtat cu domnul +ahinian, ne-a determinat s[ am]n[m prezentarea lui p]n[ la ]nceputul toamnei, c]nd, de regul[, cititorul este mai atent =i mai ]nclinat spre problemele na\ionale. Bun cunosc[tor al realit[\ilor din Armenia =i Diaspor[, Sarkis +ahinian este o personalitate subtil[, discu\ia cu acesta fiind plin[ de observa\ii interesante at]t pentru noi, c]t =i pentru cititorii no=tri. De aceea credem c[ inteviul-discu\ie pe care vi-l prezent[m ]n continuare d[ mult de g]ndit ]n leg[tur[ cu destinul =i viitorul armenilor. Vartan MARTAIAN Mai ]nt]i v-a= ruga s[ ne spune\i c]te ceva despre dumneavoastr[. Eu s]nt armean din Elve\ia, m-am n[scut =i am crescut la Lugano, tot acolo am f[cut =i =coala. Mi-am continuat studiile la +coala Politehnic[ din Zürich, unde am studiat arhitectura, specialitatea mea fiind reconstruc\ia monumentelor istorice situate ]n zone seismice. Acest lucru m-a legat mult mai concret de cultura armean[, ]ntruc]t preocuparea mea era studierea monumentelor istorice armene=ti =i a rezisten\ei lor la cutremure. Din p[cate ast[zi nu m[ mai ocup de specialitatea mea, ocupa\ia mea de baz[ fiind cea de traduc[tor. Lucrez ca traduc[tor angajat al autorit[\ilor elve\iene, dar, c]nd pot, caut s[-mi aloc din timp =i pentru congrese, vizite =i studii personale ]n domeniile care m[ intereseaz[. Aceast[ vizit[ a mea ]n Rom`nia =i ]n Bucure=ti are drept scop participarea la congresul Societ[\ii Europene de Cultur[ (Société Européene de Culture), al c[rei membru s]nt. Aceast[ organiza\ie a hot[r]t ca anul acesta s[-=i desf[=oare congresul ]ntr-o \ar[ est-european[ aflat[ ]n tranzi\ie, =i a fost aleas[ Rom`nia. Eu sper ca aceast[ organiza\ie, care are deja numeroase leg[turi cu Armenia, ]=i va ]nt[ri ]ntr-o zi =i nucleul armenesc. Scopul fundamental al Societ[\ii Europene de Cultur[ este dezvoltarea =i ]nt[rirea independen\ei intelectuale a individului, astfel ]nc]t fiecare om s[ poat[ deveni independent =i capabil s[ contribuie la stabilirea acelor rela\ii sociale =i interna\ionale, gra\ie c[rora s[ se ]nt[reasc[ principiile p[cii =i s[ sl[beasc[ cele ale r[zboiului. (continuare ]n pagina 8) (continuare ]n pagina 5) LA DOU S PT MŒNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN atelierul Ce coinciden\[. }n luna august, c]nd s-au ]mplinit 100 de ani de la na=terea pictorului restaurator Harutiun Avakian s-a ]nfiin\at la Bucure=ti, pe l]ng[ Episcopia armean[, primul atelier de restaurare a obiectelor de patrimoniu armenesc aflate ]n Rom`nia. P]n[ la acest moment unele piese valoroase au fost totu=i restaurate. A= aminti aici de picturi sau manuscrise ref[cute gra\ie unor valoro=i arti=ti armeni. M[ g]ndesc ]n primul r]nd la doamna Alice Poladian-Moag[r, reputat restaurator la Muzeul Na\ional de Art[ =i la pictorul Nicolae Jacobovits din Oradea care trude=te la restaurarea unor picturi din patrimoniul armenesc de la Gherla. O figur[ aparte este Mircea Tivadar din Cluj, colec\ionar de art[, care ]ncearc[ s[ semnaleze valoarea unor piese de patrimoniu pentru a fi, ulterior, ref[cute. Iat[ c[ munca depus[ de ace=ti pricepu\i doctori ai obiectelor de art[ este, ]n prezent, continuat[ de diaconul Haig Azarian el ]nsu=i absolvent al unor cursuri de pictur[ =i restaurare at]t la Erevan c]t =i la Bucure=ti. For\at sau nu de nedorita situa\ie creat[ la Catedrala Armean[ din Bucure=ti, acest t]n[r a format o echip[ al[- turi de care a deschis la subsolul Episcopiei Armene un atelier unde prima pies[ supus[ restaur[rii este chiar altarul ]n fa\a c[ruia noi credincio=ii ne rugam ]n fiecare duminic[. Iat[ cum munca ]nceput[ de c]\iva iubitori de art[ s-a dezvoltat =i poate deveni o institu\ie. Pentru c[ trebuie spus patrimoniul religios =i cultural armenesc ce trebuie restaurat este enorm. Nici m[car nu avem un inventar al tuturor obiectelor pe care le de\inem. De aceea acest proiect ]nceput de diaconul Haig trebuie sus\inut. At]t financiar dar =i ]n plan uman. Cu alte cuvinte cei ce pot sprijini material sau dac[ nu prin aportul propriu acest demers s]nt bine veni\i. +i o sugestie. Poate c[ acest atelier ar putea s[ poarte numele maestrului Harutiun Avakian ]n memoria celui care toat[ via\a a recl[dit, ceea ce al\ii au f[urit, pentru ca noi ast[zi s[ ne putem bucura de acele capodopere. Pagina 8 Pagina 7 Pagina 4 Pagina 3 RESTAURAREA PATRIMONIULUI ARMENESC DIN ROMÂNIA IMPÅRAºI BIZANTINI DE ORIGINE ARMEANÅ CARTEA ÎNTUNECATÅ A LUI ARA ªIªMANIAN ISTORIA UNEI FAMILII Irlanda de Nord Armenia 0-1 Victorie total[ a Armeniei asupra Irlandei de Nord! Pe stadionul Windsor Park din Belfast, reprezentativa de fotbal a Irlandei de Nord nu a reu=it s[-=i ia revan=a ]n fa\a na\ionalei Armeniei, ]n fa\a c[reia pierduse cu scorul de 0-1 primul meci disputat la Erevan. }n fa\a a de spectatori, ]n minutul 27 de joc, Arman Karamian a ]nscris golul victoriei armene=ti, meciul ]ncheindu-se cu scorul de 1-0 ]n favoarea Armeniei. Prin aceast[ a doua victorie ]n fa\a Irlandei de Nord, echipa Armeniei a reu=it un meci de palmares, gra\ie c[ruia a terminat demn campania de calific[ri pentru Campionatul European din 2004, sc[p]nd de spectrul ultimului clasat =i asigur]ndu-=i locul al patrulea ]n grup[. }ncep]nd cu acest num[r pute\i citi revista Ararat =i pe Internet la adresa

2 2 Actualitate }ntre real =i virtual Internet Scrisori primite la redacþie Domnului Stepan Cazazian, redactor-=ef al ziarului Ararat, Am citit cu surprindere =i indignare desmin\irea doamnei Madeleine Karaca=ian, publicat[ ]n nr. 10/2003, ]n leg[tur[ cu genocidul armenesc. Dac[ dezmin\irea se limita numai la faptul c[ nu a avut cuno=tin\[ despre interviul programat la radio, av]nd ca subiect genocidul armenesc, nu ar fi fost nimic. Dar comentariile ]n leg[tur[ cu genocidul (de fapt nici nu folose=te termenul de genocid) s]nt ofensatoare la adresa poporului armean. Mai ales acum c]nd este o lupt[ mare ]n SUA pentru recunoa=terea acestui genocid ]n Congresul American. S[ nu uit[m c[ acest tip de comentariu este folosit =i de propaganda turceasc[. Episcopia Rom`n[ Unit[ cu Roma Greco-Catolic[ de Cluj Gherla Universitatea Babe=-Bolyai Facultatea de Teologie Greco-Catolic[ organizeaz[ Manifest[rile dedicate anivers[rii a 150 de ani ( ) de la ]ntemeierea Eparhiei de Armenopolis Gherla 1 Octombrie deschiderea anului universitar Octombrie Reuniune coral[ 26 Octombrie Sf]ntul Dumitru Liturghie Arhiereasc[ 8 Noiembrie Sfin\ii Arhangheli Mihail =i Gavriil Liturghie Arhiereasc[ Noiembrie Sesiunea =tiin\ific[ <Episcopia de Cluj- Gherla 150 de ani de istorie> Expozi\ie de icoane <Sf]ntul Iosif> <Patronul Eparhiei> Expozi\ie foto Concert aniversar 30 Noiembrie Liturghie Arhiereasc[ =i adunare festiv[ (Cluj) Tedeum (Gherla) Taina Sfintei Liturghii a Bisericii Apostolice Armene, pe întelesul tuturor, Anunþ im portant Concensionarii locurilor de veci din cimitirul armean din Bucure=ti indiferent de domiciliul stabil, s]nt anun\a\i pe aceast[ cale c[ au obliga\ia, conform dispozi\iilor legale, s[-=i ]ngrijeasc[ mormintele cu bordur[ postament =i cruce ]n termen de un an de la data public[rii acestui anun\. Bilunar al Uniunii Armenilor din Rom nia Redactor ef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanþa) Corespondenþi din str in tate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Anton Lanis AHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai H ÞULESCU ziar_ararat@yahoo.com Cu mul\umiri Simon Sarkissian Rosemont Pennsylvania, USA, 2003 La Editura Ararat a ap[rut Taina Sfintei Liturghii a Bisericii Apostolice Armene pe ]n\elesul tuturor edi\ie îngrijit[ de Protoereu Avedis Mandalian Manuela =i Harry Tavitian Luiza Terzian Vom reveni cu am[nunte ]ntr-un num[r viitor Mormintele p[r[site, ne]ngrijite =i f[r[ concesion[ri vor fi considerate locuri libere =i vor fi trecute sub administra\ia Consiliului parohial. To\i cei interesa\i pot lua leg[tura cu Cancelaria parohial[ la tel sau cu Administra\ia cimitirului la tel Consiliul parohial al Bisericii Armene ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneasc 13, Bucure ti ñ 2 Tel. / Fax: , Fax: Tiparul executat la s.r.l. I.S.S.N Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridic pentru conþinutul articolului aparþine autorului. Œn cazul unor agenþii de pres i personalit þi citate, responsabilitatea juridic le revine acestora. Redacþia nu Ómp rt e te Ón mod obligatoriu punctele de vedere exprimate Ón articolele semnate de colaboratori. Dac[ nu a\i navigat niciodata pe Internet, ar fi cazul s[ v[ conecta\i. Nu de alta, dar ]n ultimul timp mai toata lumea (]ncep]nd cu cei mici =i termin]nd chiar cu cei mai ]n v]rsta) st[ pe Net, fie c[-i de-acas[ sau dintr-un Internet-Café. +i ]n plus hai sa recunoa=tem, unde a\i mai putea g[si at]t de multe informa\ii despre orice tem[ dori\i dec]t on-line? Fiind ]n vacan\[ =i neav]nd prea multe de f[cut m-a b[tut g]ndul s[ caut diverse informa\ii despre Armenia. Dup[ cum bine =ti\i (adic[ cu siguran\[ =ti\i c[ doar sunte\i cititori fideli ai acestui ziar, nu-i a=a?) am mai scris despre aceast[ tem[ =i ]n numerele anterioare =i v[z]nd c[ v[ intereseaz[ subiectul (sper c[ ]n acest context sintagma: aparen\ele ]n=eal[ s[ nu-=i aib[ locul) am decis c[ ar fi bine sa continu[m cu lista de recomand[ri. A=adar urmatorul site pe lista ofertelor noastre este: Probabil c[ dac[ ]l ve\i accesa ve\i constata c[ nu este destul de bogat ]n informa\ii precum cel prezentat anterior, dar totu=i pute\i g[si ]n pagina principal[ 7 titluri de care cu siguran\[ ve\i fi ]nc]nta\i. Acest site pune la dispozi\ia dumneavoastr[ ultimele =tiri, date =i informa\ii cu privire la evenimente petrecute in Armenia, toate acestea fiind ob\inute din diverse ziare at]t cotidiene c]t =i s[pt[m]nale. Desigur, ve\i ]nt]mpina =i o mic[ problem[ cu privire la faptul c[ toate aceste date s]nt furnizate ]n limba rus[. Dac[ cunoa=te\i aceast[ limb[ mai pute\i g[si de asemenea diverse date despre istoria Armeniei, pun]ndu-se accent mai mult pe genocid. Blat la Erevan? Nu este o =tire de la Radio Erevan. Echipa antrenat[ de Mihai Stoichi\[, na\ionala Armeniei, a fost momit[ pentru a se l[sa învins[ acas[ de Grecia Pentru ca site-ul s[ nu fie prea monoton cei care s-au ocupat cu realizarea acestuia s-au g]ndit s[ introduc[ =i ni=te jocuri de cuvinte care v[ stau la dispozi\ie, av]nd instruc\iunile at]t ]n limba armean[, rus[, c]t =i ]n englez[. Pentru a v[ petrece vacan\a ]n Armenia (bine]n\eles, pe buzunarul dumneavoastr[), s[ =ti\i c[ a\i nimerit la locul potrivit, deoarece aici pute\i g[si ]nregistrate toate companiile aeriene care efectueaz[ c[latorii cu destina\ia Armenia.Vede\i, internetul este un prieten de n[dejde dac[ =ti\i unde s[ c[uta\i, iar noi v[ st[m la dispozi- \ie tocmai pentru a v[ ajuta ]n aceast[ privin\[. Dar totu=i nu am terminat: o veste bun[ avem =i pentru microbi=ti pentru c[ to\i amatorii fotbalului au acum ocazia de a afla diverse date despre echipa armean[ Zvartnots-AAL, c]=tig[toarea Cupei Armeniei din Pentru cei care ]nva\[ limba armean[ sau pentru cei care vor s[-=i dezvolte vocabularul este bine de =tiut c[ pe acest site exist[ =i un dic\ionar, av]nd ocazia s[ v[ traduce\i astfel cuvintele necunoscute. Bine]n\eles c[ nu putea lipsi nici alfabetul armean, cu o grafic[ foarte frumos prezentat[, astfel ]nc]t s[-l poat[ satisface chiar =i pe cel mai exigent vizitator. Cam aici se ]ncheie descrierea site-ului: (]n traducere din limba armean[ menq ]nsemn]nd noi ). Sper[m c[ v-a pl[cut mica noastr[ c[l[torie ]n virtual, (c[ci ]n realitate nu prea mul\i ]=i permit s[ ajung[ p]n[ in Armenia) =i a=tept[m ]n continuare opiniile sau sugestiile dumneavoastr[ pe sau pe adresa redac\iei. Pe cur]nd! Laura Ioana URD{REANU PAPAZIAN Ruben Hairapetian Un gol al lui Vryzas în minutul 36 al partidei Armenia-Grecia de sîmb[t[, 6 septembrie, din cadrul preliminariilor EURO 2004, i-a urcat pe eleni pe locul întîi al grupei 6. Elevii lui Otto Rehhagel sînt la un pas de calificare, un rezultat care afecteaz[ direct echipa Spaniei, aruncat[ la baraj. Din afar[ s-a v[zut o victorie frumoas[ a Greciei =i o dram[ pentru iberici. Pîn[ duminic[ sear[, cînd o =tire venit[ din partea Federa- \iei de Fotbal a Armeniei a schimbat datele problemei. Oficialii acestui for afirm[ c[ de\in casete audio cu înregistr[ri telefonice care dovedesc c[ unii juc[tori din echipa na\ional[ au primit propuneri de a vinde meciul contra unui milion de euro. La cap[tul firului s-ar fi aflat un fost interna\ional armean, Ervand Sukiasian, care acum tr[- ie=te în Grecia =i nu este str[in de federa\ia elen[. Sukiasian neag[ tot, dar armenii sus\in c[ îl au pe band[ cînd vorbe=te în numele pre- =edintelui federa\iei elene, Vasilios Gagatsis. Federa\ia greac[ nici nu vrea s[ aud[ de subiect, considerînd c[ Sukiasian nu este abilitat s[ vorbeasc[ în numele lui Gagatsis. Leg[tura dintre Sukiasian =i federa\ia greac[ va fi cel mai greu de dovedit în cazul unei anchete. UEFA a anun\at c[ va deschide o investiga\ie, dac[ va primi dovezi clare din partea armenilor. Deocamdat[, oficialul UEFA prezent la Erevan a p[r[sit capitala Armeniei afirmînd c[ nu a descoperit nimic nou. Interesant este c[ mai multe case de pariuri din lume au scos de pe buletinele de joc partida Armenia - Grecia, mirosind ceva dubios. În plus, pe forumul site-ului Bettingadvice.com, cel mai vizitat de pariori, au ap[rut mesaje sosite din Grecia, în zilele premerg[toare partidei, îndemnîndu-i pe pariori s[ mizeze sume mari pe victoria Greciei, întrucît meciul este aranjat. * Ruben Hairapetian, pre=edintele Federa\iei de Fotbal a Armeniei a spus: Mai mul\i juc[tori armeni au primit telefoane în urm[ cu dou[ s[pt[mîni. Li s-a oferit un milion de euro pentru a pierde meciul cu Grecia. Un apel similar a fost primit =i de selec- \ionerul echipei de tineret, Karen Arutunian. Propunerea a fost f[- cut[ de Ervand Sukiasian, care a asigurat c[ vorbe=te în numele pre=edintelui Federatiei Greciei de Fotbal, Vasilios Gagatsis. Vasilios Gagatsis, presedintele Federatiei de Fotbal a Greciei a declarat la r]ndul s[u: Dezmin\im totul, este o ru=ine s[ se tîrasc[ în mizerie numele Greciei =i al echipei na\ionale. Am jucat bine în Armenia, am cî=tigat pe drept =i îi vom aduce la tribunal pe cei care afirm[ c[ meciul ar fi fost trucat. În plus, nu în\elegem de ce Armenia a scos abia acum aceste casete audio, din moment ce le de\inea de dou[ s[pt[mîni. Ervand Sukiasian, cel acuzat de armeni c[ ar fi oferit =paga de un milion de euro, neag[ totul. Fost juc[tor al lui Iraklis Salonic, Kavala =i Kerkyra, Sukiasian tr[ie=te în Grecia =i se ocup[ cu impresariatul sportiv. El este agentul fra\ilor Karamian, care joac[ amîndoi în echipa na\ional[ a Armeniei. Arman =i Artavatz Karamian au jucat anul trecut la Panahaiki, iar acum activeaz[ la Arsenal Kiev. Cei doi au de primit ni=te restan\e de bani de la impresar. Legat de scandalul în care este implicat =i numele s[u, Sukiasian a declarat în presa greac[: Nu l-am v[zut pe dl Gagatsis în via\a mea. Dac[ l-a= vedea pe strad[, nu l-a= recunoa=te. Tot ceea ce s-a spus îmi distruge numele =i reputa\ia. Este drept c[ telefonez des în Armenia, chiar =i de cîteva ori pe zi, dar numai pentru afaceri. * Pîn[ în momentul de fa\[, UEFA n-a deschis a=a-numita procedur[ disciplinar[. Delegatul UEFA la meci =i oficialii de la Nyon discut[ cu toate p[r\ile implicate =i strîng datele necesare, lui Tom Restall cerîndu-i-se un raport suplimentar. Forul fotbalistic european va decide dac[ va ini\ia evocata procedur[, purt[- torul de cuvînt al UEFA, Mike Lee, specificînd c[ Federa\ia armean[ nu ne-a remis nici o dovad[ clar[ în acest sens, tot a=a cum federa\ia greac[ neag[ categoric orice acuza\ie. Monitoriz[m situa\ia cu maxim[ aten\ie, deoarece în pres[ s-au f[cut afirma\ii grave. Contactat telefonic, Mihai Stoichi\[ aflat la Belfast, unde delega\ia Armeniei a ajuns pentru meciul de miercuri, 10 septembrie, contra Irlandei de Nord a declarat c[: Eu nu sînt implicat cu nimic. Treaba mea e s[ fac echipa s[ joace. Preluare si adaptare dup[ cotidianul ProSport

3 Actualitate Prioritq]i \n restaurarea patrimoniului cultural-religios armenesc din Rom`nia }n Atelier ]nfiin\at un atelier ce se ocup[ cu patrimoniul cultural =i se va deschide un cont pentru ob\inerea de fonduri necesare restaur[rii obiectelor de valoare. Persoanele sau firmele ce vor contribui la acest demers vor primi lunar o ]n=tiin\are cu situa\ia obiectelor la care se lucreaz[, copii ale chitan- \elor, facturilor cheltuielilor f[- cute ]n acest sens. Este l[udabil faptul c[ m[car acum, ]n al 12-lea ceas putem salva ceea ce a mai r[mas din patrimoniul cultural armenesc. Iar la acest lucru contribuie =i diaconul Haig Azarian al[turi de echipa sa. +i cu munca, dar =i cu sufletul! Eduard ANTONIAN 3 Restauratorul Mihai B]rhal[ Foto: Mihai Gheorghiu +tim cu to\ii ce s-a ]nt]mplat la Catedrala Armean[ din Bucure=ti, dar ceea ce nu se =tie este faptul c[ un inimos grup de arti=ti condu=i de c[tre diaconul Haig Azarian restaureaz[ picturile =i alte artefacte din Catedral[. Deun[- zi Haig a trecut pe la redac\ie. Am profitat de ocazie s[ afl[m ce mai e nou. Printre altele Haig Azarian se ocup[ ]n prezent ]n cadrul Bisericii Armene din Rom`nia de tot ceea ce e legat de patrimoniul cultural =i nu ]n ultimul r]nd supervizeaz[ toate lucr[rile care \in de restaurarea obiectelor =i frescelor din interiorul Catedralei din Bucure=ti. }mpreun[ cu prietenul s[u Mihai B]rhal[ ]ncearc[ tot ce e omene=te posibil pentru a salva patrimoniul nostru cultural-religios. Printre altele am aflat c[ <^ altarul din biserica noastr[ are un stil pu\in diferit, ornamentele s]nt diferite, cu influen\e br]ncovene=ti, altele renascentiste, lemnul nu are aceea=i structur[, unele ornamente s]nt mai vechi, altele mai noi^ dar oricum vom restaura altarul ]n totalitate. Totu=i altarul nu prea este ]n stilul arhitectural armenesc, de exemplu unele picturi =i p]nze care s]nt datate 1864 cu o influen\[ din =coala italian[, occidental[. }n acea perioad[ ]n Rom`nia era epoca ]n care to\i arti=tii se inspirau din occident, dar nu trebuie omis nici faptul c[ arhitectura ortodox[ rom`neasc[ are influen\e armene=ti, ]n Moldova, ]n Dobrogea^ C]t despre pictura mural[ aici am preluat noi armenii =i de la bizantini; nu prea este caracteristic ]n Biserica Armean[ s[ avem picturi, din cauza costului materialelor, a pietrelor din care s]nt construite bisericile. Noi le-am dat bizantinilor arhitectura, iar ei ne-au dat pictura. Ne-am influen- \at reciproc. +ti\i c[ un armean a construit cupola Catedralei Sf. Sofia. Dealtfel =ti\i c[ =i multe biserici rom`ne=ti cum ar fi Trei Ierarhi din Ia=i sau m[n[stirea Curtea de Arge= au influen\e clar armene=ti. Revenind la Catedrala noastr[ erau aici fra\ii no=tri, armeni ]nst[ri\i care =i-au dorit un Pies[ de altar ce a fost chituit[, urm]nd a fi revopsit[ l[ca= de cult ]n stilul nostru arhitectural, =i-au dorit s[ p[streze tradi\ia, mai ales acei armeni veni\i dup[ masacrele lui Abdul Hamid. Picturile icoanelor s]nt relativ noi, de exemplu icoanele Sf. +tefan =i Sf. Mina^>. I-am ]ntrebat pe cei doi interlocutori ai mei ce reprezint[ pentru ei, aceast[ munc[ pe care o depun, o munc[ pe care nu o mai fac mul\i ast[zi. Mi-au r[spuns modest =i am aflat printre altele c[ pentru diaconul Azarian: <^este o bucurie c[ pot participa efectiv la restaurarea lucr[rilor c[ pot s[ fiu de folos =i bisericii =i comunit[\ii armene. Eu de altfel am mai f[cut restaur[ri. Din punct de vedere tehnic ]mi fac meseria c]t mai bine^ spiritual, cultural e altceva^> C]t despre Mihai B]rhal[ aceast[ munc[: <^ ]mi confer[ bucuria c[ pot cunoa=te =i cultura altor popoare. P]n[ acum am lucrat numai la monumente rom`ne=ti, cum ar fi Stavropoleos, cu stilul =i cultura armeneasc[ ]nc[ nu m[ ]nt]lnisem; este o experien\[ ]n plus, m-am ocupat =i de partea de pictur[ mural[ din interior =i ]ncerc[m s[ punem la punct un atelier de restaurare permanent pentru patrimoniul armenesc din Rom`nia^> De altfel la Episcopia Armean[ cu binecuv]ntarea IPSS Arhiepiscop Dirayr Mardichian s-a Foto: Mihai Gheorghiu Raport privind lucr[rile de conservare restaurare la iconostasul Catedralei Armene ]n perioada 11 iunie 15 august 2003 Iconostasul Catedralei Armene din Bucure=ti este format din trei altare deschise de manier[ occidental[. Pe mesele sfinte s]nt fixate trei p]nze ]n ulei dat]nd din Prin desfacerea altarelor s-au putut afla date tehnice privind execu\ia, perioada =i stilul ]n care acestea au fost realizate. Iconostasul ]n forma actual[ este alc[tuit din elemente originale vechi (coloane, capiteluri, ancadramente, p]nze ]n ulei, unele ornamente poleite cu aur). De asemenea ]nt]lnim elemente ad[ugate ulterior (sfintele mese pe care se sprijin[ altarele, u=ile diacone=ti, c]teva din ornamente etc.). Din punct de vedere al st[rii de conservare exist[ degrad[ri specifice de natur[ fizicchimic[, biologic[ dar =i estetic[. Exist[ straturi superficiale de fum, praf, materii organice, dar =i depuneri ancrasate ]n stratul de vopsea. Pe toat[ suprafa\a lemnoas[ exist[ un atac xilofag activ. Opera\iile care s-au efectuat p]n[ ]n prezent s]nt: desfacerea elementelor componente ale iconostasului; depozitarea acestora ]n atelier; decaparea fizico-chimic[ a straturilor de vopsea ]n ulei =i a grundurilor; tratarea chimic[ a lemnului ca urmare a atacului xilofag (biocidizare); cur[\area fizico-chimic[ a suprafe\elor poleite; chituirea orificiilor de carii =i a zonelor lips[ din stratul lemnos; chituirea lacunelor rezultate dup[ opera\iunea de decapare; reansamblarea ornamentelor poleite desprinse =i ]mbinate necorespunz[tor. Aceste lucr[ri de conservare =i restaurare a obiectelor altarului s-au executat ]n propor\ie de 70% urm]nd a fi ]ncheiate =i predate la data stabilit[ ]n contract. Date preluate din raportul ]ntocmit de c[tre diaconul Haig AZARIAN

4 4 Istorie }mp[ra\i bizantini de origine armean[ (I) La sf]r=itul secolului IV e.n., dup[ =ase veacuri de independen\[ pe care a trebuit s[ =i-o apere cu ]nd]rjire ]mpotriva tendin- \elor expansioniste ale marilor puteri din zon[, Persia =i Bizan\ul, regatul centralizat al Armeniei Mari, se pr[bu=e=te. Prin tratatul din 387, ]ncheiat ]ntre Imperiul Roman de R[s[rit =i Persia sasanid[, o p[trime din teritoriul armean este ]ncorporat[ ]ntre grani\ele Bizan\ului =i transformat[ ]n provincie sub denumirea de Armenia Minor sau Armenia Interior. }n timpul ]mp[ratului Teodosie I-ul ( ), partea bizantin[ a Armeniei este ]mp[r\it[ ]n dou[ provincii separate: Armenia de Sus sau Armenia Minor cu capitala la Sebastia, =i Armenia Secunda sau Armenia Inferior cu capitala la Melitene. }n aceste provincii cu o popula\ie etnic[ omogen[, cu o limb[ proprie, o er[ cronologic[ =i un alfabet na\ional, ]=i aveau domeniile numeroase familii nobiliare armene =i ramuri ale dinastiei regale arsacide precum Mamikonian, Kekaumenos, Thornik, Kurkuas, Bagratizii din Taron =i al\ii. Ace=ti principi ]=i transmiteau ereditar func- \iile ce le de\inau ]n posturile importante ale armatei =i administra\iei bizantine. }n condi\iile ne]ntreruptelor confrunt[ri militare de la grani\e cu barbarii de tot felul, avarii, cumanii, ungurii, bulgarii, slavii, precum =i cu arabii =i per=ii, securitatea =i stabilitatea imperiului depindea ]nainte de toate de armat[. Monezi b[tute cu efigia lui Heraclius ( ) Cea mai mare parte din armata Oriental[ a Bizan\ului era alc[tuit[ din solda\i armeni afla\i sub comanda direct[ a ofi\erilor =i generalilor proveni\i din r]ndul nobilimii armene. Pentru ap[rarea frontierelor dun[rene de invaziile slavilor =i avarilor, Justinian a dislocat din provinciile armene=ti familii ]ntregi =i trupe de solda\i armeni pe care i-a transferat ]n Balcani, ]n Cilicia, ]n Creta, Cipru =i sudul Italiei amenin\at[ de arabi. Solda\ii =i comandan\ii armeni erau aprecia\i ca buni r[zboinici =i folosi\i ]n legiunile de elit[ ale imperiului a=a cum au fost Mauriciu, Heraclius, Leon Armeanul, Vasile I-ul, ]ntemeietorul dinastiei <Macedonenilor>, =i mai t]rziu Nekifor Fokas =i Ioannes Tzimiskes. }n calitate de mari latifundiari, de principi beneficiind de privilegii =i func\ii importante ]n aparatul de stat, ca mari demnitari ori reputa\i generali de armat[, armenii ajung s[ de\in[ o pozi\ie important[ la Curtea Bizan\ului impun]nd pe tronul imperiului, 18 ]mp[ra\i =i cezari de origine armean[ precum =i bazilise armene. Primul din ace=tia a fost Mauriciu, general al Imperiului =i rud[ cu ]mp[ratul Tiberius prin c[s[toria sa cu una dintre fiicele acestuia. El urc[ pe tronul Bizan\ului dup[ moartea socrului s[u lu]ndu-=i numele imperial de Flavius Tiberius ( ). Originar din Armenia Minor, Mauriciu era un principe bl]nd, cu o pronun\at[ ]nclina\ie pentru lectur[, ]n special poezie =i filozofie. El ]ncredin\eaz[ ap[rarea grani- \elor imperiului generalilor s[i =i continu[ ]n Orient vechea campanie de frontier[ cu per=ii, ]ntr-un r[zboi de uzur[. }n 574, ]n urma mor\ii regelui persan Cosroes Anu- =irvan, nepotul acestuia, viitorul rege Cosroes al II-lea, implicat ]n luptele succesorale, se refugiaz[ la curtea imperial[ bizantin[ =i prime=te ajutor militar din partea lui Mauriciu, pentru ob\inerea domniei. Av]nd pacea asigurat[ la grani\a cu per- =ii, ]n urma acestui ajutor, Mauriciu ]ntreprinde sus\inute campanii ]n Balcani ]mpotriva avarilor din Panonia =i a slavilor de pe malurile Dun[rii, care provocau pagube sim- \itoare ]n Tracia prin incursiunile lor de prad[, =i amenin\au securitatea imperiului. Spre sf]r=itul domniei sale, Mauriciu pierde popularitatea ]n r]ndul armatei. O r[scoal[ a legiunilor din Tracia, condus[ de centurionul Fokas, duce la cucerirea Constantinopolului =i la uciderea lui Mauriciu. Fokas instaureaz[ ]n capital[ un regim de teroare care ]ngroze=te popula\ia, supus[ =i foametei fiindc[ vasele cu gr]ne din Egipt refuz[ s[ mai ancoreze ]n port. Dramatica situa\ie cre=te p]n[ ]n octombrie 610 c]nd flota din Africa bizantin[, comandat[ de t]n[rul Heraclius, ]=i face apari\ia sub zidurile Constantinopolului. Popula\ia capitalei ]l prime=te pe Heraclius ca pe un salvator, ]l prinde pe Fokas, ]l ucide, =i ]l aclam[ pe noul bazileu. Heraclius ( ), prin\ armean cu ascenden\[ regal[ arsacid[ prin tat[l s[u Heraclius Vahan, exarh (guvernator) al Cartaginei, se va impune ]n istoria Bizan\ului prin str[lucitele victorii militare repurtate asupra per=ilor. El va fi considerat de istorici cel mai mare ]mp[rat bizantin din secolul VII. La suirea sa pe tron, imperiu se afla ]ntr-o situa\ie c]t se poate de critic[: teritoriile erau devastate de Cosroes care cucere=te =i prad[ Apamea, Edessa, Cezareea, Capadocia, Damascul, Calkedonul =i Ierusalimul. Tracia era devastat[ de avari =i slavi. Sarazinii cutreierau nestingheri\i vastele ]ntinderi ale Siriei. +ubrezit din toate p[r\ile, Bizan\ul se ruina. Dup[ ce reu=e=te s[ ]ncheie o ]n\elegere cu avarii pentru asigurarea lini=tei la grani\a dun[rean[, Heraclius ]=i concentreaz[ for\ele ]n preg[tirea unei campanii ]mpotriva lui Cosroes al II-lea. Prezent]ndu-=i campania ca pe o cruciad[ a cre=tinismului ]mpotriva per=ilor p[- g]ni, el ]=i constituie o armat[ alc[tuit[ ]n majoritate din cona\ionali de-ai lui, f[c]nd noi recrut[ri ]n Armenia Minor unde mul\i armeni se aflau deja pe listele de stipendi. }n fruntea acestei armate, la a c[rei instruire participase direct, el str[bate teritoriul Uciderea lui León V Armeanul Cronica lui Skylitzes. Sec. XI V[duva Danielis ]n vizit[ cu daruri la Leon Filozoful. Miniatur[ la Cronica lui Skylitzes. Sec. XIV asiatic, cucere=te =i ocup[ ]n 623 Georgia =i Albania caucazian[, =i p[trunde ]n Armenia p]n[ la Tigranacerta. }ntre cucere=te Dacstogert, Ctesiphor =i capitala regatului persan, Seleucia. Cosroes este prins =i ucis de fiul s[u Siroe care urc[ astfel pe tron cu ajutorul lui Heraclius. Dup[ =apte ani de campanie ]n orient, ]mp[ratul se ]ntoarce ]n triumf la Constantinopol. El va deveni o figur[ legendar[, str[lucitele lui victorii asupra per=ilor furniz]nd substan\a epic[ a poemelor medievale fran\uze=ti ]n care el devine <Eracle>, prototip al virtu\ilor cavalere=ti. Pe plan intern, Heraclius a ]ncercat s[ pun[ cap[t dezbin[rilor religioase dintre biserica greceasc[ =i cea monofizit[ din Armenia =i Siria, printr-un decret care asigura monofizi\ilor exercitarea liber[ a cultului. Spre sf]r=itul vie\ii sale, Heraclius poart[ o ultim[ campanie ]mpotriva sarazinilor pe care nu reu=e=te ]ns[ s[-i alunge din Siria. El moare la Constantinopol ]n ianuarie 641. }i urmeaz[ la tron fiul s[u Constantin al IIIlea care va fi otr[vit de c[tre mama sa vitreg[, Martina. Aceasta ]l impune ]mp[rat, sub regen\a ei, pe Heracleonas, fiul minor al lui Heraclius cel Mare. Sub comanda lui Valeriu Arsacidul, rud[ cu Heraclius, armata din orient se revolt[ ]mpotriva uzurpatoarei ]mp[r[tese =i-l ]ncoroneaz[ pe Constans ( ), fiul lui Constantin al III-lea. El va fi ucis ]n urma unui complot de palat. Puterea este preluat[ de Justinian al II-lea ( , ) care instaureaz[ un regim de teroare, ]ngrozind Bizan\ul cu crimele sale. }n 711, comandantul themei armene=ti din Orient, prin\ul Vartan din familia Mamikonian, porne=te ]n fruntea legiunilor sale, asediaz[ =i cucere=te Constantinopolul =i-l ucide pe Justinian al II-lea, cu care se ]ncheie dinastia ]ntemeiat[ de ilustrul Heraclius. Filippikos Vartanes (Bardanes) domne=te ca bazileu ]ntre El va duce o politic[ de convertire for\at[ la ortodoxia greac[ a popula\iei cre=tine monofizite. Va sf]r=i tragic, orbit =i ucis de c[tre du=manii s[i. Leon al III-lea, isaurianul, ( ) a fost ajutat la urcarea pe tron de c[tre ginerele s[u, vice ]mp[rat =i strateg al themei armeniace, Artavazd Mamikonian. Dup[ moartea lui Leon al III-lea, fiul acestuia, Constantin al V-lea, va avea de ]nfruntat candidatura acestui rival sus\inut de <armeniaci>. C]=tig]nd de partea sa senatul, Artavadze ]l alung[ pe Constantin al III-lea =i se ]ncoroneaz[ bazileu ( ). Ajutat de o=tile din Tracia, Isaurianul asediaz[ Constantinopolul, ]l cucere=te, =i-l prinde pe Artavadze pe care-l orbe=te =i-l exileaz[. Leon al V-lea Armeanul ( ), descendent al familiei nobiliare Ar\runi, care avea ]n armata themelor grad de ofi\er, a fost ales ]mp[rat ]ntr-un moment greu pentru Bizan\ul sf]=iat ]n interior de confrunt[rile religioase dintre iconocla=ti =i iconoduli, =i atacat din exterior de asalturile sus- \inute ale bulgarilor. Sub conducerea lui Krum, ace=tia asediaser[ Constantinopolul =i pustiiser[ toate provinciile europene p]n[ la zidul de la Heximilion care opera accesul spre Peloponez. Pun]ndu-se ]n fruntea o=tilor sale, Leon al V-lea, ob\ine ]n 813 o r[sun[toare victorie ]mpotriva kaganului bulgar c[ruia ]i zdrobe=te =i decimeaz[ armata. Lupta s-a desf[=urat ]n apropierea Mesambriei iar locul unde a avut loc b[t[lia a primit denumirea de <Muntele lui Leon>. Pentru ]nt[rirea frontierelor imperiului, Leon Armeanul semneaz[ o ]n\elegere cu Carol cel Mare prin care se stabilea o linie de demarca\ie teritorial[ ce pornea din Bulgaria =i Iliria p]n[ ]n Spania. Programul s[u de consolidare militar[ s-a concretizat prin ridicarea de noi fortifica\ii de paz[ a trec[torilor din Balcani, prin refacerea cet[\ilor =i ]nt[rirea punctelor de frontier[. El reorganizeaz[ ]n ]ntregime armata pe care o supune unei instruc\ii =i discipline riguroase. Nicolae Iorga ]i face lui Leon Armeanul urm[toarea caracterizare: <Str[in sentimentelor de l[comie =i patimilor v[t[m[- toare, el =tia s[-i aleag[ bine pe cei din jurul s[u =i judec[\ile sale la Lausiakon au r[mas vestite. Chiar dac[ a condamnat cultul icoanelor =i l-a exilat pe patriarhul Nekifor, nu a luat nici o alt[ m[sur[ ]mpotriva acestui patriarh venerat. De aceea a fost regretat chiar =i de du=manii s[i, atunci c]nd a c[zut victim[ unei conspira\ii de palat, dobor]t ]n lupt[ de ni=te asasini vulgari> (Istoria vie\ii bizantine). Sf]r=itul tragic al lui Leon al V-lea nu i-a diminuat meritele recunoscute de istorici. }n timpul acestui ]mp[rat r[zboinic, judec[tor harnic =i impar\ial, strateg =i lupt[tor destoinic, numit de contemporani <Leopard din Armenia, grani\ele statului cu bulgarii s-au stabilizat =i prestigiul imperiului a crescut. Anaïs NERSESIAN

5 Interviu <Singurul mod ]n care putem r[m]ne armeni este s[ tr[im ]n Armenia> (continuare din pagina 1) Armeana face parte din activitatea dumneavostr[ de traducere? Nu, nu are absolut nici o leg[tur[. A\i fost ]n Armenia? }n Armenia am fost de 25 de ori. Studiile necesare lucr[rii mele terminale de doctorat m-au determinat s[ merg ]n Armenia, unde am desf[=urat o activitate comun[ cu speciali=tii armeni, inclusiv lucr[ri pe teren. Pe teren?^ Da, pe teren, ]n cort^ Ne aflam ]n mun\i, la de metri altitudine. Au fost momente speciale pentru mine =i am fost foarte bucuros c[ astfel am putut s[ cunosc o parte a poporului armean =i s[ m[ ]n\eleg cu oamenii ]ntr-un mod diferit. A\i cunoscut Armenia doar dup[ c]=tigarea independen\ei? Nu. Prima oar[ am fost ]n Armenia ]n aprilie 1991, ]n interes personal. Fiind pentru prima oar[ ]n patrie, vroiam ]n primul r]nd s[ o vizitez, iar ]n al doilea r]nd s[ caut materiale care ar fi putu s[-mi serveasc[ la realizarea lucr[rii de diplom[ (pe atunci eram ]nc[ student). C]nd am ajuns acolo, ]n fa\a mea s-a deschis o ]ntreag[ lume. Un nou orizont^ C]teva^ Nu vreau s[ ne spune\i care a fost impresia dumneavoastr[ ]n anii 90. Povesti\i-ne despre impresia de la ultima c[l[torie pe care a-\i f[cut-o ]n Armenia. }n primul r]nd s[ v[ spun c[ =i acest lucru este important ca s[ ]n\elege\i prin ce prism[ v[ voi povesti cele ce urmeaz[ ultima dat[ am fost ]n Armenia ]n septembrie trecut, aceasta fiind a patra oar[ ]n care am c[l[torit ]n Armenia ca ghid profesionist angajat al unei agen\ii de turism nearmene=ti, turi=tii fiind cu to\ii elve\ieni. Realitatea m-a for\at s[ iau contact cu anumi\i factori economici =i m-a pus ]n situa\ia de a face compara\ie ]ntre ultima =i penultima experien\[, put]nd s[ constat astfel diferen\a. +i pot spune c[ aceast[ diferen\[ era destul de sensibil[. Diferen\[ ]n bine^ }n bine. Este foarte important s[ sublinia\i <]n bine>. }n opinia multora, Armenia se ]ndreapt[ c[tre mai r[u. Este foarte r[sp]ndit[ aceast[ convingere^ Trebuie s[ fim foarte aten\i la generaliz[ri. Tocmai de aceea introducerea mea a fost aceea c[ eu pot spune doar ceea am v[zut prin prisma mea, adic[ ]n acel domeniu ]n care activez ca profesionist. Exist[ =i alte impresii pe care le-am avut ca persoan[, =i nu ca profesionist, iar acolo problemele s]nt deja diferite. De unde s[ ]ncep? De la moral, de la sufletesc?^ Problemele s]nt dificile =i este adev[rat c[ acestea formeaz[ un ]ntreg, dar realitatea armeneasc[ nu are numai un unghi de vedere. Cred c[ ]n ceea ce prive=te economia se fac deja sim\ite diferen\e =i progrese sensibile. ^ƒ. Am observat c[ a\i numit Armenia ca fiind patria dumneavoastr[^ Desigur. Care este patria dumneavoastr[? Patria mea este, bine]n\eles, Armenia, dar =i Elve\ia. Adic[ ave\i o patrie dubl[^ Este foarte greu^ C]nd cineva se afl[ ]ntr-un mediu armenesc, r[spunsul la o asemenea ]ntrebare poate crea a=tept[ri diferite pentru vorbitor =i pentru cel ce ascult[. Dar exist[ anumite realit[\i care \in de persoan[. Adic[ felul ]n care cineva a tr[it, a acumulat experien\[ personal[, felul ]n care s-a dezvoltat ]n general. Este vorba despre sentimente^ De pild[, casa din Lugano ]n care m-am n[scut pot s[ o consider patria mea^ Nu pot s[ nu o consider. ^ƒ Acum, care este patria, cea despre care bunicii no=tri ne spun <s[ nu-\i ui\i niciodat[ patria>, sau patria este acea care pur =i simplu a creat ceva ]n l[untrul t[u?. ^ƒ Dar patria este =i aceea pe care eu mi-am f[urit-o ]n minte. Apartenen\a la un popor^ Apartenen\a, dar apartenen\a concret[. ^ƒ P]n[ la urm[, Armenia =i Elve\ia s]nt deopotriv[ patria dumneavoastr[? Nu deopotriv[, ]ntruc]t, pentru mine, Elve\ia este un lucru cu totul diferit fa\[ de Armenia. Adic[ nu pot fi puse ]n balan\[^ Nu se poate. Care v[ este mai apropiat[ de suflet? Am]ndou[. Deopotriv[^ Nu, nu deopotriv[. Acest lucru nu poate fi ]njum[t[\it cu foarfeca. Eu m[ simt =i armean =i elve\ian. Adic[, se poate spune c[ ave\i identitate =i patrie dubl[^ Da. Este foarte important acest lucru, ]ntruc]t la noi este foarte r[sp]ndit tiparul potrivit c[ruia armeanul din Rom`nia are doar o patrie, Rom`nia. Armenia este o no\iune abstract[, mul\i au pierdut limba armean[ =i uneori nici pozi\ia geografic[ a Armeniei nu o =tiu. Admir felul ]n care st[p]ni\i limba armean[, deoarece acesta este un lucru rar ]n Diaspor[. Nici ]n comunitatea dumneavoastr[, a armenilor din Elve\ia, situa\ia limbii =i a culturii armene nu este prea trandafirie^ Deloc. Exist[ acea scindare, pr[pastie ]ntre cei nou veni\i, armenii din Armenia, =i armenii vechi, cei occidentali?^ +i chiar ]nainte de a ajunge la aceasta exist[ deja alte c]teva scind[ri. Cu toate acestea eu privesc aceste lucruri ca fiind lipsite de fond. Ca s[ v[ spun deschis, nu m[ prea ocup de treburi comunitare, c]t de chestiuni politice. S]nt copre=edinte al Asocia\iei Elve\ia-Armenia, care se ocup[ cu stabilirea =i dezvoltarea rela\iilor dintre cele dou[ \[ri. +i, de asemenea, de problema recunoa=terii genocidului armean. Parlamentul Elve\iei a respins rezolu\ia privind recunoa=terea genocidului armean =i o va respinge =i ]n viitor. Turcii s]nt mul\i acolo^ Eu am ajuns la o concluzie total diferit[. Nu vom putea ob\ine nimic, dac[ nu vom g[si modalitatea corect[ pentru atingerea acestui scop. Iar pentru aceast[ modalitate corect[ nu trebuie s[ avem mijloace deosebite. Cu foarte pu\ine mijloace pot fi ob\inute rezulate extrem de bune. De pild[, organiza\ia noastr[ nu are un sprijin chiar at]t de mare, membrii cotizan\i s]nt peste o sut[, dar cei propriu-zis activi pot fi num[ra\i pe degetele de la dou[ m]ini. Dar, de doi ani ]ncoace am dus o activitate politic[ extrem de serioas[ =i probabil c[, =i dumneavoastr[ ]n Rom`nia, a\i auzit despre Elve\ia, unde doi in=i au deschis proces ]mpotriva a nou[ organiza\ii turce=ti care au negat genocidul armean. Unul dintre ace=ti doi acuzatori s]nt eu, iar cel[lalt este Aram Geambazian, un om de 86 de ani care s-a n[scut tocmai ]n timpul exilului. Am reu=it s[ form[m o echip[ care a transformat din negru ]n alb percep\ia genocidului armean ]n Elve\ia. ^ƒ Trebuie s[ v[ spun c[ noi am pierdut procesul. Dar acest proces a intrat at]t de ad]nc ]n con=tiin\a opiniei publice, ]nc]t ast[zi turcii practic nu mai au posibilitatea s[ nege ]n continuare genocidul armean. Dar turcii au ie=it ]nving[tori din acest proces. P]n[ la urm[, potrivit judec[torilor elve\ieni, nu a avut loc un genocid al armenilor. Lucrurile nu pot fi descrise at]t de clar ]n alb =i negru. Desigur, nuan\ele s]nt multe, dar, at]ta timp c]t nu pronun\i limpede c[ <da, a fost genocid, iar turcii i-au masacrat pe armeni>, turcii pot striga c[ nu, nu a fost, asta-i doar ]n imagina\ia armenilor^ Tribunalul nu este locul potrivit pentru a c[p[ta o astfel de recunoa=tere. O astfel de recunoa=tere trebuie g[sit[ doar ]n parlament. Ieri sear[, la cinematograful central din Berna s-a proiectat filmul Ararat al lui Atom Egoian, care a fost v[zut de peste 60 de parlamentari elve\ieni. ^ƒ Cu to\ii au ie=it din sal[ extrem de impresiona\i =i pot s[ spun c[ ziua ]n care Elve\ia va recunoa=te genocidul armenilor nu este chiar at]t de departe. Teama mea este c[, peste o sut[ de ani, c]nd coloniile armene din Elve\ia, Fran\a sau Germania se vor fi ]mpu\inat, iar comunit[\ile turce=ti se vor fi ]nzecit, vor veni noi rezolu\ii care vor spune c[ nu, a avut loc un genocid al turcilor comis de armeni. Fran\a a recunoscut genocidul, dar printr-o formulare at]t de echivoc[ =i tulbure, ]nc]t nu =tii nici m[car cine i-a ucis pe armeni ]n Adic[ acest teren este foarte alunecos. }ntrebarea mea este: c]t de profund =i de sincer crede\i c[ poate fi votul parlamentarilor occidentali care voteaz[ recunoa=terea genocidului armean? }n ce m[sur[ este acest vot rezultatul unei convingeri l[untrice =i ]n ce m[sur[ urmarea presiunilor armene=ti? Oare convingerile parlamentarilor nu se pot schimba dac[ ]n jurul lor spore=te anturajul turcesc =i scad contactele personale cu armenii? Adic[, dac[ turcii i-ar fi exterminat cu totul pe armeni, ast[zi nu s-ar mai fi vorbit de genocidul armenilor, ]ntruc]t nu ar mai fi fost cine s[ ridice aceast[ problem[. Crede\i c[ vreo recunoa=tere poate fi durabil[ ]n lumina presiunilor viitoare ale lobby-ului turcesc, nu numai ]n Elve\ia, dar =i ]n celelalte \[ri? Cred c[ oricum nu ar mai avea rost s[ se vorbeasc[ despre genocidul comis ]mpotriva armenilor, dac[ nu ar mai r[m]ne armeni. Aceasta are o mare ]nsemn[tate pentru alte popoare, din punctul de vedere al umanismului =i ideologiei lor, cum c[ <o astfel de crim[ a avut loc deoarece^>. }n ceea ce prive=te saltul politic legat de recunoa=terea genocidului armean, eu cred c[ ]n momentul ]n care un parlament sau guvern creeaz[ un punct de vedere aduc]nd motiva\ii serioase despre care se vorbe=te, se scrie =i care s]nt ]nregistrate ]n parlament, atunci acestea devin ]n mod inevitabil un al doilea fapt. Acesta ]i las[ f[r[ teren pe aceia care ]ncearc[ s[ eternizeze negarea genocidului. }n ceea ce prive=te convigerile parlamentarilor care adopt[ o rezolu\ie de recunoa=tere a genocidului, desigur c[ este foarte greu ca cineva s[ fac[ un pas de la sine =i s[ vrea s[ aduc[ o asemenea recunoa=tere politic[ de dragul drept[\ii. Este extrem, extrem de rar. Este limpede c[ doar ]n mod organizat, pe cale politic[ =i cu un program unitar armenii vor putea s[ ajung[ la recunoa=terea genocidului. Dar vreau s[ spun =i altceva. Cred c[ noi, armenii, la 88 de ani dup[ genocid, nu am g[- sit altceva cu care s[ ne putem motiva identitatea ]n afar[ de a deveni prizonierii recunoa=terii genocidului. Ne punem sub semnul ]ntreb[rii con=tiin\a de sine dac[ nu are loc a- ceast[ recunoa=tere din partea altora. Cred c[, din punct de vedere al dezvolt[rii noastre culturale s[n[toase, aceasta este o abordare teribil de gre=it[, deoarece taie ]n noi. Adic[ ne oblig[ s[ ne concentr[m cele mai importante puteri numai =i numai pe aceast[ direc\ie, f[r[ s[ mai putem degaja for\e noi =i progresiste^ +ti\i, exist[ Armenia^ Mul\i nu =tiu. Noi avem un stat^ Mul\i nu au. Mul\i armeni nu au. Majoritatea armenilor din Diaspora nu au un stat. Statul lor este statul gazd[. Pentru mul\i Armenia nu exist[. Dar exist[. Aceia care ]ntreab[ <Ce este Armenia?>, au avut oare posibilitatea s[ viziteze Armenia? Femeie sau b[rbat, t]n[r sau b[tr]n, s[ ]ncerce s[-=i acorde din timpul lor pre\ios 15 zile =i s[ mearg[ ]n Armenia. +i ce se ]nt]mpl[ dac[ se duce =i se ]ntoarce numai =i numai cu impresii critice, chiar dispre\uitoare? Este dreptul s[u. Dar m[car s[ mearg[ =i s[ ]ncerce ]n mod cinstit s[ vad[ totul, iar apoi s[ se ]ntoarc[ =i s[ spun[ ce vrea. Dar s[ nu priveasc[ lucrurile doar ]n mod superficial. +ti\i, te scoli, te duci la m[cel[rie, te duci s[ iei p]ine, te ]ntorci acas[, te supui unui lucru foarte important^ Mediului armenesc^ Nu mediului armenesc, ci firescului armenesc. Acolo exist[ un firesc, care este armenesc. Omul nu este presat de diminea\[ p]n[ seara s[ se g]ndeasc[ <vai, ce trebuie s[ fac s[ r[m]n armean?>. Legat de aceast[ problem[ am avut mari greut[\i cu so\ia mea, care este din Armenia. Ea nu are nevoie de felul de-a dreptul maladiv ]n care eu abordez problemele politice. Ultimii doi ani au fost foarte ]nc[rca\i, abia am timp s[ vin acas[, =i a ap[rut =i un copil. Problemele politice ]mi absorb for- \ele pentru altceva, iar eu nu pot s[ m[ rup =i s[ m[ concentrez asupra unor lucruri mai importante. }n realitate copilul meu este mai important, dar eu nu m[ pot rupe de problemele politice. Dar copilul va c[p[ta educa\ie armeneasc[, ]ntruc]t mama este armeanc[. Dar nu acest lucru este important. Este important. Trebuie s[ fie om. To\i copiii mei trebuie s[ fie ]n primul r]nd persoane pure. Iar aceast[ 5 puritate nu o vor vedea dec]t ]n familie. Iar familia nu ]nseamn[ doar mama. Este adev[rat, dar ]n cazul c[s[toriilor mixte situa\ia este mult mai grea, =i spun aceasta din proprie experien\[. A= vrea s[ v[ pun urm[toarea ]ntrebare: acel armean care se ]ntoarce din Armenia numai =i numai cu impresi critice =i dispre\uitoare, poate fi numit =i considerat armean? Oare trebuie s[-l consider[m? Dar continu[ s[ spun[ <eu s]nt armean>. Atunci este foarte important. Este foarte important c[ el spune asta. Noi nu avem dreptul s[-i spunem c[ <]ntruc]t tu te raportezi ]n acest fel la Armenia^> Nu, nu ]n mod critic, ci dispre\uitor. Are o alt[ nuan\[, dec]t modul critic. Oricine poate s[ critice pe oricine. Dar a-i privi pe al\ii cu ochi dispre\uitori este un lucru ]njositor. Deoarece, dac[ armeanul sovietic nu a avut poisibilitatea s[ evolueze ]n felul ]n care ai evoluat tu ]n Europa sau America, nu este vina lui. Ca armean din Diaspor[, e=ti dator s[-i ridici mentalitatea =i nivelul de trai. Dar atitudinea dispre\uitoare fa\[ acesta nu mai este nici patriotic[, nici ]n folosul na\iunii. Dac[ cineva spune <cu toate acestea, m[ simt armean>, acest lucru este foarte bun. Ce ne r[m]ne nou[ de f[cut este s[ ducem cu ace=ti oameni discu\ii c]t mai obiective =i, desigur, c]t mai emo\ionale, c]nd trebuie s[ vorbim despre emo\ional. Noi avem sentimente colective, de popor, avem sentimente personale, avem sentimente ce izvor[sc din crima pe care am suportat-o, de=i nu am tr[it-o. Foarte bine, voi formula aceea=i ]ntrebare altfel. Acel armean care =i-a pierdut limba armean[, care reneag[ Armenia, pentru care chestiunea genocidului nu exist[, dar ]=i spune armean, cu ce este armean? Fiin\a lui cu ce este armeneasc[? El trebuie ]ntrebat. Dac[ un om, care dintr-un motiv sau altul nu a putut s[-=i p[streze armeana^ Pierderea limbii este un lucru scuzabil^ +i toate celelalte lucruri^ Trebuie el ]ntrebat: <Ce ]nseamn[ pentru tine a fi armean?>. ^ƒ Noi tr[im o nou[ etap[ ]n dezvoltarea culturii armene, ce este marcat[ de faptul c[ exist[ o \ar[ care este Armenia independent[. Este Diaspora datoare ]n vreun fel fa\[ de Armenia? Iar dac[ da, ]n ce fel? Dac[ Diaspora se consider[ diaspor[ armean[, atunci, desigur, este datoare. Deoarece Diaspora nu are un teritoriu. Diaspora are un teren bisericesc care, ]n cel mai bun caz (cum se ]nt]mpl[ aici, ]n Bucure=ti), este un teren central cu o biseric[ =i cl[diri frumoase. Exist[, desigur, =i realit[\ile din Egipt sau Liban, pot fi construite centre culturale. Dar a duce ]nainte cultura armean[ ]n Diaspor[ ]n mod real este exclus. Este exclus ca via\[ social[. Poate fi dus[ o via\[ bisericeasc[, adic[ s[ fie consolidate acele congrega\ii care deja exist[, cum s]nt m[hitari=tii sau levonienii cu centrele lor, care s]nt ateliere culturale. Dar izolate. De diminea\[ p]n[ seara, teologie =i cultur[ armean[. Pot fi crea\i noi Ali=ani? Adic[, vre\i s[ spune\i c[, din punct de vedere cultural, Diaspora se afl[ ]ntr-un impas, iar din punct de vedere al perpetu[rii armenit[\ii (cultural, lingvistic, educa\ional =i la toate celelalte niveluri) trebuie s[ se alimenteze din Armenia. Am ]n\eles bine ideea dumneavoastr[? Trebuie s[ se hr[- neasc[ din curentele sau, mai exact, fluxurile culturale venite din Armenia? }n acele vremuri, ]n care nu exista Armenia, singurul loc ]n care se putea dezvolta cultura armean[ era Diaspora. +i exista, Diaspora era foarte puternic[. Armenia a existat ]ntotdeauna. }n vremea regimului sovietic Armenia a existat. Dar ]nainte? }nainte, Diaspora s-a asimilat. Polonia, Ungaria, Rom`nia, toate coloniile s-au asimilat. ^ƒ V[ pun din nou ]ntrebarea, formulat[ altfel: ast[zi Diaspora poate supravie\ui f[r[ s[-=i ]ndrepte privirea spre Armenia? Nu va putea supravie\ui niciodat[ la modul ]n care, de pild[, cunoa=tem diaspora evreiasc[. Deoarece noi armenii s]ntem altfel f[cu\i, s]ntem un popor care se asimileaz[. Dar aceasta nu este o boal[, este o realitate. Este un defect^ Asta este, adic[ nu putem fi ceea ce nu s]ntem. Singurul mod ]n care putem r[m]ne armeni este s[ tr[im ]n Armenia. Vartan MARTAIAN (continuarea ]n num[rul viitor)

6 6 Restituiri Profesor Ariton Iacobeanu, personalitate a ora=ului Boto=ani ( ) Ariton Iacobeanu a fost unul din cei mai merituo=i profesori pe care i-a avut ora=ul Boto=ani ]n prima jum[tate a secolului trecut. S-a n[scut la Boto=ani, la 27 august 1871 =i dup[ ce a urmat +coala Primar[ de B[ie\i <Marchian>, unde l-a avut ]nv[\[tor pe Constantin Galin, a frecventat Liceul <Laurian> pe care l-a absolvit ]n 1890, av]nd colegi pe viitorii savan\i I. Simonescu =i Emil Severin. Dup[ ce =i-a terminat studiile universitare Facultatea de Litere =i Filosofie la Ia=i (1894), a fost numit profesor de limb[ francez[, profesie pe care a practicat-o p]n[ la pensionare. Dragostea pentru aceast[ limb[ i-a fost insuflat[ de Emil Tocarski. A fost profesor de liceu la B]rlad =i Boto=ani din A preferat s[ profeseze ]n ora=ul s[u natal cu toate c[ i s-au f[cut o serie de oferte: ]n 1895, cadru universitar; P. R[=canu i-a propus s[ r[m]n[ ]n Ia=i unde s[ predea la un liceu model; ]n 1907 Spiru Haret l-a chemat la ministerul s[u oferindu-i un post de inspector general; ]n 1910, printr-o scrisoare, A. D. Xenopol l-a invitat s[ fac[ parte din corpul universitar Ia=i; ]n 1920 profesorul universitar N. B[nescu i-a propus s[ predea limba francez[ la noua Alma Mater din Cluj. A fost de acord cu numai dou[ propuneri: 1. de a face parte dintr-o comisie care s[ inspecteze diferite =coli din \ar[, iar concluziile s[ le ]nainteze forurilor superioare. }n Serial Ararat aceast[ sarcin[ s-a al[turat unor profesori din elita =colii rom`ne=ti: Bogdan Duic[, Ana Conta- Kernbach, D. P[tr[=canu =.a. 2. de a pleca la Universitatea din Dijon unde s[ organizeze cursuri de perfec\ionare cu profesori rom`ni ]n timpul vacan\ei de var[. Aici a f[cut traduceri din limba rom`n[ ]n limba francez[. Pentru activitatea sa, Eduard Herriot, ministrul Instruc\iunii =i Artelor i-a conferit titlul de <Officier D Academie>. Profesional n-a fost adeptul mijloacelor de constr]ngere, n-a cerut ]nv[\[tur[ pentru not[, din contr[, detesta bucherii. Iat[ de ce elevii s[i ]nv[\au din pl[cere =i de aceea repeten\ii s[i erau rari. Lec- \iile sale erau o adev[rat[ desf[tare sufleteasc[. }n mod frecvent integra pe parcursul unei ore povestiri, descrieri din c[l[toriile sale sa chiar snoave, lucru ce pl[cea elevilor s[i. Pentru cei mari =i iubitori de limba pe care o preda, aducea la ore diferite reviste =i c[r\i ilustrate. Printre elevi se afla =i viitorul profesor universitar Ion S]n-Georgiu care ]n amintirile sale avea s[ scrie c[ Ariton Iacobeanu se ridica deasupra tuturor colegilor s[i prin lec\iile sale care erau adev[- rate <causerii> la care participau cu to\ii. +i-a dedicat via\a literaturii =i limbilor moderne sub influen\a personalit[\ii profesorului s[u Emil Tocarski. Profesorul boto=[nean a l[sat ]n urma sa numeroase lucr[ri: Fratele Bedrosov (4) I-au împu=cat p]n[ la unul. Au împu=cat a=a zeci de mii, îi sc[zu glasul naratoarei, de parc[ i-ar fi fost team[ s[ nu fie auzit[ de cine nu trebuia. Apoi au deportat sate =i ora=e întregi. Acum venea ordinul, acu îi deportau. Pe loc. Asta ca oamenii s[-=i p[r[seasc[ în case averile, oric]t de neînsemnate, de lipsite de valoare; solda\ii =i jandarmii analfabe\i ai armatei turce le socoteau adev[rate bog[\ii. Convoaiele cu armeni erau orientate c[tre de=erturile muntoase. Le atacau din mers =i la popasuri aceia=i kurzi de care vorbeam. R[reau turmele umane, aleg]nd exemplarele de sex feminin pentru potolirea fierbin\elii s]ngelui lor =i altele, din r]ndurile b[tr]nilor =i ale copiilor, pentru potolirea nevoii de a v[rsa s]ngele semenului. Niciodat[ pofta de b[ie\i a turcilor nu s-a realizat mai pe deplin ca în acele orgii în cari mam[, fiice =i fii foloseau r[coririi instinctelor barbare ale acelora r[spunz]nd de convoaie sau ale atacatorilor lor. Gloan\ele, ar=i\a, baionetele, mla=tinile, setea, goliciunea, osteneala, foametea, frigul, de=ertul, bolile, decimau r]ndurile armenilor!... Elocin\a Verei lua av]nt, demonstr]nd c[ tema unui discurs este aceea care atrage dup[ sine puterea de convingere a vorbitoului. «Oricum armenii fuseser[ condamna\i la moarte de c[- tre înse=i marile puteri occidentale, precum Anglia =i Germania, Statele Unite», ziceam în sinea mea, «ca =i de Rusia», m-am gr[bit s[ adaug, «toate preocupate de asigurarea intereselor lor politice, l[s]ndu-i pe urma=ii lui Ara cel Frumos prad[ hulpavului p]ntec zdrumic[tor de trupuri, suflete =i neamuri al Turciei.» E limpede c[ tata nu mai putea risca foamea sa =i a alor lui, conchise un prieten din tinere\ea naratoarei, prezent =i el la cin[ =i care, de data aceasta, î=i vesti participarea sufleteasc[ la istorisire cu aceea=i intensitate cu care ne înrobise povestitoarea pe to\i. Venind iar[=i vorba de tat[l Verei, despre care =tiam, din alt[ împrejurare, c[ fusese suficient de v]rstnic pe timpul revolu\iei bol=evice, deodat[ mi-am dat seama c[ într-adev[r Vera nu prea se descurca în t[r]mul istoriei, c[ci cele ce tocmai ni le povestise cu un nod în g]t le auzise privitor la masacrele din timpul primului r[zboi mondial; or, tat[l =i mama ei fugiser[ din Turcia pe timpul altor masacre, mult anterioare, despre cari Vera =tie prea pu\in sau deloc. Ea atribuise acele înfrico=[toare înt]mpl[ri genera\iei lor, dezorient]ndu-ne =i pe noi. Dar cui s[-i fi p[sat dac[ s]ngele cursese în urma poruncii unuia sau altuia dintre zbirii aduc[tori de moarte care umbriser[ destinul armenesc? În definitiv, istoria se repeta cu o obstina\ie îngrozitoare în acea lume f[r[ perspective. Nu am dorit s[ o debusolez =i mai tare, atr[g]ndu-i aten\ia asupra confuziei f[cute, ci am l[sat s]ngele s[ se reverse =iroaie, prin relatarea ei, ca =i c]nd ar fi izbucnit dintr-o f]nt]n[ artezian[ comun[ întregului popor al armenilor de pretutindeni. Tata se afla mereu în c[utarea unui c]=tig mai sigur, mai consistent avea at]\i plozi de hr[nit... +ti\i cum îl a=teptam? Parc[ eram o droaie de pui de vrabie v]r]\i unu-n cel[lalt într-un cuib din v]rful unui plop! R[- m]neam c]t era ziua de lungu\[ cu ciocurile deschise, s[ ne îndoape la nesf]r=it... C[l[torea cu negu\[toria de-a lungul =i de-a latul =i, în vacan\e, o lua =i pe +ura, sora mea cea mai mare, cu el, p]n[ s[ se instaleze comunismul bine de tot. Comer\ul mic mai era l[sat s[ se mi=te. Ea îl înso\ea la Herson, de unde aduceau pepeni verzi. Feti\a \inea banii, f[cea contabilitatea, la 6-7 ani=ori... Aceast[ +ura, fiic[ de negustor fiind, la timpul potrivit a fost exmatriculat[ din liceu, nemerit]nd s[ studieze, cum spuneau comuni=tii... Dar avea un caracter mai rar înt]lnit. Nu se l[s[ dobor]t[. Parc[ ar fi priceput c[ nu peste mult timp întreaga familie avea s[ depind[ de capacitatea ei de a produce banii. Întocmi un memoriu; îl adres[ lui Stalin, direct la Kremlin. A scris în el: «Ce vin[ am? Trebuie s[ tr[iesc. Pentru aceasta s]nt datoare s[ înv[\ o meserie. Voi vie\ui în Uniunea Sovietic[ p]n[ la moarte. Iar în aceast[ via\[, c]t o fi de lung[ sau de scurt[, se cuvine s[ fac ceva, s[ produc. Dar ca s[ produc, mai înt]i musai s[ înv[\. F[g[duiesc s[ nu p[=esc pragul nici unei facult[\i, îns[, v[ rog frumos, l[sa\i-m[ s[-mi ispr[- vesc m[car cele zece clase începute.» La o vreme, sosi =i r[spunsul: era favorabil. S-a reînscris la liceu =i l-a terminat. Familia, între timp, ajunsese la sap[ de lemn. Nu mai aveau nimic de care s[ se aga\e. Serob, p[rintele copiilor, abia dup[ ce fu primit în partid fu angajat administrator într-o întreprindere. Acolo lucr[ p]n[-=i d[du duhul. Era respectat, chiar iubit, dar asta nu m[rea veniturile alor s[i, la care, acum, se ad[ug[ =i c]=tigul necrezut de semnificativ al +urei. Ei, cel pu\in, îi mergea bine. La ispr[virea liceului se înscrise la o =coal[ postliceal[ atunci înfiin\at[. Acolo erau preg[ti\i dispeceri portuari. Cum se încheiar[ cursurile a fost angajat[ în portul Odessei. R[spunderea ei era imens[: tr[- geau trenuri ce era desc[rcate =i reînc[rcate în vapoare; se desc[rcau vapoare ce erau înc[rcate în trenuri. M[rfurile veneau din toat[ lumea =i plecau în toat[ lumea. Ea consemna fiece mi=care, întocmea foi de parcurs, înscria masa transportat[, datele transportorilor, ale mijloacelor de transport. Pentru o Manuale didactice ]n colaborare cu I. V. Luca =i O. Buzoianu; A tradus ]n 1905 celebra lucrare a lui H. Taine Despre inteligen\[>; Studiul <Tradi\ionalismului limbii rom`ne>, ]n care a c[utat apropierea dintre limba rom`n[ veche =i cea francez[ din Evul Mediu (1931). Francois Villon =i Francois Rabelais via\a =i opera lor (1959); Forma\iuni savante grecolatine ]n limbile moderne (1962). Au r[mas neterminate dou[ studii: unul despre via\a =i opera lui Victor Hugo =i altul despre originea cuvintelor franceze =i evolu\ia lor ]n decursul veacurilor. Toate lucr[rile dovedesc erudi\ia sa. Vorbea curent limbile greac[ =i latin[. Din literatura greco-latin[ a preferat operele de filologie =i filozofie. La v]rsta de aproape 50 de ani a urmat dreptul pe care l-a terminat str[lucit, lu]ndu-=i doctoratul la Liegè. S-a ]nscris ]n baroul avoca\ilor din Boto=ani prinz]ndu-=i pe peretele casei firma respectiv[. Dup[ dou[ luni a dat-o jos, d]ndu- =i seama c[ noua meserie nu se potrive=te cu caracterul s[u, dezam[gind pe marele specialist ]n drept, profesorul D. Alexandrescu Tololoi care l-a apreciat pentru cuno=tin\ele sale. Ariton Iacobeanu a dus o intens[ munc[ cultural[ ]n cadrul <Ateneului Rom`n>, <Asocia\ia fo=tilor elevi ai Liceului Laurian> (ca vicepre=edinte). La ini\iativa sa au conferen\iat pe scena teatrului <Eminescu> =i ]n aula Liceului <Laurian> numeroase personalit[\i ale vie\ii culturale =i =tiin\ifice, majoritatea din ele plecate de pe meleaguri boto=[nene: N. Iorga, I. Simionescu, E. Severin, I. Iacobovici, M. Ciuc[, V. Bogrea, O. Onicescu, Gr. Trancu-Ia=i =.a. C]- teva din scrisorile acestuia adresate lui A. Iacobeanu se p[streaz[ azi la Direc\ia Jude\ean[ Boto=ani a Arhivelor Na\ionale =i vorbesc despre ospitalitatea oferit[ de profesor ]n calitatea sa de amfitrion. Extragem din scrisoarea profesorului doctor I. Iacobovici: <Re]ntors la Cluj s]nt ]nc[ cople=it de impresiile pl[cute pe care le-am petrecut la dvs. Liceul dvs. este o podoab[. Institu\ia pe care a\i creat-o (Universitatea Popular[) este pus[ ]n serviciul acelor idei pe care le-am sus\inut =i eu. Grija dvs. cultural[ v[ cinste=te. (^) Am g[sit o lume curioas[ de adev[- ruri. Nu =tiu ce impresie am l[sat, =tiu ]ns[ c[ m-am ]ntors entuziasmat de cele v[zute. +i pentru toate acestea trebuie s[ v[ mul\umesc dvs. de la Universitatea Popular[ =i ]n particular d-tale>. Vom da c]teva din titlurile conferin\elor sus\inute cu competen\[ de A. Iacobeanu: Romanul =i =tiin\a; Rolul social al literaturii vesele; Tragedia clasic[ francez[; Lirica romantic[ francez[; Legende bretone =.a. }n anii grelelor b[tr]ne\i, burlac fiind, s-a bucurat de aten\ia =i stima fo=tilor lui elevi: medicii l-au ]ngrijit cu afec\iune p]n[ ]n ultima clip[ a vie\ii, al\ii l-au vizitat, al\ii i-au trimis din \ar[ =i str[in[tate c[r\i =i alte aten\ii, al\ii scrisori, al\ii l-au amintit ]n scrierile lor. Red[m din C. Prisnea: <V[ salut tovar[=e profesor Iacobeanu, pe dvs. de la care ]n afara limbii lui Racine =i a lui Molière am ]nv[\at ce ]nseamn[ modestia, am ]nv[\at devotamentul pentru meseria pe care \i-o des[v]r=eai ca pe o art[> Din volumul <Dup[ alungarea faraonilor>, Editura pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, p. 53, 54. Profesorul A. Iacobeanu a fost un devotat al =colii, foarte corect ]n rela\iile oficiale cu societatea, rigid uneori cu cei ce se aflau ]n fruntea ei. Lipsit de morg[, nu l-au ]nc]ntat onorurile =i n-a c[utat niciodat[ r[splata ce-o g[sea ]n ele. Tainica lui mul\umire era cea a datoriei ]mplinite. A refuzat m[- ririle pe care le considera efemere, insignifiante. Du=man al infatu[- rii =i al arivi=tilor, a preferat s[ stea departe de clanurile societ[\ii ]n care a activat claustr]ndu-se dup[ 1930 ]n casa sa, unde g[sea lini=tea at]t de dorit[ la fel ca =i Diogene ]n celebrul s[u butoi. Singurele evad[ri din <sih[strie> erau excursiile ]n str[in[tate c]nd prefera \[rile cu limbi romanice. Ariton Iacobeanu a avut ca mod de via\[ dictonul lui Goethe: <O via\[ inutil[ e o moarte timpurie>. Elena Florica +USTER copil[ de nou[sprezece ani, seriozitatea impus[ de profesie cov]r=ea. Foametea în U.R.S.S. era în toi. Fo=tii negustori, bog[ta=i, medici, avoca\i, înal\i func\ionari, ofi\eri, st[teau cu m]na întins[, solicit]nd o angajare ca hamal m[car. Îi ap[sau familii grele, îi strigau guri nes[tule la hr[nit, atunci c]nd resursele le erau nule. Portul îi atr[gea ca pe mu=te, pentru c[, pe l]ng[ salariul de mizerie, dac[ nu curgea pica =i m]ncarea, fie furat[, fie d[ruit[ prin bun[voin\a uneia ca +ura, care totdeauna g[sea pentru astfel de nenoroci\i un mijloc de evitare a regulamentelor =i de ajutorare. C]nd se forma c]te o echip[ nou[, aduna membrii ei =i îi d[d[cea: +tiu c[ to\i s]nte\i muritori de foame. De aceea ve\i fi ispiti\i s[ fura\i. Eu s]nt înc[ un copil. Abia am terminat =coala =i am o responsabilitate c[reia nu-i fac fa\[ dac[ nu m[ ajuta\i d-voastr[. Nu vreau s[ intru în pu=c[rie la nou[sprezece ani! În ce m[ prive=te, voi face tot ce st[ în puterile mele pentru a v[ da de m]ncare. Nu numai pentru aici, ci =i pentru acas[, pentru rudele voastre. Dar s[ nu fura\i! V[ rog din suflet! Au în\eles-o. I-au stat al[turi. O p[zeau de ei în=i=i mai bine dec]t se putea +ura îns[=i ap[ra. În ceea ce o privea, dup[ ce se desc[rca marfa, marja de pierdere îng[duia o oarecare redistribuire a bunurilor, ceea ce +ura folosea din plin în favoarea oamenilor s[i. Echipa fusese dotat[ cu un cazan mare c]t se poate închipui. Se punea gr]u la fiert. Umpleau p]n[ la margini cu zah[r, nuc[, cu fructe exotice =i curmale sosite de peste m[ri =i \[ri. Pasul c[tre cea mai formidabil[ coliv[ ce va fi existat vreodat[ era f[cut p]n[ s[ se dumireasc[ hamalii =i f[r[ ca cineva s[ fi avut no\iunea a ce însemna o coliv[! Era destul[ m]ncare pentru muncitorii prezen\i, c]t =i pentru membrii familiiilor lor, ce-i a=teptau acas[ saliv]nd. Astfel c[ produsele destinate mai ales exportului, cu deosebire Germaniei, în temeiul conven\iei dintre Stalin =i Hitler ca cel dint]i s[-l ajute pe cel în urm[ numit s[ lupte cu foametea ce-i chinuia pe nem\ii s[i falimentari în urma pierderii r[zboiului. Sovieticii respectau alian\a cu na\ional sociali=tii. Porcii porni\i spre Reich erau ambala\i în saci de m[tase chinezeasc[... Din China soseau =i materiale textile din cari +ura p[stra cantit[\i mari pentru copiii =i so\iile hamalilor ei. Jalea tuturora se mai potolea datorit[ interesului depus de ea fa\[ de suferin\ele ob=te=ti. Str]ng]ndu-se în jurul s[u hamalii =i sus\in]nd-o în toate nevoile serviciului, ajunse s[ fie chiar premiat[ pentru buna organizare a muncii. Astfel supravie\ui =i propria sa familie al c[rei st]lp de sus\inere ajunsese t]n[ra. Datorit[ ei cre=teau celelalte trei fete =i fr[\iorul (doi al\i copii muriser[ de mici). Mihai R{DULESCU (continuarea ]n num[rul urm[tor)

7 Culturå 7 Cartea Óntunecat a lui Ara Alexandru i manian Anul acesta, Editura Cartea Româneasc[ a publicat un volum de poeme al lui Ara Alexandru +i=manian Migrene I. Orientalist =i indianist format la =coala lui Sergiu Al-George, semnatar, în 1977, al Apelului pentru Respectarea Drepturilor Omului lansat de Paul Goma, participant la =edin\ele Cenaclului de Luni de la Filologia bucure=tean[ =i, din 1983, nevoit s[ se exileze, în urma persecu\iilor politice, colaborator la reviste ale emigra\iei =i, în 1989, grevist al foamei în semn de protest fa\[ de arestarea în \ar[ a disidentului Dan Petrescu, autorul stabilit în Fran\a a desf[=urat, de la început, o activitate multipl[, de istoric al religiilor (specialist în vedism =i gnosticism, apropiat al regretatului Ioan Petru Culianu), de militant politic pentru democra\ie =i, nu în ultimul rînd, de poet. Textele poetice publicate în perioada exilului au, dincolo de caracterul experimental, o clar[ înc[rc[tur[ politic[, imaginile de co=mar trimi\înd, sarcastic, la o realitate totalitar[ atroce. Volumele de poezie ap[rute dup[ 1990 în România (Priviri, Ochiul orb, Tireziada), reunite într-un Triptic ap[rut în 2001 la Cartea Româneasc[, au un caracter simbolic =i chiar criptic mult mai accentuat. Formula liric[ a lui +i=manian este una dificil[, enigmatic[ =i neagr[, un fel de Oper[ la Negru alchimic[, o explorare la rece a tenebrelor imaginarului, a suferin\ei =i nebuniei. Cartea de fa\[ con\ine 111 poeme numerotate ca atare la cap[t de rînd (numerologia joac[ un rol important aici) =i este conceput[ dup[ expresia criticului Dan Cristea de pe coperta a patra ca o carte a complicit[\ii cuvîntului cu visul, dar =i cu somnul, cu t[cerea sau cu spa\iul nepronun\abil al st[rii de trezie. Mase compacte, dar scurte de text alc[tuite din enun\uri lirice desp[r\ite, ca ni=te telegrame, prin semne de pauz[, poemele se în=iruie în varia\iuni muzicale pe tema neantului d[t[tor de migrene, a singur[t[\ii, a nop\ii. O imagina\ie luxuriant[, bîntuit de himere =i de fantasme ale spaimei, se desf[=oar[ în aceste texte voit obscure, ca ni=te opera\iuni oculte ale unui ezoterist modern. Ne-am putea gîndi la experien\ele suprarealiste, dar nu eliberarea min\ii prin dicteul automat face legea aici, ci o geometrie simbolic[ stranie, extrem de riguroas[, un haos organizat cu minu\ie, un joc al metamorfozelor imaginarului =i ale limbajului trimi\înd mai degrab[ la Anotimpul în Infern al lui Arthur Rimbaud. Iat[ poemul cu nr. 39 migrena cu n[rile înguste îmi respir[ neantul * ce chip are migrena cînd mi se-aprinde-n \east[ * ca o oglind[ de durere din care curg imagini cu buzele cicatrizate * ca un pas pr[fos din s[ruturi uscate * oriunde-l pun * ca o dubl[ personalitate de nisip =i de umbr[ * de t[i=uri de somn =i de ochi sub\iri* Alienarea, negativitatea pur[ sînt examinat[ îns[ cu o luciditate care le r[scump[r[. La cap[tul suferin\ei, al negativit[\ii pure, este reg[sit[ astfel o secret[ =i demult uitat[ în\elepciune a începuturilor, ca în acest poem 48 capul lui orfeu ie=ind din lir[ ca dintr-o oglind[ * migrena exilurilor ca o lup[ sub care, infime, începuturile se m[resc în cuvinte * unic[ e aceast[ întîlnire dintre ochii închi=i ai celui purtat =i ochii întredeschi=i ai purt[toarei * metamorfozele cîntecului cu somnul unui neant încruci=at * aceast[ na=tere thanatic[ a celui adîncit paralizeaz[ popula\iile oglinzilor * p[r[sit de închipuire e [st chip plin de himera sa de strune * misterele lui ca ni=te fusuri negre atîrn[ neantului lacrimi necunoscute * gîtul l[sînd s[ se scurg[ prin lir[ sunetele rupte ca un sînge funebru*. Proze despre natura uman Dup[ cîteva romane (Adev[rata fa\[ a zeului Ares, Misiunea, O întîlnire, Sceleratul) =i un volum de Teatru ap[rute în ultimii ani, prozatorul Gabriel Diradurian revine la proza scurt[ cu un volum de mici dimensiuni dar dens, divers =i acut Un om cu demnitate. Într-o prefa\[ atent[ =i sintetic[ (Gabriel Diradurian =i universul s[u), Mihai R[- dulescu vorbe=te despre cea mai veche coordonat[, din punct de vedere cronologic, a prozei scriitorului anume despre suprarealism, prezent[ paradoxal chiar în ap[sarea tensionat[ a realismului s[u =i în descrierea preferen\ial direct[ a evenimentelor. Asupra acestui aspect se poate, desigur, discuta, de=i este evident[ predilec\ia autorului pentru umorul negru =i cinic, pentru decuparea elementelor de abera\ie =i, totodat[, de stranietate =i enigmatic ale existen\ei (ce amintesc pe undeva absurdul sec, dramatizat, al prozelor nelini=titului avangardist rus Daniil Harms) sau pentru un anume suprarealism politic. Miza acestui volum este îns[ ca =i în celelalte c[r\i ale autorului surprinderea resorturilor unei naturi umane ie=ite din \î- \îni. Cele trei sec\iuni ale acestui volum de schi\e =i povestiri (Minibiografice, Reeditate, Ce se vor cu haz) par s[ regularizeze o eterogenitate destul de pronun\at[. Ele comunic[ îns[ într-un plan de adîncime, un plan în care importante sînt întîmpl[rile, zbaterile =i traumele unor destine contorsionate, a unor oameni care încearc[ disperat =i cu orice pre\ s[-=i reechilibreze via\a, sfî=ia\i între presiunea unei instinctualit[\i nest[vilite =i remu=c[rile unei morale adeseori violate. S[ le lu[m pe rînd. Prima sec\iune a c[r\ii, Minibiografice, cuprinde cîteva dintre piesele de rezisten\[ ale culegerii Din via\a domnului Surenian, Dou[ familii =i Un om cu demnitate, cea mai ampl[ povestire. Ele prezint[ biografii =i istorii ale unor caractere care, extinse, ar putea face materia unor adev[rate romane. Primele dou[ texte relateaz[ experien\e ale vie\ii unor armeni petrecute deopotriv[ în România =i Statele Unite. Ele sînt în direct[ leg[tur[ cu experien\a biografic[ a autorului însu=i, care =i-a petrecut mai mul\i ani în America înainte de Din via\a domnului Surenian este istoria unui om de afaceri versatil =i lipsit de scrupule (dar, alminteri, fire de artist...), care, constrîns de împrejur[rile politice s[ emigreze din România se împritene=te cu un arhiepiscop dezabuzat =i cu un scriitor mult mai tîn[r, enigmatic, timid =i inadaptat, în compania c[rora î=i va tr[i nostalgiile =i regretele b[trîne\ii. Dou[ familii, nara\iune de mici dimensiuni, este una dintre cele mai emo\ionante o poveste despre solidaritatea uman[ dintre o familie de americani =i o familie de emigran\i armeni care ajunseser[ în Los Angeles în 1957 purtînd cu ei îngrozitoare amintiri din 1915 din Armenia =i amintiri despre comunism. Proza care d[ titlul volumului are în primplan cazul unui oportunist tipic, afemeiat mediocru, (a)moral =i egoist, arivist =i servitor f[r[ scrupule al puterii totalitare. Portretul lui Bora Demirgian o satir[ cinic[ a unui caracter de n[dejde este o p[trunz[- toare radiografie a psihologiei omului de tip nou, a relativismului moral de care s-a slujit regimul comunist =i care a proliferat în societatea noastr[. Iat[ un fragment elocvent din autojustific[rile acestui personaj înalt reprezentativ, instinctual, suficient, tr[itor exclusiv în prezent, inapt pentru introspec\ie =i interioritate Dar poate c[ via\a unuia ca el era solu\ia fericirii. F[r[ gînduri, f[r[ autoanalize, f[r[ introspec\ie, f[r[ amintiri, f[r[ regrete! În fond, poate c[ el face ceea ce vrea Puterea Divin[, de=i nu crede în ea. (...) Poate fi condamnat c[ a în\eles demnitatea în felul în care a în\eles-o el? Nu poate fi condamnat. (...) Poate fi condamnat pentru c[ s-a supus legilor vicioase ale societ[\ii în care a tr[it =i în care trebuia s[ se descurce? Nu poate fi condamnat! (...) O singur[ dat[ se gîndise vag la toate acestea. Anume cînd avusese tuberculoz[. Dar î=i spusese scurt +i de tic[lo=i =i de netic[lo=i =i a=a se alege praful =i pulberea. +i de oamenii sensibili =i cura\i la suflet =i de brute =i de cei necura\i la suflet =i a=a se alege praful =i pulberea. Ce, de Shakespeare nu s-a ales praful =i pulberea? +i astfel ie=ise impas =i nu se mai gîndise niciodat[ la astfel de probleme. (...) nu-=i recapitula via\a mai niciodat[ =i f[cea ceea ce f[ceau mai to\i oamenii contemporani cu el. Adic[ tr[ia doar prezentul. iar cînd, o dat[ sau de dou[ ori, fusese introspectiv, trase adînc aer în piept, alungase introspec\ia =i avu convingerea c[ nu fusese decît un om cu demnitate. Alte proze, de mai mici dimensiuni, în special cele din sec\iunea Reeditate (despre care Mihai R[dulescu precizeaz[ c[ numai jum[tate au v[zut lumina tiparului ) dar =i din Minibiografice Cum s-a vindecat Kohar, de pild[, prezint[ cazuri de via- \[ dramatice, experien\e ale solitudinii, tulbur[ri psihice cauzate de insatisfac\ii sexuale, dar =i întîmpl[ri mai benigne. Totul e descris cu un amestec de cruzime =i tandre\e. Gabriel Diradurian prinde rapid elementul semnificativ, proza lui are precizie, simplitate =i arta de a merge la \int[, în zonele tenebroase ale instinctelor, ale pasiunilor, ale morbidului, atacînd curajos mari teme precum sexualitatea =i alienarea inclusiv cea politic[, una dintre obsesiile sale constante. Exist[ un dostoievskianism de structur[ al autorului (evident, p[strînd propor\iile), dup[ cum se poate vorbi în cazul s[u despre existen\a unui cert nerv dramatic, de un instinct al teatraliz[rii, al replicii, al decupajului de scene stranii =i grote=ti. Sec\iunea final[ a volumului (Ce se vor cu haz) valorific[ anecdote politice =i erotice în vederea surprinderii, pe aceast[ cale cumva postmodern[, a pasiunilor etern umane =i a caractere de tot felul, mai mult sau mai pu\in amorale. Dincolo îns[ de umorul negru =i de toate aspectele grote=ti sau mostruoase radiografiate cu exasperare brutal[, direct[, proza lui Gabriel Diradurian e str[b[tut[ de o emo\ionant[, intens[ nevoie de puritate a sentimentelor, care-=i atinge apogeul în buc[\i precum deja citata Dou[ familii, de exemplu, dar =i în textul intitulat Mic[ poveste de dragoste. Un om cu demnitate este cartea unui autor nelini=tit, care nu te poate l[sa indiferent =i care =tie s[ mearg[ la resorturile naturii umane. Pagin[ realizat[ de Florian F. BAICULESCU

8 8 Aniversare O sut[ de ani de la na=terea pictorului HARUTIUN AVAKIAN ( ) (continuare din pagina 1) A fost unul dintre primii profesori ai Atelierului de pictur[ mural[, atelier-curs de pe l]ng[ Patriarhia Rom`n[ din Bucure=ti =i a format numero=i speciali=ti în domeniul picturii în tehnica fresco, în domeniul restaur[rii picturilor murale. A efectuat cercet[ri în domeniul diferitelor tehnici de pictur[ mural[ revitaliz]nd tehnica encaustic[, antic[, a picturii murale cu cear[. A l[sat studii scrise, în domeniu, dintre care unele au fost tip[- rite. 1928, la Cetatea Alb[, c]nd avea numai 25 de ani; este vorba, de Expozi\ia colectiv[ a arti=tilor locali unde prezint[ lucr[ri în tehnica de ulei pe p]nz[ =i carton, gua=e, desene, gravuri. Ini\ial la Cetatea Alb[, ulterior la Bucure=ti, particip[ aproape anual la expozi\iile oficiale de grup ale pictorilor profesioni=ti, la Saloanele oficiale ale timpului cum au fost Salonul de prim[var[ 1931, Expozi\ia nudului , Expozi\ia peisajului Cea mai important[ expozi\ie personal[ a fost organizat[ în anul 1957, la Galeria Uniunii Arti=tilor Plastici din Calea Victoriei; a fost ultima prezen\[ important[ a domniei sale pe simezele s[lilor de expozi\ii din Bucure=ti. Dup[ r[zboi a refuzat s[ se înregimenteze în r]ndurile partidului comunist fapt pentru care a fost Copil cu Acordeon Lucr[rile sale, în mare parte, se g[sesc în colec\ia familiei, unele se reg[sesc la Muzeul Municipal din Cetatea Alb[, altele în Colec- \ia Pinacotecii din Bucure=ti, în colec\ii organizate de Ministerul Culturii, de asemenea în patrimoniul Ministerului Ap[r[rii, la Marele Stat Major. De asemenea, g[- sim numeroase lucr[ri ]n colec\ii particulare din \ar[, sau din Germania, Elve\ia, Statele Unite. De-a lungul vie\ii nu a avut nici un fel de func\ie administrativ[; p]n[ în ultimii ani, a conceput proiecte în baza c[rora s-au întocmit planurile de restaurare, de pictare a bisericilor în tehnica fresco sau ulei. Istoria unei familii Una dintre familiile de notorietate ale comunit[\ii armene din Cetatea Alb[ a fost familia Avakian. Stabilit[ de multe secole pe aceste meleaguri, familia Avakian provine din emigra\ia armean[ din Ani, sosi\i la început în ora=ul Caffa din regiunea Crimeea, r[spîndit[ apoi în Lvov, Nor Nakhicevan =i Moldova de Sud. }nc[ din secolul al XIV-lea întîlnim în aceste regiuni numele de Avac. Astfel în Caffa, Avac fiul lui Mhitar, era în anii 1307, copist de c[r\i religioase, iar Avacbaron semna în 1438 o adres[ c[tre consiliul florentin. La Lvov, Asdvadzadur Avacovici primea la 28 decembrie 1656 titlul de cavaler din partea regelui Ioan Cazimir, iar în Nor Nakhicevan, ora= armenesc lâng[ rîul Don, fra\ii H. =i S. Avakian erau, în 1898, proprietarii unei tipografii. Prezen\a în Cetatea Alb[ a familiei Avakian are cîteva secole vechime dar, în materialele cercetate de noi, înt]lnim membrii acestei familii abia la începutul secolului al XIX-lea. }n cimitirul armean din ora=, situat la termina\ia str[zii +epskaia, în apropriere de combinatul de carne, se g[sea pîn[ nu demult o inscrip\ie funerar[ pe care era scris cu caractere armene: Aici odihne=te Garabed Avakian, n[scut în anul 1800 care a trecut în odihna Domnului în anul Cobor]rea de pe Cruce, fresc[ P]n[ în ultimii ani ai vie\ii a lucrat la Monografia Picturii Murale Me=terii frescari din Rom`nia, lucrare r[mas[ neterminat[. Pictorul Harutiun Avakian a participat, în anii premerg[tori r[zboiului, la numeroase expozi\ii de grup =i personale; prima sa participare expozi\ional[ a fost în anul Natur[ static[ în mod drastic marginalizat; nu a aderat nici în pictura sa de =evalet la exigen\ele de ordin ideologic Sf. Nicolae, pictur[ pe lemn ale realismului socialist, orientare impus[ de regimul totalitar. Amintim în alt[ ordine de idei - c[ în istoriografia armean[ se înt]lnesc pictori cu numele de Avac înc[ din secolul XIV, unul în anul 1304 =i un altul în 1341, ambii cita\i în manuscrisele Congrega\iei Mechitariste de la Viena. Edvard JEAMGOCIAN }mi place s[-mi aduc aminte de Maestrul Harutiun Avakian, c[ci ne place s[ ne amintim de persoane =i momente din via\[. Cu maestrul, am fost foarte aproape, c]nd am lucrat la restaurarea picturii bisericii m[n[stirii V[ratec, ]ntr-o echip[ de pictori sub conducerea sa, timp de dou[ luni. }n acest timp ne-am cunoscut, ne-am apreciat me=te=ugul =i, de=i consideram c[ st[p]nesc tehnica restaur[rii, am ]nv[\at foarte multe din cuno=tin\ele sale. Noi eram o echip[ de patru persoane: Maestrul, eu =i doi pictori mai tineri, Grigore Popescu =i Ion Guri\[. Era o forma\ie fericit[, c[ci nu a existat nici o ne]n\elegere sau nemul\umiri, pentru c[ maestrul era un adev[rat p[rinte, prietenos =i cinstit, drept care era foarte respectat de to\i. }ntr-o zi, ne-a vizitat profesorul Andrei R[dulescu, bizantinolog de renume mondial =i din felul ]n care a decurs ]nt]lnirea am auzit numai cuvinte de apreciere =i mul\umire pentru lucr[rile restaurate. +tiu c[ ei erau buni prieteni =i se apreciau reciproc. Pe Maestrul l-am vizitat de mai multe ori, la vechea =i noua adres[ =i-am cunoscut so\ia sa, o prezen\[ pl[cut[ =i pe fiul s[u, persoan[ simpatic[ =i foarte lini=tit[. Discu\iile noastre erau legate cel mai adesea de tehnica restaur[rilor =i ne ]mp[rt[=eam reciproc experien\ele. Fresca cu problemele sale complexe ]l pasionau, at]t realizarea ei, c]t =i restaurarea =i conservarea ei. +tiu c[ era foarte apreciat de Direc\ia Restaur[rii Monumentelor Istorice, drept care i se ]ncredin\au lucr[ri importante care cereau oameni pricepu\i la realizarea lor. Dup[ ce am ajuns ]n New York, am continuat prietenia. Ne scriam =i el m[ ]ncuraja ]n toate scrisorile. Mi-a trimis o carte despre restaurarea picturilor murale, ap[rut[ ]n \ar[. }n ultima sa scrisoare, mi-a scris c[ lucreaz[ la o carte care s[ cuprind[ toate tehnicile de restaurare, adic[ nu numai a picturii murale dar =i pictura ]n ulei, tempera, icoane, etc. =i m[ ruga s[-i scriu tot ce =tiu despre restaurarea icoanelor =i tehnica pe care o folosesc. Ideea lui era s[ adune toate opisurile =i sfaturile restauratorilor =i s[ le publice nealterate ]n cartea sa. Mi s-a p[rut o idee foarte bun[ =i i-am trimis o scrisoare destul de lung[ =i autobiografia care de asemenea mi-a cerut-o ]n aceea=i scrisoare. Din p[cate proiectul s[u nu s-a concretizat. Prin dispari\ia Maestrului Harutiun Avakian, Rom`nia a pierdut un mare specialist ]n restaur[ri murale, precum =i proiectul de a realiza o carte care s[ r[m]n[ mo=tenire genera\iilor tinere, care vor s[ continue arta marilor mae=tri. De asemenea, nu trebuie uitat c[ datorit[ lui o mul\ime de picturi murale au fost aduse la via\[ iar frumuse\ea lor ]nc]nt[ =i azi ochii privitorilor. Am scris cu drag cele de mai sus =i ]nchei cu durerea inevitabilelor sf]r=ituri care ne despart de cei care ne place s[ ne reamintim. Garabet SALGIAN, New York Familia Avakian, 1911 }n lista elevilor care au frecventat Colegiului Halibian din Feodosia în perioada anilor întilnim =i numele lui M[gârdici Avakian din Hînce=ti, înrudit cu ramura Akermann a familiei, care ob\inea la absolvirea colegiului titlul de Tbir (scrib). }ntr-o list[, din anul 1871, de donatori pentru renovarea Catedralei Sfîntului Scaun din Ecimiadzin ]ntîlnim printre frunta=ii comunit[\ii armene din Cetatea Alb[*, doi membrii ai familiei Avakian: Hairabed Avakian =i Tbir Garabed Avakian Kiuciuc. Interesant de men\ionat este =i numele lui Harutiun Avakian cu titlul de Titulearnâi sovetnic (consilier titular-certificat), delegat al Eparhiei armene a Basarabiei =i Nor Nakhicevanului la Congresul Eparhial din 23 iunie 1858, \inut la Nor Nakhicevan, dar lista nu men\ioneaz[ ora- =ul lui de provenien\[ al delega\iilor =i semnatarilor actelor congresului. S[ men\ion[m c[ la începutul secolului trecut, func\iona în centrul ora=ului un Salon de Coafur[ de lux care apar\inea familiei Avakian. Aici, în Cetatea Alb[, influen\a rus[ a f[cut ca Avakian s[ fie numit, în uzan\a curent[, Avacov ceea ce ne face s[ ne gîndim la marele magnat Avakov din Baku care de\inea la ]nceputul secolului XX peste 50% din produc\ia de petrol a regiunii. Pe la sfîr=itul anilor 1920, familia Avakian din Cetatea Alb[, mai bine zis copiii so\ilor M[gârdici =i Sogovmé Avakian, se stabilesc în Bucure=ti. Familia Avakian era compus[ din doi b[ie\i =i trei fete: Kricor/Grigore ( ) arheolog =i istoric, elev al Profesorului N. Iorga =i colaborator al lui H. Dj. Siruni, autor a numeroase lucr[ri de istorie =i arheologie, de studii de armenologie, de traduceri, Harutiun/Artemie/Artiom ( ) pictor, iconograf, restaurator de pictur[ mural[, profesor, autor de lucr[ri în tehnica picturii murale biserice=ti, membru al Uniunii Arti=tilor Plastici, Varvara ( ) c[s[torit[ B[isan, Sanduhd ( ), filolog, so\ia cunoscutului pictor Gheorghe/Ghi\[ Popescu =i Eghisapeth-Liza ( ) c[s[torit[ Meserian\. E. J. PS: Numele Avachian (scris uneori cu k ), î=i are r[d[- cina de la cuvântul armenesc avac care înseamn[ primul, cel mare, cel vîrstnic, corespunz[tor germanicului max sau latinului maximus. Numele de Avac este întîlnit începînd din secolul al XIII-lea =i continu[ s[ fie folosit =i în prezent, ca nume de botez sau ca nume de familie. Sunt uzitate =i deriva\ii ale numelui Avac, cum ar fi: Avac=ah, Avacbaron, Avacher, Avachig, Avackhatun, Avacder, iar ca nume feminine Avacuhi, Avacdighin, =i chiar simplul Avac. *) Ca interes pentru membrii comunit[\ii bucure=tene s[ ar[t[m c[ pe aceast[ list[ mai figurau =i Harutiun Ciamurian =i Manug Kiurdian\. Hracia Adjarian Dic\ionar al numelor de familie armene=ti, Vol I, Beirut 1972, p * * *-Vaghar=abad, Anul IV, Nr. 2, Iunie G. M. Grigorian Arhivele Inscrip\ilor armene=ti, Vol. VII, Ucraina- Moscova, Erevan 1996, p Arhiep. Capriel Aivazian Istoria Colegiului na\ional Armean Halibian ( ), Dpghis (Tiflis), 1880, pg. 42 =i 386.