Ararat 02.qxd

Transcriere

1 Periodic al Uniunii Armenilor din România ARARAT Fondat în 1924 (serie nouå) Anul XV nr. 2 (287) ianuarie 2004 Armenii =i Unirea din anul 1859 Cu prof. dr. GÉRARD DEDEYAN din Montpellier Despre studierea armenologiei Sufletul Unirii a marcat sensibil =i comunit[\ile armene=ti din Moldova =i ara Rom`neasc[. }n volumul Armenii ]n istoria =i via\a ora=ului Boto=ani de +tefan Iovanesian =i Gheorghe Median ap[rut ]n urm[ cu c]\iva ani este publicat un document inedit referitor la Unirea de la 1859 =i leg[tura cu vechea Comunitate Armean[ din Boto=ani, comunitate vie, activ[, care a f[- cut din prezen\a sa un factor de dinamizare a vie\ii urbane, sub toate aspectele, de-a lungul istoriei, armenii f[c]nd cas[ bun[ cu rom`nii ]ntr-o comunicare de via\[ =i idealuri. C]nd Alexandru Ioan Cuza avea s[ fie ales Domn la Ia=i 5/17 ianuarie 1859 =i la Bucure=ti 24 ianuarie 1859 armenii din Boto=ani i-au acordat sus\inere jur]ndu-i credin\[ lui =i Principatelor Rom`ne. S]nt semnificative ]n acest sens cuvintele cuprinse ]n telegrama Comunit[\ii armene din Boto=ani c[tre Alexandru Ioan I, cu ocazia alegerii sale, la 5/17 ianuarie Comunitatea armean[ din ora=ul Boto=ani, p[truns[ de cele mai adev[rate sim\iri de bucurie pentru suirea }n[l\imii Voastre pe tronul Moldovei, vine a v[ supune jur[m]ntul de credin\[ c[tre patria ce Vi s-a ]ncredin\at ]n\eleptei voastre o- bl[duiri =i, cu lacrimi de bucurie binecuv]nteaz[ pe aleg[torii rom`ni care au =tiut a cunoa=te incontestabilele calit[\i ce V[ caracterizeaz[. Primi\i, prea ]n[l\ate Doamne, felicita\iile unor oameni uni\i cu sentimentul na\ional rom`nesc, cari din inim[ curat[ v[ doresc mul\i ani de fericire, ani 2005, AN COMEMORATIV }n 2005 se ]mplinesc 90 de ani de la declan=area, ]n 1915, a genocidului armean. }n afara manifest[rilor <interne> armene=ti, pentru care au ]nceput deja preg[tirile, autorit[\ile de la Erevan ]ncearc[ s[ marcheze momentul =i la nivel interna\ional, impunerea recunoa=terii interna\ionale a genocidului fiind una dintre priorit[\ile politicii externe promovate de pre=edintele Kocearian. Astfel, cu ocazia celei de-a patra conferin\e interna\ionale cu tema <Prevenirea genocidului. Amenin\[ri =i responsabilitate>, desf[=urate LA DOU S PT MŒNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN Un act de con[tiin]\ }n urma autoriza\iei nr.2124 S din 25 ianuarie 1919, eliberat[ de Ministerul de Interne lua fiin\[, ]n urm[ cu 85 de ani, Uniunea Armenilor din Rom`nia. Scopul fond[rii acestei organiza\ii a fost ajutorarea armenilor, refugia\i dup[ primul r[zboi mondial ]n Regatul Rom`niei dar =i emiterea unor documente prin care ace=tia puteau s[ locuiasc[ ]n \ara de adop\iune. Astfel c]teva mii de armeni,sosi\i pe aceste meleaguri, au primit a=a zisele Bilete de na\ionalitate. Nu intr[m ]n am[nunte istorice ]ntruc]t, pe parcursul acestui an vom ]ncerca s[ readucem din memoria timpului aspecte legate de aceast[ organiza\ie a armenilor care, dup[ 1990 s-a re]nfiin\at. De altfel, dup[ cum am scris =i ]n editorialul precedent, acest eveniment trebuie marcat cum se cuvine printr-o serie de ac\iuni comunitare. Dar dincolo de ceea ce vom face trebuie subliniat un lucru. }nfiin\area Uniunii Armenilor din Rom`nia a fost un act de con=tiin\[ al unor oameni care realizau drama pe care o tr[ie=te poporul armean =i nu puteau sta pasivi la suferin\ele cona\ionalilor lor. }n spatele acestei organiza\ii s-au aflat armeni cu stare material[ care, din buzunarul lor au sus\inut pe refugia\i. Statul rom`n ca =i oficialit[\ile vremii =i-au dat doar acordul pentru ca ace=ti refugia\i s[ poat[ veni ]n Rom`nia. Este important de subliniat acest lucru ]ntruc]t tot ceea ce a realizat, ulterior, Uniunea spitale, orfelinate s-a bazat, exclusiv pe voin\a unor armeni =i pe posibilit[\ile lor financiare. Acest lucru este tocmai invers ast[zi c]nd Uniunea Armenilor din Rom`nia, re]nfiin\at[ dup[ 1990 este finan\at[ de la bugetul statului, contribu\ia armenilor fiind limitat[. Dar asta este o alt[ poveste de care vom vorbi cu alt[ ocazie. ai prea sl[vitului veac, ce sub ]n\eleapta Voastr[ c]rm[ negre- =it vor produce unei nemuritoare bucurii ]n toate clasele de societate a Moldovei. Scrisoarea este semnat[ de: I. Goilav, sp[tar, Cristea Manea, c[minar, Ariton Pruncu, Iacob Ivanovici, comis, Iacob Bolfos, Sava Sahanovici, c[minar, Luca, Luca +tefan Goilav, David +tefan Goilav, Sava Bolfos, Valerian Missir, G. Serghievici, serdar, M. Baron\i, c[minar, Andrie= Goilav, c[minar, N. Cerchez, serdar, Anton Sahan, serdar, Iacob Goilav, Ion Missir, Iacob Bolfos, Simion Popovici, G. Missir, T. Goilav, Cristea Goilav, serdar, Luca Goilav, sluger, Ariton Buicliu, stolnic, Bogdan Buicliu, Avram Buicliu, Iacob Buicliu, Anton Goilav, V. Goilav, c[minar, Iacob Manea, David Luca Goilav, sluger, Gheorghe Missir, Iacob Baron Kapri, S. Baron Kapri, c[minar, Luca Popovici, Chr. Ciomag, G. Missir, P. Ciolac, serdar, G. [ranu, paharnic, Ariton Goilav, M. [ranu, serdar, Simion Ciomag, Ariton Iacobovici, G. I. Ciomag, I. H. Ciomac, Vartan Maximovici, Pavel Maximovici, Ioan A. [ranu. la Stockholm, primul ministru Andranik Margarian s-a ]nt]lnit cu secretarul general al ONU, Kofi Anan, c[ruia i-a propus ca anul 2005 s[ fie declarat an al luptei ]mpotriva r[zboaielor, a genocidelor, a deport[rilor =i a ]nc[lc[rii drepturilor popoarelor, propunere ce s-a bucurat de consim\[m]ntul oficialit[\ii ONU. Tot ]n capitala suedez[, Andranik Margarian s-a ]nt]lnit =i cu binecunoscutul Elie Wiesel. Wiesel, supravie\uitor al lag[rului de concentrare de la Auschwitz =i laureat al premiului Nobel pentru pace (1986), a subliniat importan- \a recunoa=terii interna\ionale a genocidului armean =i a spus c[, ]n cadrul discu\iilor pe care le are cu oficialit[\ile =i istoricii turci, le recomand[ s[ se scuture de a- ceast[ povar[ a istoriei. V.M. LÅMURIREA UNEI CONFUZII PRIVIND BIOGRAFIA LUI GARABET IBRÅILEANU Pagina 5 Una dintre personalit[\ile cele mai marcante ale Diasporei armene, prezente la Primul Congres Interna\ional de Armenologie de la Erevan, din septembrie 2003, a fost prof. dr. Gérard Dedeyan, de la catedra de istorie a Evului Mediu de pe l]ng[ Universitatea Paul Valéry Montpellier III, codirector al Centrului de cercetare <Evrei, Armeni =i Cre=tini din Orient> al acelea=i universit[\i de prestigiu din Fran\a. }nainte de a reda convorbirea pe care am avut-o cu distinsul savant armean, a= dori s[ amintesc c[ d-nia sa provine dintr-o veche =i numeroas[ familie din clasa conduc[toare care a tr[it ]n Cezarea Cappadociei ]nc[ din secolul XVI. Dar la sf]r=itul secolului XVIII, o ramur[ a acestei familii s-a mutat la Smirna, abandon]nd spada pentru condei, pun]nd bazele unei tipografii (una dintre cele mai moderne din epoc[) =i cre]nd, ]mpreun[ cu alte rude =i prieteni, ceea ce s-a numit <+coala traduc[torilor din Smirna>. Ace=tia au tradus ]n limba armean[ opere ale literaturii contemporane franceze, cum ar fi pagini de Fénelon, Dumas, Hugo etc. Familia Dedeyan a p[r[sit Smirna ]nainte de evenimentele dramatice din Cei mai cunoscu\i din aceast[ familie, instalat[ ]n Fran\a, au fost fra\ii gemeni Christian Khatchadur =i Charles Garabed, ultimul fiind tat[l prof. Gérard Dedeyan. Primul a fost un cunoscut scriitor, autorul unor poeme de dragoste =i romane, publicate la editurile Gallimard =i Grasset, tot el ocup]ndu-se =i de genealogia familial[. Charles Garabed Dedeyan a fost profesor de onoare la Sorbona ]ntre 1949 =i 2000, la catedra de literatur[ comparat[, av]nd studen\i din lumea ]ntreag[. A l[sat cca. 40 de lucr[ri. Domnule prof. dr. Gérard Dedeyan, cu asemenea predecesori, vi s-a p[rut firesc s[ ]mbr[\i=a\i aceea=i carier[, a= zice, chiar mai apropiat[ de studiul armenologiei. Care au fost pa=ii pe care i-a\i parcurs? }ntr-adev[r, am ]nceput prin a urma cursuri de litere clasice, apoi am ]nv[\at cu ilustrul profesor Frédéric Feydit la +coala Na\ional[ de Limbi Orientale, dup[ care am schimbat cu studiul istoriei, c[ci am dorit s[ aflu mai multe cu referire la Armenia =i istoria armenilor. La r]ndul meu, am ]nceput s[ predau din 1969 la Universitatea din Montpellier, iar din 1991 am primit titlul de profesor doctor, r[spunz]nd de catedra de istorie a Evului Mediu, unde am introdus ]nv[\area istoriei Orientului cre=tin. Aceast[ catedr[ num[r[ ast[zi zece cadre didactice, dintre care trei ne ocup[m de armenologie, doi nefiind armeni. Cred c[ v[ referi\i la domni=oarele Isabelle Augé =i Marie-Anna Chevalier care v-au ]nso\it la Congres =i au avut =i referate interesante^ Madeleine KARACA+IAN (continuare ]n pagina 4) ARMENIA, AR{ CU ECONOMIE LIBERAL{ Ca ]n fiecare an, anali=tii revistei americane The Wall Street Journal =i cei ai centrului de studii Heritage Foundation au calculat factorul libert[\ii economice ]n statele lumii. Potrivit acestora, Armenia se num[r[ printre cele 50 de state ]n care exist[ rela\ii economice liberale. Locul 44 ocupat de Armenia ]n aceast[ list[ poate fi considerat pe deplin onorabil, dac[ \inem cont de faptul c[ =i Fran\a, a patra economie a lumii, se afl[ pe acela=i loc. }n acela=i clasament ]ntocmit anul trecut, Armenia ocupa tot locul al 44-lea, ]n timp ce multe \[ri din CSI, =i ]n special Azerbaidjanul, au ]nregistrat un important regres al factorului libert[\ii economice. Potrivit aprecierii exper\ilor americani, Armenia are economia cea mai liberal[ dintre toate \[rile membre ]n CSI. Datele publicate ]n raport situeaz[ Armenia aproape la egalitate cu Japonia (locul al 38-lea) =i Polonia (locul al 56-lea) ]n ceea ce prive=te principalul indicator care reflect[ libertatea economic[. Locul ocupat de Armenia este de dou[ ori mai onorabil ]n compara\ie cu cel al Moldovei sau Gruziei, care au reu=it totu=i s[ intre ]n r]ndul primelor 100 de \[ri din clasament. Toate celelalte \[ri de CSI se situeaz[ sub pozi\ia 100. Azerbaidjanul se afl[ cu 62 de pozi\ii sub Armenia =i se afl[ la o distan\[ de 30 de pozi\ii fa\[ de statele considerate ca av]nd o economie <pe deplin liber[>, situ]ndu-se ]n urma Rusiei =i ]n grup[ cu \[ri ca Bangladeshul =i Yemenul. La calcularea factorului libert[\ii economice s-a \inut seama de politica fiscal[, monetar[ =i comercial[ a guvernelor, nivelul influen\ei autorit[\ii politice asupra economiei, nivelul investi\iilor atrase, starea pie\ei serviciilor financiare, reglementarea pre\urilor, ocrotirea propriet[\ii private, volumul pie\ei negre. Potrivit acestor standarde, situa\ia cea mai bun[ se ]nt]lne=te ]n Hong-Kong, Singapore, Noua Zeeland[, Luxemburg, Irlanda, Estonia, Marea Britanie, Danemarca, Elve\ia =i Statele Unite. (continuare ]n pagina 3)

2 2 ARARAT Actualitate Se impune a sublinia faptul c[ statul rom`n a ]nceput s[ acorde o aten\ie mult mai sporit[ mediului ]nconjur[tor =i elementelor acestuia, tendin\a ]nt]lnit[ =i pe plan interna\ional. Tocmai ]n considerarea importan\ei deosebite a problemelor de mediu, ]nceperea unei activit[\i ce se consider[ c[ are un impact negativ direct asupra acestuia este condi\ionat[ de ob- \inerea unor avize, autoriza\ii, acorduri din partea autorit[\ilor centrale investite cu protec\ia mediului. }n acest scop, vom ]ncerca ]ntr-o form[ sintetic[ a l[- muri c]teva no\iuni, a=a cum s]nt ele definite ]n practica =i doctrina de specialitate, legate de aceast[ procedur[. Actul de ]nceput al procedurii de autorizare ]l reprezint[ studiul de impact, care ]n esen\[ reprezint[ un studiu privind consecin- \ele ac\iunii umane asupra mediului ]nconjur[tor =i a solu\iilor ce trebuiesc a fi adoptate ]n vederea combaterii, a reducerii efectelor negative. Acest studiu de impact se realizeaz[ ]n faza premerg[toare, de preg[tire a documenta\iei, dup[ aceasta se procedeaz[ la evaluarea impactului asupra mediului ]nconjur[tor care evaluare se realizeaz[ de c[tre unit[\i specializate independente de titularul proiectului =i atestate de autoritatea public[ central[ pentru protec\ia mediului, cu suportarea cheltuielilor de c[tre solicitant. Dup[ evaluarea de mediu este absolut necesar[ ob\inerea avizului de mediu ]n cazurile ]n care urmeaz[ a se efectua una din urm[toarele opera\iuni juridice: v]nzarea pachetului majoritar de ac\iuni, v]nzarea de active, fuziunea persoanei juridice, divizarea, concesionarea, dizolvare urmat[ de lichidare. Avizul este valabil termen de doi ani, ]ncep]nd cu data emiterii acestuia. Un alt act necesar este ARARAT J u r i d i c cu Artin Sarchizian AUTORIZAREA ACTIVIT{ ILOR CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI Din partea redac\iei acordul de mediu care va fi emis de c[tre autorit[\ile competente ]n protec\ia mediului ]n urma analizei =i ]n prealabil, accept[rii raportului ]ntocmit la evaloarea impactului pe care respectiva activitate proiect ]l va avea asupra mediului, prin acest act tehnicojuridic se stabilesc condi\iile de realizare a proiectului din punct de vedere al protec\iei mediului, cu luarea ]n calcul =i ]n considerare a opiniei publice exprimate fa\[ de acesta. }n ce prive=te activit[\ile existente, c]t =i pentru ]nceperea unor activit[\i noi pentru care s-a ob\inut ]n prealabil acordul de mediu, este necesar[ solicitarea =i ob\inerea autoriza\iei de mediu. Urmare a emiterii acestor acte titularul activit[\ii are obliga\ia de a comunica autorit[\ii publice teritoriale pentru protec\ia mediului, date referitoare la rezultatele automatiz[rii emisiilor de poluan\i, informa\ii legate de accidente precum =i la riscurile poten\iale de producere. Ar[t[m c[ potrivit dispozi\iilor legale, instan\a competent[ material a judeca litigiile generate de eliberarea, revizuirea sau suspendarea acordului sau a autoriza\iei de mediu este sec\ia de contencios administrativ evident dup[ normele legal procesuale ale contenciosului administrativ. Bibliografie selectiv[ Tratat Dreptul Mediului D. Marinescu; ed.all Beck 2003 *** To\i cei care doresc a ob\ine informa\ii suplimentare referitoare la temele abordate ]n cadrul acestei rubrici se pot adresa redac\iei ziarului sau pe Aquila_imobiliar@yahoo.com. Ne cerem scuze fa\[ de cititorii no=tri pentru nepublicarea p]n[ ]n acest moment a continu[rii articolului Armenii din Estul Europei semnat de prof. Helmut Buschhausen (ap[rut ]n num[rul din decembrie 2003 ]n pagina 5), ]ntruc]t ]nc[ nu ne-a parvenit la redac\ie. Bilunar al Uniunii Armenilor din Rom nia Redactor ef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constan a) Coresponden i din str in tate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBARIAN (Los Angeles), Anton Lanis AHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai H fiulescu Pagin web: Constantin DEOCLEfiIAN (Keean Media srl) ziar_ararat@yahoo.com; redactia@araratonline.com ADRESA REDACfiIEI: Str. Armeneasc 13, Bucure ti ñ 2 Tel. / Fax: Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridic pentru con inutul articolului apar ine autorului. Œn cazul unor agen ii de pres i personalit i citate, responsabilitatea juridic le revine acestora. Redac ia nu Ómp rt e te Ón mod obligatoriu punctele de vedere exprimate Ón articolele semnate de colaboratori. Cooperare =i informare interetnic[ la Universitatea Andrei +aguna din Constan\a }n ziua de 16 ianurie 2004, a avut loc ]n aula Universit[\ii =i Funda\iei Andrei +aguna din Constan\a un simpozion intitulat Contribu\ia la nivel superior adus[ de etniile stabilite ]n spa\iul danubiano-pontic de-a lungul secolelor ]n domeniul cultural, =tiin\ific =i social. La simpozion au participat toate comunit[\ile etnice din Constan\a adic[ bulgarii, turcii, albanezii, maghiarii, t[tarii, ru=ii lipoveni, arom`nii, ucrainenii, romii, germanii =i evident armenii. Ac\iunea organizat[ din ini- Garbis Dedeian Quintet Presa vienez[ a fost marcat[ de articolele dedicate sapt[m]nii jazz-ului rom`nesc. Reprezentanta serviciului cultural al Prim[riei din Viena, Sylvia Fassl- Vogler, a fost impresionat[ de ecoul puternic =i absolut pozitiv pe care l-a avut evenimentul Step across the border III: Romania, organizat ]ntre 3 =i 9 ianuarie, de Christoph Huber la Clubul Porgy&Bess, ]mpreun[ cu Ambasada Rom`niei la Viena =i Ministerul Culturii =i Cultelor din Rom`nia. Municipalitatea vienez[ =i Prim[ria Municipiului Bucure=ti vor organiza ]n luna mai, la Bucure=ti, Zilele culturii vieneze. Serile de jazz de la Porgy&Bess au distrus, din fericire, o prejudecat[ ]n leg[tur[ cu Rom`nia, au Pentru pianistul Harry Tavitian anul 2004 a debutat la fel ca =i 2003, cu un concert în Austria. Jazzman-ul const[n\ean a concertat la Viena, la Porgy and Bess, unul din cele mai mari cluburi din Europa. Seara respectiv[ i-a fost dedicat[ în exclusivitate. În prima parte a programului s[u, pe care l-a numit La por\ile Levantului, Harry Tavitian a concertat solo; în cea de-a doua parte l-a avut ca invitat pe poetul Virgil Mihaiu, într-un dialog al jazzului cu poezia. Cea de-a treia parte a serii a fost o adev[rat[ întâlnire de gradul trei, a=teptat[ cu ner[bdare de fanii de jazz \iativa domnului prof. univ. dr. Aurel Papari, rectorul Universit[\ii, a avut ca scop cunoa=terea, aprofundarea rela\iilor dintre etnii, activit[\ile acestora, exemplific]ndu-se prin modelul de toleran- \[ =i convie\uire pa=nic[ din Dobrogea. Printre invita\i s-au num[- rat consului general al Greciei precum =i consulul general al Turciei la Constan\a. De men\ionat este faptul c[ Universitatea Andrei +aguna face parte, din 1998, din re\eaua Universit[\ilor M[rii Negre al[turi de transformat ]n mod real o imagine proast[ ]ntr-un succes remarcabil =i chiar un soi de a=teptare pentru noi evenimente culturale rom`ne=ti la Viena. Ceea ce va conduce, negre=it, mai spunea dna Fassl-Vogler, la declararea anului 2004 ca anul culturii rom`ne=ti la Viena. Acest lucru se datoreaz[ ]n cea mai mare m[sur[ lui Christoph Huber, care a sfidat totul =i a mizat totul pe muzica rom`neasc[. Programul ales de el s-a dovedit de real succes =i reprezentativ pentru spa\iul muzical rom`nesc, pe l]ng[ jazz l[s]nd loc de desf[- =urare =i unor genuri adiacente jazz-ului (muzica popular[ cu taraful Virtuozii Banatului, care a ridicat sala ]n picioare, chiar ]n concertul de ]ncheiere, unde au Cu Harry Tavitian la Viena din Viena, între Harry Tavitian =i marele violonist Alexander B[l[- nescu, stabilit de mul\i ani la Londra. Presa austriac[ scria înainte de concert: Pianistul de la malul M[rii Negre este cotat înc[ din anii 70 ca fiind punctul culminant al îmbin[rii diverselor influen\e din toate zonele muzicii improvizate. Cine îl caracterizeaz[ ca fiind un Cecil Taylor al României, uit[ cu u=urin\[ pe bluesman-ul Tavitian =i trece cu vederea elementele free-folcloristice ale muzicii sale. Despre acest prim concert din 2004, Tavitian ne-a declarat: Am alte institu\ii de ]nv[\[m]nt superior din Bulgaria, Azerbaidjan, Ucraina, Armenia, Grecia, Moldova =i Federa\ia Rus[. Mul\umim ]nc[ o dat[ organizatorilor, cu prec[dere domnului prof. univ. dr. Aurel Papari, care ]n alocu\iunea sa a men\ionat aportul etniei noastre subliniind ]n linii mari contribu\ia nostr[ la dezvoltarea cultural[ =i socio-economic[ de-a lungul a dou[ secole de existen\[ a armenilor pe meleagurile dobrogene. Arachel MUSAIAN Un concert cu adev[rat de jazz Krikor Derbabian, s-a n[scut la data de 10 martie 1924 ]n ora- =ul Odessa unde ]=i petrece primii ani ai copil[riei. Aici urmeaz[ =coala primar[ armean[. }n anul 1936 emigreaz[ ]mpreun[ cu familia sa ]n ora=ul Bazargic unde se aflau =i celelalte rude din partea tat[lui, Garabet Derbabian. Aici urmeaz[ ]n continuare =coala armean[ iar ]n anul 1940 se mut[ la Bucure=ti ]mpreun[ cu p[rin\ii =i fra- \ii s[i. La Bucure=ti intr[ ca ucenic la familia Boiagian =i ]nva\[ meseria de bijutier. Datorit[ aptitudinilor lui ]n domeniul tehnic, urmeaz[ o =coal[ tehnic[ =i devine un apreciat profesionist ]n aparatur[ de mecanic[ fin[. Este iubit =i apreciat peste tot de colegi =i prieteni, =i datorit[ acestui fapt reu=e=te s[ promoveze ]n continuare, neuit]nd niciodat[ s[-=i ajute familia modest[ din care provenea. }n anul 1953 ]=i ]nt]lne=te viitoarea so\ie, iar ]n 1954 se c[s[- tore=te ]ntemeindu-=i un c[min. Dragostea de copii ]l ]ndeamn[ pe drumul de a deveni tat[ =i ]n 1955 se na=te fiica lor Beatrice. Via\a de familie devine o mare ]mplinire sufleteasc[ =i ]=i revars[ toat[ dragostea =i bun[tatea asupra familiei. venit mai mul\i muzicieni de jazz austrieci, ca =i public b[=tina=, dec]t ]n celelalte seri) sau c]torva arti=ti care nu s]nt consacra\i ]n muzica de jazz (Alexandru B[l[- nescu, invitat de la Londra). ( ) Primul concert cu adev[- rat de jazz din festival a fost cel din finalul celei de-a doua seri, sus\inut de Garbis Dedeian Quintet. Liderul =i colegii lui, dintre care unii foarte tineri, merit[ s[ fie cel pu\in numi\i: Capriel Dedeian, Petru Popa, Artur Balogh, Dinu Simon. Evident emo\iona\i, au c]ntat un jazz demn de o trup[ original[ de jazz =i au fost r[spl[- ti\i de public cu aplauze =i ova\ii. Simona HODOS dup[ Rom`nia Liber[ fost impresionat de calitatea publicului din Viena. Organizatorii au prelungit concertul cu jum[- tate de or[, datorit[ bisurilor. La concert a participat =i ambasadorul României la Viena, Traian Chebeleu, care a venit la sfâr=it la cabin[ s[-l felicite pe Harry Tavitian, m[rturisindu-i: Îmi place de mult jazz-ul dar dumneavoastr[ m-a\i f[cut s[-l în\eleg cu adev[rat. În 2004 Tavitian aniverseaz[ 30 de ani de carier[ jazzistic[. Sper[ c[ va lansa noi compact discuri =i chiar o carte în care a adunat toate cronicile despre muzica sa. Despre 2003 ne-a spus cu am[r[ciune c[ a fost primul an în care nu a avut nici un concert în Constan\a. In memoriam Krikor Derbabian }i ]ndrum[ pa=ii fiicei sale cu dragoste adev[rat[ de tat[ p]n[ c]nd^ ]ntr-o zi devine =i bunic. }n acest moment nu a existat pentru el ceva mai extraordinar dec]t <meseria> de a fi bunic. Pentru nepo\ica lui Andreea a fost =i bunic =i tat[ =i a adorat-o p]n[ ]n ultimile clipe ale vie\ii lui. Calit[\ile lui deosebite, suflete=ti =i spirituale, au avut o influen\[ pozitiv[ ]n cre=terea =i educarea fiicei =i nepoatei. El va r[m]ne ]n inimile noastre acel om bun =i vesel care a =tiut ]ntotdeauna s[ ne ]ncurajeze =i s[ ne fac[ s[ r]dem cu bancuri bune. A ]ncetat din via\[ la data de 18 ianuarie 2004, l[s]nd ]n urma lui o amintire frumoas[ dar =i un mare gol sufletesc pentru cei dragi.

3 Actualitate Vartan Antonian un romanahai la Oslo Boboteaza =i Craciunul Armenesc celebrate =i la Catedrala noastr[ din Bucure=ti, au fost printre altele un prilej de a ne re]nt]lni cu acei cona\ionali, pleca\i mai demult sau mai de cur]nd din Rom`nia. S-au dep[nat amintiri =i s-a povestit mult, ca la noi la armeni. A fost o buna ocazie =i o pl[cere s[-l re]ntalnim pe prietenul nostru plecat ]n Norvegia din 1992, Vartan Antonian. Profit]nd =i de faptul c[ emisiunea Convie\uiri de la televiziunea Rom`nia 1 a realizat un interviu cu d]nsul a fost o oportunitate =i pentru redac\ia noastr[ de a afla mai multe detalii despre destinul s[u =i al familiei Antonian al c[rui nume (a=a cum declar[) ]l poart[ cu m]ndrie ca o mo=tenire apreciabil[. Vartan s-a n[scut la 13 februarie 1949 ]ntr-o familie mare dar modest[. Tat[l s[u (tot Vartan) a reu=it s[ scape ]mpreun[ cu familia din Genocid, din ora=ul Mara=, de unde erau refugia\i. Au poposit }mpreun[ cu regele Mihai I mai ]nt]i la Rusciuk (Ruse de ast[zi) ]n Bulgaria, apoi au emigrat ]n Rom`nia. Am[r]\i ca mai to\i armenii refugia\i, Antonienii au luat-o de la cap[t. Cu ajutorul fra\ilor s[i, b[tr]nul Vartan Antonian, s-a ]nsurat cu Maria (mai mic[ ca el cu 17 ani) =i a deschis ]n Bucure=ti, pe Calea Mo=ilor o pr[v[lie cum ]i spunea el unde confec\iona pantofi de lux. Apoi a venit comunismul, dar au venit pe lume =i copiii. Mai ]nt]i, ]n 1949 micul Vartan, apoi fratele s[u Eduard, ]n Au fost vremuri grele, iar la 17 ani Vartan =i fratele s[u Eduard r[m]n orfani de tat[. Mama lor, Maria nu s-a mai rec[s[torit niciodat[. Cu posibilit[\i financiare modeste, copiii au fost ajuta\i =i de unchii lor, Edvard =i Vram Antonian (zis Rumegu= ), deveni\i oameni cu dare de m]n[ binecunoscu\i ]n comunitatea armean[ din Bucure=ti. B[ie\ii nu pierd timpul, cel mic, Eduard urm]nd tradi\ia b[tr]nului se angajeaz[ ca mecanic ]ntr-o mare fabric[ de ]nc[l\[minte din Bucure=ti, iar Vartan se apuc[ de sport. Probabil c[ asta a fost =ansa lui. Practic[ halterele, ca sport de performan\[ cu rezultate notabile, ]n paralel cu studiile preuniversitare. Dup[ terminarea liceului =i a stagiului militar urmeaz[ cursurile =colii de fizioterapeu\i =i a celei de antrenori din cadrul IEFS, activ]nd ulterior ]n Clubul militar sportiv Steaua. Antreneaz[ echipa de handbal apoi ocup[ postul de fizioterapeut al echipei de hochei. Dup[ revolu\ia din }mpreun[ cu Dumitru F[rca= la Oslo 1989, este cooptat ]n func\ia de medic sportiv al lotului na\ional de handbal, care ]n 1990 ob\ine medalia de bronz la Campionatul Mondial din Cehoslovacia, sub conducerea antrenorului General Andrei O\elea. }=i practic[ ]n continuare profesia la echipa na\ional[ de volei feminin a Rom`niei care de asemenea ob\ine rezultate de asemenea remarcabile. }n 1992 la un campionat mondial ]n Brazilia este remarcat de c[tre medicul na\ionalei de volei a Norvegiei. Nu pierde aceast[ oportunitate =i iat[, ]nc[ un armean la Oslo. Aici nu i-a fost u=or. }n Rom`nia au r[mas so\ia lui, fiica Anahid =i ceilal\i membrii ai familiei. A ]nv[\at limba norvegian[, lucreaz[ ca fizioterapeut la echipa na\ional[ de volei a Norvegiei =i ]n paralel are jum[tate de norm[ la un cabinet medical din centrul capitalei scandinave. Se re]ntoarce de dou[ ori pe an ]n Rom`nia, de s[rb[tori, ]=i ajut[ familia a=a cum poate =i nu a uitat niciodat[ cum =i familia l-a ajutat pe el. Ast[zi situa\ia este cu totul alta. Vartan Antonian este proasp[t cet[\ean norvegian, fiica lui Anahid l-a urmat la Oslo, ]nva\[ la un liceu acolo =i se pare c[ dore=te s[-=i construiasc[ viitorul printre fiorduri. Vartan Antonian este un om ra\ional, poate molcom, dar foarte sentimental c]nd vine vorba despre neamul lui. +i-a propus =i dore=te cu patim[ s[ duc[ mai departe tradi\iile =i obiceiurile armenilor =i ]n Scandinavia pentru a nu uita cine s]ntem de unde venim =i s[ reprezinte cu cinste romanahaii. }i este pu\in greu deoarece nu are ]nc[ puterea financiar[ necesar[ pentru a ridica (a=a cum utopic viseaz[) m[car o mic[ capel[ armean[ ]n Oslo dar cu ajutorul armenilor din Norvegia sper[ c[ vor reu=i ]n final. De altfel, armenii de acolo colaboreaz[ excelent cu p[rintele Norayr Gandjumian de la Stockholm (orginar din Rom`nia) care ]i sprijin[ ]n toate demersurile. Dup[ p[rerea domnului Antonian lumea la ora actual[ este extrem de vulnerabil[ =i cine mai are timp de tradi\ii? Lumea se g]nde=te cum s[ supravie\uiasc[, cum s[ fac[ rost de bani. Dar omenirea trebuie s[ ]n- \eleag[ c[ mai exist[ popoare care de-a lungul timpului au supravie- \uit prin credin\[, tradi\ii =i specificul lor na\ional. Armenii s]nt un caz clasic =i de aceea vor supravie\ui. O filozofie a unui romanahai care niciodat[ nu a uitat gustul sarb[torilor de acas[, de la Catedrala Armean[ din Bucure=ti, a anu=aburului =i aganciaburului, de familia sa dar mai ales de neamul s[u. Nu ne r[m]ne dec]t s[ ne bucur[m c[ ]nc[ mai avem cona\ionali ca Vartan Antonian =i ]l a=tept[m c]t mai des ]n mijlocul nostru. Reporter ARMENIA, AR{ CU ECONOMIE LIBERAL{ (continuare din pagina 1) F[r[ ]ndoial[ c[ rezultatele publicate ]n clasament fac cinste Armeniei =i pot determina cre=terea volumului investi\iilor str[ine. Este de a=teptat ca acest lucru s[ fie favorizat =i de faptul c[, potrivit studiului ]ntocmit de c[tre exper\ii prestigioasei organiza\ii interna\ionale Transparency International, ]n Armenia se constat[ o sc[dere a nivelului corup\iei. Prezent]nd rezultatele acestui studiu, =eful reprezentan\ei de la Erevan a B[ncii Mondiale, Roger Robinson, a afirmat c[, ]n ceea ce prive=te combaterea corup\iei, Armenia se situeaz[ pe o pozi\ie mai bun[ dec]t celelalte state din regiune. pe anul 2003, Armenia a ocupat pozi\ia a 78-a ]n ceea ce prive=te <nivelul transparen\ei>, ]n timp ce Gruzia =i Azerbaidjanul vecin s-au situat sub pozi\ia a 120-a. PanARMENIAN.Net ARARAT Oper[ rom`neasc[, dans =i muzic[ contemporane 3 Urm]nd programul ini\iat de Direc\ia Forma\iilor Muzicale Radio ]nc[ din^ secolul trecut, de a prezenta ]n concert opere rar reprezentate, Orchestre Na\ionale Radio sub bagheta unui autentic artist, dirijorul bulgar Milen Nachev, a prezentat la ]nceputul celei de a doua p[r\i a actualei stagiuni opera ]n concert La Gioconda de Amilcare Ponchielli. O realizare eveniment care a entuziasmat ascult[torii prezen\i ]n Studioul <Mihail Jora>. Ponchielli ( ) a scris un num[r de opere <de linie verdian[>, dintre care La Gioconda prezentat[ ]n premier[ ]n 1876 pe un libret de Avrigo Boito s-a p[strat peste vremi ca o <dram[ de mare anvergur[> din <lumea vene\ian[ a secolului XVIII descris[ cu fast sonor>. }n concertul Orchestrei Na\ionale Radio cele =ase personaje principale au fost interpretate de soprana Eliane Coelho, mezzosopranele Oana Andra =i Raluca Cioca, tenorul Constantin Nica, basul Sorin Drago= Dr[niceanu =i baritonul Eduard Tumagian, un sextet de voci care a impresionat printr-o deosebit[ muzicalitate, ei fiind ova\iona\i dup[ fiecare arie principal[ la scen[ deschis[. +i totu=i trebuie remarcate ]n mod expres vocile interpre\ilor rolurilor principale Gioconda =i Barnaba. Soprana Eliane Coelho de origine brazilian[, stabilit[ ]n prezent la Viena, are o voce puternic[, incisiv[, rezistent[ =i de o diversitate coloristic[ de varietate maxim[, prezent]nd o Giocond[ emo\ionat[, impun[toare prin prezen\a ei scenic[. A dominat scena de concert compatriotul nostru, baritonul Eduard Tumagian, care ne-a redat cu o voce str[lucitoare, impresionant[, ma=ina\iunile ]n maniera unui viitor Jago a lui Barnaba, personajul negativ din oper[. Vocea sa st[p]nit[ magistral, cople=itoare, s-a impus pe parcursul celor patru acte ale operei. Dirijorul Milen Nachev este un mare artist ce s-a f[cut ascultat =i a convins ]ntregul aparat muzical al Orchestrei Na- \ionale Radio, care a r[spuns cu rigurozitate muzical[ inten\iilor sale =i ale soli=tilor. P[r\ile orchestrale ale operei au fost redate cu mult[ acurate\e sonor[, aceasta culmin]nd ]n <Dansul orelor> =i Galopul de rezonan\[ vienez[ din actul trei, r[spl[tite cu ova\ii. O remarcabil[ sear[ de muzic[, ]n care am ascultat o oper[, ce ]n montare scenic[ ar fi foarte problematic de a putea fi v[zut[. * Centrul Ceh din Bucure=ti a cuprins pentru prima dat[ ]n programul s[u cultural un recital Inter-art de muzic[ =i dans contemporan. Spectacolul intitulat <Interferen\e> a fost sus\inut de balerinii Liliana Iorgulescu =i R[zvan Mazilu, ]n coregrafia =i regia Lilianei Iorgulescu, pe muzica scris[ =i colorat[ ]n direct la percu\ie de compozitoarea Mihaela St[nculescu Vosganian. }n <African interferences> pe ritmurile a 4 percu\ioni=ti (imprimare pe CD) =i completate de clinchet de clopo\ei =i b[t[i fine de tob[ mic[ m]nuite de compozitoare, cei doi balerini ]n ritmuri cu influen\e afro au prestat un dans de o vizualizare impresionant tinereasc[. }n <Reverberation>, pe o muzic[ imprimat[ cu sufl[tori =i xilofon, completat[ de percu\ie pe viu, Liliana Iorgulescu a dansat o pantomim[ groteasc[ la ]nceput, continuat[ cu un dans elegant, punct]nd modula\iile de intensitate ale compozi\iei. <Clarinet Sonata> interpretat[ cu o palet[ timbral[ variat[ de Emil +ein, l-a condus pe R[zvan Mazilu la expresia unei depersonaliz[ri treptate, ]ntr-un dans cu o dinamic[ de mi=c[ri, c]nd lini=tite, c]nd repezite, contur]nd un tablou uman de confrunt[ri ]n variate ipostaze. Impresionant[ arta interpretativ[ a lui R[zvan Mazilu. }n <Japanese interference> pe muzica de o mare plasticitate =i expresivitate altern]nd <cu ml[dioase insinu[ri, ]ntr-o mare varietate de unghiuri sonore>, a compozi\iei Mihaelei St[nculescu Vosganian, balerina, coregrafa =i regizoarea Liliana Iorgulescu ne-a dovedit puterea sa de sugestie prin dans, <tot trupul ^ cu o expresivitate condus[ de inteligen\a unui talent care elimina inutilul^ pentru contopirea dansului ]n fraza muzical[> (Cella Delavrancea). De remarcat =i efectele de lumin[ ale mi=c[rilor corpului s[u ]n umbrele proiectate pe fundalul scenei. Un spectacol de art[ contemporan[ realizat cu for\[ artistic[ de o echip[ remarcabil[ de autentice personalit[\i de <inter-art[>. Eugen TODEA

4 4 ARARAT Interviu Cu prof. dr. GÉRARD DEDEYAN din Montpellier Despre studierea armenologiei (continuare din pagina 1) N-am avut aproape niciodat[ studen\i din s]nul comunit[\ii, din Montpellier, ea fiind restr]ns[, dar activ[. Astfel ]nc]t ]mi recrutez viitorii armenologi printre studen- \ii la limba armean[, c[ut]nd s[-i interesez pe cei mai dota\i dintre studen\ii francofrancezi, dac[ pot spune a=a. Foste studente ale mele, Isabelle Augé este ast[zi profesor definitiv, iar Marie-Anna Chevalier este stagiar[, ]n curs de a-=i redacta teza. Sper ]ns[ ca printre cei foarte tineri s[ avem continu[tori. De pild[, ]n momentul de fa\[, am doi studen\i ]n v]rst[ de vreo de ani care au ]nv[\at armeana, gra\ie concursului acordat de Universitatea de Stat din Erevan, pe de o parte primindu-i cu generozitate pe studen\ii no=tri, pe de alt[ parte trimi\]nd la noi profesori care predau armeana. Isabelle s-a perfec\ionat ]nt]i la Erevan =i apoi la Montpellier cu profesorii sosi\i din Armenia. }n schimb, Marie-Anna a ]nv[\at doar la Erevan. A=a se explic[ deci c[ ambele dvs. Volume semnate de prof. dr. Gérard Dedeyan colaboratoare vorbesc at]t de bine armene=te, ca de altfel at]\ia participan\i str[ini la Congres. Exact. De altfel, scopul meu de la Universitatea din Montpellier este de a-i interesa, de a-i atrage pe cei care nu au nici o leg[tur[ (de familie) cu Armenia. Dar s[ revenim la principala dvs. preocupare. S]nte\i cunoscut ca autor al unor lucr[ri de referin\[. Pute\i s[ aminti\i c]teva? }n 1982, am editat ]n Fran\a, conduc]nd un colectiv alc[tuit din cei mai mari speciali=ti disponibili ai momentului, o <Istorie a armenilor>, o lucrare ce cuprindea 700 de pagini, tradus[ apoi ]n italian[. Poate c[ ar trebui tradus[ =i ]n limba rom`n[^ Fire=te era o istorie integral[, p]n[ ]n Acum ar trebui s[ scoatem o edi\ie nou[, adus[ p]n[ la zi. }n cazul edi\iei italiene, am ad[ugat =i un capitol referitor la Kharabagh. Ce colaboratori a\i avut? De pild[, doi mari arheologi-istorici ai artei Nicole =i Jean-Michel Thiéry au scris despre <Regatul Vasburakan>. Cunoscutul istoric Yves Ternon a semnat capitolul referitor la Genocidul armean. Au mai colaborat speciali=ti din Statele Unite, c]t =i preo\i Mechitari=ti. Am mai publicat numeroase articole privind rela\ia armenilor cu Imperiul bizantin, rela\iile armenilor cu statele Cruciadelor. Recent, gra\ie funda\iei Caloust Gulbenkian =i directorului sec\iei <Comunit[\i armene>, d-l Zaven Yegovyan, am publicat o foarte important[ lucrare ]n dou[ volume intitulat[ <Armenii ]ntre greci, musulmani =i crucia\i>. Ea cuprinde pagini, dintre care 60 pagini cu ilustra\ii ]n alb-negru, cu o foarte bun[ cartografie f[cut[ la Erevan, ]n Laboratorul de geografie-istorie al Universit[\ii de Stat, sub conducerea prof. Babghen Harutiunian, decanul Facult[\ii de istorie. Aceast[ voluminoas[ lucrare este consacrat[ reconstruc\iei puterilor politice armene ]n Orientul Apropiat mediteraneean, din Cappadocia p]n[ ]n Egipt inclusiv, dup[ cucerirea Armeniei Mari de c[tre turci. Am ]ncercat s[ ar[t cum au =tiut s[ ac\ioneze armenii, ]n mod foarte pozitiv, deplas]nd centrul de gravita\ie al puterii lor. De fapt, puterea era mai pu\in important[, c[ci Cilicia nu ]nsemna Armenia Mare, dar cum emigrarea ]n Cilicia i-a pus pe armeni ]n leg[tur[ cu Mediterana, deci cu francii, cu republicile italiene (Vene\ia, Genova), cu celelalte culturi occidentale, a ]nsemnat o perioad[ de ]nflorire, vreme de trei secole. Dar n-a fost doar rolul jucat de Cilicia^ Categoric! La cealalt[ extrem[ au fost vizirii armeni din Egipt care, ]n prima jum[tate a secolului XIII, au fost st[p]nii Egiptului, a=a cum familia Nubar a f[cut s[ vin[ ]n Egipt solda\i armeni, sc[pa\i de cucerirea turc[, astfel ]nc]t elementul decisiv ]n armata egiptean[, la sf]r=itul secolului XI =i ]n prima treime, ce spun eu?, aproape ]n prima jum[tate a secolului XII, a fost contingentul armean, care nu s-a luptat mult cu crucia\ii, din ra\iuni evidente, ci cu musulmanii, asigur]nd ordinea ]n \ar[. Am impresia c[ aceste aspecte s]nt mai pu\in cunoscute. Gre=esc? Deloc! M[ bucur c[ pe aceast[ tem[ =i doamna Seta Dadoyan din Beirut a publicat o carte foarte frumoas[. A= dori s[ subliniez c[ ]n acea Diaspora care se reconstruia, vechea familie princiar[ Pahlavuni juca un rol esen\ial, a= zice chiar primul rol, prezent]ndu-se ca mo=tenitoarea vechilor regi, dar de fapt nu a reu=it s[ st[p]- neasc[ dec]t Catolicosatul, ceea ce este esen\ialul ne]ndoielnic. Au fost catolico=i de foarte mare anvergur[ pe plan spiritual, ei fiind =i propov[duitori ai ecumenismului. T]n[ra mea coleg[ Isabelle Augé arat[ bine ]n articolele sale, c]t =i ]n traducerea pe care a f[cut-o din Nerses +norhali, c[ acei catolico=i au fost =i oameni politici care au =tiut s[ se conduc[ bine ]n dificilul context al Orientului Apropiat, unde presiunea musulman[ se f[cea tot mai puternic[. Cum s]nte\i deopotriv[ =i bun cunosc[tor al limbii armene clasice (grabar), nu a\i f[cut =i traduceri ale unor lucr[ri medievale? Am tradus, de pild[, <Cronica lui Smbat Sparapet*>, la care am f[cut =i o adnotare istoric[, lucrarea fiind editat[ de <Académie des Inscriptions et Belles Lettres>. Este o carte mic[, dar foarte bogat[ ]n con\inut, fiind vorba despre istoria Cruciadelor din secolul XIII, despre regele Hetum I, despre raporturile sale cu francii, cu musulmanii, cu grecii. }n viitor cred c[ voi face o traducere a colofoanelor armene=ti din epoca Cruciadelor. Poate voi scrie o carte despre cre=tinii orientali de orice confesiune, adic[ despre armeni, georgieni, sirieni, maroni\i, ]n fa\a Cruciadelor =i despre reac\ia lor. Au participat ei sau au r[mas rezerva\i? Totodat[, a= vrea s[ scriu o carte despre frumoasa perioad[ a regatului Ciliciei. Prietenul meu apropiat, prof. Claude Moutafian mi-a dat permisiunea^ Va fi o referire la perioada regelui Levon I Magnificul p]n[ la regele Hetum I inclusiv. }n calitate de membru al Comitetului de organizare =i de participant activ la lucr[rile Primului Congres Interna\ional de Armenologie de la Erevan, cum privi\i viitorul acestei discipline =tiin\ifice? Mai ]nt]i, a= dori s[ subliniez importan\a acestui Congres care a reunit armenologi din lumea ]ntreag[. Compatrio\ii no=tri din Armenia au avut de ]nfruntat mari dificult[\i financiare =i trebuie s[ le fim recunosc[tori c[ au =tiut s[ regleze toate problemele organizatorice. }n plus ei s]nt curajo=i =i optimi=ti, a=a cum trebuie s[ fim =i noi. Cred c[ pe p[m]ntul Armeniei, armenologia a c[p[tat un nou start, un nou av]nt, ceea ce este bine at]t pentru =tiin\[, c]t =i pentru rela\iile Republicii Armenia cu alte \[ri, dar =i pentru \ara ]ns[=i, c[ci cum putem fi ]ntr-adev[r armeni f[r[ s[ avem o mic[ idee despre limba, istoria, cultura, tradi\iile, religia din Armenia? M[ bucur c[ privi\i cu optimism la viitorul armenologiei ]n Armenia =i c[, la r]ndul dvs., preg[ti\i mereu speciali=ti ]n acest domeniu de mare interes^ Da, s]nt optimist, c[ci nu trebuie s[ se cread[ ]n Fran\a, ]n Statele Unite sau ]n alt[ parte c[ armenologia ar fi o disciplin[ minor[. Chiar dac[ Republica Armenia este o \ar[ mic[, istoria Armeniei este aproape trimilenar[, exist]nd o foarte ]ndelungat[ tradi\ie, o cultur[ deosebit de bogat[ din toate punctele de vedere. G]ndi\i-v[ c[ Rusia a avut cronicarii s[i cel mai devreme din secolul X. So\ia mea, care este de origine rus[, o s[ m[ ierte c[ spun acest lucru, dar cronicarii armeni au ]nceput s[ scrie ]n secolul V! Deci exist[ o tradi\ie cultural[ excep\ional[, chiar dac[ statul armean a fost adesea suprimat, anihilat. Dar el a ren[scut periodic, ca =i acum. De=i Armenia actual[ reprezint[ doar a zecea parte din Armenia Mare^ Absolut, Chiar ]n ciuda emigr[rilor, popula\ia ei a r[mas relativ important[. G]ndi\iv[ c[ Ciprul num[r[ greci-ciprio\i =i totu=i este un stat. Dac[ situa\ia economic[ a Armeniei se stabilizeaz[, ne]ndoielnic c[ armenii care s]nt foarte numero=i ]n Rusia, vor reveni =i \ara se va repopula. Cum crede\i c[ trebuie sprijinit[ armenologia din str[in[tate? Ceea ce mi se pare important este c[, ]n \[rile ]n care exist[ universitari de origine armean[, se ]ncearc[ la maxim crearea unor acorduri inter-universitare, ob\inerea unor burse =i a unor credite pentru schimburile inter-universitare. Uniunea European[ se intereseaz[ =i ea de toate aceste schimburi. Armenia ne ofer[ inima \[rii, tot ceea ce exist[ aici =tiin\a, ospitalitatea, p[m]ntul cu monumentele sale. Cred c[ noi, fie de origine armean[ sau nu, trebuie nu doar s[ folosim Armenia, ci s-o ajut[m, ceea ce pentru un universitar nu este prea dificil. De pild[, ]n Fran\a, ]n Italia =i ]n alte \[ri Universitatea Paul Valéry Montpellier III exist[ destule mijloace pentru a asigura o c[l[torie pentru compatrio\ii no=tri din Armenia, pentru formarea lor, a=a cum este important =i pentru noi, c]nd venim aici =i ne form[m, ne re]nser[m ]n mentalitatea armean[, ne stropim plantele, facem s[ ne re]nverzeasc[ r[d[cinile^ Domnule prof. Dedeyan, este deosebit de reconfortant[ metafora pe care a\i folosit-o =i, ]n general, viziunea dvs. asupra intensific[rii schimburilor =i viitorului armenologiei. Dar ]nc[ din prima zi a Congresului, c]nd ne-am cunoscut =i a\i aflat c[ veneam din Rom`nia, mi-a\i vorbit pe scurt despre rela\iile dvs. cu un coleg originar din \ara mea. A\i vrea s[ detalia\i acum pentru cititorii <Ararat>-ului? }mi face pl[cere s[ v[ amintesc c[ s]nt coleg =i codirector al Centrului de cercetare <Evrei, Armeni =i Cre=tini din Orient>, de pe l]ng[ Universitatea Paul Valéry Montpellier III, recunoscut de Ministerul Educa\iei din Fran\a, cu d-l profesor doctor Carol Iancu, de la catedra de istorie contemporan[, originar din Rom`nia, din familia cunoscutului pictor, grafician =i arhitect Marcel Iancu. Conducem ]n excelent[ armonie acest Centru, creat ]n 1995, unde organiz[m colocvii, fiecare ]n specialitatea lui. Eu fac colocvii despre <Armeni =i ceilal\i cre=tini orientali> (maroni\i, sirieni ortodoc=i sau catolici etc.). D-l prof. Iancu face colocvii privind istoria Rom`niei sau iudaismul. La doi ani o dat[, ne ]ncruci=[m temele, astfel ]nc]t Centrul nostru s[ aib[ un impact =i mai pozitiv. Acum trei ani, am organizat un mare colocviu interna\ional, la care au participat savan\i din numeroase \[ri. Din Armenia i-am avut ca oaspe\i pe acad. Vladimir Barkhudaryan =i al\i mari istorici armeni, dar =i din Rusia, Italia etc. Istoricii din Rom`nia vin, mai ales, pentru colocviile organizate de prof. Carol Iancu. D-nia sa este mereu ]n contact cu intelectualii rom`ni de la Universitatea din Bucure=ti, unde se duce regulat. }i ]nt]lnesc =i eu pe istoricii rom`ni, cu care avem raporturi excelente. Acum doi ani, c]nd la noi s-a organizat colocviul despre evreii din Rom`nia, veniser[ at]t istorici evrei, c]t =i al\ii neevrei, dar cu to\ii foarte binevoitori fa\[ de comunitatea armean[, manifest]nd mult[ simpatie =i o mare curiozitate, dorind ca, ]ntr-o zi, ]n Rom`nia s[ se organizeze un colocviu comun pentru aceste comunit[\i istorice evreie=ti =i armene din \ara dumneavoastr[. Cu speran\a c[ o asemenea dorin\[ se va concretiza ]ntr-un viitor nu prea ]ndep[rtat =i c[ vom avea privilegiul s[ v[ vedem printre oaspe\i, v[ mul\umesc c[lduros pentru acest interviu deosebit de interesant =i v[ doresc mult succes! +i eu v[ mul\umesc. Asemenea! * Sparapet ˆ Comandant suprem ]n armata armean[. Madeleine KARACA+IAN

5 Literaturå ARARAT 5 L[murirea unei confuzii privind biografia lui Garabet Ibr[ileanu Bogdan C[u= ]n dic\ionarul s[u <Figuri de armeni din Rom`nia> (Ararat, 1998), ]l substituie pe Teodor Marcovici, unchiul dinspre mam[ a lui Garabet Ibr[ileanu, invocat de renumitul critic ]n <Amintiri din copil[rie =i adolescen\[>, antreprenorului ]n construc\ii Teodor Trancu din Gala\i. Eroarea lui Bogdan C[u= este explicabil[ av]nd ]n vedere c[ autorul dic\ionarului a luat ca surs[ de informare notele din <Amintiri de la Via\a Rom`neasc[> (1966) unde Mihai Sevastos atribuie unui anume Teodor Trancu caracteristicile portretistice cu care Ibr[ileanu define=te personalitatea unchiului s[u Teodor Marcovici, =i substituie totodat[ Anei Trancu (so\ia antreprenorului g[l[\ean), pe m[tu=a Tasia Trancu, sora mamei criticului. Mihai Sevastos m[re=te =i mai mult confuzia c]nd ]nsereaz[ ]n acest context inexact c]teva r]nduri extrase din jurnalul Martei Trancu Rainer, aflate la acea dat[ ]nc[ ]n manuscris: <}n tinere\e, ca student[ =i o dat[ ca medic, mergeam la unchiul nostru Teodor Trancu =i m[tu=a noastr[ Ana Trancu la Gala\i>. Dup[ cum prea bine remarc[m, Marta Trancu Rainer nu se refer[ aici la Garabet Ibr[ileanu ci la fra\ii ei cu care mergea ]n vizit[ la rudele g[l[\ene. Marta Trancu Rainer, prima femeie chirurg din Rom`nia, una dintre personalit[- \ile de seam[ ale =tiin\elor medicale din \ara noastr[, era fiica lui Laz[r Trancu, comerciant din T]rgu Frumos =i sor[ a lui Grigore Trancu-Ia=i, cunoscut ministru al Muncii din guvernele anilor 1920, 1926, prezidate de generalul Averescu. }n memoriile Martei Trancu Rainer, publicate ]n 1982 la editura Eminescu, g[sim o singur[ referire la Garabet Ibr[ileanu atunci c]nd se aminte=te de Maria Zaharia <na=a criticului Garabet Ibr[ileanu>. }n ceea ce prive=te rela\ia cu Teodor Trancu, autoarea este c]t se poate de explicit[: <so\ia unchiului Gheorghe era n[scut[ tot Trancu =i era sora domnului Teodor Trancu din Gala\i. Se numea Ecaterina^ La T]rgu Frumos veneau =i verii no=tri de la Gala\i, fiii domnului Teodor Trancu>. Vom l[muri confuzia privind acest aspect din biografia reputatului mentor al Medalion Se ]mplinesc ]n acest an patru decenii de c]nd a p[r[sit aceast[ lume profesorul meu de desen Garbis Garabedian. Se stingea prematur la nici 53 ani ne]mplini\i ]n urma unei tumori pe creier =i dup[ o grea suferin\[. Ultima oar[ l-am ]nt]lnit la Ecimiadzin, ]n toamna anului 1963, pe c]nd vizita patria mam[ =i ca invitat al regretatului Patriarh Catolicos Vasken I. Am stat de vorb[ ore ]n =ir. Pe c]t de bun la suflet, pe at]t de frumos ca fizionomie. }ntr-adev[r a fost poate cea mai proeminent[ figur[ a =colii armene. S-a n[scut ]n anul 1911, ]ntr-o familie de armeni credincio=i =i cu frica lui Dumnezeu. Tat[l, Kapriel, avea o pr[v[lie pe Calea Mo=ilor, col\ cu str. Ardeleni unde ]=i exercita meseria de frizer =i unde erau deservi\i gratis mul\i armeni nevoia=i. Mama, Tacuhi, a fost o fiin\[ nobil[, devotat[ familiei, con=tient[ de misiunea pe care o are ca so\ie =i mam[. Casa lor, la curte, se afla undeva pe str. F[inari, care exist[ =i azi. Garbis Garabedian se num[r[ printre primii tineri ai comunit[\ii armene din Bucure=ti care a studiat ]n Occident. }nainte de a reda numele acestor tineri, trebuie s[ spun c[ ei urmau o mai veche tradi\ie ]n acest sens ]nc[ din ]naintea primului r[zboi mondial. Tocmai ]n acea perioad[ oameni precum Cricor S]msarian, Zeron Furungian absolviser[ medicina la Paris, devenind mai apoi doctori de renume recunoscu\i =i aprecia\i, =i, dincolo Vie\ii Rom`ne=ti, urm[rind cu aten\ie relat[rile sale din <Amintiri din copil[rie =i adolescen\[>, scrise ]n 1911 =i publicate postum ]n paginile revistei <Adev[rul literar =i artistic> din , precum =i m[rturiile mai noi, folosite de istoricul literar Al. Piru ]n lucrarea sa despre Garabet Ibr[ileanu, tip[rit[ ]n Pe baza acestora vom constata c[ <mo=ul Teodor> nu era antreprenor constructor, nu a locuit niciodat[ la Gala\i =i nu a fost c[s[torit. Dinspre partea mamei sale, Garabet Ibr[ileanu se tr[gea din bunicii Andronie =i Vartenia (Antranic =i Vartuhi) Marcovici din Roman, care au avut trei copii: pe Maria ( ), c[- s[torit[ cu Teodor Ibr[ileanu tat[l criticului, pe Teodor Marcovici ( ) =i pe Tasia Marcovici c[s[torit[ cu Isaia Trancu. Putem stabili astfel, de la bun ]nceput, faptul c[ rudenia cu familia Trancu a lui Garabet Ibr[ileanu nu era o rudenie de s]nge ci una prin alian\[. }nrudirea Tasiei Marcovici, ]n urma c[s[toriei, cu membrii numeroasei familii Trancu a f[cut ca vl[starul Mariei =i al lui Teodor Ibr[ileanu, n[scut la 25 mai 1871, s[ fie botezat de c[tre Maria Zaharia, m[tu=a lui Grigore Trancu-Ia=i, martori la ceremonie fiind Ovanes Zaharia =i Laz[r Trancu (tat[l ministrului), am]ndoi comercian\i din Trg. Frumos. GARBIS GARABEDIAN de hotarele comunit[\ile noastre. Acestora se adaug[ Ing. Suren Cedighian care a urmat Politehnica la Dresda, de asemenea, un om extraordinar =i cu mari calit[\i. }n perioada interbelic[, nu mic a fost num[rul acelora care se =coliser[ prin Europa Occidental[. Astfel, de pe b[ncile Colegiului na\ional armean Murad Rafaielian din Vene\ia au absolvit Ing. Agop Boiagian, renumitul grafician =i caricaturist Cik (Hacik) Damadian, profesorul nostru de limb[ armean[ Tateos Gabudighian, Mihran Mezzelli =i, nu ]n ultimul r]nd, cel pentru care a=tern aceste r]nduri, Garbis Garabedian. Dar nu numai ace=tia. Ing. Aram Avachian, fratele ilustrului profesor de vioar[ al Academiei de Muzic[ din Bucure=ti, Garabed Avakian =i al baschetbalistului Grigore Avakian, a absolvit Politehnica ]n ora=ul francez Nancy, ]ntorc]ndu-se ]n \ar[ cu diploma de inginer chimist. Amintindu-mi acum de Garbis Garabedian, pot spune c[, semnificativ pentru stilul s[u de a preda desenul, a fost s[ iubim frumosul, preocuparea permanent[ fa\[ de noi, fa\[ de materie ce ne-o preda. De=i profesoratul s[u a durat relativ pu\in, mai exact ]ntre anii , Garbis Garabedian s-a afirmat prin elegan\a cu care =tia s[ ]mbine frumosul cu utilul, pecetluind ]n noi atragerea pentru art[ =i iubirea de frumos, pentru care omul este considerat crea\iunea cea mai perfect[ a lui Dumnezeu. Profesorul Garbis Garabedian r[m]ne pentru noi un chip frumos, atr[g[tor, elegant =i un prieten devotat. }ntre anii Despre familia din partea tat[lui se =tie prea pu\in. E posibil ca ea s[ se fi tras de prin p[r\ile dun[rene av]nd ]n vedere c[ se numea Ibr[ileanu, cum tot at]t de posibil este s[ fi fost din Boto=ani unde se afla o veche =i puternic[ comunitate armeneasc[. La 1639, domnitorul Vasile Lupu d[ unui Criste Br[ileanu mo=ia Ru=ilor de la Boto=ani (N. Iorga, Studii =i documente, V). Documentar ]ns[ nu se poate stabili nici o leg[tur[ ]ntre acest Criste Br[ileanu =i Garabet Ibr[ileanu). Bunicii Ibr[ileanu se numeau Garabet =i Vartenia. Fiul lor, Teodor Ibr[ileanu, n[scut la 1842, ]nv[\ase patru clase primare =i se ]ndeletnicea cu arend[=ia. La 29 de ani s-a c[s[torit din aprins[ dragoste cu Maria Marcovici din Roman. Dup[ =ase ani, murindu-i so\ia, a luat de nevast[ pe o anume Chi\a. Garabet Ibr[ileanu ]l evoc[ cu profund[ afec\iune pe tat[l s[u: <Era un om voinic, curajos, bun =i de o inteligen\[ mijlocie. Avea un caracter admirabil, din care pu\in am mo=tenit. Am mo=tenit jovialitatea pe care mi-a ]mpu\inat-o boala =i alt[ parte a caracterului meu. N-am mo=tenit egalitatea caracterului lui, r[bdarea =i optimismul lui. El orice necaz c]t de mare ar fi avut, r[m]nea tot vesel parc[ i-ar fi venit o mare bucurie. Nu se irita niciodat[ orice i-ar fi f[cut cineva, oric]t de nedrept ar fi fost cu el, ori ce i-ar fi spus. Cel mult scotea un oftat de mirare c[ cineva putea spune asemenea lucruri>. Teodor Ibr[ileanu a murit la 21 septembrie 1887, la doar 45 de ani. Familia Marcovici, ca =i familia Ibr[ileanu, a dus o existen\[ modest[, adeseori ]ncercat[ de griji materiale. Dup[ c[s[torie, s[raci =i ]ndatora\i, Maria =i Teodor Ibr[ileanu au stat o vreme la Roman, ]n casa bunicii Vartenia Marcovici =i, cum treburile mergeau tot mai prost, fratele mamei, mo- =ul Teodor Marcovici, a trebuit s[-i ajute. Mai t]rziu, casa bunicii Marcovici va fi sechestrat[ din cauza datoriilor, apoi demolat[, pe locul ei zidindu-se o biseric[. <S-a ]nt]mplat s[ m[ nasc ]ntr-o familie mic burghez[, noteaz[ Ibr[ileanu, cu tradi\ii, cu via\[ de familie, compus[ din sentimentul datoriei =i din solidaritate. Ce voi fi av]nd bun ]n caracterul meu vine de acolo> a fost angajat ]n trupa de figuran\i ai Operei Rom`ne din Bucure=ti. De asemenea, a fost membru al corului <Komitas>. }mi aduc aminte de apari\iile sale scenice din operele <Aida>, <Carmen>, <Cavaleria Rustican[> =i, mai ales, <Traviata>. Rolul de valet din actele 1 =i 3 ale operei <Traviata>, ne atr[gea privirea c[tre figurantul de o \inut[ perfect[ =i apari\ie inconfundabil[. Nu s-a c[s[torit niciodat[. Iubirea lui de-o via\[ s-a stabilit de mult ]n Los Angeles. Un vis ne]mplinit din partea am]ndorura. A p[r[sit aceast[ lume l[s]nd ]n urm[ un p[rinte neconsolat, r[mas v[duv =i o amintire a unui om-artist ce nu poate fi dat uit[rii. Din c]nd ]n c]nd ]i mai aprind o lum]nare la morm]ntul lui, privindu-i fotografia de pe cruce cu aceea=i durere =i c[utare ca cei care l-au condus pe drumul f[r[ de ]ntoarcere. ZAREH VART. }n 1876, tat[l lui Ibr[ileanu s-a asociat cu unchiul Teodor Marcovici =i ]mpreun[ au luat ]n arend[ o mo=ioar[ la Poiana lui Iura=cu, sat aflat la 31 km ]n apropiere de Roman. Aici, Teodor Ibr[ileanu =i-a construit o cas[ cu balcon. Unchiul Teodor me=terea pentru nepotul lui ni=te zmee uria=e pe care copilul le ]n[l\a cu mare pricepere =i bucurie ]n gr[dina din spatele casei. Mama, contribuia =i ea la ]ntre\inerea familiei cu banii ob\inu\i ca bun[ cus[toreas[. La Poiana lui Iura=cu venea adesea ]n vizit[ =i m[tu=a Tasia Trancu, sora mamei. Teodor Marcovici avea pe atunci 26 de ani =i s-a ]ndr[gostit f[r[ speran\[ de fiica Eleonorei, propriet[reasa mo=iei luat[ ]n arend[. A fost o dragoste nefericit[ care i-a priciuit multe necazuri =i suferin\e, f[c]ndu-l =i mai ciudat, =i mai singuratic. }n 1878, ]n urma unui accident la un fier[str[u mecanic, =i-a pierdut dou[ degete de la m]n[ =i ]n acela=i an s-a ]mboln[vit de inim[. Dup[ moartea mamei, micul Garabet ]n v]rst[ de 5 ani, leag[ o camaraderie =i mai str]ns[ cu tat[l s[u care-l lua cu el pe la treburile lui =i-i aducea ]ntotdeauna ceva c]nd se ]ntorcea acas[: <Eu ]l iubeam cu amor, m[rturise=te Ibr[ileanu, cu o iubire fizic[. }mi pl[cea s[-l s[rut pe barb[^ Parc[ am =i acum pe buze senza\ia b[rbii lui>. Termin]nd patru clase primare la Roman, mereu ca premiant, unchiul Teodor Marcovici ]l duce pe Garabet la gimnaziul din B`rlad (ora= cu obiceiuri patriarhale, mai modest ca Ia=ul =i mai potrivit pentru mijloacele materiale ale familiei), unde ]l a=eaz[ la o gazd[. Dou[ evenimente tragice, moartea mamei sale pe c]nd el abia ]mplinise 5 ani =i, mai apoi, la v]rsta de 16 ani, pierderea tat[lui, au marcat dureros destinul t]n[rului Ibr[ileanu. Durerea ]ncercat[ prin dispari\ia mamei, a exacerbat sensibilitatea u=or impresionabil[ a micului Garabet, afect]ndu-i s[n[tatea. }n primul an de =coal[ primar[ la Roman (1878), unde pedagogia era aplicat[ prin b[t[i, copilul s-a ]mboln[vit =i a z[cut de friguri luni ]ntregi. A fost retras un an de la =coal[ iar m[tu=a Tasia l-a luat la ea =i l-a ]ngrijit. }n 1882, Teodor Ibr[ileanu s-a ]mboln[vit grav =i a c[zut la pat. Micul Garabet, elev ]n clasa a IV-a, a fost nevoit s[ preia grijile =i angaralele casei cump[r]nd singur un car cu lemne pentru iarn[. Suferin\ele tat[lui bolnav, pe care-l iubea, =i nesiguran- \a traiului i-au cauzat copilului o curioas[ psihopatie, infirmitate care a \inut mult[ vreme. La moartea tat[lui ]ncearc[ o atroce suferin\[ fizic[: <Mi s-au r[zvr[tit, mi s-au cutremurat toate organele interne: pl[m]nii, inima, stomacul. Parc[ le-ar fi amestecat cineva cu o m]n[ b[gat[ ]n mine>. Chemat de la B`rlad s[ asiste la ]nmorm]ntare, se cutremur[ de jale c]nd rudele ]i relateaz[ ultimile clipe ale tat[lui s[u: <Am aflat c[ ]n ultimile momente ]ntreba necontenit de mine «De ce nu-i aici b[ietul». Cuv]ntul acesta «b[ietul» spus ]n asemenea ]mprejur[ri, c]t[ durere, c]t[ suferin\[! El numai pe mine m[ avea pe lume =i ]n cuv]ntul acesta se vede toat[ leg[tura dintre el =i mine>. Sentimentul pierderii suferite e cutremur[tor: <Aveam, acuma, un trecut bogat, un trecut alc[tuit din lucruri scumpe =i frumoase duse pentru totdeauna un cimitir ]n care z[ceau mama, tata, sora mea =i eu cel f[r[ grij[, ocrotit de fiin\ele mele cele de aproape. Acum r[m[sesem singur>. Micul Garabet a crescut ]n ambian\a familiei Marcovici =i a fost foarte ata=at de membrii acesteia. <Mo=ul Teodor> din Amintiri, nu este altul dec]t Teodor Marcovici, fratele mamei sale Maria, =i nicidecum constructorul g[l[\ean Teodor Trancu c[ruia gre=it Mihai Sevastos =i mai apoi Bogdan C[u= ]n dic- \ionar, ]i atribuie calit[\ile mult apreciate de Ibr[ileanu. Anaïs NERSESIAN (continuare ]n pagina 8)

6 6 ARARAT Restituiri M{G}RDICI BE+IKTA+LIAN +I TIMPUL S{U Actualitatea lui M{G}RDICI BE+IK- TA+LIAN, poet, dramaturg =i pedagog, =i oportunitatea comemor[rii sale st[ ]n paralelismul situa\iilor de atunci =i acum, cu care a avut de luptat el ]n scurta lui via\[ pe care a p[r[sit-o la 40 de ani. A v[zut lumina zilei ]n 1828, an marcat de o serie de evenimente ]n Europa =i Caucaz, ]n familia catolic[ a unui croitor nevoia= din cartierul Miciakiugh al Bolisului (Constantinopol). Face primii pa=i ]n =coal[ la m[hitari=tii din cartierul Pera, unde se remarc[ prin aptitudinile sale. Acest lucru face ca direc\ia =colii s[ decid[ a-l trimite la studii ]n Italia, la Padova, la +coala Muradian. M[g]rdici avea 11 ani. Aici el urma s[ ]nve\e, timp de 6 ani, av]nd ca dasc[li ilu=tri pe marele Ali=an =i A. Pacraduni. }n anul 1845 termin[ studiile, =i dup[ un timp, se re]ntoarce la Bolis unde desf[=oar[ o bogat[ activitate pedagogic[ at]t ]n =coli, c]t =i ]n familiile bogate, cum era obiceiul timpului. Dar un alt obicei al timpului era francomania care cuprinsese familiile bogate ce dispre\uiaiu limba matern[ ]nlocuind-o cu franceza. Iar familiile armenilor catolici vorbeau ]n exclusivitate turca, pe care o foloseau ca limb[ oficial[ ]n adun[rile lor. }n calitatea sa de pedagog, Be=ikta=lian militeaz[ pentru reitroducerea limbii armene, mai ales ]n familii, de unde ea era izgonit[ de modele timpului. Aceast[ activitate ]l determin[ s[ participe la organizarea societ[\ii <Hamazkia\ ]ngherutiun>, care avea ca scop combaterea diviz[rii societ[\ii armene pe criterii religioase. Acest[ divizare era promovat[ de adep\ii vardapetului catolic Anton Hasunian care ducea o activitate intens[ de promovare a catolicismului ]n r]ndul armenilor, dar =i de rupere a rela\iilor cu comunit[\ile armene ortodoxe. Adep\ii lui Hasunian, prin dela\iuni reu=esc s[ determine autorit[\ile s[ interzic[ societatea <Hamazkia\ ]ngherutiun>. }n locul ei ia fiin\[ ]n 1860 o alta (Parecor\acan Miutiun), la care particip[ =i scriitorul Dzerentz. Dar =i aceast[ societate are aceia=i soart[. }n anul 1856, Be=ikta=lian organizeaz[ o grup[ teatral[ pentru care scrie piese =i le reprezint[ la Bolis. Dar ]n 1868 se ]mboln[ve=te =i moare. Poezia lui Be=ikta=lian are accente sociale. Fondul scrierilor sale este patriotismul, fie c[ este vorba de dramaturgie, publicistic[ sau poezie. La ]nceput, sub influen\a m[hitari=tilor, el idealizeaz[ trecutul istoric cu inten\ia de al oferi spre pild[ prezentului. El scrie cu prepoderen\[ ]n grabar, ]n bun[ tradi\ie m[hitarist[. Anii ]ns[, aduc ]n scrierile sale ecourile situa\iei vitrege ]n care se g[sea Armenia =i popula\ia sa. Poetul se mir[ c[ armeni, plasa\i ]n diferite straturi sociale, au interese divergente, nu sesizeaz[ cauzalitatea acestei polariz[ri =i ca adept al unit[\ii cheam[ la armonie social[ (<Eghpayr enk menk>). Con=tient de importan\a fenomenului teatral el se implic[ ]n mi=carea teatral[ a timpului organiz]nd o trup[ ]n cartierul Miciakiugh din Bolis, unde activeaz[ ]n toate compartimentele (produc[tor, regizor, autor =i chiar actor cot la cot cu ceilal\i). Boala ]l r[pune ]n 1868, la numai 40 de ani. Poezia cu accenta politice a lui Be=ikta=lian se distinge prin ancorarea sa ]n problematica timpului. Tema lui principal[ era Patria. El a scris at]t ]n grabar c]t =i ]n a=harhapar. El sper[ nostalgic, c[ trecutul va inspira prezentul ]n scopul rezolv[rii problemelor actuale. Ulterior el va transpune aceste sim\[minte patriotice pe canavaua prezentului. ara este ocupat[ de inamic =i poetul depl]nge aceast[ stare de lucru ]n poezia <B[tr]nul Van>: }ntunecat[-i noaptea +i-a=a e =i inima mea, +i ale Van-ului valuri ]nspumate Pe tot cuprinsul de triste suspine S]nt mereu pline. Iar mai departe el scrie: De nori intuneca\i s]nt stelele acoperite, +i mai e mult p]n[ ]n zori. Cele mai reu=ite versuri ale sale scrise ]n acest registru s]nt cele ]nchinate Zeytunului: <+i s-au sculat precum uria=ii, Sute =i mii cu ochii fl[c[ri, Asemeni muntelui seme\, Cu fruntea m]ndru ridicat[ +i-au fulgerat. +i nu-ntreba\i Unde-i a turcilor armat[? Ea e c[zut[ f[r suflare Sub a Zeytunului picioare. O alt[ direc\ie a poeziei lui Be=ikta=lian este cea liric[. El e un maestru al temei dragostei ne]mp[rt[=ite. Dar =i aici nu lipsesc accentele patriotice. Dragostea nu are valoare deplin[ dec]t ]ntr-o patrie liber[: R[m`i cu bine dragostea mea, Semnalul luptei sun[ iar, De nu m[ duc s[ lupt cu ei, Nu merit eu al slavei har. Implicat ]n teatru, Be=ikta=lian a scris =i pagini de dramaturgie. El scrie piese istorice pe care le =i monteaz[ (<Gornag>, <Vahan>, <Ar=ag>, <Vahe>, =.a.). Piesele sale descriu lupta ]mpotriva cotropitorilor str[ini =i condamn[ disensiunile interne, =i tr[d[rile. Totu=i piesele au un puternic ecou ]n clasicism iar personajele, invariabil, s]nt doar regi =i generali. Acest lucru se resimte =i ]n limbajul personajelor de pe scen[. Be=ikta=lian este un reprezentant important al romantismului ]n literatura armean[ =i el reprezint[ o etap[ a curentelor literare ce vor aduce pe scena literar[ din Bolis noi voci =i noi valori. Arpiar SAHAGHIAN Serial Ararat Fratele Bedrosov (12) Ialta este.... Vera ezit[ îndelung. Avea de gând s[ g[seasc[ o formul[ ce s[ nu mai fi fost folosit[ vreodat[ de careva. Era con=tient[ c[ ni=te oameni dragi, fa\[ de a c[ror sete de informa\ie r[spundea, îi cereau o p[rere personal[. Noi nu avuseser[m =ansa de a fi c[l[torit prin locurile unde se preumblase ea =i meritam s[ ne edific[m cu ajutorul s[u. C[p[tase o neobi=nuit[ rigoare a tr[s[turilor, pe m[sur[ ce se str[duia s[ adune în cât mai pu\ine cuvinte cât mai multe dintre amintirile privitoare la sta\iune, la aventura ie=irii din \ar[ pentru întâia oar[. Î=i r[scolea sim- \[mintele fraterne, zguduite de acea plimbare al[turi de Edik, lung[ cât un veac, îns[ ce durase numai o dup[-amiaz[... De=i norocul nu o ajutase s[-=i formeze o cultur[ umanist[ temeinic[, Verei nu-i lipsea sim\ul r[spunderii intelectuale =i acesta o înghimpa s[-=i aleag[ cu grij[ termenii. Ialta este..., relu[ ea,...raiul pe p[mânt! Suna prea s[rac; gazda noastr[ devenise pe dat[ con=tient[ de aceasta. Mai mult, gr[bit[ de privirile musafirilor, ce o mistuiau, rostise exact ceea ce nu inten\ionase: o banalitate. În vârtejul dorin\elor de a smulge admira\ia pentru cele ce o impresionaser[, folosindu-se de compara\ii fulgurante menite s[ sugereze întocmai cele ce resim\ea în adâncul sufletului, nu g[sise nimic original, nimic concret, cu excep\ia acestei propozi\ii de-a gata, un prefabricat bun de nimic. Era dezam[git[ de sine îns[=i. Dar mai departe nu o conducea imagina\ia. Provocat[ de t[cerea oaspe\ilor care o a=teptau s[ vorbeasc[ pentru a se transpune sub îndrumarea ei în acel paradis terestru, se str[dui s[ se explice: E o combina\ie între... mare =i munte. Din nou d[duse gre=, î=i d[dea seama. Dac[ eram scriitor, ar fi altceva..., î=i zise cu p[rere de r[u. De pu\ine ori în trecut se ag[\ase cu atâta perseveren\[ de n[dejdea în talentul de a-=i face gândul în\eles. Edik era prea pre\ios pentru ea, ca s[-=i îng[duie s[ rateze prilejul de a-l face îndr[git de cei din juru-i. Or, Ialta devenise parte din el... Ialta, Batumi, Suhumi, Gagra, erau caracterizate de vile vechi, continu[ s[ emit[ idei simple ag[\ate de pânza de p[ianjen a amintirilor r[mase de pe urma lecturilor din bro=urile turistice citite =i r[scitite de câte ori i se f[cea dor de locurile vizitate odinioar[ al[turi de Eduard. Foarte pu\ine construc\ii noi. M[ tem c[ nici n-am v[zut vreo cl[dire în[l\at[ recent. Vilele sau c[su\ele modeste erau aruncate, pete albe, peste vegeta\ia bogat[ de un verde vibrant. Treptat, subiectul în care se lansase o prinse =i î=i g[si chiar în el cuvintele potrivite: Edik m-a condus s[ vizitez adev[rate palate pe malul m[rii. Coborau c[tre ele trepte de marmur[, p[zite la cele dou[ capete de c[tre lei în toate pozi\iile, de la aceea a fiarei toropite de somn la cea a preg[tirii pr[d[- torului pentru saltul sângeros, f[r[ s[ fie evitat[ nici una dintre imaginile ce le poate surprinde un artist obsedat de existen\a acestui rege al de=erturilor. Coborai pe acele trepte, insist[ ea, =i d[deai în mare. Am v[zut «Cuibul rândunelelor», preciz[ Vera. Nu i se p[ru destul de conving[toare indica\ia. Repet[: Celebrul «Cuib al rândunelelor», de parc[ se transformase într-un ghid local, angajat al O.N.T.-ului. Palatul, construit de-a dreptul în mare, este ceva de neimaginat. Are =i o legend[. i se taie respira\ia când urci =i ie=i pe teras[, pentru c[ te afli f[r[ veste în largul m[rii. Fosta vizitatoare insist[, neg[sind nimic mai gr[itor: i se taie respira\ia. În conformitate cu ceea ce cititorul a =i b[gat de seam[, Vera, pentru a convinge, recurgea la repetare, f[r[ a izbuti s[ p[trund[ pe calea aceasta mai adânc în materia descrierii; dar nici obositoare nu devenea, deoarece te înduio=a str[dania ei de a fi util[. Drept care, relu[: Are o legend[ acest «Cuib al rândunelelor». O s[ caut ilustrata s[ v-o ar[t. Te întrebai de ce insista atât de mult asupra celor descoperite în Ialta. Era Vera o c[l[toare pasionat[? Era un globe-trotter impenitent? Erau frumuse\ile sovietice de pe \[rmul M[rii Negre cu adev[rat f[r[ egal, astfel încât s[ o fac[ s[ uite scopul autentic al comunic[rii ei, acela de a ne familiariza cu personalitatea fratelui s[u? Este posibil ca toate acestea s[ fie adev[rate, îns[ mai curând cred c[ valoarea lor crescuse ilimitat datorit[ faptului c[ fusese condus[ de Eduard, precum Dante fusese luat de mân[ de Virgiliu =i mânat prin bolgii =i prin cercurile paradisiace, în c[utarea adev[rului existen\ei cosmice =i metafizice, iar deambul[rile lor deveniser[, f[r[ =tirea niciunuia dintre dân=ii, c[l[torie ini\iatic[. Vera nu ispr[vise l[udând priveli=tea în contemplarea c[reia am p[r[sit-o aceste câteva clipe: Primul punct de vizitat de c[tre oricine ajunge la Ialta este acest «Cuib al rândunelelor». Se spune, am dedus, c[ atunci când au fost acele p[r\i ale lumii ocupate de c[tre turci, unul dintre bog[tanii din rândurile celor din urm[ s-a îndr[gostit de o fat[, de o gruzin[. Cum stau lucrurile în toate pove=tile, ea iubea pe altcineva. Mahomedanul l-a ucis pe tân[r =i s-a însurat cu iubita lui. O adora în ne=tire. Dup[ cum este de a=teptat, nu i se r[spundea decât cu o r[ceal[ dispre\uitoare. Pentru a o face pe ivirian[ s[-=i schimbe atitudinea fa\[ de el, îi f[g[dui marea cu sarea. Cum ea nu d[dea nici un semn a fi auzit aceste promisiuni, b[rbatul începu s-o iscodeasc[ asupra a ce anume =i-ar fi dorit, încredin\ând-o c[ nici unul dintre visele sale nu avea s[ se v[- deasc[ prea costisitor, ori suficient de dificil de realizat pentru a face s[ se r[ceasc[ entuziasmul prin\ului care-i d[ruise sufletul s[u. În cele din urm[, în fa\a acestui evantai de posibilit[\i, parc[ inima fetei se înmuie =i gura îi frem[t[ cu inten\ia de a se deschide =i a gr[i. M[rite Doamne, dac[ m[ iube=ti într-adev[r, m-ai l[sa s[ vie\uiesc singur[, departe de vânzoleala lumii acesteia egoiste =i nebune ce pâng[re=te tot ce atinge, într-un palat al meu doar, modest, dar nec[lcat de nimeni altcineva. i-l voi cl[di, sufletul meu, oriunde dore=ti... În miezul Ialtei, ori pe culmea unui munte unde numai vulturii cuib[resc... Voi d[râma toate castelele din jur =i numai al t[u va str[luci sub soare!... Nimic din toate acestea nu-mi este pe plac... Atunci ce voie=ti, draga mea? Ard de ner[bdare s[ am un castel în mijlocul m[rii, în care nimeni s[ nu poat[ intra. Acolo voiesc a tr[i singur[: în largul ei. Talazurile s[-mi spele picioarele; furtunile s[ se pr[vale n[praznic asupra cre=tetului meu. Solitar[ s[ înfrunt furiile dezl[n\uite ca un blestem împotriva omenirii =i ve=niciile ce o vor îngropa sub poverile unui cer mort =i rece...! A=a s-a n[scut «Cuibul rândunelelor», conchise Vera. Când l-am vizitat era în paragin[. Sovieticii nu aveau bani s[ investeasc[ într-o legend[ despre bog[- ta=i îndr[gosti\i =i despre fete n[zuroase care nu visau s[ ajung[ stahanoviste! Poate acuma s[ fie altfel, s[ nu mai fie o ruin[. Am mai vizitat un palat al unui nobil rus de odinioar[. Atâta; deoarece nu-mi era agreabil ca Edik s[ se tot întrerup[ din ceea ce îmi devenise esen\ial: istorisirea vie\ii lui. A=a c[ am preferat s[ ne plimb[m prin Ialta, ca s[ putem vorbi departe de urechile vigilente ale posibililor turn[tori ce roiau, de bun[ seam[, pretutindeni în jurul nostru. La un moment dat ne-am dus la un restaurant, pe malul m[rii. Am luat loc sub o umbrelu\[, s[ ne bucur[m de pu\inele ceasuri ce-mi r[m[seser[ s[ le petrec cu fratele meu. Mihai R{DULESCU (continuarea ]n num[rul urm[tor)

7 Culturå ARARAT 7 Ar avir Acterian ñ restituiri i reconstituiri epistolare La Editura Eikon din Cluj a ap[rut, c[tre sfîr=itul anului 2003, o elegant[ carte despre rela\iile lui Ar=avir Acterian cu tripleta de aur a genera\iei sale Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu. Edi\ia este îngrijit[ de Fabian Anton, iar prefa\a succint[, evocativ[ (Un model) poart[ o semn[tur[ prestigioas[, cea a filozofului Mihai +ora, fostul elev al lui Nae Ionescu fiind un apropiat al celor patru înc[ din tulburii ani 30. Potrivit unei note a lui Fabian Anton de pe coperta a patra a c[r\ii, avem de-a face cu un prim volum românesc dedicat celebrei triade Cioran-Eliade-Ionesco ce a f[cut ca întreaga lume s[ cunoasc[ =i o alt[ fa\[ a României. Valoarea acestor captivante pagini documentare unele dintre ele inedite! este una reconstitutiv[ =i afectiv[, contribuind, pe ansamblu, la recompunerea memorialistic[ a fundalului unei epoci pasionante =i controversate, luminînd aspecte mai pu\in cunoscute ale familiei Acterienilor =i, mai ales, recuperînd, prin intermediul unui martor de pre\, umanitatea ata=ant[ a unor rela\ii de veche, durabil[ prietenie, între\esute cu nostalgii amare, cu amintiri comune din june\e =i cu melancolii ale îmb[trînirii, nu lipsite, ici-colo, de cîte un tandru clin d oeil (auto)ironic. Volumul foarte compozit, dar cu o arhitectur[ armonioas[, unitar[ este alc[tuit, cumva, în trepte. Prima parte sau, altfel spus, prima treapt[ a sa este dedicat[ lui Emil Cioran =i cuprinde, al[turi de dou[ comentarii din presa anilor 30 (mai exact din periodicul Vremea) despre Schimbarea la fa\[ a României ( o carte pe cît de revolu\ionar[, pe atît de eretic[...) =i, respectiv, Lacrimi =i sfin\i. Urmeaz[ un foarte scurt profil tip medalion, o Scrisoare lui Emil Cioran (din nou despre Schimbarea la fa\[...) =i un frumos text de senectute Amintiri despre Emil Cioran, scris dup[ dispari\ia moralistului. Atitudinea autorului variaz[ între admira\ia afectuoas[ =i rezerva cuminte (întotdeauna comprehensiv[ îns[) fa\[ de turment[rile excesive, pasiona(n)te =i autenticiste ale celui aflat pe culmile disper[rii... Urmeaz[ un expresiv interludiu autobiografic, Autobiografia unui supravie\uitor, cu Ar=avir Acterian par lui-meme. Sînt pagini simple =i emo\ionante, în care pe lîng[ tîn[rul =i introvertitul Ar=avir, autoportretizat cu discre\ie =i delicate\e, apar prinse în portrete morale acute o serie de rude ale acestuia, în special p[rin\ii. Memorabil r[mîne, cu deosebire, portretul tat[lui, Aram Acterian. Originar din Constantinopol =i stabilit la Constan\a (ora= cu o important[ comunitate armean[), acesta este privit îndeosebi prin prisma patimii sale mistuitoare pentru jocurile de noroc. De o înc[rc[tur[ afectiv[ aparte sînt rîndurile dedicate mamei (pe numele de fat[ Haiganu= Benalian, originar[ din Cezareea Capadociei, venit[ în \ar[ cu tot de spaima turcilor prigonitori, cruzi =i fanatici ), femeie fin[ =i cu aplecare c[- tre arte, pe care s-a str[duit =i a reu=it s[ o cultive în copiii ei (Ar=avir, Haig =i Eugenia Jenny). Finalul textului autobiografic red[ împrejur[rile dureroase ale mor\ii acesteia coinciden\[ aproape în acela=i timp cu dispari\ia pe frontul de Est a lui Haig Acterian Arestarea fratelui meu de care n-a =tiut niciodat[ precis, dar pe care o b[nuia ca =i cum ar fi =tiut noi nu i-am spus nimic ca s[ n-o am[rîm =i ea n-a cerut nici o precizare nedorind s[ =tie mai mult decît presim\ea i-a accentuat durerile de inim[, care, împletite cu diabetul de care suferea =i cu lacrimile zilnice =i de ore întregi pe care le v[rsa chipurile pe ascuns, au dus-o pîn[ la urm[ la orbire. (...) biata maic[-mea se ag[\a de mine cu disperare, Devenisem alfa =i omega vie\ii ei. (...) Moartea îi d[dea tîrcoale, pîn[ ce într-o bun[ zi m-a a=teptat s[ vin de la serviciu cu acea r[m[=i\[ de energie =i tensiune pe care o dovedesc unii muribunzi ca s[-=i dea duhul în bra\ele mele în luna august 1943, în aceea=i lun[ în care fiul ei cel mare, Haig Acterian, a murit pe frontul din Kuban, unde a fost trimis nu f[r[ gînd ucig[tor (p. 48). Urm[toarea sec\iune a c[r\ii (nemarcat[ ca atare capitolele curg de altfel firesc, f[r[ demarca\ii) îl are ca protagonist pe Mircea Eliade. E vorba, mai precis, de patru texte Mircea Eliade în tinere\e, Mircea Eliade =i Haig Acterian (cu un epistolar din Roma extras din scrisorile p[strate ale lui celui din urm[), Mircea Eliade lacom de relativit[\i =i Un secret al lui Mircea Eliade. S[ le lu[m pe rînd. Primul text este un expresiv portret al savantului la tinere\e, cu multe nota\ii interesante despre elevul Eliade (cel care edita revista Vl[starul, unde vor mai scrie Barbu Brezianu, Constantin Noica, Ar=avir Acterian...) =i î=i uimea dasc[lii prin prodigiozitatea enciclopedist[, dar =i cel care, pornit în India s[ caute Absolutul obsedant pentru tinerii bucure=teni, se întoarce de acolo lacom de relativit[\i =i de tr[irea acelui Absolut în cadrul experien\elor Istoriei (în care credea Eliade Asia urma s[ intre curînd). Un adev[- rat amoc al nostalgiei l-a adus în \ar[ citim ceva mai departe pe acela a c[rui voca\ie era, în mod esen\ial, una de c[rturar, =i l-a aruncat în vîltoarea tulbur[rilor acelui Zeitgeist al epocii Chestiunea este reluat[, din alt unghi, în textul Un secret al lui Mircea Eliade. Dac[ scrisorile lui Mircea Eliade c[tre Haig Acterian s-au pierdut din p[cate, cele c[tre Mircea Eliade care s-au p[strat eviden\iaz[, pe de o parte, aprecierea interna- \ional[ de care se bucura deja opera =tiin- \ific[ a tîn[rului savant român (avea 28 de ani) =i, pe de alt[ parte, importan\a crucial[ a ideii de sacru la Eliade, în care Ar=avir Acterian vede o constant[ =i o cheie de bolt[ a întregii sale opere. Mircea Eliade lacom de relativit[\i este un text ce relativizeaz[, la rîndul s[u, perspectiva, punînd al[turi fragmente din jurnalul lui Ar=avir Acterian din 1932 =i pagini diaristice ale aceluia=i din anul Din acest colaj trecut-prezent (între timp, prezentul devenind el însu=i trecut...) se încheag[ un portret viu =i complex. Pe omul acesta cu suflet planturos =i turgescent îl robe=te cartea. Î=i vars[ focul, î=i încuie febra în scris. (...) Îi plac pijamalele. Are =ase =i ar vrea 16. (...) Are o jen[ pentru tot ce e confesie =i conversa\ie, de=i e împ[timit al caietului intim. Trebuie s[ fie s[turat de tot ce e psihologia genera\iei, pe care o cunoa=te pîn[ la refuz citim în însemn[rile autenticiste din 1932, pentru ca în cele din 1984 s[ întîlnim un Mircea Eliade livresc, citit prin Adrian Marino, prin orientalistul Sergiu Al-George, dar =i printr-o însemnare despre... pictura lui Delacroix din jurnalul lui Radu Petrescu (fragmentul despre Delacroix este trebuie precizat o replic[ peste timp oferit[ de Ar=avir Acterian unui C. misterios =i nu prea, care, cu cincizeci de ani în urm[, acuza lipsa de sistem =i superficialitatea lui Eliade...). Paginile despre Eugen Ionescu (prietenul apropiat din tinere\e al lui Ar=avir Acterian, de care istoria =i politica l-au desp[r\it pentru o vreme) sînt intens subiective. Din june\ea bucure=tean[ a lui Eugen Ionescu este un (deja cunoscut) portret memorialistic, o reconstituire a prieteniei celor doi, a climatului monden de epoc[, a cercurilor de apropia\i, a lumii culturale... În schimb, Frînturi dintr-un vechi jurnal aglutineaz[ într-un soi de palimsest trei scrituri diaristice mai întîi, pagini din însemn[rile lui Ar=avir Acterian din anii ( jurnalul unui lene= ), însemn[ri din jurnalul lui Jeni Acterian despre (acela=i) Eugen Ionescu =i, în sfîr=it, un comentariu tîrziu despre Journal en miettes. Iat[ un (auto)comentariu amar al tîn[rului Ar=avir N-am tr[it cu o trepidan\[ voioas[, ori cu o m[cin[toare triste\e, ca de pild[ acest ve=nic îndurerat, torturat prieten, Eugen. M[ cuprinde uneori c[ldura de via\[ a acestuia. R[mîn, totu=i, în afar[ de cîteva momente frumoase de comuniune, un singuratic. Am[- nuntele anecdotice, pitore=ti, nu lipsesc din aceste pagini evocatoare. Ele sînt lipsite de striden\e senza\ionaliste o anumit[ delicate\e laconic[, economicoas[, le caracterizeaz[. Ar=avir Acterian este un martor discret. De un interes cu totul aparte sînt paginile de coresponden\[ din Addenda volumului. Cu o singur[ excep\ie (scrisoarea final[, inedit[, a lui Eugene Ionesco c[tre Ar=avir Acterian), ele îl au ca autor pe Emil Cioran =i acoper[ o perioad[ de aproape 60 de ani ( ). Reproducerea textelor epistolare a fost f[cut[ dup[ edi\ia Dan C. Mih[ilescu a volumului cioranian Scrisori c[tre cei de-acas[ ap[rut în 1995 la Humanitas. Scrisoarea lui Mircea Eliade c[tre Ar=avir Acterian (pp ) a fost reprodus[ dup[ volumul de coresponden\[ Mircea Eliade Europa, Asia, America..., Humanitas, Pe ansamblu, avem de-a face cu dialogul peste timp =i frontiere a doi prieteni însingura\i, înstr[ina\i, în ultim[ instan- \[ exila\i (inclusiv interior), fiecare, desigur, în felul s[u... O întreag[ evolu\ie a rela\iilor intergenera\ionale se perind[ prin aceste pagini dense (printre cei în repetate rînduri evoca\i =i invoca\i se num[r[ Mircea Eliade, Emil Botta, Sorana opa, Petru Manoliu, Lucian B[descu...). Dar expresivitatea =i relevan\a st[ în omenescul prea omenesc al unor detalii de via\[. Undeva, Cioran îi relateaz[ amicului s[u cum, înso- \it de o tîn[r[ doamn[, s-a l[sat buzun[rit de ni=te golani agresivi ( A= fi fost la spital acuma dac[ mi-ar fi trecut prin cap s[ fac pe eroul ), în alte p[r\i îi împ[rt[=e=te mizeriile îmb[trînirii (ceea ce deducem face =i Ar=avir Acterian), deap[n[ amintiri, face reflec\ii filozofice sau bîrfe=te cu tîlc Printre rînduri pot fi citite multe detalii care merit[ pritocite cu aten\ie de biografi. Tulbur[toare, scrisoarea din februarie 1990 arat[ un Cioran epuizat, destr[mat Drag[ Ar=avir, Sînt obosit de aproape tot. (...) Ceva s-a rupt în mine, organele-s sf[rmate. Am luat decizia s[ nu mai scriu. În sfîr=it, în\elepciunea... Neuitata Jenny! M[ uit adesea la fotografia ei =i nui pot ierta plecarea. Cît[ inteligen\[, cît[ fine\e!. Cel pu\in la fel de tulbur[toare este scrisoarea lui Eugène Ionesco c[tre Ar=avir Acterian. Ea amendeaz[ substan\ial dezam[girea conjunctural[ de tinere\e descris[ în volumul Prezent trecut, trecut prezent, m[rturisind despre rezisten\a unei prietenii adev[rate dincolo de rupturi vremelnice Fac literatur[ =i teatru fiindc[ asta a devenit meseria mea mon gagne-pain. Din cînd în cînd o scrisoare a unui prieten, a ta, este un surîs al cerului. Tu ai fost marea mea problem[, erai cel mai bun prieten al meu. M-a durut pe vremuri desp[r\irea noastr[. Cred c[ pe nici un altul nu l-am iubit, urît =i iar iubit ca pe tine. Am s[-\i mai scriu. Dar s[ =tii c[ e=ti prezent =i tu =i Barbu =i înc[ doi sau trei al\ii, din vii =i din mor\i. Te îmbr[\i=ez =i poate c[ va fi bine în eternitate =i c[ vom fi tineri. Cristina MANOLE

8 8 ARARAT Arte L[murirea unei confuzii privind biografia lui Garabet Ibr[ileanu }n anul 1985 avea loc prima audi\ie a Concertului pentru Cor Mixt de compozitorul german Alfred Harry Schnittke. <The Times> din 15 ianuarie 2002 scria despre acest concert astfel < Nici o muzic[ nu te face s[ te infiori mai mult dec]t muzica pentru cor a lui Schnittke, sub bagheta lui Stephen Layton.> La 15 februarie 2002 <The Guardian> nota: <Acest concert este cel mai impun[tor dintre operele recente ale lui Schnittke, el are o durat[ de 40 de minute =i se bazeaz[ pe pasaje dintr-o Carte Armean[ a Pl]ngerii =i folose=te un limbaj care face constant apel la formele melodice =i armonia diatonic[ a liturghiei ortodoxe. Iar <The Evening Standard> din 8 februarie 2002 relateaz[: >Concerul pentru Cor este una din piesele cele mai grele fortissimo atins de cor a f[cut s[ vibreze geamurile iar ba=ii pedali=ti aveau ni=te note joase fabuloase. Revista <Gramophone> sub semn[- tura lui Ivan Moody scria tot atunci: <O superb[ =i relevant[ execu\ie a uneia din cele mai apreciate lucr[ri ale lui Schnittke. (continuare din pagina 5) Acest unchi, Teodor Marcovici ( ), evocat ]n Amintiri cu o deosebit[ c[ldur[ =i admira\ie, a avut asupra mentorului de la Via\a Rom`neasc[ o influen\[ considerabil[. Criticul ]=i g[se=te afinit[\i cu <mo=ul Teodor>, <omul cel mai bine ]nzestrat din toat[ familia> =i, judec]ndu-se pe sine cu asprime, se consider[ inferior unchiului s[u: <Se zice c[ eu ]i sem[n. Se poate. Dar eu s]nt el amestecat cu mul\ime de lucruri de valoare inferioar[. Aurul lui s-a amestecat la mine cu multe metale inferioare. E ceva greoi, e o st]ng[cie, e o lips[ de gust, o sl[biciune de logic[ la mine, care nu erau de la d]nsul>. Foarte inteligent, de=i nu absolvise dec]t patru clase primare, Teodor Marcovici s-a instruit singur, ajung]nd prin efort propriu <un om modern>. Acestui unchi ateu, ]nzestrat de la natur[ cu o mul\ime de talente, aristocrat prin prezen\[, mizantrop, ironist =i sceptic, Ibr[ileanu i-a f[cut un portret de o admirabil[ sinceritate prin spontaneitatea afectiv[ a descrierii lipsit[ de orice pre\iozitate stilistic[: <Acest om a fost unul dintre cei mai inteligen\i oameni din c]\i am cunoscut, poate cel mai inteligent. F[r[ nici o ]nv[\[tur[, f[r[ nici un mediu, c[ci nu cuno=tea nici un singur om de cultur[, el a reu=it s[ fie un om modern. }n politic[ era absolut sceptic =i nu era cu nimeni. Dac[ ar fi fost atunci un partid nou ]n Roman, un partid revolu\ionar, poate ar fi fost cu d]nsul, dac[ nu i s-ar fi p[rut utopic, c[ci el era mai mult critic =i ironist, =i foarte pu\in antuziast =i capabil s[ se iluzioneze. Pe de alt[ parte era ateu. Nu avea prieteni, ci numai cuno=tin\e de cafenea la care nu se ducea acas[ =i care nu veneau la el. Cu acea parte din familie (mai toat[) care nu avea nimic distins, nu era ]n leg[tur[. Pricepea toate lucrurile =i l-am auzit explic]nd fenomene naturale, din propria-i for\are intelectual[, a=a cum mai t]rziu le-am v[zut explicate ]n cartea de fizic[. }n orice se amesteca era perfect. +tia s[ croiasc[ rochii femeie=ti. Dregea perfect ceasornice. Colora fotografiile, etc., etc.. Avea o logic[ ca fierul de tare =i o ironie ]ngrozitoare. Avea o fa\[ luminat[ de inteligen\[, una din cele mai distinse figuri din c]te am v[zut. Era inteligent =i ]n via\a practic[ =i ]nzestrat cu o mare voin\[: tr[ia din c]teva mii de franci, pe care le da cu dob]nd[, =tiind s[ manevreze mica lui sum[ a=a ca s[ produc[ cel mai mare venit posibil. Umbla foarte bine ]mbr[cat, corect de tot =i avea o mare grij[ s[ nu fie atins deloc de nimenea. De atunci am v[zut mul\i oameni, am ]n\eles ce lucru era acel om, lipsit de orice cultur[, care putea discuta orice cu oricine =i care, prin propria lui inteligen\[, g[sea r[spunsuri =i explica\ii la toate problemele ce =i le punea ori i le puneau al\ii. Era singur, distins, foarte inteligent, o apari\ie rar[ ]n felul s[u. Era foarte violent =i ]n acela=i timp foarte bun. Cred c[ n-am v[zut un om mai violent, pe care s[-l exaspereze mai mult r[spunsurile nelogice =i purtarea nepotrivit[. +i n-am v[zut om care s[ sufere mai mult de suferin\a celor la care \inea el. Cred c[ a fost omul cel mai ]nzestrat din toat[ familia noastr[. Se zice c[ eu ]i sem[n^ C]nd era mic a voit mult s[ ]nve\e mai departe. A pl]ns mult s[-l trimit[ la Ia=i la =coli mai ]nalte. Dar n-a avut cu ce. +i s]nt sigur c[ s-a pierdut un om de mare valoare>. Cei care au preluat dup[ moartea lui Teodor Ibr[ileanu, grija pentru educa\ia nepotului Garabet, r[mas orfan de ambii p[- rin\i, au fost Tasia cu so\ul ei, <mo=ul> Isaia Trancu. <F[r[ ei, m[rturise=te Ibr[ileanu, poate a= fi p[r[sit =coala =i azi a= fi cu totul altceva, ]n alt mediu, probabil slujba= la gar[^ Dar m[tu=a mea m-a ajutat s[ merg mai departe. M[tu=a mea era foarte frumoas[, foarte delicat[, foarte poetic[, =i pentru noi «aristocrat[», c[ci numai ea tr[ia mai bine, mai ]nalt, c[ci mo=ul (Isaia Trancu) era func\ionar la c[ile ferate. M[tu=a mea era cineva foarte deosebit =i c]nd venea la Roman, era un eveniment. Eu o iubeam cu un fel de entuziasm pentru c[ldura ei sufleteasc[, pentru ochii ei frumo=i, pentru c[ m[ iubea =i ea, =i pentru c[ ]mi d[dea lucruri bune^ C]nd am trecut din clasa a IV-a primar[ la liceu, ]n vacan\a de var[, m-am dus ]nt]ia oar[ la ea, la Putna Seac[, l]ng[ Foc- =ani. La M[r[=e=ti, ]n gar[ m[ a=tepta m[- tu=a mea care avea o p[l[rie frumoas[, un pardisiu de voiaj, o geant[ ]n m]n[ =i care m[ lu[ cu ea p]n[ la Putna Seac[, ]ntr-un vagon de cl. I, cu catifea ro=ie. Mi s-a p[rut c[ ]ncep o via\[ de marchiz =i milionar>. Despre unchiul Isaia Trancu, so\ul Tasiei, Ibr[ileanu ]=i aminte=te ca despre un Ca un post scriptum la anul Narega\i, ce tocmai s-a ]ncheiat, dorim s[ ad[ug[m textul ce urmeaz[ care poate fi considerat o punte peste timp dintre autorul C[r\ii Pl]ngerii, Grigor Nareka\i ce a tr[it ]n secolul X, =i un compozitor al secolului XX, Alfred Schnittke Cu o denumire mai cur]nd anodin[ de Concert pentru Cor Mixt, ce inten\ioneaz[ s[ sugereze leg[turi cu lucr[ri cu nume similare ale lui Bortyansky =i al\i compozitori, ]n fapt suntem pu=i ]n fa\a unei lucr[ri de o cutremur[toare profunzime a credin\ei =i o capodoper[ a scriiturii corale construit[ pe tradi\iile liturgice ruse. Textul vine din poezia religioas[ ad]nc peniten\ial[ de Grigor Nareka\i, un c[lug[r armean din sec. X, la care Schnittke a r[spuns cu o relevan\[ ce face aceast[ lucrare s[ aib[ mai mult[ culoare =i s[ fie mai apreciat[ dec]t alte lucr[ri mai recente ale sale.> Tot ]n februarie 2002, <BBC Music Magazine> scria: <Dispari\ia lui Alfred Schnittke ]n 1998, a r[pit lumii pe unul din cei mai distin=i simfoni=ti ai s[i. ( ) F[r[ ]ndoial[, cea mai puternic[ expresie a acestui adev[r este impresionantul Concert pentru Cor. Scris la mijlocul anilor 1980, este o ]nsumare a stilului lui Schnittke de noua simplicitate>. Av]nd 40 de minute Concertul este o piatr[ de ]ncercare pentru orice cor>. }n num[rul s[u din martie 2002, <Rough Guides> noteaz[ printre altele <Concertul pentru Cor, folose=te un limbaj muzical simplu dar potrivirea pasional[ cu rugaciunea armean[ din sec. X, om bun la suflet, bl]nd =i de treab[. C]nd s- a c[s[torit cu Tasia Marcovici era casier de m[rfuri la gara din Roman. A ocupat pe r]nd postul de =ef de sec\ie la Iv[ne=ti (Tecuci), Galbeni, Buhu=i =i Ia=i. Acest unchi, Isaia Trancu, fusese ridicat la rang boieresc de c[- tre gr. Al. Chica, fiind numit sp[tar la Boieria din casa unchiului Isaia l-a impresionat pe micul Garabet: <La Putna Seac[ era cas[ bun[, m]ncare boiereasc[, servitori, contacte cu «lumea bun[», ]n sf]r=it mi se p[rea o via\[ elegant[ de saloane>. }n ianuarie 1888, fiind elev la Liceul Codreanu din B`rlad, Ibr[ileanu afl[ printr-un prieten din Roman c[ unchiul s[u, Teodor Marcovici, a murit. Avea 39 de ani. Rudele, pentru a nu-l sustrage de la ]nv[\[tur[, nu-l anun\aser[ la vreme. Pierderea <mo- =ului> pe care-l ]ndr[gea ]ndeosebi, i-a pricinuit mult[ durere, f[c]ndu-l s[ se simt[ =i mai singur pe lume, pe m[sur[ ce cercul familiei se mic=ora. La liceul din B`rlad, Ibr[ileanu a fost nevoit, nu o dat[, s[ suporte o ]nsp[im]nt[toare s[r[cie: <Acela care scrie aceste r]nduri s-a dus la liceul din B`rlad cu banii str]n=i prin subscip\ii mai t]rziu a murit literalmente de foame, a fost mult[ vreme vagabond>. }nc[ de la 12 ani, Ibr[ileanu a ]nceput s[ dea lec\ii, mai ]nt]i unui copil de brutar, pentru 15 franci pe lun[, apoi unor odrasle ]nst[rite cum au fost copiii lui Anton Goilav, ca =i altor <gorile>, cum le spunea el elevilor greoi la minte. Banii ]i d[dea tat[lui p[str]ndu-=i pentru sine c]\iva b[nu\i pentru o halvi\[ devenit[ o mult dorit[ delicates[. Mai t]rziu, ca s[ se ]ntre\in[ la liceu, banii primi\i de la Isaia Trancu fiind ne]ndestul[tori, a ]nceput s[ scrie articole pentru revistele din Roman =i Boto=ani, =i pentru revista socialist[ Rom`nia Viitoare din Br[ila. Vacan\a din vara anului 1888 =i-a petrecut-o la una din sta\iile de cale ferat[, probabil la Tecuci, unde Isaia Trancu era =ef de gar[. }n iulie 1890, Ibr[ileanu a absolvit liceul Codreanu cu premiul III =i dup[ ce =i-a sus\inut bacalaureatul la Universitatea din Ia=i, s-a ]nscris la Facultatea de Litere =i Filozofie lu]ndu-=i licen\a ]n Angajat colaborator permanent la revista Evenimentul Literar, Ibr[ileanu ob\ine din partea directorului R`=canu, permisiunea de a locui ]ntr-o mansard[ din cl[direa unde se afla sediul publica\iei ie=ene. }n 1897, Tasia =i Isaia Trancu se stabilesc la Ia=i =i t]n[rul Ibr[ileanu se mut[ la ei, ]n Strada Florilor. Din cele prezentate putem concluziona c[ <mo=ul Teodor> este Teodor Marcovici, unchiul dinspre mam[ a lui Ibr[ileanu, iar <mo=ul Trancu>, este Isaia Trancu, so\ul Tasiei Marcovici. Printr-o eroare de interpretare, Mihai Sevastos a combinat cele dou[ nume =i caracteristicele personajelor, n[scocind un al treilea personaj, inexistent ]n Amintirile din copil[rie =i adolescen\[ ale lui Ibr[ileanu, acesta fiind antreprenorul din Gala\i, Teodor Trancu. Eroarea, preluat[ =i de Bogdan C[u= ]n dic\ionarul <Figuri de armeni din Rom`nia>, se limpeze=te =i mai bine dac[ prezent[m o biografie succint[ a lui Teodor Trancu ( ), fiul ]nst[ritului negustor boto=[nean Krikor Trancu care se ]ndeletnicea cu comer\ul interna\ional pe ruta Istanbul-Lemberg-Lipsca. Dup[ absolvirea a =ase clase gimnaziale la pensionul Karaka= cu predare ]n limba rom`n[ =i armean[, Teodor Trancu a fost ini\iat ]n construc\ii de c[tre un mare antreprenor armean, Ibr[ileanu, de unde =i deduc\ia gre=it[ c[ acesta ar fi fost rud[ cu tat[l criticului, Teodor Ibr[ileanu. Ori, familii Ibr[ileanu, cu vechi r[d[- cini ]n Moldova, erau numeroase =i r[sp]ndite la Foc=ani, Ia=i, Gala\i, Bucure=ti, Tecuci, f[r[ a avea ]ns[, ]n mod obligatoriu, leg[turi de rudenie ]ntre ele. Teodor Trancu, c[ruia Bogdan C[u= ]i atribuie trei fii =i o fiic[, to\i patru n[scu\i ]n ora=ul de la Dun[re, a beneficiat de o pozi\ie social[ privilegiat[ =i de o situa\ie material[ prosper[. Lui i se datoreaz[ exploatarea modernizat[ a carierelor de piatr[ din Dobrogea. Apreciindu-l pentru profesionalismul s[u, municipalitatea Gala\iului i-a ]ncredin\at ridicarea unor construc\ii ini\iate =i patronate de c[tre Comisia European[ a Dun[rii. }n 1874 el va concesiona ]n acest scop, dealurile Peceneaga =i Ortman, din jude\ul Tulcea, de unde va extrage piatra necesar[ lucr[rilor de la Gala\i. Anaïs NERSESIAN NAREKA I +I MUZICA SIMFONIC{ MODERN{, SAU DESPRE ALFRED H. SCHNITTKE ( ) conlucreaz[ fericit ]n aceast[ lucrare>. }n februarie 2003 revista <Classical Music> se refer[ =i ea la acest concert astfel: <Schnittke ]=i permite libert[\i care altor compozitori, mai pu\in talenta\i, nu le-ar fi fost iertate. ( ) Aceasta se refer[ =i la textele religioase a acestui Concert pentru Cor Mixt, bazat pe scrierile unui c[lug[r armean din sec. X, Grigor Nareka\i. Ele s]nt uimitor de frumoase, chiar ]n traducere, o voce a devo\iunii a unei comunit[\i cre=tine dintre cele mai vechi din lume.> }n continuare, Aidan Twomey, autorul articolului afirm[: <nu am nici o ]ndoial[ numind aceast[ lucrare drept o capodoper[>. Cine a fost totu=i Schnittke? El se considera jum[tate german jum[tate evreu. N[scut pe Volga, ]n a=a-zisa republic[ german[, ora=ul Engels, el a primit primele sale influen\e muzicale dinspre Viena =i a tr[it din adolescen\[ la Moscova. Universul s[u muzical reflect[ apartenen\a la mai multe culturi. Prima sa oper[, Faust, a fost programat[ ]n mai la Frankfurt Un concert pentru pian la patru m]ini s-a c]ntat ]n prima audi\ie la Huddersfield. Mai are un concert pentru violoncel dedicat lui Rostropovici, un concert pentru opt flaute =i harp[, concertul pentru coarde =i orchestr[ nr.4, =.a. Opera sa vast[ cuprinde cinci simfonii, numeroase concerte solo, =i muzic[ de camer[ (qvintetul pentru pian, de.ex.) toate acestea fiind piese de mare popularitate. O perioada Schnittke a tr[it la Hamburg, unde a predat la Hochschule fur Musik. Limbajul lui Schnittke s-a n[scut din c[utarea unit[\ii, continuit[\ii, de=i e greu s[ decizi dac[ este vorba de sintez[ sau de construc\ie. Baletul s[u Peer Gynt creeat ]mpreun[ cu coregraful John Neumeier, a fost un succes senza\ional la opera din Hamburg. A scris muzic[ pentru 60 de filme. Acesta a fost o compensare ]n perioada ]n care u=a Uniunii Compozitorilor i-a fost ]nchis[. El a participat chiar =i la mixajul sonorului. Acesta experien\[ filmic[ explic[ for\a formidabil[ a puterii iconografice a muzicii sale. Folosind aluzii fine de <subtext> arta lui Schnittke se apropie de cea a unui Tarkovski. La noi Schnittke nu a fost popularizat. Probabil a fost pe listele muzicii <burgheze>. Probabil nu a fost pe niciuna. Pe mine m-a impresionat c[ o scriere milenar[ a putut s[ fecundeze crea\ia unui compozitor modern, ]ntr-un mod ]n care dup[ speciali=tii c[rora le-am dat glas mai sus, nu ne mai putem permite s[ mai ad[ugam vreo laud[. A. SAHAG