Microsoft Word - Raport Instante luni.doc

Transcriere

1 RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA INSTANŢELOR DE JUDECATĂ ÎN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 213 I. Analiza volumului de activitate al instanţelor în primul semestru al anului

2 Cuprins 1. Activitatea la nivelul judecătoriilor Activitatea la nivelul tribunalelor Activitatea la nivelul curţilor de apel Activitatea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie II. Încărcătura pe judecător şi încărcătura pe schemă Judecătorii Tribunale Curţile de Apel III. Elemente de noutate aduse de Modulul statistic Ecris pentru curţile de apel...25 IV. Concluzii

3 I. Analiza volumului de activitate al instanţelor în primul semestru al anului 213 La nivelul tuturor instanţelor din România, volumul de activitate s-a situat în primele 6 luni 213 la valoarea de cauze, comparativ cu în aceeaşi perioadă a anului anterior (s-a înregistrat o creştere de 7,34 %). Numărul cauzelor soluţionate la nivel naţional a fost de dosare faţă de în primul semestru 212 (s-a înregistrat o creştere de 4,23 %). În ultimii cinci ani, dinamica volumului de activitate dar şi a numărului cauzelor soluţionate, se prezintă astfel: 25 Volum de activitate volum de activitate cauze soluţionate În raport cu primul semestru al anului 29, creşterea volumului de activitate la nivel naţional în anul 213 (primul semestru) a fost de 55,91 %, iar în ceea ce priveşte dosarele soluţionate, de peste 41,91 %. Această sporire de la an la an a numărului cauzelor de soluţionat este un fenomen extern instanţelor de judecată, având cauze diverse (sociale, economice,etc.) determinând o comprimare a activităţii de judecată şi o creştere considerabilă a efortului pe judecător, cu consecinţe directe asupra calităţii actului de justiţie. 1. Activitatea la nivelul judecătoriilor Cele 176 de judecătorii funcţionale au înregistrat în cursul semestrului I al anului 213, un volum total de activitate de cauze (cuprinzând dosarele rulate, adică stocul existent la 31 decembrie 212, la care se adaugă dosarele nou intrate în această perioadă). Volumul de activitate în perioada analizată a scăzut aşadar faţă de aceeaşi perioadă a anului 212, cu un număr de dosare, reprezentând o scădere procentuală de,59 %. Cu toate acestea, 3

4 volumul mare de activitate la judecătorii reprezintă o situaţie constantă în ultimii 5 ani, trendul manifestându-se conform graficului: Volum de activitate la judecătorii - situaţie comparativă volum de activitate la judecătorii După cum se poate observa, între anii 29 şi 213 a avut loc o sporire a numărului de dosare de soluţionat cu cauze, reprezentând o creştere procentuală de aproximativ 35,33 %. Scăderea volumului de activitate ar fi putut fi mult mai accentuată dacă nu s-ar fi acumulat stocuri de dosare semnificative în materie contravenţională. Astfel, dacă în materie civilă şi penală stocurile au rămas relativ constante comparativ cu anul precedent, în ceea ce priveşte plângerile, acestea au crescut cu 8% (după o creştere de 3% în anul anterior). În ceea ce priveşte cauzele nou intrate, în primul semestru 213 numărul acestora a fost de ( în primul semestru 212 numărul acestora a fost de dosare), reprezentând 59,6 % din volumul total de activitate (în primul semestru 212 procentul a fost de 61,97 %). Din cele cauze nou intrate la nivelul judecătoriilor, un procent de aproximativ 12,57 % îl reprezintă cauzele penale (1,8 % în anul anterior la nivelul primului semestru), în timp ce plângerile la contravenţie ating aproximativ 14,71 % (2,15 % în anul anterior la nivelul primului semestru). În cadrul plângerilor contravenţionale, din totalul de 154. de dosare nou create, cea mai mare pondere au avut-o cauzele având ca obiect OUG 195/22 privind circulaţia pe drumurile publice (aproximativ 4. de dosare), urmate de sesizările privind aplicarea sancţiunii prestării muncii în folosul comunităţii (peste 2. de cauze). De menţionat faptul că plângerile împotriva proceselor verbale de constatare întocmite de Autoritatea Rutieră Română au scăzut de la aproximativ 15. de dosare la aproximativ 3. de dosare. Stocul de dosare a rămas însă semnificativ pentru acest obiect (16. de dosare la nivel naţional). Menţionăm faptul că numărul cauzelor având ca obiect Plângere contravenţională şi care au fost respinse în primul semestru 213 a fost de (aproximativ 3%). 4

5 Ca o noutate în materie contravenţională, prin O.U.G. 8/213 s-a introdus obligativitatea timbrării plângerilor cu suma de 2 de lei, ceea ce ar pute reduce pe viitor gradul de sesizare al judecătoriilor. În cadrul litigiilor civile, din cele de cauze nou create ( de cauze nou create în anul anterior la nivelul primului semestru), cele mai multe dosare au fost înregistrate în ordine în domeniul executării silite, în domeniul acţiunilor patrimoniale şi materie comercială. În cadrul litigiilor între profesionişti, somaţia de plată reprezintă aproximativ 25% din numărul cauzelor intrate, iar în cadrul proceselor de minori şi familie, divorţurile sunt cele mai bine reprezentate urmate de obligaţii întreţinere minori. În primul semestru al anului 213, 17 judecătorii au înregistrat un volum de activitate mai mare de 2. de dosare, în timp ce numai 12 instanţe au înregistrat un volum de activitate de sub 1. de dosare (situaţie aproape identică cu cea din anul 212). Cele 17 instanţe, cu un volum excesiv de mare în primele 6 luni 213 sunt următoarele: Volum semestrul I 212 Volum semestrul I 213 Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI Judecătoria PLOIEŞTI Judecătoria CRAIOVA Judecătoria BUZĂU Judecătoria IAŞI Judecătoria CONSTANŢA Judecătoria BRAŞOV Judecătoria TIMIŞOARA Judecătoria GALAŢI Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI Judecătoria PITEŞTI Judecătoria BOTOŞANI Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI Judecătoria CLUJ-NAPOCA Judecătoria ORADEA După cum se poate observa, 4 instanţe înregistrează la nivelul primelor 6 luni 213 un volum de activitate de peste 4. de cauze. În acelaşi timp, se constată faptul că judecătoriile din cadrul Sector 1, Sector 2 şi Sector 3 ale Municipiului Bucureşti înregistrează spre soluţionare fiecare peste 42. de dosare. Îmbucurătoare este totuşi scăderea importantă a volumului de activitate la unele instanţe, astfel: cu 4497 dosare pentru judecătoria Sector 6 Bucureşti (18182 dosare în semestrul faţă de

6 dosare în semestrul 1 212), cu 4563 dosare pentru judecătoria Cluj Napoca (22862 dosare în semestrul faţă de dosare în semestrul 1 212) şi cu 4662 dosare pentru judecătoria Buzău (32714 dosare în semestrul comparativ cu dosare în semestrul 1 212). Totodată, o creştere importantă a numărului dosarelor de soluţionat faţă de primele 6 luni 212, au înregistrat Judecătoria Botoşani (8285 dosare în plus faţă de semestrul I 212), Judecătoria Craiova (7839 dosare în plus faţă de semestrul I 212) şi Judecătoria Sector 3 Bucureşti (666 dosare în plus faţă de semestrul I 212). În cazul acestor instanţe, materia contravenţională reprezintă aproximativ 1% din volumul de activitate. Cele 11 instanţe cu un volum de activitate mai mic de 1. de dosare sunt următoarele: Volum de activitate în sem.i 212 Volum de activitate în sem.i 213 Judecătoria DRAGOMIREŞTI Judecătoria RĂDUCĂNENI Judecătoria BABADAG Judecătoria GURA HONŢ Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ Judecătoria FĂGET Judecătoria BAIA DE ARAMĂ Judecătoria HÂRŞOVA Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI Judecătoria TÂRGU LAPUŞ Judecătoria AGNITA Cea mai mare parte dintre aceste instanţe urmează însă a fi desfiinţate conform propunerilor comune ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. La nivelul tuturor instanţelor de acest nivel, din cele cauze rulate în cursul semestrului I 213, a fost soluţionat un număr de cauze (reprezentând 64%), într-o creştere cu aproximativ 5.5 dosare faţă de aceeaşi perioadă a anului 212. În ceea ce priveşte numărul dosarelor soluţionate, în ultimii 5 ani situaţia se prezintă grafic astfel: 6

7 Dosare soluţionate (6 luni) situaţie comparativă Dosare soluţionate (6 luni) Creşterea numărului dosarelor soluţionate în anul 213 comparativ cu anul 29 este de aproximativ de cauze, ceea ce procentual reprezintă o creştere de 36,62 %. Instanţele cu un procent de soluţionare de peste 8% în primul semestru 212, sunt următoarele: Total volum judecătorie Total volum soluţionate judecătorie Procent soluţionare Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC ,71 Judecătoria RÂMNICU VALCEA ,38 Judecătoria LUDUŞ ,17 Un procent de soluţionare de sub 5 % se înregistrează în cadrul judecătoriilor: Buftea, Negreşti Oaş, Galaţi, Ploieşti, Săveni, Brezoi, Bicaz, Sector 2 Bucureşti şi Ineu, aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos: 7 Total volum judecătorie Total volum soluţionate judecătorie Procent soluţionare Judecătoria BUFTEA ,85 Judecătoria NEGREŞTI-OAŞ ,8 Judecătoria GALAŢI ,34 Judecătoria PLOIEŞTI ,42 Judecătoria SĂVENI ,42 Judecătoria BREZOI ,9 Judecătoria BICAZ ,36 Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI ,34 Judecătoria INEU ,61

8 Cauzele soluţionate la judecătorii sunt în număr de dosare, în timp ce numărul cauzelor nou intrate la tribunale în apel şi recurs în interiorul perioadei de referinţă a fost de dosare. Rezultă aşadar, un indice de atacabilitate de 13% (11% în perioada anterioară). Din totalul de dosare pronunţate de judecătorii, într-un număr de cauze soluţia la tribunale a fost de Admitere apel sau Admitere recurs, ceea ce determină la nivelul judecătoriilor un grad de desfiinţare de numai 1%. 2. Activitatea la nivelul tribunalelor La nivel naţional funcţionează în prezent 42 de tribunale şi 4 tribunale specializate (Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Mureş, Tribunalul Comercial Argeş,) la care se adaugă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. În total, la nivelul celor 42 de tribunale şi a celor 4 instanţe specializate, a fost înregistrat un număr de cauze de soluţionat în primul semestru 213, comparativ cu dosare la nivelul primului semestru al anului 212, deci un adaos de cauze, ceea ce reprezintă o creştere de 18,47 % faţă de semestrul I 212. Comparativ, în ultimii 5 ani, evoluţia volumului de activitate (compus din stocul de dosare la care se adaugă cele nou create), la nivelul tribunalelor se prezintă după cum urmează: 9 Volum de activitate tribunale 6 luni situaţie comparativă volum activitate În raport cu primul semestru al anului 29, numărul cauzelor de soluţionat la nivelul tuturor tribunalelor a crescut în primele 6 luni 213 cu cauze, ceea ce reprezintă o creştere de 84,76 %. În ceea ce priveşte cauzele nou intrate, aceste au fost în număr de , reprezentând 42,47 % din volumul total de activitate (în semestru I 212, numărul acestora a fost de cauze 8

9 reprezentând 55 %). Scăderea numărului de cauze nou intrate prin prisma creşterii volumului de activitate în ansamblu, relevă o creştere faţă de acceaşi perioadă a anului 212 a stocului de dosare. În perioada analizată, numărul cauzelor nou create în materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale a rămas relativ constant comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 212, înregistrându-se 47. dosare noi în primele 6 luni 213 (însă în primele 6 luni 29 acestea au fost în număr de numai ). Cele mai multe cauze au fost înregistrate la capitolul statistic Despăgubiri în materia litigiilor de muncă respectiv Litigii pensie în materia asigurărilor sociale. De menţionat faptul că în materia contenciosului administrativ volumul a crescut semnificativ la cauze nou intrate în primul semestru 213 (de la dosare în perioada anterioară 212), comparativ cu numai dosare noi în primele 6 luni 29, iar în materia insolvenţei acesta a rămas constant la aproximativ 3. de cauze noi, comparativ cu dosare în perioada de referinţă 29. Numărul cel mai mare de dosare evidenţiate în materia contenciosului administrativ au fost înregistrate la capitolul statistic Anulare acte, cu subcapitolele Anulare acte administrative şi Anulare acte control taxe/impozite. În ceea ce priveşte numărul cauzelor penale, acesta de asemenea a rămas constant comparativ cu primul semestru 212 ( aproximativ 32. de cauze noi). Din totalul cauzelor nou intrate la nivelul primului semestru 213, numărul litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale reprezintă 21%. În mod analog, cauzele de contencios administrativ şi fiscal reprezintă 39% din numărul total al dosarelor nou create (spre comparaţie - 27% în primele 6 luni 212), cauzele de insolvenţă 9%, în timp ce în materie penală procentul este de 1% Volum de activitate pentru tribunale - 6 luni situaţie comparativă Litigii de muncă Contencios administrativ 9

10 Volum de activitate pentru tribunale - 6 luni situaţie comparativă Asigurări sociale Faliment Raportat la volumul de activitate al tribunalelor, acestea pot fi grupate astfel: - instanţe cu un volum situat sub 3. cauze - ; - instanţe cu un volum cuprins între cauze 3 ; - instanţe cu un volum cuprins între cauze - 8; - instanţe cu un volum de peste 1. cauze Extinzând perioada analizată pe ultimii 4 ani, situaţia grafică se prezintă după cum urmează: Volumul de activitate al tribunalelor - situatie comparativa Semestrul I 213 Semestrul I 212 Semestrul I 211 Semestrul I 21 sub 3 cauze intre 31-5 cauze intre 51-1 cauze peste 1 cauze Se constată creşterea de la 26 la 31 a instanţelor de acest nivel cu un volum de peste 1. de dosare (14 instanţe înregistrând un volum de activitate de peste 2. de dosare), în timp ce numărul instanţelor cu un volum de activitate cuprins între 51 şi 1. de cauze a scăzut în ultimii 4 ani de la 19 la numai 8. Aşa cum se poate vedea în graficul de mai jos, se evidenţiază în primul semestru 213 în mod deosebit patru tribunale cu un volum foarte mare de activitate, raportat la celelalte instanţe de acelaşi nivel, şi anume Tribunalul Bucureşti cu un număr de cauze de soluţionat ( cauze de soluţionat în semestrul I 212), Tribunalul Dolj cu cauze de soluţionat (24.22 cauze de 1

11 soluţionat în semestrul I 212), Tribunalul Cluj cu cauze de soluţionat (18.23 cauze de soluţionat în semestrul I 212) şi Tribunalul Bihor cu cauze de soluţionat (24.97 dosare de soluţionat în semestrul I 212) Semestrul I 213 Semestrul I Tribunalul Bucureşti Tribunalul Dolj Tribunalul Cluj Tribunalul Bihor Creşterea volumului de activitate la nivelul primului semestru din 213 faţă de primul semestru din anul 212 este de 495 de cauze (ceea ce reprezintă o creştere cu,46 %) pentru Tribunalul Bucureşti, cauze (ceea ce reprezintă o creştere cu 26,5 %) pentru Tribunalul Dolj, cauze (ceea ce reprezintă o creştere cu 64,14 %) pentru Tribunalul Cluj, cauze (ceea ce reprezintă o creştere cu 15,79 %) pentru Tribunalul Bihor. În raport cu anul 29 (primul semestru), creşterea volumului de activitate la nivelul Tribunalului Bucureşti a fost de aproximativ 52%. De menţionat faptul că la nivelul primului semestru 213, în materie civilă la nivelul acestei instanţe, stocul de dosare reprezintă aproximativ 65% din numărul cauzelor civile de soluţionat asemănător cu cel din materia contenciosului administrativ, iar în materia insolvenţei, este de peste 8%. Proporţiile sunt însă inversate în materie penală unde numărul cauzelor nou intrate este net superior stocului. Dintre tribunalele cu volum redus de activitate, exemplificăm: Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Covasna, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Teleorman, care au înregistrat spre soluţionare sub 7. de cauze. La nivelul tuturor tribunalelor, dintre cele cauze de soluţionat în semestrul I din 213 ( cauze de soluţionat în semestrul I 212) au fost soluţionate dosare ( dosare soluţionate în semestrul I 212) înregistrându-se o creştere cu cauze (8 %). În ultimii 5 ani, dinamica dosarelor soluţionate se prezintă astfel: 11

12 Dosare solutionate la tribunale semestrul I - situaţie comparativă Cauze soluţionate După cum se observă, creşterea numărului cauzelor soluţionate în semestrul I din anul 213 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 29, a fost de cauze (ceea ce reprezintă o creştere de 46,12 %). Ţinând cont de faptul că stocul de dosare la nivel naţional a crescut în raport de perioada anterioară, rezultă că această soluţionare superioară s-a înregistrat în raport de dosarele nou intrate, fără a fi atacate suficient stocurile vechi. Instanţele cu cel mai bun procent de soluţionare au fost următoarele: Procent soluţionare (%) Tribunalul CĂLĂRAŞI 75,8 Tribunalul IALOMIŢA 74,34 Tribunalul ARAD 71,25 Tribunalul TULCEA 7,85 Cauzele soluţionate la tribunale sunt în număr de dosare, în timp ce numărul cauzelor nou intrate la curţile de apel în apel şi recurs în interiorul perioadei de referinţă, a fost de dosare. Rezultă aşadar, un indice de atacabilitate de 4% (în creştere cu 4% comparativ cu anul anterior). Din cele dosare pronunţate de tribunale, într-un număr de de cauze soluţia la curţile de apel a fost de Admitere apel sau Admitere recurs, ceea ce determină la nivelul tribunalelor un grad de desfiinţare de numai 2.4% (comparativ cu 4% în perioada anterioară). * Evidenţiate distinct, tribunalele specializate au înregistrat un volum de activitate în semestrul I 213 comform tabelului: Volum activitate semestrul I 213 Volum activitate semestrul I

13 Tribunalul Comercial CLUJ Tribunalul Comercial MUREŞ Tribunalul Comercial ARGEŞ Tribunalul pentru minori şi familie BRAŞOV Numărul cauzelor soluţionate pentru aceste instanţe este prezentat în tabelul de mai jos: Volum Volum soluţionate soluţionate semestrul semestrul I 213 I 212 Tribunalul Comercial CLUJ Tribunalul Comercial MUREŞ Tribunalul Comercial ARGEŞ Tribunalul pentru minori şi familie BRAŞOV Activitatea la nivelul curţilor de apel În semestrul I alanului 213 volumul de activitate al celor 15 curţi de apel civile care funcţionează în România, a fost de cauze, cuprinzând dosare de fond, apeluri şi recursuri, comparativ cu un număr de cauze de soluţionat în semestrul I din 212. Volumul de activitate pentru curţile de apel în ultimii 5 ani a evoluat după cum urmează: 3 Volum de activitate pentru curţi de apel - 6 luni situaţie comparativă volum activitate Creşterea volumului de activitate în raport de primul semestru 212 a fost de cauze ceea ce reprezintă o creştere cu 13,62 %, iar în raport cu semestrul I 29 creşterea a fost de cauze ceea ce reprezintă o creştere cu 116,35 %. 13

14 În ceea ce priveşte numărul cauzelor nou intrate în primul semestru 213 raportat la întregul volum de activitate, acesta a fost de , ceea ce reprezintă 6,2 % din numărul total al dosarelor de soluţionat, comparativ cu numai dosare în primele 6 luni 212 şi cu cauze nou intrate in primele 6 luni ale anului 211. Distribuţia cauzelor nou intrate este prezentată în graficul de mai jos: Cauze nou intrate la curţile de apel semestrul I - situaţie comparativă Cauze nou intrate În ceea ce priveşte numărul cauzelor penale nou create, acesta s-a situat în primul semestru 213 la cauze ( cauze în semestrul I 212 şi cauze în semestrul I 211). Numărul cauzelor penale nou intrate reprezintă 12,68 % din totalul cauzelor nou intrate la curţile de apel. În semestrul I 213 se constată o creştere cu 425 cauze faţă de semestru I 212 ceea ce corespunde unei creşteri de 2,26 %. Distribuţia cauzelor penale nou intrate este prezentată în graficul de mai jos. 25 Cauze penale nou intrate la curţile de apel semestrul I - situaţie comparativă Cauze penale nou intrate Dinamica dosarelor nou intrate în câteva materii reprezentative se prezintă după cum urmează: 14

15 9 Volum de activitate pentru curţi de apel - 6 luni situaţie comparativă Contencios administrativ Litigii de muncă Faliment Materia contenciosului administrativ, sub aspectul cauzelor nou intrate, reprezintă 5% din întregul volum al dosarelor nou create la curţile de apel în primul semestru 213 (procent cu 2% mai mare decât în primul semestru 212). Raportat la volumul de activitate al curţilor de apel, acestea pot fi grupate astfel: - instanţe cu un volum de activitate situat sub 5. cauze ; - instanţe cu un volum de activitate cuprins între cauze 4; - instanţe cu un volum de activitate situat peste 1.1 de cauze 11. Extinzând comparaţia pe ultimii 3 ani, situaţia grafică se prezintă după cum urmează: Volumul de activitate al curtilor de apel - situatie comparativa Semestrul I 213 Semestrul I 212 Semestrul I 211 Semestrul I sub 5 cauze intre 51-1 cauze peste 11 cauze Se observă foarte clar în ultimii ani creşterea volumului de activitate prin majorarea de la 2 la 11 a numărului instanţelor care soluţionează un număr de peste 1. de dosare, concomitent cu scăderea de la 6 la zero a curţilor de apel care înregistrează un volum de activitate mai mic de 5. de dosare. Ca în fiecare an, se evidenţiază două curţi de apel cu un volum foarte mare de activitate comparativ cu celelalte instanţe de acelaşi grad, şi anume Curtea de Apel Bucureşti cu cauze de soluţionat (41.86 cauze de soluţionat în primul semestru 212 şi cauze în primul semestru al anului 211) respectiv Curtea de Apel Craiova cu cauze de soluţionat (28.17 cauze de 15

16 soluţionat în primul semestru 212 şi cauze în primul semestru 211). Distribuţia grafică este prezentată mai jos: Volum activitate la curţile de apel semestrul I - situaţie comparativă CA Bucureşti CA Craiova Creşterea volumului de activitate în perioada este de 8349 cauze (ceea ce reprezintă 21,33 % pentru Curtea de apel Bucureşti) şi de 934 cauze (ceea ce reprezintă 42,59 % pentru Curtea de apel Craiova). La nivelul ambelor curţi de apel, din totalul materiilor aflate în competenţă, ponderea cea mai mare o înregistrează contenciosul administrativ şi fiscal, urmat de asigurările sociale la Curtea de apel Bucureşti, respectiv de litigiile de muncă la Curtea de apel Craiova. La polul opus se află Curtea de Apel Constanţa care a înregistrat la nivelul semestrului I 213 cel mai mic volum de activitate, de 8.58 dosare (faţă de dosare in semestrul I 212). De asemenea, poate fi menţionată ca instanţă cu un număr mic de cauze comparativ cu celelalte instanţe de acelaşi nivel Curtea de Apel Iaşi, cu un volum de activitate de 8868 dosare de soluţionat în semestrul I 213. Curtea de apel Piteşti a părăsit ultima poziţie menţionată în raportul pe semestrul I 212 şi în cele anterioare, înregistrând 1854 cauze de soluţionat în semestrul I 213 faţă de 6395 cauze de soluţionat în semestrul I 212. Practic, a avut loc o creştere cu 4459 cauze de soluţionat (ceea ce reprezintă un procent de 69,73 % faţă de semestrul I 212). Din cele cauze (faţă de cauze înregistrate în semestrul I 212) aflate pe rolul curţilor de apel în perioada de referinţă, au fost soluţionate dosare (comparativ cu dosare în semestrul I al anului 212). În raport de numărul de cauze soluţionate până la finalul semestrului I 213, se remarcă aceleaşi două curţi de apel care au soluţionat în mod detaşat cel mai mare număr de cauze: Curtea de Apel Bucureşti dosare (faţă de dosare în semestrul I din 212) şi Curtea de Apel Craiova - 16

17 dosare (comparativ cu dosare în semestrul I din 212). La polul opus se află Curţile de apel de Apel Iaşi şi Constanţa cu mai puţin de 5.5 de cauze. La nivelul tuturor curţilor de apel, dinamica dosarelor soluţionate în ultimii 5 ani se prezintă după cum urmează: Dosare solutionate la curţile de apel semestrul I - situaţie comparativă Cauze soluţionate Numărul cauzelor de soluţionat în semestrul I al anului 213 este cu 73,22 % mai mare decât cel al cauzelor soluţionate în semestrul I din 29, în ipoteza în care cazuistica s-a diversificat foarte mult, devenind din ce în ce mai complexă. Cel mai bun procent de soluţionare l-au înregistrat următoarele curţi de apel: Procent soluţionare Curtea de Apel ORADEA 66,55 Curtea de Apel TIMISOARA 63,97 Curtea de Apel BACAU 63,93 Curtea de Apel IASI 61,48 Cel mai mic procent de soluţionare a fost înregistrat la următoarele curţi de apel: Procent soluţionare Curtea de Apel GALATI 5,51 Curtea de Apel BUCURESTI 46,32 Curtea de Apel SUCEAVA 45,86 4. Activitatea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie supremă a înregistrat un volum de activitate în semestrul I al anului 213 de cauze (faţă de cauze pe semestrul I 212 şi respectiv cauze în semestru I 211), din care dosare nou intrate (comparativ cu dosare nou intrate în semestrul I 212 ), soluţionând dintre acestea dosare ( dosare în semestrul I 212). 17

18 Aşadar, comparativ cu anul anterior, numărul cauzelor de soluţionat a crescut cu 13.95, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 48 %, iar numărul cauzelor soluţionate a crescut cu cauze ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 17%. De remarcat însă faptul că numărul dosarelor nou intrate a scăzut comparativ cu perioada anterioară, creşterea semnificativă a volumului fiind aşadar cauzată de creşterea stocurilor. Această creştere poate fi determinată de neînchiderea unui număr important de documente în aplicaţia Ecris la data de De remarcat faptul că stocul de dosare a scăzut semnificativ la data de , de la aproximativ 28. de cauze (la ) la aproximativ 22. de dosare. Ponderea tipurilor de dosare din volumul total în semestrul I al anului 213 este prezentă în graficul de mai jos. Ponderea dosarelor din volumului total în semestrul I 213 Penal 1%1% 3% 14% 27% Civil Minori şi familie Proprietate intelectuală 29% 1% 1% 23% Contencios administrativ şi fiscal Litigii cu profesioniştii Litigii de muncă Faliment Asigurări sociale Cele mai multe cauze au fost înregistrate în cadrul Secţiilor Civile dosare ( dosare în semestrul I 212) urmate de Secţia contencios administrativ şi fiscal cu dosare (8.186 dosare în semestrul I 212). Secţia penală a înregistrat un volum de dosare (4.938 dosare în semestrul I 212). Dinamica volumului de activitate în ultimii 5 ani la nivelul ICCJ a fost următoarea: 45 4 ICCJ - volum de activitate volum activitate dosare soluţionate 18

19 II. Încărcătura pe judecător şi încărcătura pe schemă Încărcătura pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat un judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de dosare la numărul posturilor ocupate efectiv la o instanţă. Încărcătura pe schemă se determină prin raportarea volumului de activitate la numărul total de posturi prevăzut în statele de funcţii ale instanţelor. 1. Judecătorii În perioada de referinţă a anului 213, s-a înregistrat o încărcătură a cauzelor/schemă de 565 dosare (faţă de 58 dosare în semestrul I 212 şi 579 dosare în primele 6 luni 211) şi o încărcătură/judecător de 644 dosare (comparativ cu 674 cauze în semestrul I 212 şi 632 cauze în primele 6 luni 211). Aceste date au fost calculate în raport de o schemă totală de 2168 posturi din care un număr de 192 posturi efectiv ocupate. Comparativ, în ultimii 5 ani încărcătura pe judecător se prezintă astfel: Încărcătura pe judecător la judecătorii semestrul I - situaţie comparativă încărcătura pe judecător Încărcătura medie pe judecător înregistrată în primul semestru din 213 este cu 4,45% mai mică decât încărcătura din semestrul I al anului 212, dar cu 25,78% mai mare decât încărcătura din semestrul I 29. Aceeaşi situaţie, sub raportul încărcăturii de dosare pe schemă se prezintă astfel: 19

20 Încărcătura pe schemă la judecătorii semestrul I - situaţie comparativă încărcătura pe schemă Încărcătura medie pe schemă înregistrată în primul semestru al anului 213 este cu 2,59% mai mică decât încărcătura din semestrul I din 212, dar cu 34,2% mai mare decât încărcătura din semestrul I 29. Instanţele care au înregistrat în primele 6 luni din 213 o încărcătură/judecător de peste 1. cauze sunt următoarele: Total volum judecătorie 6 luni 213 Posturi pe schemă Posturi ocupate efectiv Încărcătura pe judecător Judecătoria BUZĂU Judecătoria BUFTEA Judecătoria PLOIEŞTI Judecătoria BREZOI Judecătoria CORNETU Judecătoria FETEŞTI Judecătoria GIURGIU Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI Judecătoria GALAŢI Judecătoria BOTOŞANI Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI Se remarcă, de asemenea, următoarele instanţe cu un volum de activitate/judecător foarte redus, în comparaţie cu media naţională: Total volum judecătorie 6 luni 213 Posturi pe schemă Posturi ocupate efectiv Încărcătura pe judecător Judecătoria BALŞ Judecătoria SALIŞTE Judecătoria BĂLCEŞTI Judecătoria MIZIL Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI

21 Judecătoria FĂGET Judecătoria RĂDUCĂNENI Judecătoria TURNU MĂGURELE În semestrul I 213, dar şi în semestrul I din anul 212 judecătoriile Întorsura Buzăului, Făget şi Răducăneni au beneficiat de o încărcătură medie foarte redusă pe judecător. De menţionat faptul că Judecătoria Făget apare în propunerile comune ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei spre desfiinţare, în timp ce pentru Judecătoria Răducăneni se propune majorarea circumscripţiei teritoriale. 2. Tribunale În semestrul I din 213 s-a înregistrat o încărcătură medie/judecător de 824 cauze (681 cauze în semestrul I 212 şi 681 cauze şi în semestrul I 211) şi o încărcătură a cauzelor/schemă de 727 cauze (617 dosare în semestrul I 212 şi 645 cauze în semestrul I 211). Aceste date au fost calculate în raport de o schemă totală de posturi din care un număr de posturi efectiv ocupate. Situaţia încărcăturii de dosare pe judecător pe ultimii 5 ani se prezintă după cum urmează: 9 Încărcătura pe judecător la tribunale 6 luni - situaţie comparativă Încărcătura pe judecător Încărcătura pe judecător în semestrul I 213 a crescut cu 143 de cauze faţă de semestrul I al anului 212 ceea ce reprezintă o creştere de 21%, iar faţă de semestrul I din 29 aceasta a crescut cu 269 cauze, ceea ce reprezintă o creştere de 48,47%. Instanţele care au înregistrat în primele 6 luni ale anului 213 o încărcătură/judecător de peste 1. cauze sunt următoarele: Total volum tribunal 6 luni 213 Posturi pe schemă Posturi ocupate efectiv Încărcătura pe judecător Tribunalul ARGEŞ Tribunalul CLUJ

22 Tribunalul BIHOR Tribunalul GIURGIU Tribunalul PRAHOVA Tribunalul BACĂU Tribunalul GALAŢI Tribunalul SĂLAJ Dintre instanţele prezentate se remarcă Tribunalul Argeş, unde se înregistrează o creştere a încărcăturii faţă de semestrul I din 212 cu 546 dosare (ceea ce reprezintă o creştere cu 61,94 %), Tribunalul Cluj cu 552 dosare (ceea ce reprezintă o creştere cu 63,6 %) şi Tribunalul Bihor cu 257 dosare (ceea ce reprezintă o creştere cu 22,4 %). De menționat faptul că, spre deosebire de alte instanțe, Tribunalul Argeş s a confruntat cu un val exagerat de litigii în 212 şi 213 (aproximativ 15. de cauze) având ca obiect recalculare pensie (restituire impozit raportat la limita de impozitare de 74 lei). Se remarcă, de asemenea, următoarele tribunale cu un volum de activitate/judecător foarte redus, în comparaţie cu media naţională: Total Posturi Posturi Încărcătura volum pe ocupate pe tribunal 6 schemă efectiv judecător luni 213 Tribunalul VRANCEA Tribunalul TELEORMAN Tribunalul COVASNA Tribunalul IALOMIŢA Tribunalul CĂLĂRAŞI De asemenea, situaţia încărcăturii pe schemă în ultimii cinci ani se prezintă astfel: Încărcătura pe schemă la tribunale 6 luni - situaţie comparativă Încărcătura pe schemă 22

23 Încărcătura pe schemă în semestrul I din 213 a crescut cu 11 cauze faţă de semestrul I ale anului 212 ceea ce reprezintă o creştere cu 17,83 % iar faţă de semestrul I din 29 a crescut cu 244 cauze, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,52 %. Instanţele care au înregistrat în primele 6 luni din 213 o încărcătură/schemă de peste 1. cauze sunt următoarele: Total volum tribunal 6 luni 213 Posturi pe schemă Posturi ocupate efectiv Încărcătura pe schemă Tribunalul CLUJ Tribunalul BIHOR Tribunalul ARGEŞ Se remarcă, de asemenea, următoarele tribunale cu un volum de activitate/schemă foarte redus, în comparaţie cu media naţională: Total Posturi Posturi volum Încărcătura pe ocupate tribunal 6 pe schemă schemă efectiv luni 213 Tribunalul IALOMIŢA Tribunalul COVASNA Tribunalul CĂLĂRAŞI La nivelul tribunalelor specializate s-a reţinut următoarea situaţie: Tribunalul Comercial CLUJ Tribunalul Comercial MUREŞ Tribunalul Comercial ARGEŞ Tribunalul pentru minori şi familie BRAŞOV Total volum Încărcătura pe schemă 6 luni 213 Încărcătura pe judecător 6 luni 213 Încărcătura pe schemă 6 luni 212 Încărcătura pe judecător 6 luni Curţile de Apel În semestrul I din 213 s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 956 dosare (866 dosare în semestrul I din 212) şi o încărcătură medie pe schemă de 873 dosare (8 dosare în semestrul I al anului 212). Aceste date au fost calculate în raport de o schemă totală de 82 posturi din care un număr de 749 posturi efectiv ocupate. 23

24 În primul semestru al anului 211, încărcătura pe judecător a fost de 585 dosare iar cea pe schemă de 57 dosare. În raport cu semestrul I 212 se constată o creştere cu 9 dosare (ceea ce reprezintă o suplimentare cu 1,39 %,) iar în raport cu semestrul I 29 se constată o creştere cu 476 dosare (ceea ce reprezintă o majorare cu 99,17 %). În ultimii cinci ani, dinamica încărcăturii pe judecător a evoluat după cum urmează: Încărcătura pe judecător la curţile de apel - situaţie comparativă încărcătura pe judecător În ceea ce priveşte încărcătura pe schemă, situaţia se prezintă după cum urmează: Încărcătura pe schemă la curţile de apel - situaţie comparativă încărcătura pe schemă În raport cu semestrul I 212 se constată o creştere a încărcăturii pe schemă cu 73 dosare (ceea ce reprezintă o majorare cu 9,13 %) iar în raport cu semestrul I 29 se observă o creştere cu 465 dosare (ceea ce reprezintă o majorare cu 113,97 %). 24

25 În rândul celor 15 curţi de apel, din punctul de vedere al încărcăturii pe judecător, pe primul loc s-a situat Curtea de Apel Târgu Mureş, urmată de Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Suceava şi Curtea de Apel Timişoara, datele fiind prezentate în tabelul de mai jos. Total Total volum Încărcătura Încărcătura volum soluţionate pe schemă pe judecător Curtea de Apel TÂRGU MURES Curtea de Apel ALBA IULIA Curtea de Apel SUCEAVA Curtea de Apel TIMISOARA Cea mai mică încărcătură pe judecător a înregistrat-o Curtea de Apel Iaşi 683 cauze pe judecător, urmată de Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Constanţa. Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Total Total volum Încărcătura Încărcătura volum soluţionate pe schemă pe judecător Curtea de Apel CONSTANŢA Curtea de Apel BUCUREŞTI Curtea de Apel IAŞI Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Încărcătura pe schemă pentru instanţa supremă la nivelul primului semestru al anului 213 a fost de 814 cauze (la o schemă de 121 posturi) iar încărcătura pe judecător de 159 (calculată în raport de 93 de posturi ocupate efectiv). Raportat exclusiv la dosarele nou intrate, încărcătura pe schemă pe primele 6 luni 213 a fost de 23 dosare, iar cea pe judecător de 3 de cauze. Dată fiind neaplicarea Modului statistic Ecris pentru această instanţă anterior anului 213, nu există date comparative pe anii anteriori privind încărcătura de dosare. III. Elemente de noutate aduse de Modulul statistic Ecris pentru curţile de apel şi tribunale Conform calendarului stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu anul 212, curţile de apel evidenţiază date statistice în mod automat pe aplicaţia Ecris, renunţânduse astfel la programul Abac-ul judiciar. Tribunalele au renunţat aplicaţia respectivă începând cu Câteva din rapoartele suplimentare puse la dispoziţie de aplicaţie relevă următoarele: a) Dosare vechi în sistem Curţile de Apel 25

26 În stadiul procesual fond, la nivelul curţilor de apel există un număr de 4 cauze mai vechi de 2 ani, din care 27 sunt înregistrate în materia contencios administrativ şi fiscal şi 11 în materie penală. În apel, numărul cauzelor mai vechi de 1 an este de 343, din care 142 în materie civilă (sensul strict), 114 în litigii cu profesionişti şi 72 în materie penală. În recurs, totalul cauzelor mai vechi de 1 an este de 197, din care 714 în materia contencios administrativ şi fiscal, 166 în materie civilă, 71 în litigiile de muncă şi 52 în asigurări sociale. În toate cazurile, procentul cauzelor vechi nefinalizate (mai vechi de 1 an) raportat la rolul instanţei este de sub 5%. Distribuţia dosarelor mai vechi la curţile de apel este prezentată în tabelul de mai jos. Dosare vechi la curţile de apel Materia Fond (peste 2 ani) Apel (peste 1 an) Recurs (peste 1 an) Drept maritim şi fluvial Asigurări sociale Litigii cu profesioniştii Litigii de muncă Minori şi familie Faliment Civil Contencios administrativ şi fiscal Penal Proprietate intelectuală Total Tribunale În stadiul procesual fond, la nivelul tribunalelor există un număr de 5344 cauze mai vechi de 2 ani, din care 364 sunt înregistrate în materia faliment, 439 în materia contencios administrativ şi fiscal, 362 în litigiile de muncă, 295 în litigii cu profesionişti, 291 în asigurări sociale şi 276 în civil. În apel, numărul cauzelor mai vechi de 1 an este de 992, din care 818 în materie civilă (sensul restrâns) şi 144 în materia minori şi familie. În recurs, totalul cauzelor mai vechi de 1 an este de 2278, din care 124 în materie civilă (sensul restrâns), 665 în materia contencios administrativ şi fiscal şi 348 în litigii cu profesioniştii. Distribuţia dosarelor mai vechi la curţile de apel este prezentată în tabelul de mai jos. Dosare vechi la tribunale Materia Fond Apel Recurs (peste 2 ani) (peste 1 an) (peste 1 an) Drept maritim şi fluvial Asigurări sociale Litigii cu profesioniştii Litigii de muncă Minori şi familie Faliment

27 Civil Contencios administrativ şi fiscal Penal Proprietate intelectuală Total b) Număr mediu termene pentru finalizarea unei cauze Număr mediu termene pentru finalizarea unei cauze la curţile de apel Materia FOND APEL RECURS (nr. termene) (nr. termene) (nr. termene) Penal 2,52 3,71 1,89 Civil 1,42 4,46 1,89 Litigii cu profesionişti 2,23 4,21 1,57 Contencios administrativ şi fiscal 3,18 1,36 1,35 Minori şi familie 1,67 1,7 2,19 Litigii de muncă 1,55 1,33 1,39 Asigurări sociale 1,33-1,38 Faliment 1,57 1,41 1,55 Proprietate intelectuală 1 4,68 3,33 Drept maritim şi fluvial Număr mediu termene pentru finalizarea unei cauze la tribunale Materia FOND APEL RECURS (nr. termene) (nr. termene) (nr. termene) Penal 2,34 5,37 1,36 Civil 2,96 3,81 2,49 Litigii cu profesionişti 2,1 2,96 2,19 Contencios administrativ şi fiscal 2,13 2,12 1,73 Minori şi familie 1,96 3,15 2,27 Litigii de muncă 2,65 2,36 2,15 Asigurări sociale 2,32-2 Faliment 3,97-7 Proprietate intelectuală 3, Drept maritim şi fluvial 3,5-2,28 27

28 c) Timp mediu pentru soluţionarea unei cauze Timp mediu pentru soluţionarea unei cauze la curţile de apel Materia FOND APEL RECURS (zile) (zile) (zile) Penal 73,46 123,58 74,5 Civil 48,32 212,89 156,1 Litigii cu profesionişti 11,14 181,52 119,77 Contencios administrativ şi fiscal 18,4 56,36 168,57 Minori şi familie 76,87 13,9 133,8 Litigii de muncă 68,1 52,33 113,41 Asigurări sociale 32,78-13,69 Faliment 24,78 55,24 116,31 Proprietate intelectuală ,88 249,85 Drept maritim şi fluvial ,33 Timp mediu pentru soluţionarea unei cauze la tribunale Materia FOND APEL RECURS (zile) (zile) (zile) Penal 76,87 238,37 47,58 Civil 273,8 248,39 2,31 Litigii cu profesionişti 161,82 183,6 227,74 Contencios administrativ şi fiscal 197,46 126,53 26,85 Minori şi familie 91,81 186,65 157,32 Litigii de muncă 182,46 79,14 15,58 Asigurări sociale 3,16-65 Faliment 231, Proprietate intelectuală 252,74 425, Drept maritim şi fluvial 314,92-346,94 d) motivele principale de amânare a cauzelor * a fost ignorată poziţia alte cauze pentru care consultantul privind optimizarea instanţelor a propus înlăturarea din nomenclator. * Motivul 1 = motivul cu cea mai mare frecvenţă Curţi de Apel 28

29 FOND: Motivele principale de amânare a cauzelor la curţile de apel Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea Lipsă de Administrarea pronunţării procedură probelor Civil Amânarea Lipsa de Administrarea pronunţării procedură probelor Pt a se lua la Litigii cu Amânarea Lipsa de cunoştinţă de profesionişti pronunţării procedură întâmpinare Pt a se lua la Contencios administrativ Amânarea pronunţării Administrarea probelor cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar APEL: Motivele principale de amânare a cauzelor la curţile de apel Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea Administrarea Lipsă apărare pronunţării probelor Civil Amânarea Administrarea Lipsă raport de pronunţării probelor expertiză Litigii cu profesionişti Amânarea pronunţării Administrarea probelor Lipsă raport de expertiză RECURS: Motivele principale de amânare a cauzelor la curţile de apel Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea pronunţării Lipsă apărare Lipsă procedură Civil Amânarea Administrarea Lipsă apărare pronunţării probelor Litigii cu Amânarea Lipsă profesionişti pronunţării procedură Lipsă apărare Contencios Amânarea Termen Preschimbare 29

30 administrativ pronunţării intermediar termen Minori şi Amânarea familie pronunţării Lipsă apărare Lipsă procedură Litigii de Amânarea muncă pronunţării Lipsă apărare Lipsă procedură Pentru a se Asigurări Amânarea Lipsă apărare comunica sociale pronunţării întâmpinarea Faliment Amânarea Lipsă pronunţării procedură Lipsă apărare Tribunale FOND: Motivele principale de amânare a cauzelor la tribunale Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea Administrarea pronunţării probelor Lipsa de procedură Civil Amânarea Administrarea Lipsă raport de pronunţării probelor expertiză Litigii cu profesionişti Amânarea pronunţării Lipsa de procedură Administrarea probelor Contencios administrativ Amânarea pronunţării Preschimbare termen Pt. a se comunica întâmpinarea APEL: Motivele principale de amânare a cauzelor la tribunale Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea pronunţării Lipsă apărare Lipsă de procedură Civil Amânarea Administrarea Lipsă raport de pronunţării probelor expertiză Pt a se lua la Litigii cu Amânarea Lipsă de cunoştinţă de profesionişti pronunţării procedură întâmpinare 3

31 RECURS: Motivele principale de amânare a cauzelor la tribunale Materia Motivul 1 Motivul 2 Motivul 3 Penal Amânarea Lipsă pronunţării procedură Lipsă apărare Civil Amânarea Lipsă pronunţării procedură Lipsă apărare Pt a se lua la Litigii cu Amânarea Lipsă cunoştinţă de profesionişti pronunţării procedură întâmpinare Contencios Amânarea Pt. a se comunica Lipsă apărare administrativ pronunţării întâmpinarea Minori şi Amânarea Lipsă familie pronunţării procedură Lipsă apărare Litigii de Lipsă Amânarea muncă procedură pronunţării Repunere pe rol Un aspect îngrijorător şi care provine cel mai probabil din supraaglomerarea instanţelor, este acela că cel mai frecvent motiv de amânare a cauzelor este acela al amânării pronunţărilor. e) Durata medie până la primul termen de judecată Curţi de apel Durata medie până la primul termen de judecată la curţile de apel Materia FOND APEL RECURS (zile) (zile) (zile) Penal 16,54 28,98 26,37 Civil 12,91 4,51 69,92 Litigii cu profesionişti 17,51 47,23 81,19 Contencios administrativ 51,63 37,76 142,72 Minori şi familie 7,47 46,55 48,27 Litigii de muncă 1,15 83,17 62,46 Asigurări sociale 7,35 11,64 123,19 Faliment 9,26 62,86 78,77 Tribunale 31

32 Durata medie până la primul termen de judecată la tribunale Materia FOND APEL RECURS (zile) (zile) (zile) Penal 12,4 3,33 18,46 Civil 71,84 61,66 16,13 Litigii cu profesionişti 57,73 54,18 116,3 Contencios administrativ 138,38 89,2 134,6 Minori şi familie 37,11 47,91 6,66 Litigii de muncă 88,26 13,43 29,92 Asigurări sociale 11,8-18,33 Faliment 45, IV. Concluzii Din datele prezentate rezultă faptul că în semestrul I al anului 213, raportat la aceeaşi perioadă a anului 211, a avut loc o creştere importantă a volumului de activitate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel. Judecătoriile au înregistrat o scădere nesemnificativă a volumului de activitate (.6%,) ce a urmat unei scăderi de 1% înregistrată de asemenea în anul 212 comparativ cu anul 211 (la nivelul primelor 6 luni). Menţionăm faptul că ultima perioadă când s-au înregistrat scăderi ale numărului dosarelor de soluţionat la toate cele 3 nivele de activitate a fost între anii Din acel moment instanţele s- au confruntat cu creşteri consecutive şi accentuate ale numărului de cauze de soluţionat. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, volumul instanţei supreme a fost oscilant în această perioadă, însă în toate cazurile acesta a fost important prin cuantum. Valoarea foarte mare de dosare înregistrată în acest semestru provine din creşterea stocurilor, aspect care poate fi determinat în bună măsură de neînchiderea la timp ( ) a documentelor finale în aplicaţia Ecris. De altfel, la momentul de faţă stocul de dosare s-a redus cu 5. de cauze, ceea ce denotă o mai mare exigenţă la închiderea dosarelor. Comparativ, situaţia se prezintă astfel: INSTANŢA Volum în sem. I 21 Volum în sem. I 211 Volum în sem.i 212 Volum în sem.i 213 Judecătorii Tribunale

33 Curţi de apel Î.C.C.J Prin prisma încărcăturii de dosare pe magistrat, situaţia comparativă pe primul semestru al anilor se prezintă astfel: Încărcătura pe Încărcătura pe Încărcătura pe Încărcătura pe INSTANŢA judecător în sem I judecător în sem I judecător în sem I judecător în sem I Judecătorii Tribunale Curţi de Apel După cum se poate constata, creşterea majoră şi constantă a volumului de activitate se regăseşte la tribunale şi curţile de apel, mai ales în ceea ce priveşte încărcătura pe magistrat, fenomen cu cauze externe sistemului judiciar (sociale, politice, economice) şi care determină o comprimare majoră a activităţii de judecată, cu alterarea inevitabilă a calităţii actului de justiţie şi a gradul de satisfacţie a justiţiabilului, în condiţiile unor scheme de personal vădit disproporţionate la multe dintre instanţe. Spre exemplu, în materia contenciosului administrativ creşterea volumului de activitate la tribunale sub aspectul numărului cauzelor nou create în primul semestru al anului 213, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 29, a fost de 4% iar în materia litigiilor de muncă de peste 8% De altfel, la nivelul tribunalelor, în acest semestru, 4% din numărul cauzelor nou intrate îl reprezintă cauzele de contencios administrativ. Pe ansamblu, însă, numărul cauzelor nou intrate la instanţele de acest nivel a scăzut uşor comparativ cu primul semestru 212, ceea ce înseamnă că majorarea importantă de activitate s-a manifestat în domeniul stocurilor. La nivelul curţilor de apel, numărul cauzelor penale a scăzut cu aproximativ 3. de dosare în raport cu anul 21 (primul semestru) când s-a înregistrat un aflux în această materie ca urmare a modificărilor legislative (legea micii reforme). Cu toate aceste creşteri ale volumului de activitate, magistraţii şi-au adaptat efortul, soluţionând de la an la an tot mai multe cauze. Aşa cum am menţionat în cuprinsul raportului, la nivelul primului semestru numărul dosarelor soluţionate a crescut comparativ cu anul 29 cu aproximativ 4. de cauze, ajungându-se la aproximativ de dosare, ceea ce reprezintă o creştere de 4%. Ca soluţii imediate pentru contracararea fenomenului, identificăm o din ce în ce mai bună ocupare a schemelor de personal printr-o posibilă reorganizare a instanţelor mici, urmată de redistribuirea posturilor astfel disponibilizate. De altfel, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au 33