Coaliția pentru Dezvoltarea României Grupul de lucru Educație Propuneri A. Învățământ preuniversitar A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă

Transcriere

1 Coaliția pentru Dezvoltarea României Grupul de lucru Educație Propuneri A. Învățământ preuniversitar A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice. 1. Alinierea programelor de formare cu standardele europene (prevăzute în lege în majoritatea statelor). 2. Selectarea riguroasă la intrarea la cursurile de pregătire pentru profesori și la absolvire. 3. Accent pus pe practică pedagogică și stagii de lungă durată. Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre practica pe toată perioada școlarizării. Aceste stagii de practică pot fi efectuate atât în țară cât și în străinătate pe baza acordurilor de parteneriat cu instituții de educație similare. 4. Un număr redus de facultăți din țară care să organizeze departamente de pregătire pentru profesori. 5. Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală, etc. 6. Revizuirea criteriilor de acces și ieșire din profesie meseria de profesor e prea valoroasă ca să nu avem oameni dedicați dezvoltării permanente a acestora, cum le arătăm că merită să fie aleși și dezvoltați politică națională de susținere a profesiei de dascăli cu profesionisti HR, coach, mentor etc. 7. Înființare de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă. Scopul acestora este menținerea calității educației și in absența din varii motive a profesorilor de la clasă. A2. Obiectiv: Formare continuă a cadrelor didactice formare pe tot parcursul carierei 1. Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în

2 activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1. absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs 2. Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu 3. Sunt încurajate schimburile dintre profesori, de tip job shadowing, fie în cadrul aceleiași școli, fie în școli partenere din oraș sau din alte orașe. A3. Obiectiv: Regândirea sistemului de evaluare a elevilor și profesorilor. A3.1. Evaluarea elevilor 1. Evaluare pentru învățare revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare. 2. Standardizarea notării, a evaluarii elevilor la clasă: care este nivelul minim de cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare disciplină? 3. Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate. 4. Toleranta la furt/ copiat obligatoriu pentru formarea caracterelor. A3.2 Evaluarea profesorilor 1. Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și selectarea vocațională a candidaților 2. Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală 3. Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei 5. Toleranta la furt/ copiat formarea caracterelor.

3 A4. Obiectiv: Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației. 1. Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa 2a. 2. Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare. 3. Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui. 4. Programe remediale de vară la finalul fiecărei clase în primar test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial prevenție/ intervenție coerentă pentru literație. 5. Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII. A5. Obiectiv: Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și sociale. 1 Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice. 2 Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de lectură, pentru pasiuni, mici grădini, coțtul pasionaților de știință și tehnologie, etc. 3 Introducerea în școli a cantinelor aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

4 B. Învăţământul profesional, tehnic şi dual- legătura cu piața muncii B1. Obiectiv: Cresterea atractivitatii invatamantului si reputatiei invatamantului tehnic 1. Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a unei meserii. 2. Exemplele de bune practici să fie promovate pe websiteurile de școlilor, inspectoratelor școlare, etc, susținute de cifre de angajabilitate. 3. Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Nationale. 4. Unitatile de invatamant tehnic si profesional isi vor promova activ specializarile disponibile 5. Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat : tehnic vs. Teoretic. 6. Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL - sa avem transparenta pe angajabilitatea din scoli (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite) demonstrarea cresterii angajabilitatii din IPT ar atrage dupa sine atractivitatea invatamantului tehnologic B2. Obiectiv: Corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei 1. Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune. 2. Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice. B3. Obiectiv: cresterea calitatii invatamantului tehnic

5 1. Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica efectuată la operatorii economici. 2. Școala - actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ; 3. Parteneriate reale școală - operatori economici în beneficiul unui învățământ profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor. 4. Resursele educationale folosite in procesul educational tehnic sa fie construite impreuna cu companiile interesate. 5. Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de examinare. 6. Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5. Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda) 7. Verificarea și autorizarea operatorilor economici care solicită școlarizarea elevilor în sistem dual; 8. Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor. B4. Obiectiv: Cresterea numarului companiilor implicate si a calitatii implicarii in sustinerea invatamantului tehnologic. 1. Clarificarea rolului Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Învățământ Dual. 2. Intelegerea meseriilor, vizite de studii in companii, vizite ale angajatilor de top din companii in scoala sa devina parte integranta din consilierea in cariera. C. Învățământ Universitar

6 1. O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice); 2. Încurajarea proiectelor de asociere de tip dual degree și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private - dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență - un hub academic - (așa cum era considerat în perioada când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.). Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea deruării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului dual degree. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare. Aceaste programe răspund nevoilor: universităților (al căror număr de studenți este în scădere semnificativă și constantă); Potențililor studenți (care au, astfel, acces la programul educațional dorit fără a suporta costul relocării) mediului de afaceri (universitățile putând înființa centre de cercetare știintifică în asociere cu societățile comerciale în zone care presupun costuri logistice și de personal reduse). 3. Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.

7 1. Elevi Pierdem foarte mulţi copii pe drum 2, 226,324 22, , ,23 1% 9% 8% 15, 1, 5, 111,544 Absolvenţi şcoală profesională ,423 86,813 1% 42% Copii înscriși în clasa I Absolvenți de clasa a IV-a Absolvenți clasa a VIII-a Absolvenți clasa a X- a Prezenți bac Promovare bac % 6% 5% 4% 3% 2% 1% % Dintr-o clasă de 24 de elevi în clasa I în anul 25-26, doar 1 au promovat examenul de bacalaureat peste 12 ani. Doi elevi din 24 s-au înscris la şcoala profesională, care nu se finalizează cu examen de BAC. sursa: edu.ro, ISE-Unicef 217

8 7.% 6.% 5.% 4.% 3.% 2.% 1.%.% 8.4% 16.4% 21.9% 58.% Abandon primar (I-IV) Abandon clasele I-VIII Abandon clasele I-X Respinşi sau nu se prezintă BAC sursa: ISE-Unicef 217, ANOSR 217 La calcularea abandonului şcolar a fost exclus procentul de elevi repetenţi: 2-3% pe ciclu şcolar. Nu au fost excluşi elevii care au migrat în alte ţări, alături de părinţii lor.

9 2.Rezultate examene Evaluare Națională Mulţi note mici la matematică Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Matematică (218, 217, 216, 215) elevi absenți % note sub 5 45% 5 și % 8 și % 8% 6% 4% 2% % sursa: edu.ro În anul 218, 39% din totalul de elevi au obţinut note mai mici de 5 la proba de matematică. În schimb, cei mai mulţi elevi au obţinut 8 şi 1 la proba de Limba şi literatura română, la fel ca anii trecuţi, ceea ce poate arăta că subiectele date au fost prea uşoare. 4, 35, 3, 25, 2, 15, 1, 5, Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Limba și literatura română (218, 217, 216, 215) elevi absenți % note sub % 5 și % 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 42% 1% 8 și 1 % sursa: edu.ro

10 2.Rezultate examene Evaluare Națională Notele de la examen sunt mult mai mici decât cele obţinute la şcoală elevi 5, 45, 4, 35, 3, 25, 2, 15, 1, 5, Diferența dintre mediile de la clasă (V-VIII) și media de la Evaluarea Națională (218, 217, 216, 215) 17.% medii asemănătoare 5.8% medii la clasă mai mari cu 1-3 puncte 32.2% medii la clasă cu peste 3 puncte Variație între -2 și -1 Variație între -1 și Variație între și 1 Variație între 1 și 2 Variație între 2 și 3 Variație peste 3 1.% 9.% 8.% 7.% 6.% 5.% 4.% 3.% 2.% 1.%.% sursa: edu.ro Ce medie au obţinut elevii la examen comparativ cu mediile obţinute la şcoală, de la clasa a V-a la clasa a VIII-a? Datele arată că 32,2% dintre elevii din 218 au avut la clasă medii cu peste 3 puncte mai mari faţă de media de la examen.

11 Subiecte la matematică de nota Gradul de dificultate a subiectelor EN VIII - Matematică și numărul de itemi itemi sursa: sorinborodi.ro Pe o scală de la 1 la 1, dificultatea subiectelor la matematică din anul 218 a obţinut nota 5,5. În anul 1995, subiectele primeau nota 7,35 la gradul de dificultate. Numărul de exerciții și probleme a crescut de la 9 la 18, dar majoritatea fac apel la algoritmi de rezolvare memoraţi prin repetare, iar nu la abilităţile de rezolvare de probleme ale elevului.

12 2.Rezultate examene Repartizarea elevilor la licee și școli profesionale 217 Mai mulţi elevi sunt repartizaţi în învăţământul tehnic şi profesional decât la liceele teoretice. Învățământ profesional, 21% Învățământ vocaţional, 7% Profil umanist, 17% Resurse naturale și protecția mediului, 4% Profil real, 27% Servicii, 14% Filiera tehnologică și Învățământ profesional, 49% Tehnic, 1% Filiera teoretică, 44% 49% din totalul elevilor sunt repartizaţi în licee tehnologice sau aleg să urmeze o şcoală profesională. Peste 4 ani promovarea examenului de bacalaureat va deveni un obstacol prea dificil pentru mulţi dintre elevii din liceele tehnologice.

13 Agricultură Chimie industrială Comerț Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Economic Electric Electromecanică Electronică automatizări Estetica şi igiena corpului omenesc Fabricarea produselor din lemn Industrie alimentară Industrie textilă şi pielărie Materiale de construcţii Mecanică Producţie media Protecţia mediului Silvicultură Tehnici poligrafice Teologic Turism şi alimentaţie Număr de elevi absolvenți pe domenii, în învăţământul profesional şi tehnic , ,944 2,43 11,51 4,45 1,699 4,342 2,355 1,649 3,488 3, , , ,359 sursa:edu.ro

14 2.Rezultate examene BAC elevi 25, 2, elevi 15, 1, 5, Rezultate la BAC - Licee Tehnologice (218, 217, 216, 215) 62% nu promovează (218) 38% promovează (218) 1% 9% 8% 7% 6% 5% 4% 3% 2% 1% Rezultate foarte slabe la liceele tehnologice Cei mai mulţi elevi din liceele tehnologice nu reuşesc să obţină o notă de trecere la BAC. 62% dintre ei au picat BAC-ul în 218. La liceele teoretice cei mai mulţi obţin medii peste 7. elevi eliminați elevi elevi respinși note note note note neprezentați între 6-7 între 7-8 între 8-9 între 9-1 % sursa: edu.ro

15 elevi 25, Rezultate la BAC - Licee Teoretice (218, 217, 216, 215) 1% 9% 2, 8% 7% 15, 6% 5% 1, 17% nu promovează (218) 83% promovează (218) 4% 3% 5, 2% 1% elevi eliminați elevi neprezentați elevi respinși % sursa: edu.ro

16 2.Rezultate examene PISA Citire

17 Hong Kong Irlanda Estonia Canada Finlanda Singapore Macao Japonia Coreea Vietnam Polonia Norvegia Danemarca Slovenia Germania Spania Rusia Taipei Portugalia Noua Zeelanda Letonia Marea Britanie Olanda Australia Suedia SUA Belgia European Union Croatia Elvetia OECD average Italia Franta Argentina China Republica Ceha Islanda Austria Lituania Luxemburg Israel Grecia Ungaria Chile Republica Slovaca Malta Cipru Malaezia Romania Uruguay Turcia Costa Rica Emiratele Arabe Kazahstan Bulgaria Mexic Argentina Muntenegru Trinidad si Tobago Columbia Moldova Iordania Thailanda Albania Brazilia Qatar Georgia Peru Indonezia Liban Macedonia Tunisia Republica Republica Kosovo Algeria Hong Kong Irlanda Estonia Canada Finlanda Singapore Macao Japonia Coreea Vietnam Polonia Norvegia Danemarca Slovenia Germania Spania Rusia Taipei Portugalia Noua Zeelanda Letonia Marea Britanie Olanda Australia Suedia SUA Belgia European Union Croatia Elvetia OECD average Italia Franta Argentina China Republica Ceha Islanda Austria Lituania Luxemburg Israel Grecia Ungaria Chile Republica Slovaca Malta Cipru Malaezia Romania Uruguay Turcia Costa Rica Emiratele Arabe Kazahstan Bulgaria Mexic Argentina Muntenegru Trinidad si Tobago Columbia Moldova Iordania Thailanda Albania Brazilia Qatar Georgia Peru Indonezia Liban Macedonia Tunisia Republica Republica Kosovo Algeria 2.Rezultate examene PISA 215 Citire 1 % 9 8 % 7 6 % 5 4 % 3 2 % 1 % Mulţi elevi analfabeţi funcţional, foarte puţini performeri de nivel înalt Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Citire 19.7 % 2.1 % 38.7 % 2 % 18 % 16 % 14 % 12 % 1 % 8 % 6 % 4 % 2 % % Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Citire 8.7 % 8.3 % 2. % sursa: OECD sursa: OECD

18 Macao Singapore Hong Kong Japonia Estonia Taipei Finlanda Danemarca Canada Irlanda Coreea Elvetia China Slovenia Olanda Norvegia Germania Polonia Rusia Vietnam Belgia Suedia Letonia Noua Zeelanda Republica Ceha Austria Marea Britanie Australia European Union Spania Italia OECD average Franta Islanda Portugalia Lituania Luxemburg Republica Slovaca Ungaria Malta SUA Croatia Israel Kazahstan Argentina (Buenos Grecia Malaezia Romania Bulgaria Cipru Emiratele Arabe Unite Chile Moldova Turcia Muntenegru Trinidad si Tobago Uruguay Albania Thailanda Argentina Mexic Georgia Qatar Liban Costa Rica Peru Columbia Iordania Indonezia Macedonia Brazilia Tunisia Republica Kosovo Algeria Republica Dominicana 2.Rezultate examene PISA Matematică 1 % 9 % 8 % 7 % 6 % 5 % 4 % 3 % 2 % 1 % % Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Matematică 22,1 % 23 % 39,9 % sursa: OECD Cu 39,9% analfabeţi funcţional la Matematică ne situăm pe unul dintre ultimele locuri din Europa, la mare distanţă de media UE: 22,1%. În acelaşi timp, doar 3,3% din totalul elevi se situează în top. Media UE: 1.7%. La citire cifrele sunt asemănătoare.

19 Macao Singapore Hong Kong Japonia Estonia Taipei Finlanda Danemarca Canada Irlanda Coreea Elvetia China Slovenia Olanda Norvegia Germania Polonia Rusia Vietnam Belgia Suedia Letonia Noua Zeelanda Republica Ceha Austria Marea Britanie Australia European Union AVERAGE Spania Italia OECD average Franta Islanda Portugalia Lituania Luxemburg Republica Slovaca Ungaria Malta SUA Croatia Israel Kazahstan Argentina (Buenos Aires) Grecia Malaezia Romania Bulgaria Cipru Emiratele Arabe Unite Chile Moldova Turcia Muntenegru Trinidad si Tobago Uruguay Albania Thailanda Argentina Mexic Georgia Qatar Liban Costa Rica Peru Columbia Iordania Indonezia Macedonia Brazilia Tunisia Republica Kosovo Algeria Republica Dominicana Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Matematică 4 % 35 % 3 % 25 % 2 % 15 % 1 % 5 % % 1,7 % 11 % 3,3 % sursa: OECD

20 Anul 199 Anul 1991 Anul 1997 Anul 1999 Anul 23 Anul 27 Anul 21 Anul 212 Anul 216 Anul 217 Proiecție FMI anul Profesori Salariile mici pentru tinerii profesori fac ca meseria să fie neatractivă pe piaţa muncii Salariul net la debut în învățământ raportat la PIB per capita (USD); Salariu 218 USD echivalent 199 1,2 $ 1, $ 8 $ 8% 85% 694 $ 684 $ 712 $ 792 $ 896 $ 148 $ 839 $ 1% 9% 8% 7% 6% 6 $ 4 $ 2 $ $ 138 $ 14 $ 111 $ 89 $ 52% 36% 38% 231 $ 132 $ 134 $ 68 $ 49 $ 88 $ 46% 316 $ 32% 222 $ 4% 4% 285 $ 319 $ 384 $ 479 $ 43% 46% 5% 4% 3% 2% 1% % sursa: INS, BNR, FMI În 199, salariul net anual al unui tânăr profesor, aflat în primul an de învăţământ, reprezenta 8% din PIB per capita. Echivalentul acelui salariu ar fi, în 218, 839 de dolari pe lună pentru un profesor debutant. Realitatea: profesorul debutant din 218 câştigă net doar 46% din PIB per capita.

21 Anul 199 Anul 1991 Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2 Anul 21 Anul 22 Anul 23 Anul 24 Anul 25 Anul 26 Anul 27 Anul 28 Anul 29 Anul 21 Anul 211 Anul 212 Anul 213 Anul 214 Anul 215 Anul 216 Anul 217 Anul 218 ian-mai Şi salariile medii ale profesorilor sunt neatractive, în comparaţie cu industriile care atrag tinerii: IT şi finanţe 3. Salariul mediu net pe industrii (învățământ, IT și finanțe) raportat la salariul mediu pe economie sursa: ins.ro

22 Spania Germania Portugalia Italia Finlanda Olanda Slovenia Croatia Austria Franta Grecia Ungaria Polonia Slovacia Romania Lituania % 136 % % 92.4 % 92.1 % 92 % 91.5 % 87 % 84.8 % 81.7 % 8.9 % 59.8 % 55.3 % 51.1 % 47 % 35.8 % 69.2 % 54.6 % 93.4 % % % % % 15.4 % % 125 % % % % % 188 % 245 % 3.Profesori Salarii mici la debut şi o perioadă lungă pentru a ajunge la salariul maxim Salariile de bază brute anuale minim și maxim în procente față de PIB-ul per capita 25. % 2. % 15. % 1. % 5. %. % sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 215

23 EU Grecia Spania Franta Croatia Italia Ungaria Olanda Austria Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Finlanda ani ani Numărul de ani necesar pentru a obține salariul maxim Diferența relativă între salariul minim şi maxim (%) profesori gimnaziu % % % % 174 % % 15 % % % % % % % % % % 2 25 % 2 % 15 % 1 % 5 % % sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 215 Salariul de debut în învăţământ reprezintă 47% din PIB per capita în România vs 8% din PIB per capita în alte ţări. În România durează 4 de ani pentru ca un profesor să ajungă la salariul maxim. Media în UE este de 24 de ani.

24 3.Profesori Tot mai puţini tineri care doresc să urmeze o carieră în STEM aleg să devină profesori candidați candidați candidați candidați candidați candidați Matematică candidați / note peste Biologie candidați / note peste Anul 215 Anul 216 Anul 217 Anul 215 Anul 216 Anul Fizică candidați / note peste Anul 215 Anul 216 Anul 217 Din cei 5249 de candidaţi la examenul de definitivat în învăţământ (ce se poate obţine după un an de vechime), doar 8% sunt profesori de ştiinţe: matematică, biologie, fizică, informatică sursa: edu.ro