prisma_13.cdr

Transcriere

1 araş - Severin Aprilie 2006 Anul XI Nr. 13 Preţ 60 bani ( lei vechi) ISSN saptamânal independent INFORMATII ANUNTURI PUBLIITATE,, S.. URBAN REŞIŢA S.R.L. Salubrizarea Reşiţei va beneficia de un nu cncept. Mai eurpean. Externalizarea serviciului (existent la ra actuală în cadrul primăriei), prin încredinţarea activităţii unei scietăţi cmerciale, care va trebui să fie prductivă, cmpetitivă şi cncurenţială creează, printre altele, premizele pentru schimbarea aspectului raşului. Firma vizată este S.. Urban S.R.L., iar la data înmatriculării acesteia se desfiinţează Serviciului Public Direcţia pentru Întreţinerea şi Repararea Patrimniului. S.. Urban S.R.L. se cnstituie prin ascierea dintre S.. Prescm S.A. şi nsiliul Lcal al municipiului, având ca biect principal de activitate lucrări anexe agriculturii, grădinărit peisagistic (arhitectură peisagistică) şi, la sfârşitul celr 57 de alte activităţi, salubritatea, depluarea şi activităţi similare. Nua scietatea îşi prpune gamă de activităţi farte largă şi farte diversificată, pe lângă cele menţinate figurând şi cultivarea legumelr, intermedierea cmerţului interir şi exterir cu echipamente industriale, nave şi aviane, cmerţul cu ridicata a materialului lemns, tratarea reziduurilr, intermedierea cmerţului interir şi exterir cu animale vii, lucrări de zidărie, dulgherie, tâmplărie, fabricarea de cnstrucţii metalice, fabricarea prduselr din azbciment (în Rmânia nu sunt interzise?), silvicultură şi explatarea lemnului, prducţia de saltele, smiere, lămpi şi echipament de iluminat, cnstrucţii de clădiri şi lucrări de geniu, cnstrucţii hidrtehnice, prducţia de mbilier pentru biruri, magazine, bucătării şi multe altele. Dezmembrare de maşini... Bd. A.I. uza, nr. 30. Blcul funcţinarilr u astfel de activitatea, nua scietate pate cntribui şi la rezlvarea şmajului din raşul nstru! Priectul de htărâre, vtat în şedinţa rdinară de lucru a nsiliului Lcal al Municipiului, din 28 martie 2006 are ca biect înfiinţarea scietăţii, prblemele juridice derivate (frmă, denumire, sediu), dmeniul de activitate, durata activităţii, capitalul scial (care nu a fst descris), rganele scietăţii, prblemele financiare şi de persnal (persnalul Direcţiei desfiinţate va fi transferat la Urban), bunurile mbile şi imbile. Parcul Zlgic va fi exclus din acest transfer care vizează uzufructul asupra bunurilr menţinate şi va fi transmis Serviciului Public Direcţia pentru Administrarea Dmeniului Public şi Privat al Municipiului. Priectul de htărâre a suscitat discuţii aprinse legate de prtunitatea ascierii (s-a atras atenţia că scietăţile cmerciale asciate cu nsiliul Lcal nu sunt perfrmante, nu aduc un beneficiu la bugetul cnsiliului), de legalitatea parcursului priectului (Dl. nsilier Timfte şi-a făcut publică intenţia de a apela la ntencisul Administrativ), de mdul de finanţare şi de rganizare (cu cenzri, fără cenzri) şi, mai ales, de desemnarea administratrului. Prpunerea Primarului, de a-l numi la cnducerea scietăţii pe Dl. Tarbuzan nu a întrunit vturile cnsilierilr, ales fiind Dl. Blajvan, prpunere avansată în cadrul şedinţei, la care s-au raliat, prin vt, şi unii dintre cnsilierii PNL. Raprtul de asciere vehiculat va fi de 99 % Prescm şi 1 % nsiliul Lcal. În ceea ce priveşte calitatea serviciilr pe care această scietatea le va efectua pentru cmunitate, Dmnul primar este ptimist, invcă exemplul raşelr eurpene şi bligativitatea ca Urban să lucreze, în primul rând, pentru nsiliul Lcal. Devansând data ficială a cnstituirii nii scietăţi, primăria anunţă, pentru săptămâna în curs, începerea lucrărilr de amenajare peisagistică a micrrainului I din Lunca Bârzavei, priect pentru care alcă suma de 10 miliarde de lei (SV, nr. 80 din 7 aprilie 2006). Selecţia acestui cartier în vederea îmbunătăţirii arhitecturii peisagistice nu surprinde, pate fi interpretată ca respect cu care sunt trataţi lcuitrii din znă. el mai vechi cartier din Lunca Bârzavei a fst cnstruit la mijlcul anilr '60 şi ppulat, în general, cu cei care reprezentau frţa de muncă asigurată din alte zne ale ţării, cu tineri abslvenţi, dar şi cu lcuitrii Reşiţei vechi, ale cărr lcuinţe au fst demlate dată cu extinderea şi mdernizarea znei industriale. Pe tţi i-a marcat amintirea grădinii de-acasă. Fasle şi găini. Intersecţia Bd. Revluţia din Decembrie strada Graz. Spaţiu, fst cândva verde... Micr I este znă cu cea mai mare densitate de spaţiu verde, unde lcuitrii au un cult al cpacilr, znă fără culturi de fasle sau micrferme avicle! Este cartierul unde ppulaţia ia atitudine atunci când un cpac este tăiat ca să pună în evidenţă intrarea la firmă arecare, unde administraţia este sancţinată pentru cnstrucţie urâtă, ruinată înainte de a fi terminată. Lcuitrii acestui cartier se bat pentru menţinerea funcţiilr znelr verzi: spaţiu de jacă, aer curat, lc de dihnă şi recreare pentru vârstnici. La plul pus, zna 0 a urbei, unde, în spaţii publice se practică cultura legumelr sau creşterea animalelr, pe terenuri bţinute prin sacrificarea arbrilr. În această znă, csmetizarea de primăvară a arbrilr înseamnă prtejarea cablurilr aparţinând RDS (scietatea respectivă a început achitarea datriilr către primărie?), câţiva metri de gard viu şi un castan au fst îndepărtaţi ca să asigure mai bună perspectivă pentru firmă, iar pentru tăierea unui tei sau castan de pe strada Gerge Enescu, unul dintre cei zece dar mai bătrân decât ceilalţi, se fac intervenţii în cadrul unei şedinţe de nsiliu Lcal. va putea însă deveni un raş curat, adevărată capitală de judeţ, numai după cnştientizarea şi implicarea ppulaţiei. (R.B.) Re şţ i a, P- ţ a 1 Decembrie 1918 bl. 37 Tel: Tel/Fax: Mbil: , selc@xnet.r selc.cs@rdslink.r alculatare ase de marcat piatare Imprimante nsumabile Service civica Atitudinea cetăţenească. Viitrul în mâna fiecăruia. Rlul decisiv al individului. Transprtul public lcal de căă l tri în Înnirea parcului naţinal aut...pag. 2 Şedinţa nsiliului Judeţean araş-severin Mete periada Aprilie pag. 3 Legislaţie Prgramul Termficare , calitate şi eficienţă...pag ani de la înfiinţarea curţii internaţinale de justiţie de la Haga Alegerile din Italia...pag. 5 Anunţuri, publicitate...pag. 6 Agenţii imbiliare -1-7 Oraviţa 0 Sprt Gimnastică pag. 7 Viteză în castă upa UEFA Tenis...pag. 8, Bd. I.L. aragiale Nr. 20 Tel./Fax:

2 Ministerul Administra]iei }i Internelr va prpune Guvernului eliminarea dcumentelr justificative pentru trecerea frntierei Ministerul Administraţiei şi Internelr va iniţia, în cursul săptămânii viitare, Ordnanţă de Urgenţă a Guvernului care va mdifica prcedura de stabilire a cndiţiilr impuse cetăţenilr pentru a călătri în străinătate, eliminând bligativitatea dcumentelr justificative privind scpul călătriei. Priectul de Ordnanţă de Urgenţă prevede eliminarea din cnţinutul Ordnanţei Guvernului nr. 28/2005, aprbată prin Legea nr. 50/2005, a cndiţiei privind bligativitatea prezentării de dcumente care să justifice scpul şi durata şederii planificate în afara teritriului naţinal. ndiţia de a dvedi deţinerea unei sume minime în valută nu va suferi nici mdificare, aceasta menţinându-se la 150 de eur sau echivalent pentru acperirea cheltuielilr de transprt sau biletul de călătrie dus-întrs, plus suma crespunzătare numărului de zile de şedere declarată dar nu mai puţin de cinci zile după cum urmează: 30 de eur pe zi pentru statele Uniunii Eurpene şi 20 de eur pe zi pentru celelalte state pentru care nu este necesară viza de intrare. Ptrivit ministrului Administraţiei şi Internelr, Vasile Blaga, această relaxare a regimului trecerii frntierei este psibilă ca urmare a reducerii cnsistente, în ultima periadă, a fenmenului migraţiei ilegale şi a prblemelr asciate acestuia. Ministrul Vasile Blaga arată că numărul cetăţenilr rmâni returnaţi din străinătate a scăzut în md semnificativ, reprezentând în acest mment un prcent de numai 0,3% din numărul ttal de aprape de cetăţeni care călătresc anual în străinătate. De asemenea, migraţia ilegală a cetăţenilr rmâni nu mai cnstituie, cum se întâmpla în anii anteriri, capul de afiş al reprşurilr adresate Rmâniei de statele membre ale Uniunii Eurpene. Un exemplu relevant în acest sens este cel al Austriei, ţară în care, ptrivit declaraţiilr ministrului federal de interne, Liese Prkp, migraţia ilegală a cetăţenilr rmâni se aprpie de zer, iar în entrul pentru Minri din Viena nu mai există nici un cpil din Rmânia, spre desebire de anii trecuţi când numărul acestra era de rdinul sutelr. Alte state ale Uniunii Eurpene au remarcat de asemenea prgresele desebite înregistrate de Rmânia în ceea ce priveşte cmbaterea migraţiei ilegale. Ministrul Vasile Blaga afirmă că la reducerea migraţiei ilegale a cetăţenilr rmâni şi a infracţinalităţii asciate acesteia a cntribuit pe lângă respectarea strictă a regulilr prevăzute de nvenţia Schengen şi asigurarea unui cntrl rigurs la punctele de trecere a frntierei activitatea ataşaţilr de afaceri interne şi a fiţerilr de legătură rmâni acreditaţi în statele Uniunii Eurpene, precum şi întărirea cperării cu Pliţiile naţinale ale acestr state. Activităţile derulate în cmun au permis asigurarea unui răspuns eficient faţă de prblemele create de infracţiunile cmise de cetăţenii rmâni în străinătate, cel mai bun exemplu fiind recent desfăşurata peraţiune Brăila din Spania, apreciată ca fiind cea mai amplă acţiune cmună de acest fel la nivel eurpean. Ministerul Administraţiei şi Internelr Inspectratul Na]inal pentru Eviden]a Persanelr infrmeaz@: Prin H.G. nr. 220/ (publicată în Mnitrul Oficial nr. 205/ ) s-au aprbat Nrmele de lucru privind prcurarea şi transmiterea în străinătate a certificatelr şi extraselr de pe actele de stare civilă, precum şi a datelr cu privire la dmiciliul şi reşedinţa unr persane. În cnfrmitate cu prevederile art. 11 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu mdificările şi cmpletările ulteriare, Inspectratul Naţinal pentru Evidenţa Persanelr întreprinde măsuri pentru prcurarea şi transmiterea certificatelr de stare civilă, la cererea următarelr categrii de persane fizice: a) străinii, ale cărr acte şi fapte de stare civilă s-au prdus şi s- au înregistrat în Rmânia, care s-au adresat misiunilr diplmatice şi ficiilr cnsulare ale acestr ţări, acreditate în Rmânia; b) cetăţenii rmâni cu dmiciliul sau reşedinţa în străinătate, care s-au adresat misiunilr diplmatice şi ficiilr cnsulare ale Rmâniei sau Ministerului Administraţiei şi Internelr. Inspectratul Naţinal pentru Evidenţa Persanelr pate primi cereri de prcurare şi transmitere a certificatelr de stare civilă, pentru persanele menţinate mai sus, prin intermediul: a) misiunilr diplmatice şi al ficiilr cnsulare acreditate în Rmânia, pentru cetăţenii statelr pe care le reprezintă; Tel , /8/9;Fax inep@mai.gv.r web: Str. Obcina Mare Nr. 2, Sectr 6, RO - Bucureşti b) misiunilr diplmatice şi al ficiilr cnsulare ale Rmâniei, pentru cetăţenii rmâni cu dmiciliul sau reşedinţa în străinătate; c) Ministerului Administraţiei şi Internelr, pentru cetăţenii rmâni cu dmiciliul sau reşedinţa în străinătate, care i s-au adresat direct; d) fiţerilr de stare civilă care au primit slicitări scrise, prin crespndenţă. Inspectratul Naţinal pentru Evidenţa Persanelr pate elibera certificate, care să ateste în străinătate dmiciliul şi cetăţenia rmâna ale unr persane, în vederea bţinerii unr drepturi sau a apărării intereselr acestra, cu plata anticipată a taxelr cnsulare (22 lei RON), în cndiţiile legii. Ministerul Administraţiei şi Internelr Aprilie 2006 PRISMA TRANSPORTUL PUBLI LOAL DE ~L~TORI ÎN RE{I[A iclgrama integrată a tuturr mijlacelr de transprt, aparţinând S.. Prescm S.A., care deservesc călătrii din tate cartierele munici (L-V) şi (S D); Traseul 2B - Plecare de la Ml, între rele (L V) ; piului în periada de vară (1 martie 30 Traseul 3 - Plecare de la Ml, respectiv septembrie) a fst analizată în şedinţa rdinară de lucru a nsiliului Lcal din 28 martie Traseele deservite sunt: Linia 1 Renk Piaţa Republicii (unele curse cu extindere până la parcul Stavila); linie electrică; Linia 2 Ml Bd. Muncii Lunca Pmstului- Piaţa Republicii Stavila; Linia 2 B Ml - Pasaj SR; Linia 3 - Ml - Fabrica de nfecţii Strada Făgăraşului alea ului, Pliţie M- rasa Blcul 800 Nera Piaţa Republicii Stavila; Fabrica de Pâine, între rele (L V) şi (S D); Traseul 4 - Plecare din Mrasa (unele curse - cu extindere până la barajul Secu) între rele Traseul 8 - Plecare de la Mciur, între rele (L V9 ) şi (S D); Traseul 9 - Plecare de la Mciur, între rele (L V) şi (S D); Traseul 10 - Plecare de la Nera, între rele (L V) şi (S D); Traseu 4 Mrasa Lend (unele curse cu Traseul 11 Plecare de la Piaţa Republicii, extindere până la barajul Secu); Traseul 8 Mciur âlnic - Mnim; între rele (L V) şi (S D). iclgramele pt fi mdificate în cadrul unui Traseul 9 Mciur Ţerva; sezn, dacă anumite curse nu crespund Traseul 10 Nera (Valea Dmanului) Dman; Traseul11 Piaţa Republicii uptare; Intervalul rar şi frecvenţa curselr sunt diferenţiate pe zile (lucrătare sau sărbătri) şi paliere rare, sunt afişate în staţii. La întcmirea ciclgramelr s-a luat în cnsiderare prgramul de activitate în principalele unităţi ecnmice şi de învâţământ din raş. De asemenea s-a avut în vedere crelarea transprtului aferent traseelr principale (1, 2, 2B şi 3) cu cel al autbuzelr de pe liniile secundare. slicitărilr călătrilr. Pentru scietăţile Reşicnf şi Prdmec, S.. Prescm S.A. asigură transprtul persnalului acestra prin curse în cnvenţie. Nu s-a făcut nici referire la intenţia ca, pentru periada estivală, Prescm să asigure transprtul public spre lcurile de agrement din jurul Reşiţei. În legătură cu un anumit segment al traseului 3 se menţinează că vr începe lurările care vizează măsurile de siguranţă a traficului pe În fiecare dintre staţiile Prescm sunt afişate strada Făgăraşului (creşterea lcurilr de rele la care tramvaiele ssesc în staţia parcare pentru autturismele care acum respectivă. Traseul 1 - Plecare de la Renk, între rele (L V) şi (S-D); Traseul 2 Plecare de la Ml, între rele staţinează pe carsabil şi alvele pentru lcurile de îmbarcare-debarcare călătri) Prescm a făcut publică intenţia de a-şi reînni parcul aut cu autbuze specifice transprtului lcal. (R.B.) Planul de }clarizare pentru anul }clar Prpunerile inspectratelr şclare judeţene pentru cifra de şclarizare în învăţământul preuniversitar de stat sunt fundamentate pe evluţia demgrafică a ppulaţiei şclare şi preşclare, pe slicitările părinţilr, pe capacitatea unităţilr şclare de a răspunde cererilr, pe tendinţele de dezvltare reginală. Ele au fst înaintate Ministerului Educaţiei şi ercetării, spre analiză şi aprbare. Defalcarea respectivului plan de şclarizare pe unităţi şclare, filiere, dmenii şi calificări, se perează de către inspectratele şclare judeţene cu încadrarea strictă, pentru tate frmele de învăţământ, în cifrele aprbate. Pentru învăţământul liceal, frmele seral şi frecvenţă redusă, clasele a IX- a, a XI-a şi a XII-a, repartizarea cifrei de şclarizare este făcută de către inspectratele, ptrivit slicitărilr, bine fundamentate, ale unităţilr şclare. În anul şclar , ca premieră abslută, abslvenţii anului de cmpletare îşi pt cntinua studiile în clasa a XII-a, ruta prgresivă, ALITATEA AERULUI În cadrul prgramului PHARE 2004, în Regiunea 5 Vest urmează să se mnteze 14 staţii autmate pentru mnitrizarea calităţii aerului, trei dintre acestea fiind amplasate în judeţul nstru. În, un panu exterir (3 m x 2 m), cu afişaj electrnic va fi amplasat în centrul civic al municipiului, znă aleasă, în cnfrmitatea cu Ordinul 592/2002 al Ministerului Apelr şi Prtecţiei Mediului, pentru densitatea mare a ppulaţiei şi un trafic pietnal intens. Vr fi afişate valrile următrilr parametri: dixid de carbn; dixid de sulf; dixid de azt; xizi de azt; pulberi în suspensie; plumb; benzen; mnxide de carbn; zn. Nu a fst menţinată zna în care se vr face măsurătrile prpriu-zise, ştiut fiind că în există sectare intens pluate, fie că e vrba de un trafic aut intens, dirijat pe singură arteră rutieră sau de arealul existent sub influenţa grpii de guni din Dealul Lupacului şi cmprmis de aceasta. Pate se va verifica şi gradul de depluare a emisiilr de la Oţelăria Electrică a SR-ului, reali zată după mntarea sistemului de filtrare. (R.B.) - prin simpla înscriere la învăţământul liceal de zi, filiera tehnlgică, în liceele şi grupurile şclare, ce dispun de resursele umane şi materiale crespunzătare. Prin această măsură, MEd asigură creşterea prcentului de tineri cu studii secundare superiare, ptrivit biectivelr Lisabna. Existenţa în anul şclar , în clasa a VIII-a a unui număr mai mic de elevi faţă de anul şclar precedent a cndus la diminuarea crespunzătare a cifrei de şclarizare pentru anul şclar Menţinăm că, prin cifrele de şclarizare prpuse, tţi abslvenţii clasei a VIIIa vr fi înscrişi într-una din frmele învăţământului bligatriu. Prin cifra de şclarizare prpusă, Ministerul Educaţiei şi ercetării asigură cuprinderea tuturr abslvenţilr clasei a VIII-a, precum şi a celr din anul de cmpletare, nivelul 2 de calificare în învăţământul bligatriu, respectiv pst bligatriu. Ministerul Educaţiei şi ercetării Înnirea parcului na]inal aut În , a fst pstat pe site-ul Ministerului Mediului si Gspdaririi Apelr ( priectul de Ordnanta de Urgenta referitr la Prgramul de Stimulare a Innirii Parcului Natinal Aut ce va fi supus dezbaterii publice. Priectul este dispnibil pentru cnsultare la sediul institutiei (B-dul Libertatii, nr. 12, sectr 5, Bucuresti) sau accesand link-ul parc_aut.pdf. Sugestiile publicului sunt asteptate la adresa de mail pana la data de Ministerul Mediului şi Gspdăririi Apelr Pe adresa publicaţiei "Prisma" puteţi trimite părerile dvs., puncte de vedere, idei, infrmaţii, eventuale clabrări etc., referitare la cnţinutul şi genul infrmaţiilr publicate. Redacţia aşteaptă cu interes mesajele dvs, pe adresa:, Str. Libertăţii blc A3 apart. 17, tel./fax: sau prisma@cs.r

3 ROMÂNIA JUDEŢUL ARAŞ-SEVERIN ONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE DISPOZIŢIE de cnvcare a {edin]ei rdinare a nsiliului Jude]ean ara}-severin din data de Preşedintele nsiliului Judeţean araş-severin; În temeiul prevederilr art. 106 alin.1 şi 3 şi ale art. 117 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice lcale, cu cmpletările şi mdificările ulteriare, DISPUN: Art Se cnvacă şedinţa rdinară a nsiliului Judeţean araş-severin pentru data , ra 11.00, în sala de şedinţe de la etajul I a nsiliului Judeţean araş-severin, cu următarea rdine de zi: 1. Prezentarea şi aprbarea prcesului-verbal al şedinţei extrardinare a nsiliului Judeţean araş- Severin din Raprt cu privire la mdul de îndeplinire a atribuţiilr prprii preşedintelui şi a htărârilr nsiliului Judeţean, pe anul Priect de htărâre cu privire la aprbarea cntului de încheiere al exerciţiului bugetar al judeţului araş-severin, pe anul Priect de htărâre privind rectificarea bugetului prpriu al nsiliului Judeţean araş-severin, pe anul Priect de htărâre privind rectificarea bugetului judeţului araş-severin, pe anul Priect de htărâre privind repartizarea sumelr defalcate din valarea adăugată pentru asigurarea ajutrului de încălzire a lcuinţei şi a ajutrului scial pe luna mai 2006, cnfrm Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu mdificările şi cmpletările ulteriare. 7. Priect de htărâre de mdificare a anexelr nr. 6,19 şi 21 la Htărârea nsiliului Judeţean nr. 177/ privind adptarea bugetelr de venituri şi cheltuieli pe anul 2006, a instituţiilr şi serviciilr publice de sub autritatea nsiliului Judeţean sau finanţate de către acesta, cu mdificările şi cmpletările ulteriare. 8. Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean nr. 172/ privind aprbarea cntractări unui împrumut în cuantum de RON pentru finalizarea unr investiţii ale nsiliului Judeţean araş-severin. 9. Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean nr. 7/ privind achiziţinarea unui număr de 30 de autbuze/micr- buze pentru transprtul elevilr şi cadrelr didactice din lcalităţile judeţului. 10. Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean nr.9/ privind aprbarea listei de investiţii pe anul Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean nr. 1/2005 privind participarea nsiliului Judeţean araş-severin la finanţarea priectului Reabilitare DJ 572 km km între lcalităţile Berzvia (jud. araş- Severin) - Buziaş (jud. Timiş) Lipva (jud. Arad) cu mdificările şi cmpletările ulteriare 12. Priect de htărâre privind aprbarea achi- ziţinării de utilaje pentru S Drumuri şi Pduri SA araş-severin. 13. Priect de htărâre de aprbare a dcumenta- ţiei tehnic-ecnmice, a indicatrilr tehnic-ecn- Universitatea Eftimie Murgu Re}i]a - Amfiteatrul Mare Priec]ie film - Nul Eldrad Regia: Tibr Kcsis In rlurile principale: Eugen rnea, Margit Buran Exista lcalitate minunata. Se numeste Rsia Mntana. Va fi aur. Va fi argint. Aici va fi un nu Eldrad. O ferta remarcabila. Va fi deasemenea un lac cu cianura de 800 de hectare cu un baraj de 180 de metri. Dar ca, aceasta minunata lcalitate, Rsia Mntana, va disparea de pe fata Pamantului. Un film scant despre blestemul aurului la Rsia Mntana. Un film premiat la numerase festivaluri internatinale. intrarea gratuită mici şi a surselr de finanţare pentru mdernizarea biectivului DJ 571 ărbunari-sasca- Rmână. 14. Priect de htărâre privind aprbarea acţiunilr culturale, ştiinţifice, educative sprtive şi ale cultelr religiase rganizate cu participarea nsiliului Judeţean, în anul Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean araş-severin nr. 57/ privind ascierea nsiliului Judeţean araş-severin cu următarele unităţi administrativ teritriale: Ezeriş, Fârliug, Păltiniş, Târnva, Zrlenţu Mare, pentru întcmirea şi cfinanţarea unui priect de gestinare a deşeurilr din znele respective. 16. Priect de htărâre privind participarea nsiliului Judeţean araş-severin la finanţarea si implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna adiacenta raşului Băile Herculane - judetul araş-severin. 17. Priect de htărâre privind participarea nsiliului Judeţean araş-severin la finanţarea si implementarea Priectului Sistem de gestinare deşeuri din următarele unitati administrativ teritriale asciate: Brebu, Ezeris, Farliug, Paltinis, Tarnva, Zrlentu Mare - judeţul araş-severin. 18. Priect de htărâre privind participarea nsiliului Judeţean araş-severin la finanţarea si implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna adiacenta raşului Oraviţa - judeţul araş-severin. 19. Priect de htărâre privind participarea nsi- liului Judeţean araş-severin la finanţarea si imple- mentarea Priectului Sistem de gestinare a deşe- urilr din zna turistica Semenic - jud. araş-severin. 20. Priect de htărâre privind aprbarea ntractului de asciere a nsiliului judeţean araş- Severin cu cnsilii lcale din zna adiacenta raşului Băile Herculane pentru implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna adiacenta raşului Băile Herculane-judetul araş-severin. 21. Priect de htărâre privind aprbarea ntractului de asciere a nsiliului judeţean araş- Severin cu cnsilii lcale Brebu, Ezeris, Farliug, Paltinis, Tarnva, Zrlentu Mare pentru implementarea Priectului Sistem de gestinare deşeuri din următarele unitati administrativ teritriale asciate: Brebu, Ezeris, Farliug, Paltinis, Tarnva, Zrlentu Mare - judeţul araş-severin. 22. Priect de htărâre privind aprbarea ntractului de asciere a nsiliului judeţean araş- Severin cu cnsilii lcale din zna adiacenta raşului Oraviţa pentru implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna adiacenta raşului Oraviţa - judeţul araş-severin. 23. Priect de htărâre privind aprbarea ntractului de asciere a nsiliului judeţean araş- Severin cu cnsiliile lcale Brebu Nu si Valiug pentru implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna turistică Semenic judeţul araş- Severin 24. Priect de htărâre privind participarea nsiliului Judeţean araş-severin la finanţarea şi implementarea Priectului Sistem de gestinare a de- şeurilr din zna Valea Almăjului - jud. araş-severin. Teatru Pvestea celr patru diamante de Eugen Drăghin 25. Priect de htărâre privind aprbarea cntrac- tului de asciere a nsiliului Judeţean cu cnsilii lcale din zna Valea Almăjului pentru implementarea Priectului Sistem de gestinare a deşeurilr din zna Valea Almăjului - judeţului araş-severin. 26. Priect de htărâre privind mdificarea statului de funcţii al funcţiilr publice din cadrul aparatului prpriu al nsiliului Judeţean araş-severin. 27. Priect de htărâre privind mdificarea Htărârii de înfiinţare a Direcţiei de Administrare a Dmeniului Public şi Privat a Judeţului araş-severin. 28. Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean araş-severin nr. 167/ , privind înfiinţarea Direcţiei de Evidenţăa Persanelr a Judeţului araş-severin, cu mdificările şi cmpletările ulteriare. 29. Priect de htărâre de mdificare a Htărârii nsiliului Judeţean araş-severin nr. 25/2006 privind darea în administrare, închiriere,cncesiune sau flsinţă gratuită a unr imbile din dmeniul public şi privat al judeţului araş-severin, mdificată. 30. Priect de htărâre privind slicitarea trecerii Bazei sprtive IZVOR din dmeniul public al raşului Bcşa şi administrarea nsiliului Lcal Bcşa în dmeniul public al raşului Bcşa şi administrarea nsiliului Judeţean araş-severin. 31. Priect de htărâre de cmpletare a anexei nr.1 a Htărârilr nsiliului Judeţean privind înfiinţarea entrelr de Plasament din subrdinea nsiliului Judeţean araş-severin 32. Priect de htărâre pentru mdificarea şi cmpletarea Htărârii nsiliului Judeţean nr. 47/ privind aprbarea prgramelr de transprt rutier de persane prin servicii regulate pentru traseele din judeţul araş-severin, precum şi cele din judeţele limitrfe acestuia, Timiş, Mehedinţi, Hunedara, pentru periada Raprt privind starea de sănătate a judeţului araş-severin. 34. Infrmare cu privire la participarea unei delegaţii a nsiliului Judeţean araş-severin la vizită de lucru, la Bela rkva, Prvincia Autnmă Vivdina, Serbia şi Muntenegru, în periada februarie Infrmare privind deplasarea vicepreşedintelui Hria Irimia la Strasbug şi la Bruxelles, în periada februarie Infrmare cu privire la participarea unei delegaţii a nsiliului Judeţean la întâlniri cu reprezentanţi ai Primăriei Pancev, Vârşeţ şi stei, în periada martie Infrmare cu privire la participarea unei delegaţii a nsiliului Judeţean araş-severin la Reuniunea Grupului de lucru Turism, ce a avut lc la Szeget, Ungaria în data de 22 martie Întrebări. Interpelări. Art Prezenta dispziţie se publică în presa lcală şi se cmunică prin grija Direcţiei Juridice şi de Administraţie Publică Lcală, Instituţiei Prefectului judeţului araş-severin şi cnsilierilr judeţeni. PREŞEDINTE, dr.ing.srin Frunzăverde AVIZAT, Secretarul general al judetului dr. jr. In Imbrescu Nr. 354, Data Prgramul farmaciilr Duminică 16 Aprilie REFARM rele 7-22, bd. I.L. aragiale, tel GOPHARM rele 8-14, bd. Republicii 18, tel I N E M A Dacia Aprilie Zbr de napte Vineri rele 18, 20 Sâmbătă - Duminică rele 16, 18, 20 Ji/13 Aprilie Vineri/14 Aprilie Sâmb@t@ /15 Aprilie Duminic@ /16 Aprilie Ji, , ra 11 Vineri, , ra 10 Regia artistică şi scengrafia: Eugen Drăghin. Distribuţia: Gianina Icnaru, Ştefan Abrudan, Srin Fruntelată şi Iulian Siminică. Prgnza mete pe următarele 11 zile +6º + 2º +7º -1º Oraviţa +7º 0º +6º 0º +13º +5º +12º +3º Oraviţa +11º +6º +10º +5º +22º +9º +17º +8º Oraviţa +17º +10º +16º +8º +17º +9º + 17º +4º Oraviţa+16º +6º +17º +7º Luni, 17 Aprilie Marţi, 18 Aprilie Miercuri, 19 Aprilie Ji, 20 Aprilie Vineri, 21 Aprilie Sâmbătă, 22 Aprilie Duminică, 23 Aprilie +15º /+5º +11º /+3º +12º /+4º +15º /+6º +17º /+9º +18º /+10º +18º /+11º +16º /+3º +16º /+3º +20º /+6º +23º /+8º +23º /+11º +22º /+9º +22º /+8º PRISMA Aprilie

4 140 de milane de eur piata nea- gra a tigarilr din Rmania. Mai mult de 10 prcente din tigarile de pe piata sunt de cntrabanda si aprximativ pt prcente din bauturile spirtase c- mercializate sunt cntrafacute. Acest prgram de investiţii la nivel naţinal are ca scp eficientizarea sistemelr centralizate de prducere şi distribuţie a energiei termice, pe tt lanţul, începând de la prducere şi până la cnsumatrul final, a anunţat ministrul de stat Gherghe Pgea. Prgramul este gândit pe dua cmpnente distincte. Prima cmpnentă vizează eficientiza- rea sistemului până la scara blcului, adică a unităţilr de prducere a energiei termice, a reţelei de transprt a agentului termic primar (apă fierbinte), a punctelr de termficare, a reţelelr de distribuţie a apei calde şi căldurii, precum şi cntrizarea la nivel de imbil. ea de-a dua cmpnentă ţine de cnsumatrul final şi se referă la rentabilizarea reţelelr interiare, de alimentare cu apă caldă şi căldură ale imbilelr, cntrizarea individuală împreună cu rbinetele termstatate şi reabilitarea termică a faţadelr, teraselr şi tâmplăriei exteriare. Prgramul are drept scp reducerea, la rizntul anului 2010, a cnsumului de resurse energetice primare, pentru sistemul de termficare, cu cel puţin 10 mil. Gcal/an, faţă de cnsumul crespunzătr al anului 2004, a precizat ministrul de stat. "el mai imprtant biectiv al Prgramului este ca cetăţeanul cnectat la sistemul de termficare să beneficieze de un serviciu public de calitate, să cnsume cât are nevie, să ştie exact cât a cnsumat şi să plătească dar cât a cnsumat", a afirmat ministrul de stat Pgea. De rezultatele acestui prgram vr beneficia aprximativ cinci miliane de lcuitri care cnsumă apă caldă şi căldură prduse în sisteme de termficare centralizate. Rambursarea împrumuturilr pentru prima cmpnentă, ce ţine de reabilitarea sistemului centralizat de prducere şi distribuţie a energiei termice până la uşa blcului, se va face în prcent de 50% (circa 4.011,7 miliane RON) din bugetul MAI şi respectiv 50% (4.011,7 miliane Daew Autmbile Rmania va prduce autmbile si cmpnente si dupa ce statul rman va prelua pachetul majritar de actiuni al fabricii din raiva. Prgramul Termficare , calitate }i eficien]@ 41 de fcare de gripă aviară închise, 12 în curs de lichidare RON) din bugetele nsiliilr Lcale care vr beneficia de acest prgram. Pentru cea de-a dua cmpnentă, ce se referă exclusiv la mdernizarea reţelelr în interirul imbilelr, precum şi la realizarea izlării termice a acestra, împrumuturile vr fi rambursate în rate de către prprietarii clădirilr ce vr beneficia de prgram. "Plata acestr împrumuturi de către prprietari va fi făcută pe periadă de 15 ani, în factura de întreţinere", a explicat Gherghe Pgea. Astfel, pentru refacerea reţelelr interiare ale imbilelr şi pentru cntrizarea la nivel de apartament, fndurile necesare sunt de aprximativ 2.748,9 miliane RON, iar pentru reabilitarea termica a clădirilr ajung la circa miliane RON, sume la care se adaugă csturile aferente creditelr. Sumele necesare vr fi cntractate integral sub frmă de credite de către stat, iar autrităţile lcale vr încheia cntracte cu asciaţiile de prprietari pentru partea ce ţine de reabilitarea reţelelr interiare şi de izlarea termica a clădirilr. Plata va fi făcută de către cetăţenii beneficiari prin factura de întreţinere într-un termen de 15 ani, în aşa fel încât efrtul financiar să fie cât mai uşr de suprtat. Pentru a beneficia de bani pentru investiţii, autrităţile lcale vr trebui sa elabreze strategiile de alimentare cu energie termica şi studiile de fezabilitate necesare investiţiilr. Dcumentele vr trebui să dea imagine exacta a necesarului de energie termică prezent şi viitr în funcţie de planul de dezvltare al lcalităţilr şi vr lua în calcul utilizarea resurselr regenerabile şi respectarea cerinţelr de mediu. Pentru punerea în practica a acestui prgram va fi înfiinţată unitate de management a priectului, în cadrul MAI, pentru cmpnenta legată de investiţiile în centrale şi reţele de transprt, distribuţie şi reţele interiare. Guvernul Rmâniei - Birul de presă reditelr agricle pentru prducţie Executivul a adptat astăzi Htărâre care stabileşte nivelul fndurilr publice acrdate în acest an pentru fiecare cultură, plantaţie şi specie de animale. Pentru înfiinţarea, întreţinerea şi recltarea culturilr agricle, nivelul fndurilr publice acrdate pentru sprijinirea activităţii de prducţie este stabilit astfel: grâu şi secară - 15% flarea-sarelui - 10% sia (siuri nemdificate genetic) - 5% sfeclă de zahăr - 5% prumb - 5% rez - 5% in şi cânepă pentru fibre - 10% culturi în spaţii prtejate - 10% legume de câmp - 10% culturi furajere - 10% cartf - 10% Pentru întreţinerea şi recltarea plantaţiilr cta stabilită este: pt. plantaţii pmicle, arbuşti, căpşuni - 10% pentru plantaţiile vitivinicle - 10% Pentru achiziţinarea sau prducerea: puilr de pasăre pentru carne şi uă - 10% purceilr pentru îngrăşat - 10% tineretului vin, caprin, bvin şi cabalin pentru îngrăşat - 10% material de ppulare pisciclă şi a familiilr de albine - 10% Pentru aprvizinarea, prcesarea hranei, asigurarea medicamentelr şi tratamentelr medicale pentru animale, a cheltuielilr curente pentru întreţinerea şi funcţinarea adăpsturilr, utilajelr şi instalaţiilr aferente - 10%. Efrtul financiar estimat pentru susţinerea activităţilr de prducţie pentru care se alcă fnduri publice este de RON (101,47 miliarde lei vechi). Fndurile necesare sunt prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilr şi Dezvltării Rurale. Guvernul Rmâniei - Birul de presă Aprpiata aderare la UE va aduce scum- pirea cu citeva prcente a autturismelr care au ca tara de prvenienta state din afara UE. Scumpirea se va resimti in pretul final, analistii prnsticind scadere a pn- derii acestr autmbile in ttalul imprturilr Ajutr b@nesc pentru pensinari În şedinţa Executivului de miercuri, 5 aprilie 2006, Guvernul a aprbat Htarârea privind acrdarea unui ajutr bănesc unr categrii de pensinari care beneficiază de pensie din Bugetul asigurărilr sciale. uantumul acestui ajutr este de: - 50 RON ( lei vechi) lei în cazul pensinarilr care au pensia de până la 200 RON ( ) ; - 40 RON ( lei vechi) în cazul pensinarilr care au pensia între 200 RON ( lei vechi) şi 305 RON ( lei) inclusiv. 305 RON reprezintă valarea pensiei medii din sistemul public de pensii, acrdată pentru limită de vârstă şi stagiu cmplet de ctizare, la nivelul lunii martie De acest sprijin vr beneficia aprximativ 2,4 miliane de pensinari din sistemul public de pensii. Efrtul bugetar necesar aplicării măsurii este de aprximativ 105 miliane RON (1050 miliarde lei vechi), fnduri asigurate de la Bugetul de stat prin Bugetul Ministerului Muncii, Slidarităţii Sciale şi Familiei. Ajutrul bănesc acrdat nu face parte din pensie, se evidenţiază pe un dcument de plată distinct şi se achită singură dată, în luna aprilie În situaţia beneficiarilr de pensie de urmaş, ajutrul se stabileşte în funcţie de rezultatul însumării cuantumului pensiilr crespunzătare fiecărui urmaş. De asemenea, ajutrul se acrdă, în funcţie de numărul urmaşilr, prin aplicarea următarelr prcente: - 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi; - 75% pentru di urmaşi; - 50% pentru un urmaş Ministerul Muncii, Slidarităţii Sciale şi Familiei şi asa Naţinală de Pensii au prpus majrare cu 3% a valrii punctului de pensie până la sfârşitul anului 2006, prpunere care va fi supusă aprbăriii Guvernului sub frma unui Memrandum. Ministerul Muncii, Slidarităţii Sciale şi Familiei În fiecare număr al publicaţiei "PRISMA" veţi găsi actele nrmative de interes general publicate în Mnitrul Oficial al Rmâniei Traficul de bani pe Internet se va dubla anul acesta. Rmanii au cheltuit, anul trecut, 65 de miliane de dlari pe Internet, iar in acest an se estimeaza dublarea acestei sume. Facilit@]i la plata facturilr pentru electricitate Persanele cu venituri reduse vr beneficia de facilităţi la plata facturilr pentru electricitate. Ptrivit unei htărâri de guvern, măsura se va aplica în primul rând celr în vârstă sau cu prbleme de sănătate. Facilităţile care urmează să fie acrdate sunt stabilite prin mdificarea legii energiei electrice. Nivelul cmpensaţiilr financiare sau categriile de persane care vr primi banii vr fi stabilite ulterir, se precizează într-un cmunicat al executivului. De altfel, în cadrul strategiei energetice până în 2008, prezentate recent de ministrul ecnmiei şi cmerţului, druţ Şereş se precizează că Rmânia va renunţa la sistemul de prtecţie scială a ppulaţiei cu venituri mici, iar tariful scial pentru lumină şi subvenţia pentru căldură vr fi înlcuite cu ajutare sciale. Ministrul a explicat că astfel, cmpensaţiile se acrdă în funcţie de venitul unei persane spre desebire de tariful scial la care se încadrau tţi cei cu un nivel de cnsum scăzut. Declara]ii de venit Fiscul publica lista celr care nu au primit deciziile de impunere. ANAF va afisa la sediile din teritriu si pe pagina de Internet liste cu persanele fizice care au avut bligatia sa depuna declaratii de venit pentru anii si nu au primit deciziile de impunere anuala sau pentru platile anticipate. În urma suplimentării bugetului cmunitar, Rmânia pate primi mai mulţi bani de la UE Ordinul nr al ministrului educaţiei şi cercetării privind funcţinarea învăţ ământului preuniversitar cu predare simultană (M.O. nr. 191/ ) Ordinul nr.135 al ministrului agriculturii, pădurilr şi dezvltării rurale pt. prelungi- rea periadei de vânare la specia fazan (Phasianus clchicus) pt. seznul de vână- tare , până la data de (M.O. 194/ ) H.G. nr. 197 privind aprbarea prgramelr de interes naţinal în dmeniul prtecţiei drepturilr persanelr cu handicap, precum şi în dmeniul asistenţei sciale a persanelr vârstnice, persanelr fără adăpst şi persanelr victime ale vilenţei în familie şi a finanţării acestr prgrame (M.O. nr. 195/ ) Ordinul nr. 145 al ministrului muncii, slidarităţii sciale şi familiei privind stabilirea valrii nminale indexate a unui tichet de masă pt. semestrul I 2006 (M.O. nr. 199/ ) Ordinul nr. 168 al ministrului sănătăţii pt. ajustarea preţurilr la medicamente pe baza atalgului naţinal al preţurilr medicamentelr de uz uman autrizate de punere pe piaţă în Rmânia (M.O. nr. 199/ ) Decizia nr. 29 a Oficiului Rmân pt. Drepturile de Autr privind anularea înregistrărilr din Registrul naţinal al fngramelr ale punctelr de lucru pt. desfăşurarea activităţii de cmercializare stradală şi ambulantă în spaţii publice a fngramelr (M.O. nr. 199/ ) Legea nr. 33 privind b ăncile de credit iptecar (M.O. nr. 200/ ) Legea nr. 34 pt. mdificarea şi cmpletarea Legii nr. 190/1999 privind creditul iptecar pt. investiţii imbiliare (M.O. nr. 200/ ) Ordinul nr. 171 al ministrului sănătăţii privind mdificarea şi cmpletarea Aprilie 2006 PRISMA 4 Ordinului ministrului sănătăţii nr. 721/2005 pt. aprbarea Regulamentului privind acrdarea sprurilr la salariile de bază în cnfrmitate cu prevederile art. 13 din O. u. G. nr. 115/2004, aprbată cu mdificări şi cmpletări prin Legea nr. 125/2005 (M.O. nr. 200/ ) H.G. nr. 271 privind numirea dmnului Paulescu Ian Antn în funcţia publică de prefect al jude ţului araş-severin (M.O. nr. 203/ ) H.G. nr. 272 privind aprbarea numărului mediu maxim pe anul 2006 la peratrii ecnmici din industria de apărare, pt. persnalul care desfăşară activităţi cnfrm prevederilr art. 10 din O.u. G. nr. 95/2002 privind industria de apărare (M.O. nr. 203/ ) Ordinul nr. 47 al preşedintelui Autrităţii Naţinale Sanitare Veterinare şi pt. Siguranţa Alimentelr privind regimul de identificare a suinelr în vederea acrdării subvenţiilr, în cnfrmitate cu H. G. nr /2005 privind sprijinul direct al statului prin acrdarea de subvenţii, în anul 2006, prducătrilr agricli din sectrul animalier şi din sectrul piscicl (M.O. nr. 204/ ) H.G. nr. 256 privind hrana pt. animale şi alimentele mdificate genetic (M.O. nr. 206/ ) Decizia nr. 252 a preşedintelui Autrităţii Naţinale de Reglementare în Dmeniul Gazelr Naturale pt. mdificarea criteriilr şi metdelr privind aprbarea preţurilr şi stabilirea tarifelr reglementate în sectrul gazelr naturale (M.O. nr. 207/ ) Legea nr. 30 privind regulile de sănătate publică la flsirea ciupercilr din flra spntană (M.O. nr. 208/ )

5 Preşedintele Partidului Scial Demcrat (SPD) din Germania, Mathias Platzeck, a anunţat că demisinează din mtive de sănătate, după numai cinci luni de la alegerea sa în această funcţie. Desemnat să preia cnducerea SPD a fst Kurt Beck, prim-ministru al Landului Renania-Palatinat. Pe 9 martie a avut lc în Ungaria primul tur al alegerilr parlamentare, în acelaşi timp şi primul scrutin de după aderarea la Uniunea Eurpeană în Sndajele de pinie indicau luptă farte strânsă între Partidul Scialist, cndus de premierul Ferenc Gyurcsany şi FIDESZ, cndus de fstul premier, Viktr Orban. Mdul de scrutin Parlamentul unicameral al Ungariei are 386 de deputaţi. Ei se împart în trei categrii: 176 aleşi prin scrutin majritar uninminal în duă tururi, 152 aleşi pe listă de partid prin scrutin prprţinal, în fiecare judeţ şi 58 de deputaţi aleşi de pe listă naţinală pentru a reflecta prprţia vtului pe ţară al partidelr. Pentru ca un partid să primească reprezentare în Parlament prin vtul prprţinal, el trebuie să depăşească pragul electral de 5 la sută din vturile exprimate. La scrutinul majritar uninminal se cnsideră ales candidatul care întruneşte majritatea abslută a vturilr în primul tur. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această majritate, primii trei clasaţi se înfruntă peste duă săptămâni în turul di. Principalele partide în cmpetiţie Partidul Scialist - Aflat la guvernare din 2002, este cndus de Premierul Ferenc Gyur- csany, un m plitic cu persnalitate extrem de puternică. Fst lider al tineretului cmunist în ultimii ani ai regimului cmunist, Ferenc Gyurcsany a făcut avere ca investitr privat. Partidul Scialist, frmal urmaş al fstului Partid munist, este acum partidul care favrizează iniţiativa privată, fiind acuzat de FIDESZ că prmvează "capitalismul sălbatic". Este un partid pr-eurpean, care nu are un discurs agresiv atunci când vine vrba de drepturile minrităţilr maghiare din ţările vecine. A bţinut, ptrivit rezultatelr ficiale, 43,21% din vturi. FIDESZ - Alianţa Tinerilr Demcraţi - FIDESZ - a început ca un grup disident în ultimii ani ai regimului cmunist. Iniţial a prmvat plitici liberale, dar ulterir a adptat un tn naţinalist, fiind campinul drepturilr minrită- ţilr maghiare. Mandatul de premier al lui Ariel Sharn (78 ani) s-a încheiat ficial marţi, după ce acesta se află de trei luni în cmă. Ptrivit legislaţiei israeliene, un plitician trebuie să renunţe la mandat dacă nu reuşeşte să îşi îndeplinească atribuţiile pentru periadă mai lungă de 100 de zile. Alegerile parlamentare din Ungaria În urmă cu duă săptămâni, când a fst permisă publicarea ultimelr sndaje de pinie, caliţia de centru-stânga cndusă de Rman Prdi era creditată cu un avans de 3 până la 5% faţă de caliţia Frza Italia, de dreapta, cndusă de şeful guvernului, Silvi Berluscni. În acel mment, însă, treime din electrat se declara nedecis, din care cauză bservatrii cnsiderau că scrutinul este deschis ricărui rezultat. Ptrivit cifrelr publicate de ministerul de interne, la amera Deputaţilr, alianţa lui Rman Prdi a bţinut 49,805%, în vreme ce caliţia de guvernare, cndusă de Silvi Berluscni, a bţinut cu dar cu zecime de prcent mai puţin, 49,739%, diferenţă de de vturi la un ttal de peste 38 de miliane de alegătri. FISESZ este cndus de Viktr Orban, persnalitate la fel de puternică precum aceea a rivalului său, Ferenc, Gyurcsany. În ultimii 4 ani, FIDESZ, care este membru al Partidului Ppular Eurpean, a criticat pliticile ecnmice ale gu- vernului, pe care le califică drept "ultra-liberale". Preferat de 42,03% dintre vtanţi. Alianţa Liber Demcraţilr - Este partenerul tradiţinal la guvernare al Scialiştilr, cu care a făcut caliţie între şi Paradxal, este un partid înfiinţat de disidenţi anticmunişti, care însă s-au îndepărtat de FIDESZ, pe măsură ce acest partid adpta un tn tt mai naţinalist. Anul acesta, sndajele de pinie îi dădeau scruri sub 5 la sută, punând sub semnul întrebării pentru prima ară intrarea sa în Parlament. A întrunit 6,5% din sufragiile exprimate. Frumul Demcrat Maghiar -FDM îşi trage rădăcinile din revlta anticmunistă de acum 50 de ani şi a frmat primul guvern de după 1990, sub cnducerea lui Jsef Antall. Partid cnservatr mderat, Frumul a fst într-un permanent declin după 1994, participând ca aliat al FIDESZ la guvernarea dintre 1998 şi 2002, intrând în Parlament după 2002 pe listele FIDESZ. Acum, Frumul Demcrat a candidat pe listele prprii, dar sndajele îl plasau la 2 la sută, mult sub pragul electral, punând în pericl pentru prima ară, ca şi pentru Liber Demcraţi, intrarea în Parlament. A infirmat sndajele depăşind la limită pragul electral: 5,04%. Alegerile din Italia Ptrivit Birului Electral, participarea la vt a fst de 67,7 % din cei 8,1 miliane de alegătri chemaţi la urne. Ptrivit rezultatelr definitive scialiştii vr deţine, împreună cu aliaţii lr liberali, 113 mandate de deputaţi din 212 psibile iar pziţia de dreapta va avea 97 de mandate. Deşi, ptrivit sndajelr, Scialiştii sunt favriţi şi în turul al dilea, raprturile de frţe din viitrul parlament vr deveni clare abia după cel de-al dilea tur de scrutin, prgramat să aibă lc în data de 23 aprilie. Alianţei de centru stânga i-au fst atribuite 348 de mandate în amera Deputaţilr, pe când asa Libertăţii, blcul cndus de Silvi Berluscni, a primit 281 de mandate, iar Asciaţia Italienilr din America de Sud a bţinut un mandat de deputat. La Senat, alianţa lui Prdi are 158 de mandate, iar caliţia lui Berluscni 156, un mandat fiind atribuitasciaţiei Italienilr dinamerica de Sud. În aceste alegeri au vtat pentru prima ară şi cetăţenii italieni din străinătate, lr fiindu-le alcate 6 mandate de senatr şi 12 de deputat. Vturile lr s-au dvedit decisive în stabilirea unei majrităţi de centru stânga la Senat, unde, fără cele 4 mandate câştigate la vtul diasprei, caliţia lui Berluscni ar fi reuşit să păstreze majritate abslută. Bush neagă existenţa unr planuri pentru atacarea Iranului UE a cerut nsiliului de Securitate ONU să aprbe de urgenţă mandatul pentru misiunea militară sub cnducere germană în Republica Demcrată ng. ntingentul, frmat din maximum 1450 de militari eurpeni, va putea fi staţinat în ţara africană pe periadă de cel mult patru luni. 60 ani de la înfiin]area cur]ii interna]inale de justi]ie de la Haga În acest an, în luna aprilie, se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea urţii Internaţinale de Justiţie de la Haga, princi- palul rgan judiciar al ONU. Din 1946, de când funcţinează efectiv, urtea Internaţinală de Justiţie a emis 92 de htărâri, ferind sluţii unr dispute privind cele mai diverse şi mai cmplexe dmenii ale dreptului internaţinal: trasarea de frntiere maritime sau terestre, delimitarea spaţiilr maritime, suveranitatea teritrială, cetăţenia, luarea de stateci, dreptul de azil, nn-intervenţia în treburile interne ale statelr etc. Pe lângă exercitarea acestei cmpetenţe cntenciase (care are ca biect exclusiv litigiile dintre state), urtea a frmulat, ttdată, un număr imprtant de avize cnsultative cu privire la chestiuni de drept, la slicitarea diferitelr rgane din sistemul ONU. Funcţinarea urţii Internaţinale de Justiţie este reglementată de un Statut (care face parte integrantă din arta Naţiunilr Unite rice membru al ONU fiind, ips fact, parte la Statut), precum şi de Regulile urţii. Astfel, cele duă dcumente cnţin prevederi detaliate referitare la cmpnenţa IJ, la cmpetenţa de jurisdicţie a acesteia, la dreptul aplicabil, la prcedura în faţa urţii etc. urtea Internaţinală de Justiţie este alcătuită dintr-un număr de 15 judecătri, aleşi, pentru periadă de 9 ani, de către Adunarea Generală, respectiv, de către nsiliul de Securitate al ONU. Prin structura sa, urtea asigură reprezentare gegrafică echilibrată, precum şi prezenţă a principalelr sisteme de drept ale lumii. Membrii urţii frmează un crp de magistraţi independenţi. Ministerul Afacerilr Externe SUA - legea migraţieia fst amânată Recens@mântului ppula]iei din Republica Mldva Ptrivit rezultatelr finale ale recensământului ppula- ţiei din Republica Mldva, 75,8% dintre cetăţeni se cnsidera mldveni şi dar 2,2% rmani. 78,4% dintre cei care s-au declarat mld- veni au spus că limba lr materna este limba mldve- neasca, 18,8%, limba rmana, în vreme ce 2,5% dintre ei cnsidera că limba lr materna este limba rusa. Recensământul ppulaţiei din Republica Mldva, realizat în ctmbrie 2004, a arătat că ucrainenii reprezintă 8,4% din ttalul ppulaţiei, ruşii 5,9%, iar găgăuzii 4,4%. misia mun@ rmân-rus@ În periada 4-6 aprilie 2006 s-a desfăşurat, la Mscva, reuniunea de lucru a misiei mune rmânruse pentru studierea prblemelr izvrâte din istria relaţiilr bilaterale, inclusiv prblema Tezaurului Rmâniei, depus la Mscva în timpul primului răzbi mndial. u cazia acestei reuniuni, au fst cntinuate discuţiile privind diferite aspecte în legătură cu Tezaurul Rmaniei inclusiv referitr la valrile Băncii Naţinale a Rmaniei. De asemenea, au fst examinate unele prbleme legate de predarea de către Uniunea Svietică Rmaniei a unr valri culturale în Lucrările misiei mune s-au desfăşurat într atmsferă deschisă şi cnstructivă şi au marcat un nu pas pe calea clarificării circumstanţelr legate de prblema Tezaurului Rmaniei depus la Mscva în timpul primului răzbi mndial. s.r.l. instalaţii electrice civile şi industriale persnal cu experienţă sistemul calităţii ISO 9001 bransamente electrice Str. Spitalului nr. 40, Tel , Fax Recepţie prin satelit Televiziune la maxim Max TV Digi TV Ferestre şi uşi cu geamuri termpan alitate germană cu prfile Kömmerling Alexim, str. T. Lalescu nr. 6 Tel , KBE SISTEME DE TÂMPLĂRIE FERESTRELE VIITORULUI Meidert, Pleşa & Partenerii S.A. - izlare termică şi fnică impresinantă; - prtecţie antiefracţie; - durata de viaţă lungă; - eliminarea vpsirii VARIETATE DE FORME ŞI ULORI ALITATE PÂNĂ LA EL MAI MI AMĂNUNT SOLUŢII INDIVIDUALE ATÂT PENTRU ONSTRUŢII NOI ÂT ŞI PENTRU RENOVĂRI Infrmaţii şi cmenzi: ; artier Mnim PRISMA Gen. Jaruzelski: acuzat penal pentru 'Legea Mar]ial@ Ultimul lider cmunist al Plniei, Generalul Wjciech Jaruzelski, riscă cndam- nare penală pentru decizia sa din 1981 de a decreta legea marţială. Fstul lider cmunist a încercat - prin această măsură - să înăbu- şească mişcarea de pziţie Slidaritatea. Legea marţială a prefi- gurat 12 luni de acţiuni de reprimare care au dus la arestarea şi închiderea a zeci de mii de persane şi la martea a aprape 100. u tate acestea, Sindicatul Slidaritatea nu a fst învins şi a jucat un rl decisiv în răsturnarea regimului c- munist din Plnia - în Aprilie

6 ANUNŢURI GRATUITE PENTRU PERSOANE FIZIE TELEFONAŢI LA NUMĂRUL SAU OMPLETAŢI TALONUL DE JOS ŞI PUTEŢI PUBLIA UN ANUNŢ DE EL MULT 20 UVINTE Diverse Vând maşină de spălat autmată, masă sufragerie cu 4 scaune tapiţate, măsuţă şi ft- liu, cvr persan rşu 2/3 m şi cvr bucleu 2/3 m. Tel Vând cd-player cu caset- fn, Philips, preţ 300 lei neg. Tel Vând frigider-cngelatr, preţ 100 lei neg. Tel Vând căţei rasa caniche, 6 săptămâni, cu carnet de sănătate. Tel Vând TV clr LG, preţ 300 lei neg. Tel ând canapea, preţ 150 lei şi 2 lcuri de veci la imitirul nr. 7, preţ 1500 lei. Tel , Vând avantajs plante de căpşuni (lăstari), rasă farte bună. Tel Vând cvr lână, tip persan, preţ 450 lei, cvr 2, 4/1, 7 m, preţ 50 lei, calrifer 9 elemenţi, preţ 140 lei, cărţi, jcuri remi, table, scrabble. Tel Vând mbilă, canapea tip biblitecă, canapea extensibilă, TV Sharp pentru piese, aragaz cu 2 chiuri, radi Tmis vechi (1932). Tel Vând mbilă de drmitr (pat dublu, 2 nptiere, dulap cu 4 uşi, glindă, preţ avantajs). Tel , , Vând frigider Fram, în bune cndiţii. Tel Vând maşină cusut Sienger electrică, becuri, cheie, aparat tăiat, suprt manmetre cm- plet, sudură autgen, cameră bicicletă 18x1.75x2. Tel , Vând mbilă din lemn masiv. Tel Vând plapumă nuă din pene, culare muştar, pene ni, perne şi dune. Tel Vând 3 dune cu pene ni. Tel Vând sufragerie, preţ 650 lei. Tel Vând 2 lcuri de veci, cimiti- rul nr. 7, preţ lei ambele. Tel , Vând mbilă cmbinată din lemn masiv (sculptată), preţ Tel , Vând mbilă cu vitrine, lemn masiv, canapea, masă cu scau- ne şi masă TV. Tel , Vând mbilă de drmitr. Tel , Vând TV clr, vitrină, 2 f- Angajez cnducătr aut pentru taxi cu atestat. Tel , Acperişe cu ţiglă metalică, acperişe Bramac, ferestre de mansardă Velux, cnsultanţă, măsurătri, materiale, mntaj autrizat. Tel Tehnredactez rice fel de lucrări de licenţă sau referate, preţuri minime. Tel , , Transfer casete vide pe dvd. Tel , , Snrizez la preţuri mici nunţi, btezuri, chefuri, cu muzică de tate genurile. Tel , Meditez eficient la preţuri reznabile, elevi clasele V-XII la limba rmânăşi limba franceză. Tel , , Execut lucrări de zidărie, Redacţia nu îşi asumă respnsabilitatea pentru textul anunţului gratuit transmis telefnic sau prin taln, respnsabilitatea revenind în exclusivitate persanelr care l-au cmunicat. Talnul este valabil numai în cazul anunţurilr! mpletaţi talnul cât mai citeţ! Limitaţi mărimea anunţului la cel mult 20 cuvinte! Marţi - ultima zi de primire a anunţurilr. 6 tlii, cuier hl. Tel Vând dulap cu vitrine, lemn cireş, clţar de cameră, dulap bucătărie cu 2 crpuri suspen- date, frigider, cngelatr. Tel umpăr TV în stare de funcţinare şi defecte, cmbine muzicale. Tel Vând TV clr Philips, dia- gnala 72, preţ 250 lei, cmbină muzicală cu 3 cd, argintie, preţ 180 lei neg., telefn Nkia 3310, preţ 70 lei. Tel Vând canapea tip recameu, preţ 120 lei. Tel Vând mbilă Tpliţa: dulap haine, vitrină lungă, servantă pt. tv, preţ 700 lei. Tel Vând wc cu bazin, preţ 80 lei, tv sprt, preţ 80 lei neg. Tel Vând cvr lână 2, 30/3, 30. Tel Vând cngelatr 5 sertare, stare de funcţinare, preţ 400 lei. Tel Geamuri prfil pvc, de la 70. Tel.&fax , Vâ nd 2 buc. saltele relaxa ( /buc) preţ negciabil, stare bun ă, aragaz, frigider (cu mici prbleme), cvare stare bun ă. Tel Vând calculatr AMD pb Abit, placă vide GF4-MX 440, cd- rw, mdem, 2 hdd ( G), muse, tastatura, mni- tr Sun 20, preţ neg. Vând dvd ni ( divx, mp3, jpeg), receivere satelit prgrame rmâneşti necdate. Tel Oferte-ereri de Serviciu Directr Tehnredactare: PRISMA Iliasă Ian Tel Tiparul: West Tip Internaţinal Aprilie 2006 PRISMA Nume Adresa Aprilie Anunturi, Anunturi, tencuială, şapă, gresie, faianţă, Vând apartament 2 camere, zugrăveli etc., cer şi fer cnfrt I, centrală, alea aran- partener de vârstă aprpiată. serizitate. Tel sebeşului, preţ Tel. Tel nstruiesc cuptare de , Damnă prezentabilă, fără pâine, cvrigi, pizza pe vatră. Vând apartament 3 camere, vicii, bligaţii, dresc să cunsc Tel cnfrt I, semidecmandat cu un dmn, vârsta ani. Tel. Acrd asistenţă juridică. Tel. mici îmbunătăţiri, preţ neg. Tel Tânăr 36 ani, prezentabil, aut să îngrijesc un cpil. umpăr garsnieră sau manierat, antialcl, dresc cu- Tel apartament 2 camere. Tel. nştinţă cu damnă pt. prietenie aut să îngrijesc un cpil /căsătrie. Tel sau un bătrân după ra 16. Tel Dresc să îngrijesc un cpil Aut-Mt-Vel sau bătrână. Tel Vând 3 buc. Pick-up cu 2 şi 5 Înregistrate în lcuri, mtr 1600 cmc. Tel. pentru periada Imbiliare aprilie Vând Rver 45 diesel, 2003, Vând apartament cnfrt III, km, full ptin, stare impecabil ă, recent adus, Icleanu nstantin (27 ani) Ji Bcşa II, 35 mp, fără îmbună- tăţiri, preţ neg Tel. Tel şi Dbrică Elena (20 ani) Vând VW Passat TDI,diesel, Vând casă cu grădină în Re- berlin ă, 2003, 110 P, Sâmb ătă şiţa, tate facilităţile.tel km, full ptin, impecabil ă, recent adus ă, Tel Mladin ristian (31 ani) Vând apartament 2 camere, etajul III, blc ptcava, Intim, şi Werner Paraschiva (39 ani) preţ neg. Tel Vând piese din dezmembrare pentru Mercedes 190. Tel. răciun Inela-Mihaela (25ani) 2. Rşu nstantin (33 ani) şi Închiriez cameră de cămin în Luncă. Tel , Duduială Vasile-Valentin (34 Închiriez garsnieră în Vând masină Mercedes ani) şi. Tel , an fabricaţie Tel. Albeiu Ramna-Adela (26 ani) Vând cameră de cămin cu Brcean Andrei-Vasile (22 baie în Luncă. Tel Vând micrbuz VW de ani) şi Vând garsnieră în Luncă. transprt marfă, mtr 2.5, an Badiul ristina-elvira (21 ani) Tel fabricaţie 2001, preţ neg. Schimb apartament 2 ca Tel Ji mere, cnfrt II cu îmbunătăţiri Vând set mtr nu, franţuzesc pentru Dacia Tel. cu apartament 2 camere, cnf. I 1. îrpaci Trifu-Lucian (19 ani) şi diferenţă. Tel , şi Ursu druţa-lăcrămiara Vând apartament 2 camere, Vând Dacia 1100, stare (24 ani) preţ neg, Gvândari, bună, km. Tel Marţi urgent. Tel , ra , , după 16-18, ra Tîmpu Srin (27 ani) şi Ofer spre închiriere spaţiu Vând piese interir, mecanice, mtr 1.4 pe benzină Dacia 2. ăldăraş Mircea (47 ani) Gutună Daniela-Maria (29 ani) central, centru civic, 25 mp pt. biruri sau cabinet. Tel Super Nva, cameră bicicletă şi Stancu Silvia (27 ani) Vând casă. Tel x1.75x2. Tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, etajul 3/3, preţ DEESE Vând Dacia 1300, an fabri-. Tel caţie 1979, acte la zi, preţ neg. Înregistrate în Vând teren de cnstrucţie Tel în periada 30 mar apr. casă cu garaj şi grădină, str. Vând Dacia 1310 L, stare Griza nstantin (67 ani) Nera, Stavila. Tel perfectă, an fabricaţie 1999, uvinu Maria (85 ani) Lele Vând apartament la casăcu verificare 2008, sistem audi Maria (76 ani) impneriu In grădină cu pmi fructiferi, str. 2x50 vaţi, preţ neg. Tel. (52 ani) H aag Alexandru (55 Nera, Stavila. Tel ani) Mldvan Maria (77 ani) Vând casă, 3 camere, baie, Vând Audi A4, an fabricaţie Radu Petru (56 ani) Zai- cvici Elena (45 ani) Blteanu bucătărie, centrală termică, ter- 1997, preţ Tel mpane, mp. T el nstantin (55 ani) Bc Vând Frd Fiesta, an atalina (93 ani) Brşteanu Vând casă, str. Izvrului, fabricaţie 1998, preţ Ştefan (71 ani) Jemănariu Muncitresc, 270 mp cnstruiţi, Tel Ruja (94 ani) Vasin Mmcil 4 camere, bucătărie, 2 băi, 2 umpăr mtr de cmc (62 ani) Vlaşcici Ana-Eugenia terase, mansardă, 2 garaje, demisl, teren 430 mp. Tel. maşinăcmpletăpentru piese. ani) Ţepeneu Dumitru (68 ani) pt. Tyta rlla an 1983 sau (74 ani) Ursulescu rnel ( , Tel Fercea-Btc Ana (81 ani) Vând casă cu tate facili- Vând rysler Vyager Pâslaru Virel (67 ani) tăţile, 3 drmitare, saln, bucă- micrbus, mtr 2500 TD, an aragiiu Alexandru (66 ani) tărie, sufragerie, terasă, mansardă. Tel farte bun ă, numere valabile de (84 ani) Terhes Lentin ( , electric clim ă, abs, stare Radu Emil (66 ani) Bruga In Vând apartament 2 camere, Italia, preţ neg. Tel. ani) Leuleţu Maria (79 ani) îmbunătăţit, centrală, cnfrt I, Adm Maria (67 ani) parter, zna inema Dacia. Tel. Piskran Sfia (58 ani) Raţă Matrimniale Maria (74 ani) Ivanv Branislav (68 ani) Rsnvszky Vând apart. 3 camere, cnf. Tânăr 37/1.70/68, dresc să I, Luncă şi unul similar în centrul cunsc damnă seriasă, fără Margareta (84 ani) Mikic Reşiţei. Tel bligaţii, prietenie, căsătrie, nu Vladimir (30 ani) Velciv Vând grădină extravilan, în am bligaţii. Tel Eugen (71ani) Dbre Rza Ezeriş, mp. Tel Pensinară, 57 ani, cu (92 ani) ibîrciu Dinu ( , lcuinţă, dresc partener pentru ani) Sasu Gherghe (63 ani) umpăr 1-2 camere cămin, căsătrie. Tel , Subţire Daniţa (85 ani) fer Tel Gherga Frumsu Prenume Textul anuntului:, 1700, Str. Libertăţii, Bl. A3, Ap prisma@cs.r Damnă 60 ani, dresc Telefn Tel Fax

7 Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agenţia imbiliară intermediază vânzări-cumpărări apartamente - case - terenuri Magister Acrdăm cnsultanţă pentru bţinerea în regim de urgenţă a creditelr iptecare şi rezlvarea actelr ntariale. Executăm cnstrucţii, amenajări interiare şi exteriare., B-dul Revluţia din Decembrie, blc 30 parter Tel./fax: , mbil: , , Vânzãri Vând casă 3 camere, 500 mp, teren, în lcalitatea Gruia, preţ neg. Tel , Vând casă 5 camere, baie, bucătărie, garaj, 2 cridare, znă centrală, preţ Tel , (Magister) Vând casă în âlnic şi teren 600 mp, lângă Ml, preţ Tel , , (Magister) Vând casă în centru, 4 camere, bucătărie, 2 băi, spălătrie, centrală termică, demisl, parter, etaj. Tel , , (Magister) Vând vilă superîmbunătăţită pe str. Văliugului, preţ Tel , Vând casă din cărămidă arsă, utilată şi mbilată mdern, parter şi garaj, 2 intrări, 6 încăperi, 2 băi, terasă acperită, frnt stradal 36 m, teren 650 mp, preţ Tel , , (Magister) Vând casă nuă, 5 camere, 2 băi, bucătărie, îmbunătăţită, garaj dublu, pis- cină, în suprafaţă de 400 mp în, preţ Tel , , (Magister) Vând casă 3 camere, bucătărie, baie, şpais, debara, terasă de 25 mp, curte de 14 mp, îmbunătăţită, preţ Tel , (Magister) Vând apartament 2 camere, cnfrt I, decmandat, etajul II, 65 mp, zna Lunca Veche, blc cărămidă, preţ neg. Tel , (Magister) Vând apartament 2 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul IV, zna Luncă, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt II, îmbunătăţit, parter, zna Gvândari, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 4 camere, cnfrt I, decmandat, etajul VIII, zna Gvândari, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul VII, zna Gvândari, preţ Tel , (Magister) Vând apartament 2 camere, semide- cmandat, etajul VI, Gvândari, preţ neg.tel , Vând apartament 3 camere, cnfrt I, 90 mp, zna Plivalentă, preţ neg. Tel , Vând apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, etajul II/IV, îmbunătăţit, zna Sud, preţ neg. Tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul II, îmbunătăţit, preţ Tel , Vând apartament 2 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul V, îmbunătăţit, preţ fix. Tel , Vând apartament la casă, 2 camere, bucătărie, baie, hl, pivniţă, şprn, psibilităţi de mansardare, preţ Tel , Vând apartament 3 camere, parter, decmandat, îmbunătăţit, zna Luncă, preţ Tel , Vând teren intravilan mp la km 6. Tel , , (Magister) Vând teren extravilan în, zna Renk, mp, preţ 4 /mp neg. Tel , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, centrală, etajul IV/IV, zna Pliţie, psibilităţi de mansardare, preţ Tel , Vând teren intravilan în suprafaţă de mp în, zna Luncă, preţ 70 /mp. Tel , , (Magister) Vând teren intravilan în suprafaţăde mp în, preţ 10 /mp. Tel , , Vând teren mp în zna Triaj, mp în zna Luncă şi mp pe Valea Ţervei. Tel , Vând hală nuă, 150 mp şi teren 300 mp, zna Gvândari, preţ Tel , , Vând în Băile-Herculane pensiune turistică şi casă, znă centrală cu psibi- lităţi de extindere, preţ Tel , Vând mp teren pe alea Timişrii, lângă mănăstire, preţ 6 /mp. Tel , umpãã r ri umpăr garsnieră, zna Gvândari, blc de apartamente, etajele I-III, fer Tel , (Magister) umpăr apartament 2 camere, blc IV etaje, etajele I-III, fer Tel , umpăr apartament 2 camere, cnfrt I, etajul II-III, znele Intim-Luncă- Mrasa. Tel , , (Magister) umpăr apartament 3 camere, zna Gvândari-Luncă, parter sau etajul I-II, fer Tel , (Magister) umpăr apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, etajul I-III, zna entru-valea Dmanului. Tel , , (Magister) umpăr garsnieră în blc de apartamente, zna Luncă sau Gvândari, Micr II, III, IV, etajul II-III, fer Tel , (Magister) umpăr teren pe alea Timişrii, alea ului, maxim km 3, fer preţul pieţei. Tel , umpăr garsnieră, zna Luncă- entru, etajul I-II, fer maxim şi apartament 2 camere, cnfrt I, renvat, maxim etajul III. Tel , Închirieri Ofer spre închiriere spaţii cmerciale în : alea ului 100 mp, str. Făgăraşului 70 mp, Bd-ul Muncii 130 mp, B-dul Republicii 60 mp, str. lşca 90 mp, Sala Plivalentă 110 mp. Tel , , (Magister) Oferim spre închiriere spaţii cmerciale în şi celelalte raşe din judeţ. Tel , Ofer spre închiriere 1300 mp curte betnată, pretabil spălătrie aut, service aut, depzite, zna Bd. A.I. uza, preţ 25 /mp neg. Tel , (Magister) LIENŢIATĂ A.R.A.I. SERIA L.A. NR. 013 AGENŢIA IMOBILIARĂ TRYO M INTERMEDIAZĂ VÂNZĂRI - UMPĂRĂRI - ÎNHIRIERI: APARTAMENTE SPAŢII OMERIALE ASE TERENURI...A SĂ AI TU ASĂ!!! B-dul Republicii bl. 1, sc. 1, ap. 04 (vis-a-vis cmplex Intim) Vând apartament 2 camere cu îmbunăă t ţ iri neg. Tel (Try M) Vând apartament 3 camere în blc de 4 etaje, znă excelent ă, cupabil imediat. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere dec- mandat cu îmbunăă t ţiri. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere cnf. 2, etaj 1, făă r îmbunăă t ţiri, preţ neg. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere decmandat cu central ă, la parter, ideal privatizare. Tel (Try M) Închiriez apartament 2 camere, Micr I, etajul I. Tel (Eur Huse) Firmele abnate beneficiază de: Tel try_m@yah.cm Vând apartament 3 camere, blc 4 etaje, la etaj 3 în Micr 1, preţ farte avantajs, cmplet renvat. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere cnf. 2, făă r îmbunăă t ţiri, Micr 1. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere cnf. 1, Micr 1. Tel (Try M) Vând apartament 4 camere cnf. 1 decmandat cu îmbunăă t ţiri. Tel (Try M) Vând apartament 3 camere. Tel (Try M) Vând spaţiu cmercial, Gvândari. Tel (Eur Huse) PUBLIITATE ÎN PRISMA Dacă vreţi să aveţi ziarul Dvs., abnaţi-vă la "PRISMA" Un abnament pentru 3 luni cstă 7,5 lei 6 luni - 15 lei ( tariful include ziarul şi taxele pştale) - reducere 20-30% la publicitate pe periada abnamentului - reducere 25% pentru diferite anunţuri, ex. anunţ de mediu ş.a. - reducere 15-25% la cărţ de vizită, legitimaţii, ecusane ş.a. - publicarea gratuită (la mica publicitate) a anunţurilr pentru cursuri de iniţiere şi perfecţinare, angajări de persnal, cursuri de calificare şi specializare etc. Sunaţi la ! municaţi dar intenţia de a vă abna şi agentul nstru de publicitate va veni la dvs. PREŢUL URSUL VALUTAR OMUNIAT DE B.N.R. GRAMULUI DE AUR lei USD 13 Martie - 12 Aprilie 2006 EURO lei Data Lei ni 3,08 3,62 3,06 360, 3 Apr.06 54,8652 3,04 3,58 4Apr ,3125 3,02 3,56 3,00 3,54 5Apr ,9900 2,98 3,52 6Apr ,6609 2,96 3,50 7Apr ,2462 2,94 3,48 10Apr ,4112 2,92 3,46 11Apr ,5515 2,90 3,44 12Apr ,0806 2,88 3, PRISMA Aprilie

8 FOTBAL: POLI TIMISOARA - JIUL PETROSANI (DIVIZIA A) Vineri Natinal TV ra 20:00 BASHET: NBA - ALL STAR GAME Sambata TVR 2 ra 17:00 LOAL KOMBAT: ATALIN ZMARANDESU - IPRIAN SORA Sambata PrTv ra 23:00 ILISM: M PE VELODROM LA BORDEAUX, FRANTA Duminica Eursprt ra 17:45 HANDBAL: HALLENGE UP:TOMIS ONSTANTA - REYKJAVIK Duminica TV Sprt ra 18:30 TENIS: TURNEUL FEMININ DE LA HARLESTON Duminica Eursprt ra 20:00 FOTBAL: LIGA AMPIONILOR: A.. MILAN - F.. BARELONA Marti PrTv ra 21:45 FOTBAL: LIGA AMPIONILOR: ARSENAL - VILLARREAL Miercuri PrTv ra 21:45 8 PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT DIVIZIA A UPA UEFA M V E I GM GP P Steaua si Rapid nu au reusit sa se dvedeasca una pe alta in dubla mansa din sferturile de finala ale upei UEFA. Dupa un 1-1 si un 0-0, cnventia glului din deplasare duce Steaua mai departe in semifinale la capatul a dua partide memrabile, intre dupa echipe memrabile. F Natinal Ji seara, Rapidul a avut cele mai mari cazii, dar nu a putut Sprtul Studentesc marca, reclamand si un penalty. Rmania plange cu un chi si rade cu FR luj altul, insa la fel ca si in viata mereu trebuie sa existe un invins si un Plitehnica Timisara invingatr. ea mai mare cazie a meciului a fst a lui Buga, in prima Rapid Bucuresti repriza, cand atacantul Rapidului a sutat de la di metri de parta pe Farul nstanta langa bara, arls fiind batut. Steaua a avut singura cazie de gl in F Arges tt meciul, centrare in careu pe care Ghinea a reluat- cu umarul imprecis, din careul mic, in repriza a dua. Rapidul a presat pana la final, sufcant. Si era sa marcheze la erare a lui arls, in minutul 90, cand picirul prvidential al lui Nesu a scs minge pe care scria Jiul Petrsani gl, sutata de Emil Dica. Rapidul a cerut un penalty dupa interventie Otelul Galati in careu a lui Petre Marin asupra lui Buga. Jucatrul Rapidului a parut Pandurii Tg. Jiu a fi fst tinut de tricu. Daniel Niculae a declarat ca la acea faza s-a FM Bacau viciat rezultatul. Rapidul a atacat la final cu prtarul, Danut man fiind aprape de gl, cu capul. Etapa urmatare: aprilie 2006: Vineri: Plitehnica Steaua va intalni in semifinale pe Middlesbrugh, care a intrs Sambata: F Natinal - F Vaslui; Otelul fantastic un meci de la 0-1 si a castigat cu 4-1 acasa, dupa ce in tur pierduse la F Basel cu 2-0. Dupa partida Steaua - Rapid, Olariu a Duminica: F Arges Pitesti - Farul declarat ca pentru prima ara se bucura de un 0-0, iar Razvan Lucescu abia a ingaimat ceva la cnferinta de presa. In clasamentul ceficinetilr actualizat, Rmania urca de pe pzitia 12 pe 10, ceea ce ne-ar putea asigura un lc direct in Liga DIVIZIA B SERIA A III-a ampinilr in seznul 2007/2008. UEFA a anunţat rele de disputare a meciurilr din semifinalele M V E I GM GP P upei UEFA. Steaua - Middlesbrugh are lc pe 20 aprilie, de la 20:30 si va fi in direct pe Realitatea TV. Returul are lc pe 27 aprilie, de la ra 22:00, in direct pe TVR 1. lasamentul Diviziei A, etapa a-xxi-a: 1. Dinam Bucuresti p 2. Steaua Bucuresti p 3. p 4. p 5. p 6. p 7. p 8. p 9. p 10. Pli Iasi p 11. Glria Bistrita p p p p p 16. F Vaslui p TENIS Victr Hanescu a cistigat turneul River Oaks Internatinal de la Hustn. In finala, bucuresteanul l-a invins pe argentinianul Juan Mnac, scr 6-7, 6-4, 7-5. mpetitia, dtata cu premii de de dlari, nu face parte din circuitul prfesinist ATP, insa i-a adus rmanului un cec de de dlari. La dublu, cuplul Timisara - Jiul Petrsani; rman-grec, frmat din Hanescu Galati - Sprtul Studentesc; Pandurii Tg. Jiu - FR luj Napca; si Mazarakis, a pierdut in ultimul Dinam Bucuresti - Glria Bistrita; act. Urmatrul turneu la care va nstanta; Plitehnica Iasi - Rapid Bucuresti; Partida FM Bacau - participa bucuresteanul va fi cel de la Mnte arl (Masters Steaua Bucuresti se va disputa la 17 mai Series), care se va desfasura in periada aprilie. lasamentul Diviziei B, Seria a III-a, etapa a-xix-a: hiar daca nu face parte din calendarul ATP, turneul pe zgura River Oaks este desebit de 1. Gaz Metan Medias p prestigis si a ajuns la editia a Liberty Salnta p a (prima a fst in 1931, la 3. F Bihr p Ellswrth Vines). In trecut, turneul 4. U luj p a mai fst cistigat si de un alt 5. IST p rman, Andrei Pavel (2001), care 6. FM Resita p l-a invins in finala pe nrvegianul 7. Olimpia Satu Mare p hristian Ruud. 8. FR Timisara p 9. Unirea Dej p UPA UEFA INTERTOTO 10. Minerul Lupeni p Frul ftbalistic eurpean a 11. Glria II Bistrita p mdificat sistemul cmpetitinal 12. UTA p al upei Intertt. S-a renuntat la 13. rvinul Hunedara p acel maratn de cinci tururi pentru 14. Sanniclau Mare p accederea in upa UEFA. 15. Unirea Alba Iulia p Incepand din acest sezn, * Armatura Zalau s-a retras din campinat. Rezultatele echipei s-au anulat. fiecare tara va participa cu cate Etapa urmatare: 15 aprilie 2006: Unirea Alba Iulia - FR singura echipa, se vr desfasura Timisara; Industria Sarmei ampia Turzii - F Bihr; rvinul trei tururi, iar cele 11 castigatare se vr califica in al dilea tur pre- Hunedara - FM Resita; Glria II Bistrita - Unirea Saniclau Mare; liminar al upei UEFA Intertt. Minerul Lupeni - Unirea Dej; Liberty Salnta - Gaz Metan Medias; U Pentru a ajunge in preliminariile luj - Olimpia Satu Mare; UTAsta. upei UEFA,echipa nastra tre- FUTSAL - DIVIZIA A GIMNASTIA INTERNATIONALELE ROMANIEI buie sa elimine frmatie din Italia lasamentul Diviziei A, etapa Play-ff a-xvi-a: etapa 1: hiar daca vedetele mndiale au lipsit cu desavarsire, Din pacate, tragerea la srti M V E I G M GP P Internatinalele Rmaniei de gimnastica, gazduite de rasul Pliesti nu a fst favrabila pentru repre- in week-end-ul trecut, au cnstituit un bun prilej de verificare pentru zentanta Rmaniei. F Natinal 1. F ip Deva p cmpnentii lturilr nastre in vederea ampinatelr Eurpene de şi F Arges sunt singurele echipe 2. AS Odrheiul Secuiesc p la Vls, de peste trei saptamani. ce si-au manifestat interesul de a 3. Silvanus Resita p Sandra Izbasa a cnfirmat asteptarile specialistilr si, dupa ce a lua startul in Intertt. Iar prgra- 4. Municipal nstanta p urcat pe prima treapta a pdiumului la individual cmpus, in cncursul mul nu este delc uşr. In primul 5. Energcnstr. raiva p pe aparate, a cucerit dua medalii de aur, la sl si sarituri, si tt atatea tur, bancarii sau pitestenii vr 6. Muhlbach Sebes p de argint, la paralele si barna. Aflata in primul sau an de senirat si fara intalni frmatie din Macednia. Etapa 2: aprilie 2006: Muhlbach Sebes - Futsal Municipal a fi btinut inca rezultate ntabile in intrecerile de anvergura la aceasta astigatarea va da piept cu nstanta; Energcnstructia raiva - Fc ip Deva; Silvanus categrie de varsta, Sandra Izbasa este deja cnsiderata nua vedeta reprezentanta Bulgariei. Iar invin- a echipei feminine a Rmaniei. Tacit, ea se afla in cmpetitie cu Resita - AS Odrheiu Secuiesc. atalina Pnr, tripla campiana limpica de la Atena, cea mai titrata gatarea va infrunta in ultimul act cmpnenta a ltului, care insa dupa succesul de la JO nu a mai echipa din Italia. ele trei tururi SAH - MEIUL ANULUI btinut rezultate de tp. ale upei Intertt se vr nfruntarea marilr maestri, meciul de sah dintre campinul Recrd mndial pentru Dragulescu. Ultima zi a celei de-a 49-a desfasura intre 17 iunie si 23 iulie. mndial Veselin Tpalv si campinul eurpean Liviu-Dieter ediţii a ampinatelr Internaţinale de gimnastică ale Rmâniei, Nisipeanu, desfasurat in apitala in periada 6-9 aprilie, s-a incheiat duminică, a fst marcată de evluţia excepţinală a gimnastului Jud cu scrul de 3-1 în favarea bulgarului. Sahistul rman s-a descurcat rmân Marian Drăgulescu la cele duă aparate la care a participat, el mai bine cu albele, btinand dua remize in cele patru partide Sala Plivalenta din apitala primind la prima sărituri executată, perfect, ntă care reprezintă un disputate. Desi regulamentul prevedea aplicarea regulii fara gazduieste sambata si duminica veritabil recrd mndial, fiind cea mai bună din tate cncursurile prpunere de remiza, s-a ajuns la aceasta situatie datrita desfăşurate până acum după intrducerea, la 1 ianuarie 2006, a un nu turneu de upa Mndiala impsibilitătii cntinuării jcului. Trebuie recunscut ttdata ca nului cd de punctaj - 16,850 puncte. Evident, Marian Drăgulescu s-a la jud pentru seniare, dupa cel Nisipeanu nu putea realiza mai mult, in fata valrsului sau adversar, impus la sărituri, cu medie farte bună, 16,775 puncte, cucerind titlul din 2005 la seniri unde participa de la care a recunscut ca a avut ce invata. El a pierdut 4 puncte la şi la sl, cu 16,100 puncte. 70 de judka si ficiali din 8 tari. ELO, in timp ce Tpalv a castigat 4, si, in plus, a fst nevit, din cauza meciului, sa renunte a-si apara titlul de campin eurpean la intrecerea care are lc in aceste zile în Turcia. Viteza ^n ast@ - $mpulung Muscel amane. Plaia si ceata deasa erau elemente farte periculase care puteau OMPETIŢII SPORTIVE ÎN SĂPTĂMÂNA URMĂTOARE: La sfarsitul saptamanii trecute au avut lc primele etape duce la unele incidente. Eu am avut din cadrul ampinatului Natinal de Viteza in asta. Iata si apr.: BADMINTON -.E. - Olanda.; prbleme la randul meu, dar am reusit sa cateva declaratii dupa prba: nstantin Rusu: "A fst apr.: ILISM -.M. pe pista, Brdeaux - Franta; trec peste ele si sa btin un lc bun." cursa nrmala pe plaie, am avut prbleme din cauza lipsei apr.: ATLETISM - Maratnul de la Bstn; Dupa lupta stransa in mansa 2 Lucien de anvelpe. Am alergat mai mult aprape pe slick-uri si am Hra reuseste sa castige cea de a dua apr.: TENIS -Master Series la Mnte arl - Mnac; riscat enrm. ncluzia este ca daca nu ai bani mai bine stai etapa de Viteza in asta, cu un timp cu apr.: FOTBAL - Meciuri din Liga ampinilr, semifinale acasa. In mare a fst cursa buna pentru mine." secunde mai bun ca al lui Victr Mircea Padureanu: "Mai bine era ca aceasta cursa sa se Baldescu. Pe lcul trei s-a clasat piltul DE VĂZUT LA TV: UM Resita, Eugen Peteanu. Lucien Hra: "Este pentru a dua ara Aprilie 2006 PRISMA cand reusesc sa castig la ampulung, istria s-a repetat, am abandnat in prima zi si am reusit sa castig in cea de a dua. Am mers ca nebunul, am abrdat unele viraje la limita si sunt farte fericit ca am castigat. Multumesc farte mult echpei UM Resita pentru sustinerea acrdata." E. Peteanu: "Am gresit putin in alegerea pneurilr, am ales prea mici, dar a fst bine. lasament echipe 1. UM Resita 10 2.AUTOTEH.&AUTOOREX 7 3. EUROIP DREAM TEAM 7 Rubrica de sprt realizată de Adrian Ppa