Microsoft Word - A. Levente.doc

Transcriere

1 H 8.1 PROIECT în vederea dobândirii calităţii de membru în Comitetul Director al Studioului de Radio Târgu-Mureş, ca reprezentant al realizatorilor emisiunilor în limba minorităţilor

2 CUPRINS I. ROLUL ŞI LOCUL STUDIOULUI TERITORIAL DE RADIO TÂRGU-MUREŞ ÎN CADRUL SRR Date despre Societatea Română de Radiodifuziune Poziţia Studioului Regional de Radio Tg-Mureş Atribuţii ale Studioului Teritorial de Radio Tg-Mureş Contextul în care RTM îşi desfăşoară activitatea... 6 II. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE STRATEGICE ALE SRR Managementul carierei Evaluarea managementului Reformă în domeniul resurselor umane Comitetului Director III. MULTICULTURALITATE LA STUDIOUL TERITORIAL DE RADIO TÂRGU-MUREŞ Grila de programe Spaţii de emisie alocate comunităţilor naţionale a) Emisiunile în limba maghiară b) Emisiunile în limba germană c) Emisiunile în limba romanes Analiza programelor Emisiuni 24 de ore din 24 pentru minorităţi

3 IV. DISPOZIŢIILE COMITETULUI DIRECTOR ŞI PUNEREA LOR ÎN EXECUŢIE Elaborarea grilelor standard de programe Evaluarea personalului

4 I. ROLUL ŞI LOCUL STUDIOULUI TERITORIAL DE RADIO TÂRGU-MUREŞ ÎN CADRUL SRR 1. Date despre Societatea Română de Radiodifuziune Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) este un serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial, care îşi desfăşoară activitatea sub control parlamentar în condiţiile Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune (actualizată) şi în conformitate cu toate convenţiile internaţionale la care România a aderat. Obiectul principal de activitate al SRR îl reprezintă realizarea şi difuzarea programelor de radiodifuziune în limba română precum şi în limbile minorităţilor naţionale, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment. SRR este condusă de către un Consiliu de Administraţie care are în componenţă 13 membri numiţi în condiţiile legii. Consiliul de administraţie asigură concepţia de dezvolatre a societăţii, strategia şi structura programelor, priorităţile şi obiectivele strategice ale societăţii altfel spus Consiliul de Administraţie asigură conducerea strategică a unităţii. Şedinţele Consiliului de Administraţie sunt conduse de un Preşedinte Director General. Comitetul Director al SRR este organul de conducere care asigură execuţia hotărârilor şi deciziilor Consiliului de Administraţie. Comitetul Director este format din 7 membri şi este condus de către un preşedinte. Comitetul Director are în subordine 4 Compartimente/Departamente: Departamentul Producţie Editorială, Departamentul Economic, Departamentul Tehnic şi Compartimente subordonate Directorului General. Controlul activităţii SRR este realizat de către Parlamentul României prin intermediul comisiilor parlamentare pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Controlul specializat al utilizării alocaţiilor bugetare este realizat de către Curtea de Conturi a României. Finanţarea SRR şi a posturilor din subordine se realizează din mai multe surse, două surse fiind de bază: 4

5 taxa radio: încasată de către SRR/studiourile teritoriale de la plătitori în conformitate cu HG 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, alocaţii de la Bugetul de stat: pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, pentru investiţii şi pentru utilizarea staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice utilizate de către SRR pentru desfăşurarea activităţii curente. Alte surse de finanţare a activităţii SRR sunt: - venituri din publicitate, - venituri din donaţii şi sponsorizări, - venituri din organizarea de spectacole, realizarea de activităţi specifice: înregistrări audio - alte venituri realizate în condiţiile legii. Misiunea SRR este să ofere programe şi produse informative, culturale, educative şi de divertisment pentru toate categoriile de public. Serveşte exclusiv interesul public şi crează valori importante pentru societatea românească: stimulează spiritul civic, dezbaterea şi participarea la viaţa publică, contribuie la educarea şi formarea publicului, promovează diversitatea culturii româneşti, a minorităţilor naţionale şi universale, cultivă limba română şi cea a minorităţilor naţionale în care emite, socială, contribuie la întărirea sentimentelor de coeziune şi solidaritate promovează identitatea naţională într-o lume a diversităţii, este principala sursă de informare despre România, atât în ţară cât şi în străinătate. 5

6 Priorităţile şi Obiectivele Strategice ale SRR (POS) sunt cele stabilite prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al SRR nr.10/ , pe o perioadă de 4 ani ( ) şi vizează toate domeniile de activitate ale SRR: sediul central, editorial, resurse umane, comunicare şi marketing, economic şi financiar, tehnic, organizaţional, monitorizare şi control, cultural. Cele 8 posturi regionale/studiouri teritoriale sunt, conform Legii 41/1994, subunităţi autonome fără personalitate juridică cărora li se acordă competenţe în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar precum şi delegare în probleme juridice. Conducerea studiourilor teritoriale este asigurată de către Comitete Directoare proprii numite de Consiliul de Administraţie al SRR. 2. Poziţia Studioului Regional de Radio Tg-Mureş a) Subordonare: Radio Tg-Mureş (RTM) se subordonează, ca structură regională, Societăţii Române de Radiodifuziune, conform Legii de funcţionare nr. 41, revizută (Art. 32) b) Relaţii funcţionale: Este o unitate funcţională autonomă fără personalitate juridică, având competenţe în domeniul tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, precum şi delegare în probleme juridice şi care beneficiază de frecvenţe cu acoperire zonală, dobândite în condiţiile legii. Din punct de vedere financiar, este ordonator secundar de credite şi are dreptul să realizeze venituri proprii pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii sale (pct. 4 Art 32.). c) Reprezentare: Conducerea Studioului Regional RTM este asigurată de redactorul-şef şi de un Comitet Director propriu, numit de Consiliul de Administraţie al SRR, în limitele competenţelor ce i-au fost delegate. Conducerea Studioului Regional RTM răspunde în faţa Consiliului de Administraţie al SRR de îndeplinirea tuturor atribuţiilor încredinţate de acesta prin hotărâri, regulamente şi decizii de delegare. d) Specific: 6

7 Întrucât Studioul Regional de Radio Tg-Mureş are emisiuni în limbile minorităţilor naţionale, în Comitetul Director se regăseşte şi un reprezentant al realizatorilor acestor emisiuni. (pct.2 Art. 35) 3. Atribuţii ale Studioului Teritorial de Radio Tg-Mureş Atribuţiile Studioului Teritorial Tg-Mureş (RTM), ca unitate autonomă componentă a SRR, se stabilesc prin regulamente aprobate de Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii. Ele sunt îndeplinite prin atingerea scopurilor propuse, prin misiunea şi obiectivele asumate. În principiu, prin Legea de funcţionare nr. 41, ca parte a SRR, RTM are obligaţia să asigure, prin întreaga sa activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corectă a opiniei publice, răspunzând prin conţinutul programelor sale standardelor profesionale în materie. (Art.3) RTM este obligat să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competenţă şi exigenţă, valorile limbii române şi a celorlalte limbi în care emite, ale creaţiei autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civice, morale şi sportive, să militeze pentru unitatea naţională şi independenţa ţării, pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei. (Art.4) VIZIUNE: Radio Tg-Mureş îşi doreşte să devină cel mai credibil şi mai important furnizor de informaţii prin radio a publicului din regiune. MISIUNE: Radio Tg-Mureş, ca post public de radio, are drept scop prinicipal, infomarea locuitorilor regiunii, oferind publicului ascultător ştiri, materiale din actualitate, informaţii culturale şi sociale, muzică şi divertisment. În cei 53 de ani de existenţă şi mai cu seamă după 1989, RTM şi-a îndeplinit misiunea de post public, prin emisiunile incluse în grila de programe, dar şi prin numeroasele campanii sociale, umanitare, editoriale realizate de redacţiile română, maghiară şi germană. În susţinerea acestei realităţi RTM doreşte să rămână pe mai departe cel mai credibil şi eficient mijloc de informare şi formare a publicului. SCOP: Scopul RTM este să formeze in publicul ascultător nişte nuclee de societate civilă, să-l ajute să descopere resorturile implicării active şi responsabile în viaţa comunităţilor. Beneficiile strategiei RTM, în care responsabilitatea socială este un pilon important, se vor măsura în creşterea reputaţiei, în gestionarea mai bună a riscurilor, în stabilirea unor relaţii durabile cu ascultătorii, în consolidarea brandului. 7

8 VALORI: Activitatea Studioului Teritorial de Radio Târgu-Mureş a însemnat şi înseamnă în continuare crearea unei relaţii speciale cu membrii comunităţii locale, RTM promovându-şi consecvent principiile şi valorile: credibilitate, calitatea şi independenţa emisiunilor, creativitatea şi competitivitatea procesului editorial, respect faţă de public, angajare socială. Principiul RTM este să ofere permanent partenerilor şi ascultătorilor servicii de cea mai bună calitate, respectând în acelaşi timp obiceiurile şi cultura comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea. 4. Contextul în care RTM îşi desfăşoară activitatea Studioul Teritorial de Radio Tg.-Mureş îşi desfăşoară activitatea în regiunea de centru a ţării, într-un mediu social-economic şi cultural dezvoltat, în care activitatea instituţiilor mass-media este într-o concurenţă ridicată. În ceea ce priveşte concurenţa directă, a posturilor de radio, se poate constata o creştere constantă în ultimii 10 ani a emiţătorilor în zona acoperită de RTM, judeţele Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov, de la aproximativ 25 de posturi cu acoperire locală, zonală sau naţională în anii 2000 la circa 60 în prezent, existând premisele acordării de noi licenţe şi frecvenţe de funcţionare altor radiodifuzori. Pentru a face faţă acestei concurenţe, RTM trebuie să îşi conserve imaginea de lider regional de audienţă prin programe de comunicare şi relaţii publice, bine structurate şi cu impact semnificativ în direcţia sporirii notorietăţii şi prestigiului său. În ceea ce priveşte promovarea în mediile clasice, s-a încercat şi reuşit o focalizare prin bannere şi roll-upuri la evenimete, prin machete de presă în publicaţii, respectiv clipuri video la posturile TV locale: Népújság, 24 ore mureşene, Cuvântul Liber, Zi de zi, Ziarul de Mureş, Punctul, Vásárhelyi Hírlap, Csíki Hírlap, Udvarhelyi híradó, Brassói Lapok, Székely Hírmondó, Új Magyar Szó, Krónika, TTM, Erdély TV. Menţionarea brandului RTM ca lider de piaţă regională este o practică de PR pe care conducerea RTM şi-a însuşit-o şi a aplicato cu succes în cadrul diferitelor evenimente cu public sau presă (fără a impune o imagine agresivă sau supărătoare a RTM). Promovarea RTM s-a realizat şi prin mijloace moderne (web-site-uri, , facebook) direct sau prin intermediul colaborării cu partenerii, în regim de parteneriat de imagine. Desigur că, pentru o mai bună penetrare a zonei şi o creştere a impactului asupra publicului ţintă, mesajul de imagine de brand regional de radio trebuie diversificat. 8

9 Finanţarea RTM se realizează în limita Bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, ca parte componentă a Bugetului Societăţii Române de Radiodifuziune, aprobat de Consiliul de Administraţie al SRR. Studioul are obligaţia ca, periodic şi/sau după cum este stabilit, să informeze conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune asupra cheltuielilor de producţie realizate în ultima lună. Studioul înaintează conducerii Departamentului Economic balanţa de venituri şi cheltuieli. Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş este organizat în mai multe Compartimente, subordonate redactorului-şef, astfel: 1. Compartimentul Editorial care are în componenţă: a) Grup Producţie Emisiuni în limba română b) Grup Producţie Emisiuni minorităţi c) Grup Producţie Emisiuni muzicale 2. Compartimentul Tehnic: - regizori tehnic emisie, tehnicieni audio, fonotecari, editori multimedia, administrator retea calculatoare, inginer de sistem şi inginer specialist, inginer sef - emisie, CGT, laborator, IT, fonoteca 3. Compartimentul Economico-Administrativ - contabil sef, contabilitate, taxa radio, paza si PSI, ingrijitoare, conducatori auto 4. Studioul local Antena Braşovului care are în componenţă: a) Grup Producţie b) Grup Tehnic Studioul Teritorial Radio Târgu-Mureş are un număr de 89 de salariaţi, din care 88 angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, astfel: Conducerea Radio Târgu-Mureş: 4 angajaţi Compartimentul Editorial: 42 salariaţi (39 RTM : romana, maghiara, germana +3 Subredactia Antena Brasov=42) Compartimentul Tehnic: 26 salariaţi (25 RTM +1 Subredactia Antena Brasov=26) Compartimentul Economico-Administrativ: 17 salariaţi 9

10 Până nu demult, Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş a funcţionat în baza unei organigrame care s-a dovedit ineficientă şi aproape inoperantă, însă acum RTM are o organigramă funcţională, care asigură un management mai operativ, un circuit al informatiilor mai corect si relatii interdepartamentale si interumane mult mai eficiente. ORGANIGRAMA STUDIOULUI TERITORIAL DE RADIO TÂRGU-MUREŞ 10

11 Prin adoptarea noii organigrame, Studioul de Radio Tg-Mureş se conformează cerinţelor şi standardelor SRR privind obiectivele strategice, conform cărora se urmăreşte creşterea competitivităţii Radio România în peisajul media şi diferenţierea lui prin calitatea produselor oferite, din punct de vedere al caliăţii, influenţei, autenticităţii, obiectivităţii şi audienţei. Totodată, prin grila sa de programe emisiuni difuzate în 4 limbi: română, maghiară, germană şi romanes contribuie la diversitatea programelor difuzate de către SRR, prin promovarea valorilor autentice culturale şi ştiinţifice, a reperelor morale şi profesionale din societatea românească, precum şi prin identificarea şi crearea de modele educative, respectarea şi cultivarea limbilor în care emite. II. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE STRATEGICE ALE SRR Conform Preambulului Hotărârii CA nr. 10/2010: În ultima perioadă, Radio România a parcurs un proces de transformare şi trecere treptată de la forma clasică a radioului (exclusiv pe unde radio) la abordări moderne ale transmiterii mesajului, utilizând instrumentele create pentru noile media şi dezvoltarea tehnologică. Cu toate acestea, etapele au fost parcurse lent, în parte şi din cauza că Radioul public s-a aflat într-o permanentă luptă cu propriile condiţii de lucru. Această situaţie de fapte a condus la elaborarea unor planuri de măsuri. În continuare mă voi referi la priorităţile şi obiectivele editoriale, îndeosebi la cele care se referă la radiourile regionale şi emisiunile în limbile minorităţilor. 1. Managementul carierei Una dintre direcţiile strategice formulate de CA se referă la poziţionarea/repoziţionarea posturilor în funcţie de strategia de marketing derivată din obiectivele editoriale. Poziţia de lider pe piaţa audio poate fi păstrată 11

12 doar dacă la Radioul public lucrează oameni potriviţi la locul potrivit. Ca bun cunoscător al Studioului de Radio Tg.-Mureş, pot să afirm că în primul rând este nevoie ca meseria de jurnalist radio să fie o onoare pentru cei care o practică, nu doar o sursă de venit care le asigură traiul zilnic. Totodată, este neceasară implicarea activă a jurnalistului în vederea transmiterii prompte a informaţiei în complexitatea ei, conform misiunii şi valorilor Radioului public, şi valorificarea ei prin diversificarea canalelor de distribuţie, în vederea consolidării poziţiilor de audienţă dobândite şi a creşterii audienţei. Conform priorităţilor şi obiectivelor formulate pentru perioada , este necesară schimbarea de atitudine a jurnaliştilor în ceea ce priveşte modul de abordare a invitaţilor la microfon, dar şi în privinţa imaginii personale în timpul emisiunilor, în condiţiile în care acestea sunt transmise şi pe cale video. Cred, însă, că este nevoie de o schimbare majoră a atitudinii jurnaliştilor faţă de instituţie şi meserie dar şi faţă de colegii de breaslă. Sunt convins că pe parcursul exercitării meseriei de jurnalist radio (transmisii în direct, talk show-uri, înregistrarea diferitelor spectacole, etc.) este valabilă constatarea conform căreia 1+1 2, ci 1+1=3, chiar 4 sau 5. Aceasta înseamnă, în viziunea mea: colegialitate, ajutor reciproc, atenţie calităţi pe cale de dispariţie, în ultima vreme, din instituţiile de presă din România, dar nu numai. La capitolul resurse umane, obiectivul principal al acestui domeniu este crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea şi dezvoltarea activităţii de resurse umane. Într-adevăr este nevoie de adoptarea unor soluţii de recrutare a personalului bazate pe mijloace adecvate de selecţie şi criterii de încadrare. Sistemul de învăţământ universitar asigură, la ora actuală, necesarul de personal calificat în domeniul jurnalismului astfel încât, la criteriile de selecţie, să apară ca prioritar criteriul deţinerii unei diplome în domeniul jurnalismului, comunicării, marketingului, etc. Cu toate că percepţia şcolilor de jurnalism din partea celor care lucrează în presă nu este foarte favorabilă şi nici obiectivă aceste instituţii de învăţământ oferă totuşi studenţilor bazele pe care se pot construi cariere în domeniu. Situaţia poate fi îmbunătăţită prin realizarea unui program unitar de instruire a salariaţilor şi colaboratorilor Societăţii şi de perfecţionare a angajaţilor. Pentru o bună şi eficientă funcţionare a SRR este nevoie de evaluarea periodică a mangementului şi a personalului de execuţie. 2. Evaluarea managementului 12

13 Evaluarea managementului executiv reprezintă verificarea de către societate a modului în care au fost realizate obligaţiile asumate prin anexa managerială la contractul individual de muncă. Evaluarea se va face în considerarea obiectivelor stabilite în anexa managerială, a rezultatelor obţinute în urma evaluării personalului din subordine şi, după caz, a iniţiativelor şi a altor proiecte realizate de manager. Regulile şi termenele de evaluare a managerilor sunt clare: prima evaluare are loc în cel mult un an de la data încheierii contractului individual de muncă sau a actului adiţional la contractul individual de muncă, iar în cazul în care rezultatele evaluărilor anterioare sunt pozitive, evaluarea finală are loc înainte de data stabilită prin caietul de sarcini ca termen de implementare a proiectului de management, la termenul aprobat prin ordin al Preşedintelui Director General. În cadrul evaluării finale a managementului executiv este evaluat şi proiectul de management propus de manager pentru perioada următoare, conform cerinţelor dein caietul de sarcini întocmit de Societate. Hotărârile Consiliului de administraţie privind selecţia şi evaluarea managementului executiv în cadrul SRR vizează punerea în execuţie a unor noi valori şi criterii ale funcţionării Radioului public. 3. Reformă în domeniul resurselor umane La începutul anului 2011 CA a adoptat Regulamentul privind perioada pilot a evaluării personalului cu funcţii de execuţie din Societatea Română de Radiodifuziune, având următoarele obiective: i - asigurarea concordanţei dintre cerinţele postului, precizate în fişa postului actualizată, aptitudinile şi realizările profesionale ale angajatului; i Hotărâre Consiliul de Administraţie a Societăţii Române de Radiodifuziune nr. 20/

14 - asigurarea unui sistem motivaţional unitar care să contribuie la creşterea calităţii prestaţiei individuale; - crearea premiselor pentru gestionarea planului individual de carieră; - modificarea fişei postului ori de câte ori se impune. Proiectul pilot de evaluare a personalului se desfăşoară pe parcursul a doi ani ceea ce înseamnă că este o acţiune bine pregătită şi bine pusă la punct, ce va avea rezultate benefice în ceea ce priveşte politica de resurse umane a Societăţii în viitor. Obiectivul oricărei evaluări este stabilirea calităţii prestaţiei şi a prestatorilor, se pune însă întrebarea: cine face evaluarea? cine decide dacă un jurnalist este un bun profesionist sau nu? cât de obiectivă a fost această evaluare? Regulamentul specifică foarte clar procedura şi criteriile de evaluare, consecinţele procesului de evaluare şi posibilităţile de contestare ceea ce dovedeşte intenţia fermă a conducerii Societăţii de a avea o imagine clară despre calitatea oamenilor care îşi desfăşoară activitatea in cadrul Radioului public. Capitolul: Consecinţele procesului de evaluare arată clar intenţiile iniţiatorilor procesului de a schimba radical politica de resurse umane şi condiţiile de lucru în SRR, cei care obţin calificativul foarte bine la trei evaluări consecutive sau la două din trei evaluări, oferindu-li-se posibilitatea măririi salariale cuprinsă între 1% şi 5%, iar cei care obţin calificativul nesatisfăcător sunt determinaţi să urmeze, în regim de urgenţă, un program de pregătire profesională. 4. Comitetului Director Comitetul Director al Societăţii Române de Radiodifuziune şi comitetele directoare ale unităţilor funcţionale autonome se organizează şi funcţionează în conformitate cu Legea nr. 41/1994 privind organizarea SRR şi SRTV. Comitetul Director şi Comitetele teritoriale reprezintă nivelul superior al managementului executiv şi asigură conducerea curentă a societăţii. Comitetul Director are rolul de a asigura controlul procedural şi de fond al iniţiativelor conducătorilor de compartimente din cadrul societăţii şi al modului de aplicare de către aceştia a hotărârilor si deciziilor Consiliului de administraţie. Pentru îndeplinirea acestui rol, Comitetul Director Teritorial se va folosi de următoarele moduri de comunicare: 14

15 - comunicarea formală în cadrul RTM: atât scrisă, cât şi orală guvernată de o serie de reguli. Se va avea în vedere tipul informaţiei transmise, în sarcina cărei persoane cade punerea ei în practică, termenul de realizare şi cui îi va fi adresată informaţia. - comunicarea va avea în vedere, in continuare, familiarizarea angajaţilor şi colaboratorilor RTM cu anumite decizii, dispoziţii, instrucţiuni sau informaţii care să le faciliteze şi organizeze munca. Aceasta se vor realiza tot prin transmiterea unor circulare de informare postate la avizierele RTM, trimise prin e- mail tuturor angajaţilor şi colaboratorilor, prin întâlnirile lunare cu angajaţii şi prin planul de intenţii prezentat în faţa adunării generale a angajaţilor şi colaboratorilor la începutul anului. - este nevoie de continuarea politicii uşilor deschise în baza căreia fiecare angajat şi colaborator să aibă acces nelimitat la redactorul-şef, redactorulşef adjunct şi membrii Comitetului Director pentru a-şi comunica eventualele propuneri, reclamaţii sau nelămuriri. - pentru o comunicare operativă, bidirecţională, între diferitele compartimente din cadrul RTM, vor fi organizate in continuare şedinţe şi grupuri de discuţie. - Comitetul Director va căuta si de acum inainte să asigure un climat de comunicare cât mai flexibil, bazat pe respect, empatie şi încredere reciprocă, centrat pe sarcină. - în cadrul şedinţelor organizate cu adunarea generală a angajaţilor şi colaboratorilor sau în cadrul întrevederilor individuale, Comitetul Director va continua prezentarea rezultatelor imediate şi finale ale activităţii proprii, obiectivele muncii şi rezultatele obţinute, deciziile luate şi puse în practică. - in continuare vor fi prezentate spre dezbatere internă proiectele de viitor pentru îmbunătăţirea imaginii şi a audienţei Studioului Regional de Radio Tg.Mureş. - vor fi menţinute discuţiile directe dintre Comitetul Director, Conducere şi angajaţi/colaboratori. III. MULTICULTURALITATE LA STUDIOUL TERITORIAL DE RADIO TÂRGU- MUREŞ 15

16 1. Grila de programe Prin emisiunile sale specifice, Radio Tg-Mureş se distinge în peisajul audiovizualului regional printr-un sunet unic, inconfundabil, indiferent de limbă, fiind considerat, pe drept, postul care se preocupă de viaţa oamenilor, a regiunii, a valorilor democratice multiculturale. În prezent, conform sondajelor de audienţă la nivel naţional şi regional, ascultătorii au vârsta cuprinsă între 45 şi 55 de ani. În următorii 3 ani, Radio Tg-Mureş trebuie să atragă o audienţă substanţială în grupul de vârstă cuprins între 35 şi 45 de ani, fără a pierde prima categorie. Programul Studioului Regional de Radio Tg.-Mureş este structurat pe orizontală, cu un mix de emisiuni de ştiri, tip magazin şi muzică, echilibrat de luni până vineri, iar pe verticală, cu emisiuni specializate în weekend. Analizând grila de programe a Studioului Teritorial de Radio Tg-Mureş, din punctul de vedere al spaţiului de emisie alocat produselor editoriale în cele 4 limbi, constatăm următoarele: emisiunile difuzate în limba română ocupă 54% din totalul spaţiului de emisie ii, emisiunile în limba maghiară 38%, cele în limba germană 5%, iar emisiunile în limba rromanes 3% iii. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe etnii a celor patru judeţe (Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş) a căror rază de coperire o reprezintă RTM, constatăm următoarele: - populaţie de etnie română: 54% - populaţie de etnie maghiară: 41% - populaţie de etnie rromă: cca. 3,8% - populaţie de etnie germană: 0,2%. iv ii Am analizat producţiile proprii ale RTM: 18 ore/zi program pe FM (în limbile română şi maghiară), 1 oră/zi program pe AM (în limba germană), în total 19 ore/zi iii Dacă analizăm spaţiile de emisie pe o lună, spaţiul alocat programelor în limba rromanes nu ajunge la nici 1%, având în vedere că emisiunile în limba respectivă se difuzează în săptămânile I., II. şi III. ale lunii. iv Datele statistice ale recensământului populaţiei din

17 Comparând spaţiile de emisie cu ponderea populaţiilor de diferite etnii, constatăm că emisiunile difuzate în limba română este conformă cu cea a structurii populaţiei (54%), spaţiul alocat comunităţii maghiare şi rrome este inferioară ponderii populaţiei (38-41%, respectiv 3/0,6%/-3,8%), iar spaţiul pentru emisiunea în limba germană este mai mare ca ponderea populaţiei în cele 4 judeţe (5% faţă de 0,2%) număr populaţie spaţiu emisie alocat 10 0 români maghiari germani romi Graficul prezintă raportul dintre ponderea populaţiei şi spaţiul de emisie alocat 2. Spaţii de emisie alocate comunităţilor naţionale a) Emisiunile în limba maghiară Întreaga grilă de programe RTM este construită pe principiul satisfacerii nevoilor şi aşteptărilor publicului ţintă care tinde tot mai mult să se axeze pe informaţia regională şi locală. Conform grilei de programe, emisiunile în limba maghiară sunt construite pe principiile de bază ale Societăţii Române de Radiodifuziune: informare, educaţie şi divertisment. 17

18 Emisiunile informative difuzate în limba maghiară se compun din: - radiojurnale cu durata de 15 minute, difuzate la orele 11, 14, 16 - ştiri cu durata de 5 minute difuzate la ore fixe: 12, 13, 15, 17 şi la sfârşitul programului în limba maghiară, la 17,55 - emisiunea Rádióújság Revista Radio: emisiune de tip informativ cu reportaje, interviuri din domeniul politic, social, educaţie, sănătate, etc. Se difuzează zilnic, de luni până vineri între orele 11, , respectiv 16, Emisiunile specializate oferă informaţii utile din diferite zone ale vieţii: sport (luni, între orele 12,30 13,00), emisiuni pe teme juridice (luni, ,55) agicultură (marţi, 12,30 13,00), societatea civilă (marti, 17,30 17,55), viaţa armonioasă în familie (miercuri şi joi, 17,30 17,55) viaţa spirituală (joi), informaţii în direct despre viaţa unor comunităţi locale (vineri 12,30 13,00), folclor autentic (vineri,17,30 17,55) audienţa radio (miercuri între orele 12,15 13,00): invitaţi în direct personalităţi cu diferite funcţii de conducere ale instituţiilor publice centrale, judeţene şi locale, emisiune intercativă cu participarea ascultătorilor. Confrom unui sondaj efectuat, tronsonul orar 12,15 13,00, de luni până vineri, este cel mai ascultat. Despre audienţa diferitelor emisiuni vom vorbi mai târziu. Emisiuni culturale şi de divertisment. RTM difuzează zilnic, de luni până vineri ştiri şi corespondenţe culturale precum şi avancronici ale evenimentelor culturale din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, la orele 12,10, 15,10 şi 17,10. Emisiunile culturale specializate se difuzează cu precădere la sfârşit de săptămână: Bună dimineaţa, Transilvania (sâmbătă, între orele 8,00 şi 10,00); emisiunea Semnal, program comun al studiourilor publice din România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ucraina, prezintă viaţa socială şi culturală a comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic; Jazz Bazar, Spicuiri din Fonoteca de Aur RTM (sâmbătă, 14,00 16,00); Orizont (sâmbătă, 16,00 18, 00); iar ziua de duminică este consacrată culturii: Cafe Concert, Emisiunea pentru copii, Viaţa spirituală, Meridian, Muzică populară tradiţională, Acasă în Ardeal (monografii ardelene). Dedicaţiile muzicale ocupă un loc important în program, sunt difuzate de luni până vineri între orele 13,10 14,00, duminică între 15,05 17,00. Politica muzicală a redacţiei emisiunilor în limba maghiară se conformază politicii generale SRR şi RTM, standardul fiind stabilit la 45/55% raportul dintre muzică şi materiale vorbite. Procentul între creaţii muzicale maghiare/străine, după părerea mea, este net superioară celei maghiare. Ca o lipsă 18

19 în politica muzicală, redacţiei emisiunilor în limba maghiară i se poate reproşa lipsa creaţiilor muzicale româneşti din emisiunile muzicale, şi nu numai. (De altfel, muzica maghiară lipseşte, la fel, din emisiunile în limba română, excepţie făcând emisiunea Interetnica, în care se difuzează muzică maghiară în cazul în care tema emisiunii o reprezintă comunitatea maghiară). b) Emisiunile în limba germană sunt difuzate zilnic, de luni până sâmbătă, între orele 21,00 şi 22,00, duminică între 10,30 11,00, pe frecvenţele AM. Emisiunile în limba germană sunt, în prezent, realizate de 3 angajaţi. Rubricile reprezintă o varietate largă a vieţii economice, sociale, culturale şi politice ale comunităţii germane. În proiectul de splitare a emisiunilor FM şi AM, emisiunile difuzate în limba germană vor primi spaţiu de emisie şi pe FM, în cadrul emisiunilor adresate comunităţilor naţionale. Având în vedere numărul redus de angajaţi şi posibilitatea de dublare a spaţiului de emisie, situaţia necesită o rezolvare. c) Emisiunile în limba rromanes sunt prezentate în săptămânile I., II. şi III. ale lunii, cu o durată de 45 minute. Prezintă viaţa şi folclorul comunităţii rome din Transilvania, prezentată de actorul Rudolf Moca. În cazul splitării spaţiilor de emisie, la fel, emisiunile în limba rromanes vor fi difuzate în cadrul emisiunilor pentru minorităţi. Conform legislaţiei şi datelor recensământului populaţiei din 2011, va fi necesară mărirea spaţiului de emisie destinată comunităţii rrome. Dat fiind faptul că numărul persoanelor care se declară de etnie rromă este din ce în ce mai mare, comunităţii i se cuvine un spaţiu mai larg de emisie. Problema o reprezintă lipsa personalului calificat care poate realiza emisiuni în această limbă. 3. Analiza programelor Revista radio Kiss Csaba., Gáspár S., Cercetarea de piaţă, valori şi tendinţe pe tronsoane orare (IMAS & Mercury Research): 11:00-11: :15-11: :30-11: Lőrinczi S. 11:45-11: :00-12: :15-12: :30-12: Zi de zi în cotidian Kádár Z., Sármási J., Agyagási L. 12:45-12: :00-13: :15-13: :30-13: Dedicaţii muzicale Székely Éva 13:45-13: "Radioujsag" - revista radio este o emisiune pe un format mai consacrat, cu o audienţă relativ mare ca început de program în limba maghiară. Trendul stagnant denotă o uşoară tendinţă de monotonie, recomandându-se variaţia subiectelor şi împrospătarea vocilor. Emisiunile specializate (sport, sate, audienţa radio, viaţa spirituală, agricultură) în limba maghiară urmează un parcurs pozitiv, respectiv o creştere de audienţă faţă de Un lucru încurajator, arătînd interesul publicului faţă de informaţiile utilitare cu mare impact social. Recomandări: menţinerea formatului şi diversificarea subiectelor. După o scădere faţă de 2010 în 2011 emisiunea de dedicaţii muzicale "Zenes uzenetek" revine în forţă cerând o diversificare a bazei de selecţie muzicală, introducerea şi promovarea de noi piese, pe acelaşi format de emisiune interactivă. 19

20 Schimbul doi Csepán Júlia, Kiss Dénes 14:45-14: Schimbul doi - emisiune concurs 15:15-15:29 Csepán Júlia Revista radio II Boér Károly, Lőrinczi Sándor Emisiuni specializate diverse (Miklós T, Kiss D, László E) 14:00-14: :15-14: :30-14: :00-15: :30-15: :45-15: :00-16: :15-16: :30-16: :45-16: :00-17: :15-17: :30-17: Emisiunea "Delutani valtas" se bucură de o audienţă în creştere, în prime-time, în Diversitatea subiectelor abordate şi orientarea către publicul ţintă vizat (publicul tânăr ascultător de FM) sunt recomandările pentru această emisiune în formatul deja consacrat. Dacă în prima jumătate de oră e în creştere, în ultima jumătate dedicată interactivităţii prin concurs emisiunea marchează o scădere de audienţă, ca ieşire din prime-time dar şi în raport cu Din acest motiv, se recomandă o rubrică/concurs nou, subiecte atrăgătoare, diversitatea vocilor. Trendul audienţei este în acest interval în uşoară creştere. Aceste cifre arată că emisiunea "Revista radio" partea a doua, se află încă în preferinţele ascultătorilor, marcând o uşoară creştere către sfârşitul orei de emisie. Se recomandă menţinerea formatului şi subiectelor emisiunii. Paleta de emisiuni diverse din acest interval orar demonstrează gustul publicului faţă de subiecte curente ale vieţii social-cetăţeneşti. Se recomandă o diversitate a vocilor şi o gamă mai mare de subiecte abordate, eventual introducerea unei noi teme/rubrici/emisiuni, pentru a evita monotonia. Tabelul de mai sus prezintă trendul audienţei emisiunilor în limba maghiară, de luni până vineri, intervalul orar 11,00 18,00. Din cercetarea IMAS&Mercury Research (din grila toamnă 2010 primăvară 2011) rezultă următoarele: - cele mai ascultate emisiuni sunt cele din intervalul orar 12,15 13,00 (Zi de zi în cotidian), emisiuni intercative din domeniul social, economic, agricultură, sport, UE ceea ce denotă faptul că publicul ascultător este interesat în cea mai mare măsură de problemele care îi influenţează viaţa de zi cu zi, iar emisiunile RTM din acest interval orar le dă soluţii concrete la aceste necesităţi; - dedicaţiile muzicale au, de asemenea, o tendinţă de creştere, cu toate că ar fi nevoie de difersificarea paletei muzicale; - emisiunile informative: Radiojurnal şi Revista Radio fluctuează, conform cercatării, dar în general au o tendinţă de creştere. Se observă o monotonizare a emisiunilor, şi din cauza faptului că editorii, redactorii şi reporterii au tendinţa de a alege calea cea mai uşoară (dar cea mai monotonă şi mai puţin atractivă) a transmiterii informaţiei: interviurile prin telefon, chiar dacă interlocutorii sunt din Tg-Mureş şi îşi desfăşoară activitatea la câteva sute de metri de sediul RTM. Reportajele realizate la faţa locului aproape că lipsesc în totaliate din aceste emisiuni; - se observă o uşoară scădere a audienţei la finalul tronsoanelor orare 14,00 16,00 şi 16,00 18,00 ceea ce înseamnă că este necesară o diversificare a subiectelor abordate şi a vocilor. 20

21 Din documentul Cercetarea de piaţă, valori şi tendinţe pe tronsoane orare rezultă faptul că cea mai mare parte a emisiunilor Radio Tg-Mureş se bucură de o audienţă în creştere, fiind destinate unui public-ţintă specific regiunii. În cea mai mare parte a sa, programele în limbile minorităţilor naţionale alături de cea în limba română ale Postului Regional de Radio Tg-Mureş sunt apreciate de publicul ascultător ca fiind de bună calitate, utile şi dinamice, satisfăcând gusturile tuturor categoriilor de consumator de produs radiofonic. Emisiunile consacrate, considerate bază a programelor locomotivă se bucură nu doar de o audienţă în creştere ci şi de o avalanşă de cereri pentru mărirea spaţiului de emisie alocat, solicitările venind frecvent în redacţie, atât direct, pe calea undelor, cât şi ulterior, prin viu-grai, scrisori, telefoane, uri, carte de oaspeţi pe web, facebook. 4. Emisiuni 24 de ore din 24 pentru minorităţi Conform sondajelor de audienţă, Radio Tg-Mureş are un potenţial enorm de ascultători atât în zonele cu populaţie preponderent maghiară, cât şi în zonele cu populaţie proponderent românească. v La începutul anului, conducerea RTM 2011 şi-a manifestat dorinţa de a asigura emisia, 24 de ore din 24, atât în limba română cât şi în limbile minorităţilor naţionale. Conducerea SRR a luat act de această intenţie şi a hotărât: Pentru facilitarea recepţiei postului Radio România Târgu Mureş se aprobă transferarea unei frecvenţe FM Harghita de la Postul Radio România Cultural la reţeaua Studiourilor Locale Studioul Teritorial Radio Târgu Mureş. vi Prin preluarea frecvenţei 106,8 FM de la RRC, este asigurată posibilitatea splitării programelor RTM într-o emisie de 24 de ore în limba română şi în alta, tot de 24 de ore, în limbile maghiară şi germană. Astfel, Studioul Teritorial de Radio Tg- Mureş urmează să emită: v Conform Notei de fundamentare anexată Hotărârii Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nr. 53/ vi Hotărârea Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nr. 53/ , art. 2. (1) 21

22 ore); ore); - programul FM în limba română pe frecvenţele 98,9 şi 98,4 Mhz (24 de - programul în limba maghiară pe frecvenţele 102,9 şi 106,8 Mhz (24 de - programul actual pe frecvenţele AM 1197, 1323, 1593 Khz. vii Acest demers se înscrie într-un proiect SRR demarat cu cinci ani în urmă de dublare a frecvenţelor AM deţinute de studiourile regionale, cu frecvenţe FM, având în vedere că progresele tehnologice reduc puternic şi constant numărul de scultători pe frecvenţele AM. Totodată, proiectul vizând splitarea emisiunilor difuzate în limbile română şi maghiară reprezintă o cerere justă din partea conducerii RTM şi o doleanţă a ascultătorilor postului regional de a avea emisiuni 24 de ore din 24 în cele două limbi. Din punctul de vedere al emisiunilor în limba maghiară, se doreşte o succintă analiză a ofertei audio în această limbă în zona de acoperire RTM: - nu există program 24 din 24 oferit de Radioul public în limba maghiară; - numărul posturilor comerciale care au program în limba maghiară este relativ mic în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş; - posturile comerciale care emit în limba maghiară sunt posturi locale mici care oferă doar informaţii locale, într-o zonă foarte restrânsă, nu difuzează informaţii regionale, naţionale sau internaţionale; - oferta posturilor comerciale este foarte limitată din punctul de vedere al caracterului public al ofertei de programe (lipsesc cu desăvârşire emisiunile specializate destinate unor categorii specifice: copii, emisiuni educative pentru tineret, emisiuni medicale, cele pentru vârstnici şi persoane defavorizate, etc.); - posturile comerciale nu oferă programe de calitate, cu voci radiofonice consacrate; vii idem 22

23 - oferta de muzică a posturilor comerciale se adresează, în mare parte, doar tinerilor, nu există o varietate a muzicii oferite (oldies, best of şi golden hits); - în zonă există multe societăţi comerciale care ar fi receptive la ofertele de reclamă, publicitate şi sponsorizări în favoarea RTM; - spaţiul de emisie mărit ar oferi o posibilitate mai bună parteneriatelor şi diferitelor contracte de colaborare cu autorităţile locale şi judeţene, autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, etc. În spiritul celor enumerate mai sus, oferta de programe a redacţiei minorităţi ar trebui să cuprindă, printre altele, următoarele emisiuni: - Jurnale de ştiri în limba maghiară. La ordonarea ştirilor de-a lungul zilei se recomandă a se lua în considerare următoarele: a) orele 6,00-9,00: - Timpul destinat ascultătorilor este foarte limitat, alternanţa ascultătorilor este foarte mare. De aceea ştirile se pot repeta frecvent. - Interesul principal: spre starea vremii, ora exactă, info trafic şi ştiri din seara şi noaptea precedentă; b) orele 9,00-12,00: - Durata ascultării creşte. Categoria de vârstă şi structura pe sexe a audienţei se schimbă în favoarea vârstnicilor şi a femeilor. De aceea, buletinele de ştiri se axează pe informaţii utilitare. c) orele 12,00-17,00: - O bună parte a evenimentelor zilei s-au produs, nu există concurenţă. Este un interval perfect de care trebuie să profite RTM. d) orele 17,00-22,00: - Creşte spectaculos utilizarea televizorului. Creşte nevoia ascultării unor materiale analitice. e) orele 22,00-24,00: - Durata de ascultare e mai mare decât în timpul zilei. Buletinele de ştiri trebuie să ofere diversitate. - Emisiune matinală: în intervalul orar 6,00 9,00. Programele de acest tip lipsesc cu desăvârşire în oferta audio în limba maghiară: emisiune de actualitate matinală, interactivă, de trei ore, cuprinzând subiecte la zi din actualitatea politică, economică, socială, agricolă, culturală şi sportivă, tratate în cele mai atractive forme şi genuri jurnalistice. Emisiunea este flancată din oră în oră de buletine/jurnale de ştiri, menţinându-se în acest fel specificul de actualitate a informaţiei livrate ascultătorilor şi echilibrul balanţei informative. 23

24 - Emisiuni economice complexe pentru atragerea posibilelor parteneri economici. - Sinteza evenimentelor zilei difuzată seara, cu intervenţii în direct ale unor personalităţi din viaţa politică, culturală, economică, sportivă, etc. Oferă publicului ascultător de limbă maghiară o trecere în revistă a celor mai importante evenimente ale zilei. - Carpat Express: emisiune despre viaţa comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. Există deja o bună colaborare cu studiourile radiourilor publice din Ungaria, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ucraina, aceste relaţii pot fi mai active şi mai intense. (Studiourile SRR din Tg-Mureş, Cluj şi Timişoara participă activ de aproape un deceniu la realizarea emisiunii Semnal Térerő, producţie comună ce prezintă viaţa acestor comunităţi). - Emisiuni portret despre personalităţi din diferite zone de activitate, persoane care pot fi un model tinerilor şi societăţii. - Transmisiuni directe de la evenimente importante ce se desfăşoară în zonă şi prezintă interes pentru comunitatea maghiară (evenimente culturale, sportive, concerte, etc.). - Emisiuni ce promovează tinerele talente din zonă. Programele difuzate de redacţia minorităţi pe FM va cuprinde emisiuni în limba germană şi rromanes. Emisiunile în limbă germană sunt bine fundamentate şi structurate, cu orientare către publicul ţintă vorbitor de limbă germană din zona de acoperire RTM. Din cauza numărului redus de angajaţi, în prima fază ar fi oportună menţinerea grilei actuale de programe a redacţiei germane, emisiuni difuzate momentan pe AM. Emisiunile difuzate în limba rromanes reprezintă o provocare pentru RTM, în sensul că este nevoie de o majorare a spaţiului de emisie, de cel puţin 30 de minute pe zi. Problema însă e reprezintă lipsa personalului calificat în domeniul media, cunoscător al acestei limbi. IV. DISPOZIŢIILE COMITETULUI DIRECTOR 24

25 ŞI PUNEREA LOR ÎN EXECUŢIE Comitetul Director al SRR este organul de conducere care asigură execuţia hotărârilor şi deciziilor Consiliului de Administraţie. Reprezintă nivelul superior al managementului executiv şi asigură conducerea curentă a societăţii. Are rolul de a asigura controlul procedural şi de fond al iniţiativelor conducătorilor de compartimente din cadrul societăţii şi al modului de aplicare de către aceştia a hotărârilor si deciziilor Consiliului de Administraţie. În acest sens, Deciziile şi Dispoziţiile Comitetului Director al SRR sunt luate în concordanţă cu Hotărârile şi Deciziile Consiliului de Administraţie. În cele ce urmează, voi analiza modul de punere în execuţie a Deciziilor şi Dispoziţiilor CD şi urmărirea modului de aplicare a Hotărârilor şi Deciziilor Consiliului de Administraţie: 1. Elaborarea grilelor standard de programe Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 40 din 5 mai 2011 referitoare la Principiile şi etapele privind elaborarea grilei posturilor Radio România, aferente perioadei septembrie 2011 septembrie Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre argumentează necesitatea elaborării acestor principii şi etape ţinând seama de priorităţile şi obiectivele strategice de dezvoltare ale Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pentru perioada din domeniul editorial, s-a constatat necesitatea adoptării unor principii şi etape penteru elaborarea grilelor de programe, grile ce reprezintă fundamentul obiectivului strategic numărul 1 editorial, de creştere al competitivităţii Radio România în peisajul media intern şi internaţional şi diferenţierea lui prin calitatea produselor oferite, din punct de vedere al credibilităţii, influenţei, autenticităţii, obiectivităţii şi audienţei. Comitetul Director al SRR a avizat favorabil proiectul viii, adoptat de către CA în 5 mai, procesul de elaborare a principiilor şi etapelor fiind începută. viii Proces-verbal al şedinţei nr. 25 din data de luni, 2 mai 2011, ora

26 Posturile, între timp, au pregătit proiectele grilelor de program. Având în vedere coplexitatea şi importanţa elaborării grilelor de program, acestea au ajuns la ordinea de zi în mai multe şedinţe ale CD-ului. În şedinţa din 28 iunie, Comitetul Director a amânat analiza Proiectelor de Grile de Programe standard ale posturilor Radio România şi a solicitat Departamentului de Producţie Editorială să transmită spre analiză proiectele de grilă, membrilor CA. ix Hotărârea CA nr. 40 din 5 mai 2011 prevede termene clare referitoare la îndeplinirea diferitelor etape a elaborării grilelor de programe: analiza pieţei şi cea a datelor de cercetare (cu termen de finalizare la 1 iunie); prezentarea strategiei de programe şi a principalelor criterii de alcătuire a grilelor standard (1 iunie); elaborarea grilelor de programe standard şi avizarea lor la nivelul structurilor DPE (2 14 iunie); analiza grilelor de programe de către CD (16 iunie); analiza grilelor de programe de către CD (17 iunie); până la campania de promovare a noilor grile (1 30 septembrie). În conformitate cu Hotărârile şi Deciziile luate de către forurile de conducere ale SRR, posturile şi studiourile regionale au demarat procesul de elaborare a grilelor de programe. La nivelul studiourilor regionale a fost transmis către angajaţi cererea de propuneri de emisiuni noi, cu note de fundamentare, pentru noua grilă. Analizând datele sondajului de audienţă şi feed-back-ul venit din partea ascultătorilor, grupurile de lucru, împreună cu conducerea studioului au definitivat noul proiect de grilă standard. La Studioul Teritorial de Radio Tg-Mureş, noua grilă a fost propusă prin asumare, dupa ce s-au analizat proiectele propuse de jurnalisti. Proiectul de grilă RTM a fost printre cele cateva aprobate în prima fază de către Consiliul de Administraţie al SRR, prin Hotărârea nr. 50 din 27 iulie x Ceea ce înseamnă că Grila de programe a Studioului Teritorial de Radio Tg-Mureş a fost concepută, definitivată şi pusă în practică în concordanţă cu Deciziile/Dispoziţiile Comitetului Director al SRR. ix Proces-verbal al şedinţei nr. 38 din data de luni, 28 iunie 2011, ora x Art. 2. (1) Se aprobă grilele de programe cuprinsă în Anexa nr. 4, Anexa nr. 8, Anexa nr. 11 şi Anexa nr

27 2. Evaluarea personalului Conducerea SRR a aprobat Regulamentul privind perioada pilot a evaluării personalului cu funcţii de execuţie din Societatea Română de Radiodifuziune. Evaluarea personalului vizează următoarele obiective: a) asigurarea concordanţei dintre cerinţele postului, precizate în fişa postului actualizată, aptitudinile şi realizările profesionale ale angajatului; b) asigurarea unui sistem motivaţional unitar, care să contribuie la creşterea calităţii prestaţiei individuale; c) crearea premiselor pentru gestionarea planului individual de carieră; d) modificarea fişei postului, ori de câte ori se impune. xi În acest sens, s-a adoptat un Regulament privind perioada pilot a evaluării personalului cu funcţii de execuţie din Societatea Română de Radiodifuziune, act transmis departamentelor subordonate, pentru punere în execuţie. Un punct important în elaborarea criteriilor (generale şi specifice) de evaluare era consultarea cu reprezentanţii sindicatelor din cadrul SRR, având în vedere rolul sindicatului de a apăra drepturile angajaţilor din Radioul public. Complexitatea prcesului de evaluare este subliniată de faptul că, pe parcursul anului 2011, Comitetul Director a luat şi a transmis departamentelor numeroase decizii în acest sens. xii Conducătorii departamentelor (şi a studiourilor teritoriale) urmau să nominalizeze evaluatorii şi să transmită listele cu persoanele nominalizate. În xi Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 20/ , art. 2 xii PROCES-VERBAL al şedinţei nr. 2 din data de luni, 10 ianuarie 2011, ora 16:00 al Comitetului Director al SRR; PROCES-VERBAL al şedinţei nr. 9 din data de luni, 25 ianuarie 2011, ora 14:00 al Comitetului Director al SRR; PROCES-VERBAL al sedintei nr. 49 din data de luni, 29 august 2011, ora 14,00; PROCES-VERBAL al sedintei nr. 54 din data de vineri 23 septembrie 2011, ora 15,00 27