MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ EME NATURA 2000 LIFE + 11 INF/RO/819 EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE AL POPULAȚI

Transcriere

1 MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ EME NATURA 2000 LIFE + 11 INF/RO/819 EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE AL POPULAȚIEI PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI REȚEAUA ECOLOGICĂ NATURA 2000 RAPORT DE CERCETARE ANALIZĂ COMPARATIVĂ Decembrie 2015 Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).

2 Ecologică Natura 2000 Contractant: B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti Iniţiator: Propark- Fundația pentru arii protejate str. Lungă, nr. 175, Braşov, România tel./fax: Cercetarea a fost realizată de : Firma: Century Image str. Pictor V. Maximilian nr. 2, Brasov, România tel./fax: office@agentia-century.ro Echipa de cercetare: Moașa Horia sociolog, coordonator cercetare Meseșan Schmitz Luiza sociolog Hamberger Astrid sociolog Cercetarea s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare. Finanțarea s-a făcut de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, partener în proiect, reprezentând cofinanțare la Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 Manageri eficienți pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă. ProPark Fundația pentru Arii Protejate copyright Acest material poate fi reprodus gratuit în orice format sau pe orice suport dacă este redat întocmai și nu se utilizează într-un context ce poate induce în eroare. Pe material trebuie indicat Copyright: ProPark Fundația pentru Arii Protejate, indicând titlul și sursa acestuia. Documentul este disponibil și online pe Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei Europene. 1

3 Ecologică Natura 2000 CUPRINS Introducere... 4 Metodologia... 4 Obiectivul general, obiective specificie ale studiului... 4 Designul cercetării... 4 Culegerea datelor... 5 Universul cercetării... 5 Mărimea eşantionului... 5 Metoda de eşantionare... 5 Metoda de culegere a datelor... 6 Analiza datelor... 6 Caracteristici socio-demografice ale respondenților... 7 Analiza datelor la nivel național... 9 Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate...30 Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică...34 Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura Analiza datelor la nivel local (județul Brașov)...65 Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate...84 Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică...88 Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura CONCLUZII Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

4 Ecologică Natura 2000 Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura Impactul proiectului Anexe Anexa 1. Chestionarul

5 INTRODUCERE Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819). Cercetarea a avut două etape, având o dimensiune comparativă. În acest document sunt prezentate rezultatele cercetării din cea de a doua etapă, care a fost realizată în perioada septembrie 2015-decembrie În această etapă s-au evaluat cunoștințele și gradul de înțelegere al actorilor cheie (instituții de stat și private), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, față de biodiversitate și Rețeaua Ecologică Natura 2000, pentru a surprinde modificările de atitudine și a gradului de informare a persoanelor mai sus menționate, în urma implementării proiectului în perioada METODOLOGIA OBIECTIVUL GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICIE ALE STUDIULUI Obiectivul general al acestui studiu a fost acela de a releva îmbunătățirea nivelului de informare al actorilor cheie responsabili cu planificarea teritorială, implicați în gestionarea resurselor naturale sau cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor privind importanţa biodiversităţii şi a reţelei Natura 2000 în planificarea teritorială, în urma implementării proiectului în perioada Se consideră că acest obiectiv a fost atins, dacă numărul actorilor cheie care sunt mai bine informați a crescut cu cel puțin 20% în anul 2015 față de anul De asemenea, această creștere ar trebui să se reflecte diferențiat pe cele două subeșantioane astfel: cel puțin 40% dintre actorii cheie de la nivel național și cel puțin 60% dintre actorii cheie de la nivel local (județul Brașov) ar trebui să fie preocupați de biodiversitate și de obiectivele Natura 2000 în activitățile lor zilnice privind planificarea teritorială și gestionarea resurselor naturale, pentru a se putea considera implementarea proiectului un succes. DESIGNUL CERCETĂRII Studiul sociologic a fost de tip descriptiv, exploratoriu, comparativ. Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar (interviu individual structurat). Chestionarul a fost administrat prin operatori de interviu, prin poștă și , sau on-line, prin 4

6 Ecologică Natura 2000 formularul special construit în cadrul site-ului Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie 2015-decembrie Deoarece a fost un studiu comparativ, în această a doua etapă (2015) s-a utilizat același instrument de cercetare (chestionar) ca în prima etapă a studiului (2013) din care au fost eliminate o serie de întrebări care nu erau relevante pentru comparații, dar au fost relevante pentru prima etapă când s-a conturat o strategie care să ducă la creșterea implicării active a reprezentanților acestor instituții în elaborarea unor planuri teritoriale regionale, incluzând elemente de conservare și biodiversitate în aceste planuri. (Anexa nr. 1) CULEGEREA DATELOR UNIVERSUL CERCETĂRII Universul cercetării este reprezentat de persoanele responsabile cu planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor Natura 2000, la nivel național și local (județul Brașov). MĂRIMEA EŞANTIONULUI Anchetă la nivelul zonei model- judeţul Braşov- 69 chestionare (2015) și 127 chestionare (2013) Anchetă la nivel naţional-200 chestionare (2015) și 293 chestionare (2013) METODA DE EŞANTIONARE În eșantion au fost incluși actorii cheie care au participat la activitățile derulate în cadrul proiectului în perioada Astfel, urmatoarele categorii de persoane au participat la acest studiu: Reprezentanţi ai celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul vânătorii atât la nivel național cât și local, în județul Brașov. Autorităţile locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri strategice pentru dezvoltarea durabilă, atât la nivel național cât și local, în județul Brașov. Eșantionul îndeplinește condiția de reprezentativitate teoretică. Aceste persoane activează în următoarele instituții: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Regia Națională a Pădurilor Direcția Silvică 5

7 Ecologică Natura 2000 Ocolul Silvic Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Oficiul Județean de Consultanță Agricolă Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Autoritatea Națională Apele Române Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Autorități județene și locale (Consilii Județene și Primării) Pe lângă reprezentanții acestor instituții, în eșantion au fost incluși și administratorii sau custozii de arii naturale protejate. METODA DE CULEGERE A DATELOR La nivel local (zona model-județul Brașov), au fost identificate instituțiile implicate în gestionarea resurselor naturale iar datele au fost culese prin intermediul operatorilor de interviu. Au existat și situații în care chestionarele au fost autoadministrate și colectate ulterior. La nivel național au fost colectate date din toate categoriile de grupuri țintă a cercetării prin intermediul unui chestionar on-line, precum și în timpul seminariilor de planificare strategica și Conferința finală din cadrul proiectului. Respondenții fie accesau direct formularul chestionarului publicat pe site-ul fie printr-un link transmis pe mail. Bazele de date cu adresele de au fost furnizate de reprezentanții Propark Fundația pentru Arii Protejate. În cazul respondenților care au declarat că nu au acces la internet (pentru completarea chestionarului online), s-a apelat la administrarea chestionarului prin poștă. ANALIZA DATELOR specifice. Analiza datelor este organizată în jurul a cinci tematici corespunzătoare celor cinci obiective Astfel, datele au fost grupate pe următoarele secțiuni: 1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate 3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică 4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura

8 Ecologică Natura Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000 CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR Eşantionul (2015) cuprinde 269 de chestionare, 69 aplicate la nivel local (județul Brașov) și 200 chestionare aplicate la nivel național (Tab. 1.1). Eșantionul cuprinde chestionare aplicate atât la nivelul celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul faunei sălbatice cât și la nivelul autorităţilor locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri strategice pentru dezvoltarea durabilă (Tab.1.2). Au fost intervievate persoane atât din instituțiile statului cât și din ONG-uri, firme sau alte tipuri de instituții (Tab. 1.3). Tabelul 1.1: Structura eșantionului în funcție de zona de rezidență a persoanelor intervievate Număr persoane Procente Nivel local (județul Brașov) Nivel național Total % Tabelul 1.2: Structura eșantionului în funcție de domeniul de lucru al persoanelor intervievate Domeniu de lucru Număr persoane Procente Managementul apei 20 7,4% Silvicultură 20 7,4% Agricultură 4 1,5% Managementul faunei sălbatice 4 1,5% Autorități locale și regionale(uat-uri, universități, parcuri naționale, ONGuri) % Nedeclarat* 22 8,2% Total ,0 Tabelul 1.3: Structura eșantionului în funcție de punctul de lucru al persoanelor intervievate Punctul de lucru Număr persoane Procente Instituție de stat ,6% ONG 51 19% Firmă 20 7,4% Altele 25 9,3% Nedeclarat* 10 3,7% Total % 7

9 Ecologică Natura 2000 Structura eşantionului în funcţie de caracteristicile respondenților este prezentată mai jos (Tab. 1.4, Tab. 1.5, Tab. 1.6). Astfel, 57,2% dintre respondenți sunt de sex masculin, 95,2% au studii superioare, 51,3% lucrează de peste 8 ani în domeniul protecției mediului. Au media de vârsta de 40 ani. Tabelul 1.4: Structura eșantionului în funcție de genul persoanelor intervievate Gen Număr persoane Procente Media vârstă Deviația standard Masculin ,2% 41, Feminin ,5% 39,4 10,1 Total ,8% 40,4 10,2 Nedeclarat 6 2,2% Total % Tabelul 1.5: Structura eșantionului în funcție de nivelul de educație al persoanelor intervievate Nivelul de educație Număr persoane Procente Liceul 3 1,1% Școală post-liceală 2 0,7% Facultate ,4% Studii post-grad ,8% Nedeclarat 8 3% Total % Tabelul 1.6: Structura eșantionului în funcție de vechimea în muncă a persoanelor intervievate Vechimea în domeniu Număr persoane Procente Sub 1 an 23 8,6% 1-3 ani 32 11,9% 3-8 ani 63 23,4% peste 8 ani ,3% Nedeclarată 13 4,8% Total % 8

10 Ecologică Natura 2000-Nivel național ANALIZA DATELOR LA NIVEL NAȚIONAL EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000 Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.2.1): cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce. Nivel ridicat de înțelegere și acceptare. La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate în general. 77,9% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 79,9% consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,9%) și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste zone (74,8%). (Tab. 2.1) Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejată (90,8%) (Tab. 2.1) cât și instituțiile statului. Referitor la acestea, 60,2% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei protejată (Tab. 2.2). Nivel scăzut de acceptare și înțelegere. 86,6% (Tab 2.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 4,1% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară. Un procent de 2%-10% (Tab. 2.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (5,5%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (9,6%) (Tab. 2.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (10,7%) (Tab. 2.1). Datele din tabelul 2.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai 9

11 Ecologică Natura 2000-Nivel național ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig. 2.1). În anul 2015 un număr mai mare de respondenți (cu aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce avantaje comunității locale, atrage mai mulți turiști, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă și consideră că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut numărul celor care considerau ariile protejate o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau pentru activitatea desfășurată de respondenți. Tabelul 2.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000 Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000 Indicatori Indicatori Aduce avantaje comunității locale Ariile protejate atrag mai mulți turiști Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate 49,3% 77,9% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat 59,8% 72,9% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice durabile 61% 74,8% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 60,2% 79,9% 70% 90,8% Procente categoria sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt 17,2% 10,7% 8,8% 9,6% 4,1% 2,6% Procente categoriile sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt + deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât + Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2), reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 60,2% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 5,9% dintre respondenți consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente pentru implementarea unor proiecte în aceste arii protejate care să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) (Fig. 2.1) consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De 10

12 Ecologică Natura 2000-Nivel național asemenea, un număr mai mic (cu aprox. 10%) de persoane consideră că ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile proiectului, actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba implicarea a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de muncă, contrar opiniilor din anul Tabelul 2.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în viziunea respondenților Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate 39,5% 60,2% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale 19,5% 5,9% Procente categoriile sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt + deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât + Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt 11

13 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000? Enunţ Sigur acest enunţ mi se potriveşte şi nu celălalt Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunţuri Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Sigur acest enunţ mi se potriveşte şi nu celălalt Enunţ Aria protejată aduce avantaje comunității locale Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate Instituțiile statului depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate În ultimii ani ariile protejate au devenit o resursă strategică pentru comunități și instituțiile de stat Ariile protejate atrag mai mulți turiști Ariile protejate au dus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile 77,9% 15,1% 3,7% 0,7% 1,5% 1,1% Aria protejată aduce dezavantaje comunității locale 90,8% 3,8% 5,4% Membrii comunității locale nu ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate 9,3% 13,8% 9,7% 7,1% 10,0% 29,0% 21,2% Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate 24,9% 21,6% 24,5% 18,2% 5,9% 3,8% 1,1% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat 72,9% 10% 10% 4,5% 1,5% 1,1% Ariile protejate împiedică turismul 21,6% 27,1% 27,1% 18,2% 4,8% 0,4% 0,7% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în 12

14 Ecologică Natura 2000-Nivel național locale comunitățile locale Ariile protejate favorizează dezvoltarea activităților agricole și economice durabile Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru activitatea pe care o desfăşor 37,5% 26% 16,1% 10,8% 4,8% 2,3% 2,6% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice durabile 74,8% 10,8% 8,4% 5,6% 0,4% Ariile protejate împiedică atragerea de fonduri publice sau europene 79,9% 10,8% 4,5% 4,5% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol în calea dezvoltării durabile 53,8% 16,4% 16,4% 10,8% 1,5% 0,7% 0,4% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 13

15 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000? 14

16 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România? Număr persoane Procente Foarte importantă ,3% Importantă 76 28,3% Nici importantă nici neimportantă 7 2,6% Puțin importantă 1 0,4% Deloc importantă - Nu știu/nu răspund 1 0,4% Total % Figura 2.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România? Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări. Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază ca importantă această rețea pentru România, 96,6% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta foarte importantă, 68,3%. (Tab. 2.4) Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23,1%) care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 68,3% în 2015 și 45,2% în (Fig. 2.2) 15

17 Ecologică Natura 2000-Nivel național Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 175 de răspunsuri. (Tab. 2.5) Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător. Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție). Aproximativ 14,5% dintre persoanele intervievate de la nivel național acordă importanță acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 65% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 2.5) Dintre persoanele care au declarat că această rețea Natura 2000 nu are un rol important pentru România, o parte au motivat răspunsurile prin problemele generate de aceasta (3,4% din total persoane intervievate). Se consideră că obiectivele acestei rețele sunt greu de realizat deoarece se atrag greu fonduri, actorii cheie nu sunt interesați iar populația are prioritare alte probleme și e prea puțin ineresată de protejarea mediului. Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea puține. Se remarcă faptul că la nivel național, în discursul intervievaților despre importanța rețelei Natura 2000 pentru România, apar și concepte legate de imaginea țării, de problemele din aceste situri sau de faptul că această rețea este doar o obligație UE. Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 30%) care au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 65% în 2015 comparativ cu 35% în 2013 (Tab. 2.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări durabile. 16

18 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvențe 2013 Protejarea mediului Dezvoltarea durabilă Imaginea României 17 Frecvențe 2015 Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt prea puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților. Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective. Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi mulțumite de prezervările actuale ale natura Siturile ar putea deveni foarte importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000. Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe diversitate etno-culturală, conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului natural. Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se partciparea reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural, încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității. Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei rețele internaționale care oferă oportunități de investiții în domenii diverse, agricultură, turism, dar în contextul protecției mediului Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale incluse în circuitele turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de venit pentru România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din România (prin protejarea naturii). România este țara cu cea mai mare biodiversitate din UE și deține o serie de de specii și habitate rare, iar acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste elemente astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin intermediul acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi cunoscute la nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară este 23 5

19 Ecologică Natura 2000-Nivel național O obligație impusă de UE Management comun pentru ariile protejate Probleme în această rețea Atragerea fonduri (europene/ publice) Cadru legislativ de redată. Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru statul roman, deoarece în interiorul rețelei sunt impuse condiții de care autoritățile române sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu se întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie o prioritate dar nu trebuie să trebuie să fie o povară pentru statul roman. Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele. Ca stat membru UE avem obligația de a implementa directivelor europene, respectiv DP și DH.* 7 9 Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea dintre ariile protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale și aplicarea de norme comune pentru conservarea biodiversității. Se asigură implementarea unitară a principiilor europene de protecție a biodiversității 7 3 Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar această rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică. Această rețea cuprinde multe situri fără importanță, iar dezvoltarea unor situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările de protejare a mediului trebuie făcute astfel încât această rețea să nu devină o povară. Daca vorbim de arie naturala protejata, accentul pus pe protejarea mediului în comparație cu parcurile naționale și naturale este,,insignifiant,, iar dezvoltarea economică, atragerea de fonduri este departe de cea ce ar trebui să fie. La instituirea retelei factorii nu au fost interesați* Obiective greu de realizat.* Populația României la ora actuală este prea săracă încât să se preocupe de aceste arii protejate.* Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea puține.* Potențialul nu este valorificat din cauza inconștienței, nivelului redus de înțelegere, lipsa de viziune.* Problemă prioritară dar România are probleme mai grave.* 11 7 Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE, iar legislația națională s-a adaptat la acest cadru, astfel fiind mai ușor de administrat. S-a adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și

20 Ecologică Natura 2000-Nivel național Informarea cetățenilor Domeniul de activitate al respondenților Mediu curat Preocupări științifice habitate, obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil. Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru protejarea mediului înconjurător 7 4 Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de activitate al respondenților 4 3 Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu specii habitate și peisaje diverse și nealterate 2 2 Există preocupări științifice pentru această rețea, cercetare, stadiu de practică ale studenților. 1 2 *răspunsuri valabile doar pe baza de date din anul ,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 77,3% consideră că este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura ,7% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 85,1% reclamă existența unor probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura Aceste date (Tab. 2.6) sugerează faptul că la nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce declară. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 10%) (Fig. 2.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura De asemenea, se observă o scădere a numărului de persoane (cu aprox. 27,2%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 16,5%) care reclamă existența unor probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 2.3). Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate. 19

21 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? Enunţ Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt Sunt de acord mai degrabă acest enunţ, decât cu celălalt Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunţ Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunţuri Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunţ Sunt de acord mai degrabă acest enunţ decât cu celălalt Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt Nu știu/ nu răspund Enunţ Este nevoie de o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 Este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000 Domeniul în care lucrez respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate Există probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 80,5% 11,4% 1,1% 2,2% 0,7% 0,4% 1,1% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura ,3% 16,4% 1,1% 2,2% 0,4% 2,6% Nu este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura ,7% 13,4% 43,5% 3% 0,7% 0,4% 0,7% 2,6% Domeniul în care lucrez nu respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate 27,1% 16,7% 41,3% 11,2% 1,1% 2,6% Nu există probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 20

22 Ecologică Natura 2000-Nivel național Natura 2000 Natura 2000 În siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional 34,9% 20,8% 30,9% 7,1% 1,1% 1,1% 1,5% 2,6% În siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel protejarea mediului 21

23 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? 22

24 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000? Număr persoane Procente Da ,4% Nu 13 4,8% Nu știu/nu răspund 2 0,8% Total % Figura 2.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000? În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 94,4% din populația investigată (Tab. 2.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor. 61% dintre respondenți (Tab. 2.8) consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 80,2% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și 19,8% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților sau nu au știut ce să răspundă la această întrebare. 23

25 Ecologică Natura 2000-Nivel național Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a interesului față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor (Fig. 2.4): 94,4% (2015) comparativ cu 77,5% (2013) au declarat acet lucru. De asemenea, un număr mai mare de persoane (cu aprox. 20%) au un nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 80,2% (2015) comparativ cu 60,2% (2013). Tabelul 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? (răspunsuri multiple) armonizarea planurilor din sectorul dumneavoastră cu planurile de management ale siturilor armonizarea planurilor de management ale siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000 Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți ,9% 47,1% 29 6,7% 11,9% ,6% 61% ,8% 55,9% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile 24

26 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? Tabelul 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns) Știm că există administratorii sau custozii ariilor protejate, dar nu colaborăm. Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în legătură cu problemele de management relevante pentru sectorul nostru. Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate. Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor protejate. Implementăm alături de administratori/custozi măsurile de management pentru aria protejată. 25 Număr persoane Procente 26 9,7% 34 12,6% 36 13,4% 51 19% 29 10,8% 73 27,1% Nu răspund 20 7,4% Total % Total răspunsuri corecte ,3%

27 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.6: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate: Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o reprezintă cu administratorii de arii protejate. 22,3% (Tab. 2.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se poate estima că aproximativ 29,7% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate. 29,8% (Tab. 2.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate. Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 8,7%) au reclamat o relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 2.6) În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 78,2% (Tab. 2.10) manifestă un grad ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în 26

28 Ecologică Natura 2000-Nivel național problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorabile implementării Rețelei Natura ,6% (Tab ) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum ar fi cele agricole și economice. La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 49,1% (Tab. 2.12) dintre respondenți reclamă acest lucru. Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 20% (Tab. 2.10). 78,2% au un grad ridicat de înțelegere și acceptare în anul 2015 față de 58,2% în anul Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative pentru perioada Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 20,7%) (Tab. 2.12), nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate (cu 27,2%) (Tab. 2.12) sau slaba comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor (cu 16,7%) (Tab. 2.12). De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 13,5%) au declarat faptul că ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 2.12) și faptul că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 6,5%) (Tab. 2.11). Aceste diferențe pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația existentă în realitate, în probleme specifice rețelei Natura Pe de altă parte, faptul că exisă o 27

29 Ecologică Natura 2000-Nivel național îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 2.10) dar în același timp procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 2.12) rămâne constant, indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura Tabelul 2.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor intervievate Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 49,3% 77,9% Ariile protejate atrag mai mulți turiști 59,8% 72,9% Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61% 74,8% Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 60,2% 79,9% Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea 70% 90,8% ariei naturale protejate Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura ,2% 68,3% Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea 35% 65% mediului* Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 83,3% 94,4% Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite 60,2% 80,2% sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient** Medie 58,2% 78,2% *procent calculat din total respondenți la nivel național ** procent calculat din total respondenți la nivel național care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26) Tabelul 2.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor intervievate În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile 17,2% 10,7% de stat Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice 8,8% 9,6% durabile Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 4,1% 2,6% Medie 10% 7,6% 28

30 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor 39,5% 60,2% protejate Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile 19,5% 5,9% locale Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 68,6% 85,3% Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 37,1% 64,3% Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 38,4% 29,7% Medie 40,6% 49,1% *procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că, în domeniul în care lucrează respondenții, se respectă reglementările Natura 2000) 29

31 Ecologică Natura 2000-Nivel național EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,5% dintre respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 7,1% au dat un răspuns eronat. (Tab 2.13) Tabelul 2.13: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate? (un singur răspuns) Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică. Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile de mediu care stau la baza dezvoltării socioeconomice. Număr persoane Procente 25 9,3% 19 7,1% ,2% Nu știu/nu răspund 4 1,4% Total % Total răspunsuri corecte ,5% Figura 2.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate? 30

32 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România? Număr persoane Procente Foarte importantă ,6% Importantă 27 10% Nici importantă nici neimportantă 1 0,4% Total % Figura 2.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România? 99,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este procentul celor care au declarat că biodiversitatea este foarte importantă, 89,6%. Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,5%) (Fig. 2.8) care acordă o importanță deosebită biodiversității. 31

33 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu? (răspunsuri multiple) solul necesar culturilor sau construcțiilor Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 120 6,9% 44,9% măsurători de zgomot 76 4,4% 28,5% măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol cantitatea și calitatea apei obținerea avizelor / acordurilor de mediu / acordurilor integrate de mediu 47 2,7% 17,6% ,2% 98,5% 101 5,8% 37,8% hrana 117 6,8% 43,8% protecție împotriva calamităților (ex. inundații, alunecări de teren, oscilații mari de temperatură) studii de evaluare a impactului asupra mediului fotosinteza autorizarea activităților cu impact redus sau semnificativ asupra mediului % 77,9% 77 4,5% 28,8% 94 5,4% 35,2% 90 5,2% 33,7% formarea solului 95 5,5% 35,6% reglarea climei 123 7,1% 46,1% bilanțuri de mediu valoarea estetică a peisajului 66 3,8% 24,7% 130 7,5% 48,7% recreere 121 7% 45,3% Total răspunsuri % Răspunsuri multiple Total răspunsuri corecte ,4% Procente neînsumabile S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 66,4% din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 2.15) Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de biodiversitate. Există cu 20% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 58,4% 32

34 Ecologică Natura 2000-Nivel național dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în anul 2015 față de 38,2% în anul Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu? Aproximativ 79,8% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii de 74%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 74% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate. (Tab. 2.16) Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu 21,8%. 52,1% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 74% în (Tab. 2.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu. 33

35 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate Definirea corectă a biodiversității 90,9% 91,5% Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,6% Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4% Medie 65% 79,8% Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,6% Definirea corectă a serviciilor de mediu* 38,2% 58,4 Medie 52,1% 74% *procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ Tabelul 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică? (un singur răspuns) Număr persoane Procente Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru o problemă identificată de către membrii organizației sau comunității. Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale (organizaționale), incluzând soluții pentru dezvoltarea acesteia. Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea situației actuale în conformitate cu imaginea dorită. 14 5,2% 20 7,4% ,1% Nu știu/nu răspund 1 0,3% Total % Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. 87,1% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 2.17). Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele procesului de planificare strategică. Doar 49,8% (Tab. 2.18) dintre respondenți au identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică. 34

36 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică? Tabelul 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică? (un singur răspuns) Număr persoane Procente Analiza problemelor identificarea soluțiilor stabilirea pașilor de implementare alocarea resurselor, responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul implementării. Descrierea situației actuale - Identificarea problemelor/amenințărilor definirea soluțiilor posibile alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe avantaje alocarea resurselor, termenelor și a responsabilităților aplicarea soluției raportarea rezultatelor. Organizarea procesului definirea domeniului de planificare analiza domeniului definirea unei situații dorite identificarea căilor de atingere a situației dorite identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a căii alese stabilirea modului de verificare și corectare a deviațiilor de la direcția stabilită. Analiza organizației analiza mediului extern al organizației - stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare stabilirea resurselor stabilirea termenelor limită evaluare ,2% ,8% 79 29,3% 22 8,2% Nu știu/nu răspund 4 1,5% Total %

37 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică? Tabelul 2.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice (răspunsuri multiple): Normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți ,4% 56,6% Evaluarea bugetului local 93 10,1% 34,8% Organizarea procesului de planificare ,3% 83,9% Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto. 17 1,8% 6,4% O viziune de dezvoltare împărtășită ,7% 68,2% Implicarea tuturor părților interesate ,6% 88,4% Problemele societății în general 20 2,2% 7,5% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile 36

38 Ecologică Natura 2000-Nivel național Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de planificare și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 2.19). În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 49% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 2.20) Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil. Figura 2.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice Tabelul 2.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice Număr Procente răspunsuri nu a menționat nici o componentă 2 0,7% a menționat o componentă 21 7,8% a menționat două componente 23 8,6% a menționat trei componente 91 33,8% a menționat patru componente 77 28,6% a menționat cinci componente 55 20,4% Total % 37

39 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20,9%) în anul 2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 2.10), în timp ce numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare strategică sau componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 2.11, Fig. 2.12) Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de strategii. Datele indică faptul că 33,8% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor astfel de strategii. (Tab. 2.21) A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare. După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 2.21, Tab. 2.22), procentul celor care au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se diminuează la 24,9% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 24%-33%. 38

40 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice? Număr persoane Procente Da 91 33,8% Nu ,3% Nu răspund 32 11,9% Total % Figura 2.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice? Tabelul 2.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice Au declarat că au participat la elaborarea de planuri strategice Au declarat instituția la care au participat la elaborarea de planuri strategice Au declarat anul la care au participat la elaborarea de planuri strategice Număr persoane Procente din total respondenți 91 33,8% 89 33% 67 24,9% 39

41 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 54,3% s-au implicat în realizarea a 2-5 strategii iar 31,9% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 2.23) Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea de planuri strategice. (Fig. 2.14, Fig.2.15, Fig. 2.16) Tabelul 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent? Număr persoane Procente ,9% Între 2 și ,3% Între 6 și ,5% Peste ,3% Total % 40

42 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent? Tabelul 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice? Număr persoane Procente Da ,8% Nu 89 33,5% Nu răspund 37 13,7% Total % Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice? % 33.5% 13.7% % 37.6% 10.4% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Da Nu Nu răspund Figura 2.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice? 41

43 Ecologică Natura 2000-Nivel național Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 53,8% (Tab. 2.24) au declarat că au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe persoane au transmis astfel de informații anual (35%). (Tab. 2.25) Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu (Fig. 2.17, Fig. 2.18) Tabelul 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații? Număr persoane Procente Zilnic 7 4,9% Săptămânal 8 5,6% Lunar 23 16,1% Semestrial 32 22,4% Anual 50 35% O dată la câțiva ani 23 16,1% Total % Figura 2.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații? 42

44 Ecologică Natura 2000-Nivel național Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 62% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (87,1%) (Tab. 2.26). Doar 43,4% au și participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare elaborării unor planuri strategice. (Tab. 2.26) Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 11,8% numărul persoanelor mai bine informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu 20,9%). Nu sunt diferențe semnificative în plan comportamental. (Tab. 2.26) Tabelul 2.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică Componenta cognitivă Definirea corectă a conceptului de planificare 66,1% 87,1% strategică Identificarea corectă a etapelor procesului de 41,9% 49,8% planificare strategică Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice* 42,4% 49% Medie 50,2% 62% Componenta comportamentală Participarea la elaborarea unor planuri strategice 29,8% 33% Furnizarea de informații necesare elaborării unor 49% 53,8% planuri strategice Medie 39,4% 43,4% *procent persoane care au identificat corect cel puțin patru componente 43

45 Ecologică Natura 2000-Nivel național EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE SECTORIALE (ÎN DOMENIILE MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000 Tabelul 2.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați? Număr persoane Procente Foarte importantă ,4% Importantă 48 17,8% Nici importantă nici neimportantă 13 4,8% Puțin importantă 1 0,4% Deloc importantă 1 0,4% Nu știu/nu răspund 3 1,1% Total % Figura 2.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați? Marea majoritate a respondenților (93,2%) apreciază ca importantă planificarea strategică în activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă, 75,4%. (Tab.2.27) 44

46 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră? Număr persoane Procente Întotdeauna 54 20,1% De cele mai multe ori ,9% Uneori 23 8,6% Deloc 31 11,5% Nu știu/nu răspund 8 2,9% Total % Figura 2.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră? 77% dintre respondenți (Tab. 2.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la acest aspect au răspuns 68,4% din total repondenți și doar 61% dintre respondenți au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 24,9% și o identificare corectă a unor planuri strategice utilizate în activitatea desfășurată, cu 11,5%.(Tab. 2.29) 45

47 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,5% 75,4% Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 49,5% 61% 46

48 Ecologică Natura 2000-Nivel național EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA ,5% dintre persoane (Tab. 2.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător. Tabelul 2.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă? (un singur răspuns) Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic și social Dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător. Număr persoane Procente 1 0,4% 3 1,1% ,5% Total % Figura 2.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă? 47

49 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? Enunț Sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt Deși nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunț Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunțuri Deși nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunț Nu știu/ nu răspund Enunț Pentru realizarea unei planificări strategice pentru dezvoltare durabilă este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante 93,3% 0,4% 3% 0,7% 2,6% Pentru realizarea unei planificări strategice pentru dezvoltare durabilă nu este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? 48

50 Ecologică Natura 2000-Nivel național Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 93,3% dintre respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări durabile reale. (Tab 2.31) Tabelul 2.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000: Nr. Instituție Foarte rar Rar Nici des nici rar Des Foarte des Nu este cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI 11,5% 17,5% 19% 16% 6,7% 29,3% INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU 23% 17,5% 15,2% 11,5% 3% 29,8% AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 3 REGIA NAȚIONALĂ A 8,2% 23% 20,4% 8,6% 19% 20,8% PĂDURILOR 4 DIRECŢIA SILVICĂ 4,5% 13% 22,3% 27,5% 15,2% 17,5% 5 OCOALELE SILVICE 5,2% 10% 15,2% 30,1% 20,5% 19% 6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 10% 16,4% 19,3% 22,3% 8,6% 23,4% 7 INSPECTORATUL TERITORIAL 21,9% 10% 6,3% 2,2% 1,9% 57,7% PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE 25,7% 13,4% 6,3% 5,9% 1,9% 46,8% ŞI AGROCHIMICE 9 OFICIUL JUDEŢEAN DE 26,8% 8,9% 6,3% 4,5% 3% 50,5% CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI 29,7% 8,6% 8,9% 5,6% 6,3% 40,9% PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 21,6% 5,2% 6,7% 1,9% 1,1% 63,4% 12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE 3% 4,1% 13% 26,8% 36,8% 16,3% PROTECTIE A MEDIULUI 13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ 9,3% 1,9% 22,7% 25,3% 14,1% 16,7% APELE ROMÂNE 14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU 4,1% 5,2% 17,8% 27,1% 25,3% 20,5% 15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI 4,1% 6,7% 17,5% 25,3% 29,7% 16,7% SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 5,6% 3,3% 15,6% 27,1% 34,6% 13,8% 17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI 2,6% 3,7% 20.1% 37,2% 25,7% 10,7% LOCALE În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului 49

51 Ecologică Natura 2000-Nivel național (63,6%) autoritățile județene și locale (62,9%), administratorii de arii protejate (61,7%). Pe locul doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (55%), Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (52,4%), ocoalele silvice (50,6%). (Tab. 2.32) Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare bună cu Agenția Județeană de Protecția Mediului, administratorii de arii protejate și un număr mai mic de persoane declară o colaborare cu Regia Națională a Pădurilor (Fig. 2.23) Figura 2.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000: 50

52 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 44,2% 19,7% 27,5% 8,6% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE 24,5% 31,2% 34,9% 9,4% RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 46,5% 19,3% 22,7% 11,5% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI 40,1% 21,6% 28,3% 10% VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA 6,3% 28,3% 59,5% 5,9% SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 9,7% 31,6% 51,3% 7,4% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,5% 30,9% 51,3% 6,3% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 23% 25,3% 45,7% 5,9% 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN 5,9% 27,9% 0,3% 5,9% ZOOTEHNIE 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 63,9% 4,8% 23,4% 7,9% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 49,4% 20,1% 23% 7,5% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 64,7% 7,1% 21,9% 6,3% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 68,8% 8,9% 17,5% 4,8% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 65,1% 10,8% 16,7% 7,4% Tabelul 2.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul 51 Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 43,5% 12,6% 14,5% 29,4% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE 28,3% 15,6% 24,5% 31,6% RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 46,8% 12,6% 11,2% 29,4% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI 39,8% 14,1% 13,4% 32,7% VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA 8,6% 16,4% 33,5% 41,5% SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 16,4% 32,7% 37,9% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 13,8% 16,7% 29,7% 39,8% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE 23,8% 12,6% 23,4% 40,2% RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 6,3% 14,1% 35,7% 43,9% 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 61% 3,7% 10% 74,7% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 46,8% 15,2% 11,2% 26,8% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 60,6% 6,7% 8,2% 24,5% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 62,5% 7,8% 6,7% 23% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 63,2% 5,6% 6,3% 24,9%

53 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 48% 9,7% 14,1% 28,2% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE 33,5% 9,3% 24,5% 32,7% RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 54,6% 10,8% 8,9% 25,7% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 48,3% 10,8% 11,9% 29% 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 11,5% 9,7% 37,2% 41,6% 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 20,1% 11,2% 33,5% 35,2% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 18,6% 9,3% 32,3% 39,8% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE 27,5% 8,6% 24,2% 39,7% RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN 10% 8,9% 37,5% 43,6% ZOOTEHNIE 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,2% 2,6% 8,2% 23% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 56,5% 8,9% 10% 24,6% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 62,5% 5,6% 8,6% 23,4% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 63,6% 6,7% 7,1% 22,6% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 66,2% 5,9% 6,3% 21,6% Tabelul 2.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul 52 Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 18,2% 37,9% 14,5% 29,4% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE 11,5% 36,1% 17,5% 34,9% RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 28,6% 30,5% 11,2% 29,7% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI 15,6% 39,4% 12,6% 32,4% VÂNĂTOARE% 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA 3,3% 27,9% 26,8% 42% SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 3,3% 33,5% 24,2% 39% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8,6% 29% 21,2% 41,2% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 10% 29,7% 19% 41,3% 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 3% 27,1% 25,7% 44,2% 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 58,7% 6,3% 7,4% 27,6% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 30,1% 29,4% 11,2% 29,3% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU 25,3% 35,7% 10,8% 28,2% 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 57,2% 11,2% 6,7% 24,9% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 56,1% 10,4% 7,1% 26,4%

54 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date 53

55 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție 54

56 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări 55

57 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii de arii protejate. (Tab. 2.33) Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări, este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 2.34, Tab. 2.35) Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri. (Tab. 2.36) 56

58 Ecologică Natura 2000-Nivel național Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție. Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura 2000 sunt : Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu Administratorii ariilor protejate Autoritatea Națională Apele Române Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care declară că administratorii de arii protejate, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice au solicitat date. De asemenea se remarcă faptul că un număr mai mare de persoane au declarat că Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură ia în calcul datele puse la dispoziție și răspund la solicitări. Prin urmare se poate afirma faptul că în unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 2.24, Fig. 2.25, Fig. 2.26, Fig.2.27) Aproximativ 84% dintre respondenți (Tab. 2.37) conștientizează importanța colaborării dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor. Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai bună în viitor. În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și 57

59 Ecologică Natura 2000-Nivel național Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Tabelul 2.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor? Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 88,0% 2,6% 9,4% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI 86,2% 4,8% 9,0% DEZVOLTARE RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 98,4% 1,6% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC 92,9% 3,3% 3,8% ŞI VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU 54,9% 15,2% 29,9% CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI 67,6% 11,2% 21,2% AGROCHIMICE 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE 66,1% 10,8% 23,1% CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU 82,8% 6,6% 10,6% DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE 54,9% 14,9% 30,2% ÎN ZOOTEHNIE 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A 96,1% 3,9% MEDIULUI 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 97,3% 1,5% 1,2% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL 96,6% 1,1% 2,3% GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR 97,6% 0,4% 2,0% CLIMATICE 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 96,1% 0,4% 3,5% Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste 20%) (Fig. 2.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000 pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor. 58

60 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor? Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi în țară. Cele mai mult persoane (38,2%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate în funcție de aceste priorități. (Tab. 2.38) 59

61 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.38: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: (răspunsuri multiple) Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice. Planificarea strategică se realizează pe baza proiectelor depuse spre finanțare. Planificarea strategică se realizează după prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă fondurile europene pe aceste priorități. Planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități. Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale. Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 70 18,9% 27,6% 63 17% 24,8% 62 16,7% 24,4% 97 26,1% 38,2% 79 21,3% 31,1% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile 60

62 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.29: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se constată o preferință clară a populației intervievate (80,2%) (Tab. 2.39) spre realizarea unei planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 91,1% din total eșantion. 61

63 Ecologică Natura 2000-Nivel național Tabelul 2.39: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple) Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe baza proiectelor depuse spre finanțare. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile economice, sociale și politice pentru care ar trebui apoi alocate fondurile europene. Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de aceste priorități Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza priorităților economice, politice și sociale. Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 96 25,7% 37,4% 12 3,2% 4,7% 38 10,2% 14,8% ,1% 80,2% 22 5,9% 8,6% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile 62

64 Ecologică Natura 2000-Nivel național Figura 2.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (92%) (Tab.2.40) au o percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,5% (Tab.2.40) dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv se concretizează în aceeiași măsură la nivelul componentei comportamentale viitoare. 84% (Tab.2.40) dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de informare privind modul de realizare a planurilor strategice (cu aprox. 14%) și a ineteresului de a colabora cu alte instituții (cu aprox. 20,6%). De asemenea există un număr mai mare de persoane în 2015 (cu aprox. 20%) 63

65 Ecologică Natura 2000-Nivel național care au o atitudinea favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile relevante: 93,3% în 2015 și 72,9% în (Tab. 2.40) Tabelul 2.40: Nivelul ridicat de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000 Componenta cognitivă Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile 72,9% 93,3% relevante Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice* 77,1% 91,1% Medie 75% 92% Componenta comportamentală prezentă Comunicarea între instituții 34,6% 34,5% Comunicare frecventă între instituții** Instituțiile solicită date*** Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție*** Instituțiile răspund la solicitări*** Instituțiile organizează dezbateri*** Componenta comportamentală viitoare 30,4% 35,4% 38,6% 40,6% 27,9% 32,8% 37,4% 37% 41,9% 23,5% Interesul de a colabora cu alte instituții**** 63,4 % 84% *procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect **acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria foarte des + des ***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria DA 64

66 Ecologică Natura 2000-Nivel local ANALIZA DATELOR LA NIVEL LOCAL (JUDEȚUL BRAȘOV) EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000 Percepțiile respondenților față de rețeaua Natura 2000 se împart în două categorii (Tab.3.1): cei care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le aduce. T Nivel ridicat de înțelegere și acceptare. La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate în general. 76,8% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 84% consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii percepute sunt date de atragerea turiștilor (72,2%) și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste zone (69,7%). (Tab.3.1) Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejată (82,6%) (Tab.3.1) cât și instituțiile statului. Referitor la acestea, 62,3% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei protejată (Tab.3.2). Nivel scăzut de acceptare și înțelegere. 78,2% (Tab 3.3) dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 1,4% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară. Un procent de 2%-7% (Tab. 3.2) dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (2,8%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,7%) (Tab.3.1). Chiar mai mult de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (7,2%) (Tab. 3.1). Datele din tabelul 3.1 reflectă modificările de atitudine ale respondenților în perioada Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a atitudinii respondenților față de rețeaua Natura 2000, cel puțin la nivelul componentei cognitive. Cu alte cuvinte, există un grad mai 65

67 Ecologică Natura 2000-Nivel local ridicat de informare și înțelegere a beneficiilor pe care le aduce această rețea (Fig.3.1). În anul 2015 un număr mai mare de respondenți (aprox. 10%-25%) ) sunt de acord că această rețea aduce avantaje comunității locale, atrag mai mulți turiști, ajută la atragerea de fonduri publice sau europene, reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă și că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate. De asemenea, a scăzut numărul celor care considerau ariile protejate fie o povară pentru comunități și instituțiile de stat sau pentru activitatea desfășurată de respondenți, fie un obstacol pentru dezvoltarea activităților agricole și economice durabile. Tabelul 3.1: Atitudinea respondenților față de rețeaua Natura 2000 Avantaje aduse de rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de rețeau Natura 2000 Indicatori Indicatori Aduce avantaje comunității locale 54,3% 76,8% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat 14,9% 7,2% Ariile protejate atrag mai mulți turiști Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate 57,5% 72,2% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice durabile 54,3% 69,7% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 50,4% 84% 66,1% 82,6% Procente categoria sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt 17,3% 5,7% 5,5% 1,4% Procente categoriile sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt + deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât + Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos (Tab. 2.2), reflectă poziția pe care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 62,3% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate. De asemenea, 2,8% dintre respondenți consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 66

68 Ecologică Natura 2000-Nivel local Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane (cu aprox. 18%) (Fig. 3.1) consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate. De asemenea un număr mai mic (cu aprox. 24%) de persoane consideră că ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale. În urma participării la activitățile proiectului actorii cheie în gestionarea resurselor naturale au conștientizat mai bine slaba implicarea a instituțiilor statului dar și faptul că aceste arii au dus totuși la crearea unor locuri de muncă, contrar opiniilor din anul Tabelul 3.2: Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000 în viziunea respondenților Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate 44,1% 62,3% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale 27,5% 2,8% Procente categoriile sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt + deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât + Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt 67

69 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.3: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000? Enunţ Sigur acest enunţ mi se potriveşte şi nu celălalt Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunţuri Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât de cât Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt Sigur acest enunţ mi se potriveşte şi nu celălalt Enunţ Aria protejată aduce avantaje comunității locale Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate Instituțiile depun eforturi gestionarea protejate statului suficiente pentru ariilor În ultimii ani ariile protejate au devenit o resursă strategică pentru comunități și instituțiile de stat Ariile protejate atrag mai mulți turiști 76,8% 15,9% 2,9% 2,9% 1,5% Aria protejată aduce dezavantaje comunității locale 82,6% 8,7% 8,7% Membrii comunității locale nu ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate 4,3% 11,6% 13,0% 8,7% 11,6% 30,4% 20,4% Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate 31,9% 15,9% 23,2% 21,7% 2,9% 4,4% În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat 72,2% 18,9% 7,4% 1,5% Ariile protejate împiedică turismul 68

70 Ecologică Natura 2000-Nivel local Ariile protejate au dus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale Ariile protejate favorizează dezvoltarea activităților agricole și economice durabile Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru activitatea pe care o desfăşor 17,4% 27,5% 27,5% 24,6% 1,5% 1,5% Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale 39,1% 27,5% 20,3% 7,2% 2,9% 1,5% 1,5% Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice durabile 69,7% 10,1% 10,1% 10,1% Ariile protejate împiedică atragerea de fonduri publice sau europene 84,0% 16,0% Ariile protejate reprezintă un obstacol în calea dezvoltării durabile 39,1% 15,9% 23,2% 20,3% 1,5% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 69

71 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 2.1: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000? 70

72 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România? Număr persoane Procente Foarte importantă 46 66,7% Importantă 16 23,2% Nici importantă nici neimportantă 5 7,3% Puțin importantă 1 1,4% Nu știu/nu răspund 1 1,4% Total % Figura 3.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru România? Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări. Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază ca importantă această rețea pentru România, 89,9% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta foarte importantă, 66,7%. (Tab. 3.4) Comparativ cu anul 2013 se remarcă un număr mai mare de persoane (cu aprox. 25,8%) care au declarat că rețeaua Natura 2000 este foarte importantă pentru România: 66,7% în 2015 și 40,9% în (Fig. 3.2) 71

73 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.5.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2.1 Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România Dimensiune Protejarea mediului Dezvoltarea durabilă Atragerea de fonduri publice sau europene Management comun pentru ariile protejate Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Prin crearea unor arii protejate se conservă și se menține pe termen lung biodiversitatea existentă la ora actuală, habitatele naturale și speciile din flora și fauna existente, se contribuie la menținerea unui echilibru ecologic al ecosistemelor naturale, seminaturale și chiar antropice. Prin aceste arii se încearcă un control cât mai mare asupra impactului factorului antropic asupra mediului. Aceste arii protejate reprezintă o punte de legătură între politicile de mediu europene și cele naționale și contribuie la o gestionare responsabilă a resurselor naturale. În plus, aceste arii protejate contribuie la conservarea celor mai importante tipuri de habitate si specii din Europa, în special a celor care sunt pe cale de dispariție. Ariile protejate din această rețea aduc avantaje comunităților din mediul rural care sunt în imediata vecinătate a ariilor. Acestea contribuie la dezvoltarea acestor comunități asigurând un echilibru între om și natură respectându-se-se principiile unei dezvoltări durabile, putând deveni zone model. Astfel, se poate dezvolta turismul și se pot valorifica unele produse ecologice, se pot creea locuri noi de muncă, se poate dezvolta agricultura, pescuitul, vânătoarea. Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri pentru implementarea unor proiecte. Rețeaua Natura 2000 asigură un cadru comun de management pentru ariile protejate. Frecvențe 2014 Frecvenț e Mediul curat Menține mediul înconjurător curat. 2 1 Informarea cetățenilor Identitatea țării Domeniul activitate respondenților Probleme această rețea de al în Contribuie la informarea cetățenilor privind aspecte de protejare a mediului înconjurător. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară este redată. Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de activitate al respondenților Sunt multe proiecte pe hârtii, dar cu aplicabilitate practică și beneficii efective pentru comunități prea puține

74 Ecologică Natura 2000-Nivel local Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 43 de răspunsuri. (Tab. 2.5) Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate de asemenea contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător. Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție). Aproximativ 13% dintre persoanele intervievate de la nivel local acordă importanță acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 62,3% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător. (Tab. 3.5) Comparativ cu anul 2013 se remară un număr mai mare de persoane (cu aprox. 29%) care au indicat drept motive ce țin de dimensiunea protejării mediului: 62% în 2015 comparativ cu 33% în 2013 (Tab. 3.5). Aceste date indică o conștientizare a faptului că această rețea Natura 2000 este importantă pentru România pentru a se proteja natura, dincolo de susținerea unei dezvoltări durabile. 73

75 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.6.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? Enunţ Este nevoie de o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 Este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura 2000 Domeniul în care lucrez respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate Există probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt Sunt de acord mai degrabă acest enunţ, decât cu celălalt Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunţ Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunţuri Deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunţ 74 Sunt de acord mai degrabă acest enunţ decât cu celălalt Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt Nu știu/ nu răspund 74% 14,5% 1,4% 10,1% Nu este nevoie de o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura ,2% 15,9% 33,3% 4,3% Nu este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura ,1% 14,5% 27,5% 7,2% 1,4% 10,1% Domeniul în care lucrez nu respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate 10,1% 17,4% 39,1% 14,5% 5,8% 2,9% 10,1% Nu există probleme de comunicare între părțile implicate în Enunţ

76 Ecologică Natura 2000-Nivel local siturilor Natura 2000 gestionarea siturilor Natura 2000 În siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional 36,2% 20,3% 24,6% 7,2% 1,4% 10,1% În siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel protejarea mediului 75

77 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.3.: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? 76

78 Ecologică Natura 2000-Nivel local 88,5% dintre presoanele intervievate consideră necesar o armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 și 85,4% consideră că este nevoie de o armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura ,1% consideră că domeniul în care lucrează respectă obiectivele şi reglementările Natura 2000 în siturile desemnate. Iar 66,6% reclamă existența unor probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura Aceste date (Tab. 3.6) sugerează faptul că la nivel cognitiv actorii cheie acceptă rețeaua Natura 2000 dar în practică aplică mai puțin ceea ce declară. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu aprox. 14%) (Fig. 3.3) care au conștientizat necesitatea armonizării legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 precum și a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura De asemenea, se observă o scădere a numarului de persoane (cu aprox. 6,8%) care declară că în domeniul lor de lucru se respectă reglementările Natura 2000 și o creștere a procentului de persoane (cu aprox. 10%) care reclamă existența unor probleme de comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor Natura 2000 (Fig. 3.3). Aceste date sugerează o mai bună informare a actorilor cheie în 2015 despre ceea ce se întâmplă în diversele sectoare implicate în gestionarea ariilor protejate. Tabelul 3.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000? Număr persoane Procente Da 64 92,7% Nu 2 4% Nu știu/nu răspund 3 3,3% Total % 77

79 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.4: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000? În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 92,7% din populația investigată (Tab. 3.7) este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000 (59,2%) și respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor (46,3%). (Tab. 3.8) Per ansamblu, se poate spune că 88,4% (Tab. 2.8) dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și 11,6% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților sau nu au știut ce să răspundă la această întrebare. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere (cu aprox. 21,8%) a interesului față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor (Fig. 3.4): 92,7% (2015) comparativ cu 70,9% (2014) au declarat acet lucru. De asemenea un număr mai mare de persoane (cu aprox. 23%) au un nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient: 88,4% (2015) comparativ cu 65,4% (2013). 78

80 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? (răspunsuri multiple) armonizarea planurilor din sectorul dumneavoastră cu planurile de management ale siturilor armonizarea planurilor de management ale siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000 Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 21 24,4% 38,9% 8 9,3% 14,8% 25 29,1% 46,3% 24 37,2% 59,2% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile Figura 3.5: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient? 79

81 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns) Știm că există administratorii sau custozii ariilor protejate, dar nu colaborăm. Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în legătură cu problemele de management relevante pentru sectorul nostru. Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate. Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor protejate. Implementăm alături de administratori/custozi măsurile de management pentru aria protejată. Număr persoane Procente 8 11,6% 10 14,5% 8 11,6% 18 26,1% 6 8,7% 9 13% Nu răspund 10 14,5% Total % Figura 3.6: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu administratorii sau custozii de arii protejate: 80

82 Ecologică Natura 2000-Nivel local Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o reprezintă cu administratorii de arii protejate. 26,1% (Tab. 3.6) dintre persoane nu dezvoltă o relația constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se poate estima că aproximativ 40,6% (Tab. 2.6) dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate. 34,8% (Tab. 3.6) dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate. Comparativ cu anul 2013 un număr mai mic de persoane (cu aprox. 20%) au reclamat o relație deficitară cu administratorii de arii protejate. (Fig. 3.6) În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 77,3% (Tab. 3.10) manifestă un grad ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare, se poate afirma faptul că persoanele intervievate dețin informații dar nu adoptă neapărat comportamente favorbaile implementării Rețelei Natura ,8% (Tab. 3.11) din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum ar fi cele agricole și economice. La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la 81

83 Ecologică Natura 2000-Nivel local creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 46,6% (Tab. 3.12) dintre respondenți reclamă acest lucru. Comparativ cu anul 2013, în anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a nivelului de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 cu 22% (Tab. 3.10). 77,3% au un grad ridicat de înțelegere și acceptare în anul 2015 față de 54,8% în anul Pe langă indicatorii incluși în acest concept exist o serie de itemi cu diferențe semnificative pe perioada Astfel, un procent mai mare de persoane reclamă în anul 2015 faptul că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate (cu 18,2%) (Tab. 3.12). De asemenea, un procent mai mic de persoane (cu 24,7%) au declarat faptul că ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale (Tab. 3.12) și faptul că în ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și instituțiile de stat (cu 7,7%) (Tab. 3.11). Aceste diferențe de date pot sugera o mai bună informare a respondenților privind situația existentă în realitate, în probleme specifice rețelei Natura Pe de altă parte, faptul că exisă o îmbunătățire de atitudine față de această rețea la nivel personal (Tab 3.10) dar în același timp procentul celor care reclama un nivel redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților responsabile de gestionarea resurselor naturale (Tab. 3.12) rămâne constant, indică faptul că modificările la nivel comportamental încă nu au apărut. Există o serie de obstacole care pot interveni între atitudine și comportament, iar unele dintre acestea ar putea fi reprezentate de slaba comunicare între instituții, nearmonizarea legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 sau o lipsă de armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor Natura

84 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.10: Nivelul ridicat de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor intervievate Ariile protejate aduc avantaje comunității locale 54,3% 76,8% Ariile protejate atrag mai mulți turiști 57,5% 72,2% Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 54,3% 69,7% Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 50,4% 84% Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate 66,1% 82,6% Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura ,9% 66,7% Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea mediului* 33% 62,3% Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul siturilor 70,9% 92,7% Nivelul de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca diferite 70,1% 91,3% sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod efficient** Medie 54,8% 77,3% *procent calculat din total respondenți de la nivel local **procent persoane care au dat cel puțin un răspuns corect la această întrebare (26) Tabelul 3.11: Nivelul redus de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor intervievate În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și 14,9% 7,2% instituțiile de stat Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice 17,3% 5,7% durabile Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o desfășor 5,5% 1,4% Medie 12,6% 4,8% Tabelul 3.12: Nivel de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților responsabile de gestionarea acestora, din prisma persoanelor intervievate Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor 44,1% 62,3% protejate Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în 27,5% 2,8% comunitățile locale Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 56,7% 66,6% Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 54,3% 60,9% Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 60,6% 40,6% Medie 48,6% 46,6% *procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează respondenții se respectă reglementările Natura 2000) 83

85 Ecologică Natura 2000-Nivel local EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 88,4% dintre respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 10,1% au dat un răspuns eronat. (Tab 3.13) Tabelul 3.13: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate? (un singur răspuns) Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea include diversitatea genetică, specifică, ecosistemică, antropică. Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile de mediu care stau la baza dezvoltării socioeconomice. Număr persoane Procente 5 7,2% 7 10,1% 56 81,2% Nu răspund 1 1,4 Total % Total răspunsuri corecte 61 88,4% Figura 3.7: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de biodiversitate? 84

86 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România? Număr persoane Procente Foarte importantă 62 89,8% Importantă 6 8,8% Nici importantă nici neimportantă 1 1,4% Total % Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România? 98,6% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este procentul celor care au declarat că biodiversitatea este foarte importantă, 89,8%. Comparativ cu anul 2013 există un număr mai mare de persoane (cu 23,7%) (Fig. 3.8) care acordă o importanță deosebită biodiversității. 85

87 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.15: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu? (răspunsuri multiple) solul necesar culturilor sau construcțiilor Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 30 7,6% 44,8% măsurători de zgomot 17 4,3% 25,4% măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol cantitatea și calitatea apei obținerea avizelor / acordurilor de mediu / acordurilor integrate de mediu 32 8,1% 47,8% 43 10,8% 64,2% 21 5,3% 31,3% hrana 24 6% 35,8% protecție împotriva calamităților (ex. inundații, alunecări de teren, oscilații mari de temperatură) studii de evaluare a impactului asupra mediului fotosinteza autorizarea activităților cu impact redus sau semnificativ asupra mediului 36 9,1% 53,7% 32 8,1% 47,8% 19 4,8% 28,4% 22 5,5% 32,8% formarea solului 25 6,3% 37,3% reglarea climei 27 6,8% 40,3% bilanțuri de mediu valoarea estetică a peisajului 15 3,8% 22,4% 28 7,1% 41,8% recreere 26 6,5% 38,8% Total răspunsuri % Răspunsuri multiple Total răspunsuri corecte % Procente neînsumabile S-au avut în vedere cinsprezece servicii de mediu dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel, se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 65% din total răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. (Tab. 3.15) Comparativ cu anul 2013 se remarcă o îmbunătățire a gradului de cunoaștere a conceptului de biodiversitate. Există cu 30% mai multe persoane care au identificat corect serviciile de mediu: 11% 86

88 Ecologică Natura 2000-Nivel local dintre persoane au identificat corect cel puțin cinci serviciii de mediu din cele cinsprezece posibile în anul 2013 față de 43,4% în anul Figura 2.9: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de mediu? Aproximativ 73,9% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii de 66,6%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 66% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate. (Tab. 3.16) Comparativ cu anul 2013, a crescut gradul de înțelegere a conceptului de biodiversitate cu 28%. 38,5% în 2013 au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate și 66,6% în (Tab. 3.16) Persoanele intervievate care au participat la activitățile proiectului acordă o importanță mai mare biodiversității și definesc mai bine serviciile de mediu în anul

89 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.16: Nivelul de înțelegere a conceptului de biodiversitate la nivelul persoanelor intervievate Definirea corectă a biodiversității 90,5% 88,4% Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,8% Definirea corectă a serviciilor de mediu* 17,3% 59,2% Medie 55,9% 73,9% Importanța acordată biodiversității 66,1% 89,8% Definirea corectă a serviciilor de mediu* 17,3% 59,2% Medie 38,5% 66,6% *procent persoane care au identificat corect cel puțin cinci servicii de mediu EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ Tabelul 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică? (un singur răspuns) Număr persoane Procente Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru o problemă identificată de către membrii organizației sau comunității. Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale (organizaționale), incluzând soluții pentru dezvoltarea acesteia. Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea situației actuale în conformitate cu imaginea dorită. 8 11,6% 6 8,7% 54 78,3% Nu știu/nu răspund 1 1,4% Total % Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. 78,3% dintre aceștia au identificat afirmația corectă (Tab. 3.17). Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele procesului de planificare strategică. Doar 37,7% (Tab. 3.18) dintre respondenți au identificat corect afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică. 88

90 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.10: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 8.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de planificare strategică? Tabelul 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică? (un singur răspuns) Număr persoane Procente Analiza problemelor identificarea soluțiilor stabilirea pașilor de implementare alocarea resurselor, responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul implementării. Descrierea situației actuale - Identificarea problemelor/amenințărilor definirea soluțiilor posibile alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe avantaje alocarea resurselor, termenelor și a responsabilităților aplicarea soluției raportarea rezultatelor. Organizarea procesului definirea domeniului de planificare analiza domeniului definirea unei situații dorite identificarea căilor de atingere a situației dorite identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a căii alese stabilirea modului de verificare și corectare a deviațiilor de la direcția stabilită. Analiza organizației analiza mediului extern al organizației - stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare stabilirea resurselor stabilirea termenelor limită evaluare ,4% 26 37,7% 22 31,9% 7 10,1% Nu știu/nu răspund 2 2,9% Total %

91 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.11: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului de planificare strategică? Tabelul 3.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice (răspunsuri multiple): Normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 38 17,4% 56,7% Evaluarea bugetului local 18 8,2% 26,9% Organizarea procesului de planificare 53 24,2% 79,1% Poluarea aerului datorită creșterii traficului auto. 4 1,8% 6% O viziune de dezvoltare împărtășită 43 19,6% 64,2% Implicarea tuturor părților interesate 57 26% 85,1% Problemele societății în general 6 2,7% 9% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile 90

92 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.12: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale planificării strategice Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților interesate, organizarea procesului de planificare, și o viziune de dezvoltare împărtășită (Tab. 3.19). În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 36,2% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. (Tab. 3.20) Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil. Tabelul 3.20: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice Număr răspunsuri Procente din total respondenți nu a menționat nici o componentă 2 2,9% a menționat o componentă 7 10,1% a menționat două componente 7 10,1% a menționat trei componente 28 40,6% a menționat patru componente 11 15,9% a menționat cinci componente 14 20,3% Total % 91

93 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.13: Gradul de cunoaștere al componentelor esențiale planificării strategice Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane (cu 20%) în anul 2015 care au identificat corect conceptul de planificare strategică (Fig. 3.10), 78,3% în 2015 și 58,3% în 2013, în timp ce numărul celor care au identificat corect etapele procesului de planificare strategică sau componentele esențiale ale planificării strategice a rămas constant. (Fig 3.11, Fig. 3.12) Tabelul 3.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice? Număr persoane Procente Da 22 31,9% Nu 39 56,5% Nu răspund 8 11,6% Total % 92

94 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.14: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice? Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de strategii. Datele indică faptul că 31,9% din persoanele intervievate au participat la elaborarea unor astfel de strategii. (Tab. 3.21) A doua și a treia întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare. După cum se observă în tabelul de mai jos (Tab. 3.21, Tab. 3.22), procentul celor care au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii este același iar acest procent se diminuează la 23,2% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 23%-32%. Tabelul 3.22: Participarea la elaborarea de planuri strategice Număr persoane Procente din total respondenți Au declarat că au participat la elaborarea de planuri strategice Au declarat instituția la care au participat la elaborarea de planuri strategice Au declarat anul la care au participat la elaborarea de planuri strategice 22 31,9% 22 31,9% 16 23,2% 93

95 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.15: Participarea la elaborarea de planuri strategice Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 52,2% s-au implicat în realizarea a 2-5 strategii iar 21,7% au participat doar la o singură strategie. (Tab. 3.23) Comparativ cu anul 2013 nu apar diferențe semnificative privind participarea la elaborarea de planuri strategice. (Fig. 3.14, Fig.3.15, Fig. 3.16) Tabelul 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent? Număr persoane Procente ,7% Între 2 și ,2% Între 6 și % Peste % Total % 94

96 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.16: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent? Tabelul 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice? Număr persoane Procente Da 34 49,3% Nu 25 36,2% Nu răspund 10 10,1% Total % Figura 3.17: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice? 95

97 Ecologică Natura 2000-Nivel local Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 49,3% (Tab. 3.24) au declarat că au furnizat informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre acestea, cele mai multe persoane au transmis astfel de informații semestrial (18,8%) sau anual (17,4%). (Tab. 3.25) Nu există diferențe semnificative în 2015 comparativ cu (Fig. 3.17, Fig. 3.18) Tabelul 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații? Număr persoane Procente Zilnic 1 2,9% Săptămânal 1 2,9% Lunar 5 14,7% Semestrial 13 38,2% Anual 12 35,3% O dată la câțiva ani 2 5,9% Total % Figura 3.18: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații? Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 50,7% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a ceea ce reprezintă procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (78,3%) (Tab. 3.26). Doar 40,6% au și 96

98 Ecologică Natura 2000-Nivel local participat în mod concret la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații necesare elaborării unor planuri strategice. (Tab. 3.26) Comparativ cu anul 2013 în anul 2015 a crescut cu 6,8% numărul persoanelor mai bine informate despre procesul de planificare strategică, în special definirea acestui concept (cu aprox. 20%). 78,3% au identificat corect conceptul de planificare strategică în 2015 iar în ,3%. De asemenea, cu 7,7% mai multe persoane declară că au participat la elaborarea unor planuri strategice sau au furnizat informații pentru elaborarea acestora. (Tab. 3.26) Tabelul 3.26: Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică Componenta cognitivă Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 58,3% 78,3% Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 38,6% 37,7% Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 34,7% 36,2% Medie 43,8% 50,7% Componenta comportamentală Participarea la elaborarea unor planuri strategice 25,9% 31,9% Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 40,2% 49,3% Medie 33% 40,6% 97

99 Ecologică Natura 2000-Nivel local EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE SECTORIALE (ÎN DOMENIILE MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE, MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC) CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000 Tabelul 3.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați? Număr persoane Procente Foarte importantă 48 69,5% Importantă 14 20,3% Nici importantă nici neimportantă 4 5,8% Nu știu/nu răspund 3 4,4% Total % Figura 3.19: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea pe care o desfășurați? Marea majoritate a respondenților (89,8%) apreciază ca importantă planificarea strategică în activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă, 69,5%. (Tab. 3.27) 98

100 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră? Număr persoane Procente Întotdeauna 19 27,6% De cele mai multe ori 26 37,7% Uneori 16 23,2% Deloc 5 7,3% Nu știu/nu răspund 3 4,2% Total % Figura 3.20: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră? 65,3% dintre respondenți (Tab. 3.28) au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o desfășoară, după o strategie. Acest procent se diminuează atunci când respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La ântrebarea referitoare la acest aspect au răspuns 59,4% din total repondenți și doar 62,2% dintre respondenți au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic. Comparativ cu anul 2013 se remarcă o creștere a numărului de persoane care consideră că planificarea strategică este importantă în activitatea pe care o desfășoară cu 10,4%, precum și a celor care au identificat corect un plan strategic, cu 13,4%.(Tab. 3.29) 99

101 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.29: Nivelul de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 59,1% 69,5% Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 48,8% 62,2% EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA ,1% dintre persoane (Tab. 3.30) au identificat corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă, considerând că dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător. Tabelul 3.30: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă? (un singur răspuns) Dezvoltarea durabilă se referă în principal la mediul economic și social Dezvoltarea durabilă se referă la mediul economic, mediul social și mediul înconjurător. Număr persoane Procente 2 2,9% 67 97,1% Total % 100

102 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.21: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 4.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de dezvoltare durabilă? 101

103 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.31: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? Enunț Sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt Nu pot să mă hotărăsc între cele două enunțuri Deși nu sunt foarte hotărât(ă) parcă sunt de acord cu acest enunț Nu știu/ nu răspund Enunț Pentru realizarea unei planificări strategice pentru dezvoltare durabilă este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante 88,5% 1,4% 10,1% Pentru realizarea unei planificări strategice pentru dezvoltare durabilă nu este necesar să se armonizeze legislația și strategiile din toate domeniile relevante Figura 2.22: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000? 102

104 Ecologică Natura 2000-Nivel local Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 88,5% dintre respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări durabile reale. (Tab 3.31) Tabelul 3.32: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000: Nr. Instituție Foarte rar Rar Nici des nici rar Des Foarte des Nu este cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI 11,6% 14,5% 17,4% 11,6% 4,3% 40,6% INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU 17,4% 13% 13% 10,2% 1,5% 44,9% AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 3 REGIA NAȚIONALĂ A 7,2% 23,2% 18,8% 11,6% 8,7% 30,4% PĂDURILOR 4 DIRECŢIA SILVICĂ 2,9% 17,4% 17,4% 21,7% 7,2% 33,3% 5 OCOALELE SILVICE 5,8% 10,1% 13% 26,1% 13% 31,9% 6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 8,7% 10,1% 14,5% 20,3% 5,8% 40,6% 7 INSPECTORATUL TERITORIAL 13% 8,7% 5,8% 2,9% 4,3% 65,2% PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE 13% 10,1% 4,3% 8,7% 2,9% 60,9% ŞI AGROCHIMICE 9 OFICIUL JUDEŢEAN DE 18,8% 2,9% 5,8% 4,3% 2,9% 65,2% CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI 18,8% 8,7% 7,2% 8,7% 4,3% 52,2% PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 11,6% 5,8% 7,2% 2,9% 1,4% 71% 12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE 1,4% 10,1% 17,4% 18,8% 27,5% 24,6% PROTECTIE A MEDIULUI 13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ 8,7% 8,7% 24,6% 8,7% 15,9% 33,3% APELE ROMÂNE 14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU 2,9% 7,2% 17,4% 13% 20,3% 39,1% 15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI 2,9% 7,2% 15,9% 14,5% 24,6% 34,8% SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 5,8% 4,3% 23,2% 10,1% 33,3% 23,2% 17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI 2,9% 5,8% 23,2% 21,7% 21,7% 24,6% LOCALE 103

105 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.23: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile Natura 2000: În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului (46,3%) autoritățile județene și locale (43,4%), administratorii de arii protejate (43,4%). Pe locul doi, cu scoruri similare, se situează Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (39,1%), Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (33,3%), ocoalele silvice (39,1%). (Tab. 3.32) Comparativ cu anul 2013 un număr mai mare de persoane declară că există o colaborare bună cu ocoalele silvice, Agenția Județeană de Protecția Mediului, Direcția Silvică, administratorii de arii protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de (Fig. 3.23) 104

106 Ecologică Natura 2000-PARTEA GENERALĂ Tabelul 3.33: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date Nr. Instituție Da Nu Nu Nu este știu/nu cazul răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 31,9% 17,4% 34,8% 15,9% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE 23,2% 20,3% 36,2% 20,3% RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 39,1% 13% 27,5% 20,4% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI 37,7% 11,6% 31,9% 18,8% VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA 11,6% 21,7% 55,1% 11,6% SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 13% 24,6% 47,8% 14,6% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 14,5% 21,7% 47,8% 16,0% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE 23,2% 15,9% 47,8% 13,1% RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN 10,1% 21,7% 55,1% 13,1% ZOOTEHNIE 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 47,8% 5,8% 33,3% 13,1% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 40,6% 10,1% 37,7% 11,6% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 49,3% 7,2% 33,3% 10,2% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 53,6% 8,7% 27,5% 10,2% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 58% 5,8% 23,2% 13% Tabelul 3.34: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ 33,3% 11,6% 13% 42,1% 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 26,1% 17,4% 15,9% 40,6% 3 DIRECŢIA SILVICĂ 31,9% 13% 11,6% 43,5% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 31,9% 10,1% 13% 45,0% 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA 8,7% 21,7% 15,9% 53,7% SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 14,5% 20,3% 17,4% 47,8% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 13% 18,8% 15,9% 52,3% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 23,2% 13% 13% 50,8% 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 5,8% 18,8% 20,3% 55,1% 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 47,8% 5,8% 7,2% 39,2% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 34,8% 11,6% 7,2% 46,4% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 42% 7,2% 10,1% 40,7% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 44,9% 10,1% 5,8% 39,2% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 47,8% 5,8% 5,8% 40,6% 105

107 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.35: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ 29% 11,6% 14,5% 44,9% 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 27,5% 7,2% 18,8% 46,5% 3 DIRECŢIA SILVICĂ 37,7% 11,6% 10,1% 40,6% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI 36,2% 10,1% 13% 40,7% VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 11,6% 13% 23,2% 52,2% 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 14,5% 15,9% 21,7% 47,9% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 11,6% 11,6% 21,7% 55,1% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE 20,3% 10,1% 15,9% 53,7% RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 10,1% 10,1% 24,6% 55,2% 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 50,7% 2,9% 7,2% 39,2% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 44,9% 5,8% 7,2% 42,1% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 43,5% 5,8% 11,6% 39,1% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 44,9% 10,1% 7,2% 37,8% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 55,1% 2,9% 5,8% 36,2% Tabelul 3.36: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul 106 Nu știu/nu răspund 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ 5,8% 40,6% 13% 40,6% 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 10,1% 30,4% 14,5% 45,0% 3 DIRECŢIA SILVICĂ 15,9% 31,9% 8,7% 43,5% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE% 17,4% 29% 10,1% 43,5% 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 7,2% 26,1% 15,9% 50,7% 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 5,8% 29% 14,5% 50,7% 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 5,8% 24,6% 13% 56,6% 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE 7,2% 27,5% 11,6% 53,7% RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 4,3% 21,7% 15,9% 58,1% 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 44,9% 7,2% 5,8% 42,1% 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 21,7% 23,2% 7,2% 47,9% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE 15,9% 29% 10,1% 45,0% MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 43,5% 13% 4,3% 39,2% 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 47,8% 7,2% 4,3% 40,7%

108 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.24: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Solicită date 107

109 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.25: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Agenția Județeană de Protecție a Mediului și administratorii de arii protejate. (Tab. 3.33) Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție sau care răspund la solicitări, este aceeaiași ca cea menționată mai sus. (Tab. 3.34, Tab. 3.35) Cu excepția administratorilor de arii protejate, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenției Județene de Protecție a Mediului toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri. (Tab. 3.36) 108

110 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.26: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Răspund la solicitări Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție. Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura 2000 sunt : Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu Administratorii ariilor protejate Autoritatea Națională Apele Române 109

111 Ecologică Natura 2000-Nivel local Comparativ cu anul 2013, se remarcă faptul că există un număr mai mare de persoane care declară că aceste instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor au solicitat date, au luat în calcul datele, au răspuns la solicitări sau au organizat dezbateri (cele din topul ierarhiei). Prin urmare se poate afirma faptul că în unele instituții au avut loc unele îmbunătățiri pivind comunicarea cu celelalte instituții. (Fig. 3.24, Fig. 3.25, Fig. 3.26, Fig.3.27) Figura 3.27: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000? Organizează dezbateri 110

112 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 3.37: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor? Nr. Instituție Da Nu Nu este cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU 79,7% 2,9% 17,4% AGRICULTURĂ 2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI 78,3% 7,2% 14,5% DEZVOLTARE RURALĂ 3 DIRECŢIA SILVICĂ 84,1% 7,2% 8,7% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC 85,5% 1,4% 13,1% ŞI VÂNĂTOARE 5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU 49,3% 20,3% 30,4% CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR 6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI 60,9% 13% 26,1% AGROCHIMICE 7 OFICIUL JUDEŢEAN DE 55,1% 17,4% 27,5% CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU 68,1% 11,6% 20,3% DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE 49,3% 20,3% 30,4% ÎN ZOOTEHNIE 10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A 88,4% 11,6% MEDIULUI 11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 81,2% 4,3% 14,5% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL 79,7% 1,4% 18,9% GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU 13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR 87,1% 1,4% 11,5% CLIMATICE 14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 94,2% 1,4% 4,4% Aproximativ 74,4% dintre respondenți (Tab. 3.37) conștientizează importanța colaborării dintre instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente pentru protejarea speciilor și habitatelor. Aceste persoane au răspuns afirmativ la întrebarea referitoare la instituțiile cu care ar fi bine să se colaboreze pe viitor. Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai bună în viitor. În prima categorie se regăsesc: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Administratorii ariilor protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și 111

113 Ecologică Natura 2000-Nivel local Vânătoare, Autoritatea Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Comparativ cu anul 2013 se remarcă un interes mai mare din partea respondenților (peste 15%) (Fig. 3.28) de a colabora cu toate instituțiile relevante în problematica siturilor Natura 2000 pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor. Figura 2.28: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000 ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor? 112

114 Ecologică Natura 2000-Nivel local Tabelul 2.38: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: (răspunsuri multiple) Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice. Planificarea strategică se realizează pe baza proiectelor depuse spre finanțare. Planificarea strategică se realizează după prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă fondurile europene pe aceste priorități. Planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități. Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale. Număr răspunsuri Procente din total răspunsuri Procente din total respondenți 17 20,7% 29,3% 14 17,1% 24,1% 14 17,1% 24,1% 17 20,7% 29,3% 20 24,4% 34,5% Total % Răspunsuri multiple Procente neînsumabile Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi în țară. Cele mai mult persoane (29,3%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități. (Tab. 3.38) 113

115 Ecologică Natura 2000-Nivel local Figura 3.29: Distribuția răspunsurilor la întrebarea 29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în țară: Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se constată o preferință clară a populației intervievate (66,7%) (Tab. 3.39) spre realizarea unei planificări strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile. Există și persoane care consideră că proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe baza planurilor strategice. Și această viziunea este corectă. Prin urmare numărul celor care au identificat corect relația care ar trebui să existe între planificările strategice și finanțările europene este de 79,7% din total eșantion 114