Directiva (UE) 2019/ a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniu

Transcriere

1 DIRECTIVA (UE) 2019/1152 A PARLAMENTULUI EUPEAN I A CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind transparen a i previzibilitatea condi iilor de munc în Uniunea European PARLAMENTUL EUPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUPENE, având în vedere Tratatul privind func cu articolul 153 alineatul (1) litera (b), ionarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (b) coroborat având în vedere propunerea Comisiei Europene, dup transmiterea proiectului de act legislativ c tre parlamentele na ionale, având în vedere avizul Comitetului Economic i Social European ( 1 ), având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ), hot rând în conformitate cu procedura legislativ ordinar ( 3 ), întrucât: (1) Articolul din Carta 31 drepturilor fundamentale Uniunii a Europene prevede c orice lucr tor are dreptul la condi ii de munc care s respecte s n tatea, securitatea i demnitatea sa, la o limitare a duratei maxime de munc i la perioade de repaus zilnic i s pt mânal, precum i la un concediu de odihn anual pl tit. (2) Principiul nr. 5 al Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat la Göteborg la 17 noiembrie 2017, prevede c, indiferent de tipul i de durata raportului de munc, lucr torii au dreptul la un tratament corect i egal în ceea ce prive te condi iile de munc, accesul la protec ie social i formare profesional, i c trebuie s fie încurajat tranzi ia c tre forme de munc pe durat nedeterminat ; c, în conformitate cu legisla ia i cu contractele colective de munc, trebuie s se asigure flexibilitatea necesar pentru ca angajatorii s se adapteze rapid la modific rile contextului economic; c trebuie s fie promovate forme inovatoare de munc care s asigure condi ii de munc de calitate, c trebuie s fie încurajate antreprenoriatul i activitatea independent i c trebuie s fie facilitat mobilitatea ocupa ional ; precum i c raporturile de munc ce au ca rezultat condi ii de munc precare trebuie s fie prevenite, inclusiv prin interzicerea utiliz rii abuzive a contractelor atipice i c orice perioad de prob trebuie s aib o durat rezonabil. (3) Principiul nr. 7 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede c lucr torii au dreptul de a fi informa i în scris la încadrarea în munc în leg tur cu drepturile i obliga iile lor care decurg din raportul de munc, inclusiv în leg tur cu orice perioad de prob ; c, înainte de a fi concedia i, lucr torii au dreptul de a fi informa i despre motivele acesteia i de a beneficia de o perioad de preaviz rezonabil ; precum i c au dreptul de a recurge la mecanisme eficiente i impar iale de solu ionare a litigiilor, iar în caz de concediere nejustificat, au dreptul la o cale de atac, inclusiv la o compensa ie adecvat. ( 1 ) JO C 283, , p. 39. ( 2 ) JO C 387, , p. 53. ( 3 ) Pozi ia Parlamentului European din 16 aprilie 2019 (nepublicat înc în Jurnalul Oficial) i Decizia Consiliului din 13 iunie 2019.

2 L 186/106 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) adoptarea De la Directivei 91/533/CEE Consiliului a ( 4 ), pia a muncii a suferit schimb ri profunde ca urmare a evolu iilor demografice i a faptului c digitalizarea a condus la crearea de noi forme de munc, care au sprijinit inovarea, crearea de locuri de munc i dezvoltarea pie ei muncii. Unele dintre noile forme de munc variaz considerabil fa de raporturile de munc tradi ionale, în ceea ce prive te previzibilitatea, generând incertitudine în ceea ce prive te drepturile aplicabile i protec ia social a lucr torilor în cauz. Prin urmare, în acest univers al muncii în schimbare exist o necesitate crescând ca lucr torii s fie pe deplin informa i cu privire la condi iile lor de munc esen iale, iar aceast informare ar trebui s fie efectuat în timp util i în scris, într-o form u or accesibil pentru lucr tori. Pentru a încadra în mod adecvat dezvoltarea unor noi forme de munc, lucr torilor din Uniune ar trebui s li se pun la dispozi ie, de asemenea, o serie de noi drepturi minime care vizeaz promovarea securit ii i a previzibilit ii în cadrul raporturilor de munc, realizându-se în acela i timp o convergen în sens ascendent în rândul statelor membre i men inând adaptabilitatea pie ei muncii. (5) temeiul În Directivei 91/533/CEE, majoritatea lucr torilor din Uniune au dreptul de a primi în scris informa ii cu privire la condi iile lor de munc. Directiva 91/533/CEE nu se aplic îns tuturor lucr torilor din Uniune. Mai mult, au ap rut lacune de protec ie pentru noile forme de munc create în urma evolu iilor pie ei survenite începând cu anul (6) Prin urmare, trebui s fie stabilite, la nivelul Uniunii, cerin e minime de informare cu privire la aspectele esen iale ale raportului de munc i la condi iile de munc, care s se aplice tuturor lucr torilor, pentru a se garanta faptul c to i lucr torii din Uniune beneficiaz de un grad adecvat de transparen i de previzibilitate în ceea ce prive te condi iile lor de munc, men inându-se, în acela i timp, o flexibilitate rezonabil a formelor de munc atipice, p strându-se astfel beneficiile acestora pentru lucr tori i angajatori. (7) Comisia desf a urat o consultare în dou etape cu partenerii sociali, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene, referitoare la îmbun t irea domeniului de aplicare i a eficacit ii Directivei 91/533/CEE i la extinderea obiectivelor acesteia în vederea stabilirii de noi drepturi pentru lucr tori. Aceast consultare nu a condus la un consens între partenerii sociali în privin a începerii unor negocieri în leg tur cu aspectele în cauz. Cu toate acestea, dup cum au confirmat rezultatele consult rii publice deschise care au solicitat punctele de vedere ale diverselor p r i interesate i ale cet enilor, este important s fie luate m suri la nivelul Uniunii în acest domeniu, prin modernizarea i adaptarea actualului cadru juridic la noile evolu ii. (8) jurispruden În a sa, Curtea de Justi ie a Uniunii Europene (Curtea de Justi ie) a stabilit criterii pentru determinarea statutului de lucr tor ( 5 ). La punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui s se in seama de interpretarea acestor criterii de c tre Curtea de Justi ie. Cu condi ia îndeplinirii acestor criterii, lucr torii casnici, lucr torii la cerere, lucr torii intermiten i, lucr torii pe baz de tichete, lucr torii prin platforme online, stagiarii i ucenicii ar putea intra sub inciden a prezentei directive. Persoanele care desf oar în mod real activit i independente nu ar trebui s intre sub inciden a prezentei directive întrucât nu îndeplinesc criteriile men ionate. Utilizarea abuziv a statutului de persoan care desf oar activit i independente, astfel cum este definit în dreptul intern, la nivel na ional sau în situa ii transfrontaliere, este o form de munc declarat în mod fals, care este adesea asociat cu munca nedeclarat. Falsa activitate independent apare atunci când, pentru a eluda anumite obliga ii juridice sau fiscale, o persoan este declarat ca desf urând activit i independente, de i aceasta îndepline te, în acela i timp, condi iile caracteristice unui raport de munc. Astfel de persoane ar trebui s intre sub inciden a prezentei directive. Existen a unui raport de munc ar trebui stabilit pe baza faptelor care descriu desf urarea efectiv a muncii, i nu pe baza descrierii pe care o dau p r ile raportului în cauz. ( 4 ) Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obliga ia angajatorului de a informa lucr torii asupra condi iilor aplicabile contractului sau raportului de munc (JO L 288, , p. 32). ( 5 ) Hot rârile Cur ii de Justi ie din 3 iulie 1986, Deborah Lawrie-Blum/Land Baden-Württemberg, C-66/85; ECLI:EU:C:1986:284; din 14 octombrie 2010, Union Syndicale Solidaires Isère/Premier ministre and Others, C-428/09, ECLI:EU:C:2010:612; din 9 iulie 2015, Ender Balkaya/Kiesel Abbruch- und Recycling Technik GmbH, C-229/14, ECLI:EU:C:2015:455; din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, ECLI:EU:C:2014:2411; i din 17 noiembrie 2016, Betriebsrat der Ruhrlandklinik ggmbh/ruhrlandklinik ggmbh, C-216/15, ECLI:EU:C:2016:883.

3 (9) Statele membre trebui ar s aib posibilitatea s prevad, pentru motive obiective, ca anumite dispozi ii din prezenta directiv s nu se aplice anumitor categorii de func ionari publici, serviciilor publice de urgen, for elor armate, autorit ilor poli iene ti, judec torilor, procurorilor, anchetatorilor sau altor servicii de aplicare a legii, dat fiind caracterul specific al atribu iilor pe care trebuie s le îndeplineasc sau al condi iilor lor de munc. (10) Dat fiind caracterul specific al condi iilor lor de munc, navigatorilor i pescarilor maritimi nu ar trebui s li se aplice cerin ele stabilite prin prezenta directiv cu privire la urm toarele activit i: exercitarea în paralel a unei alte activit i profesionale, atunci când sunt incompatibile cu munca prestat la bordul navelor sau al navelor de pescuit, minima previzibilitate a muncii, trimiterea lucr torilor într-un alt stat membru sau într-o ar ter, trecerea la alt form de munc i furnizarea de informa ii despre identitatea institu iilor de securitate social care primesc contribu iile sociale. În scopul prezentei directive, ar trebui s se considere c navigatorii i pescarii maritimi, astfel cum sunt defini i în Directivele 2009/13/CE ( 6 ) i, respectiv, (UE) 2017/159 ( 7 ) ale Consiliului, lucreaz în Uniune atunci când lucreaz la bordul navelor sau al navelor de pescuit înregistrate într-un stat membru sau care arboreaz pavilionul unui stat membru. (11) Având în vedere num rul din ce în ce mai mare al lucr torilor exclu i de la aplicarea Directivei 91/533/CEE în temeiul excluderilor acordate de statele membre în temeiul articolului 1 din directiva respectiv, este necesar ca acele excluderi s fie înlocuite cu posibilitatea ca statele membre s nu aplice dispozi iile prezentei directive în cazul unui raport de munc cu o durat total a timpului de munc prestabilit i efectiv lucrat mai mic sau egal cu trei ore pe s pt mân într-o perioad de referin de patru s pt mâni consecutive. Calculul orelor respective ar trebui s includ timpul total efectiv lucrat pentru un angajator, cum ar fi orele suplimentare sau munca suplimentar efectuate în plus fa de cele garantate sau anticipate în contractul de munc sau raportul de munc. Din momentul în care un lucr tor dep e te pragul respectiv, dispozi iile prezentei directive se aplic în cazul s u, indiferent de num rul de ore lucrate ulterior sau de num rul de ore prev zut în contractul de munc. (12) Lucr torii pentru care durata timpului de munc nu este garantat, inclusiv lucr torii cu contracte zero ore i unele contracte la cerere, se afl într-o situa ie deosebit de vulnerabil. Prin urmare, dispozi iile prezentei directive ar trebui s se aplice în cazul acestora, indiferent de num rul de ore lucrate efectiv. (13) În practic, mai multe persoane fizice sau juridice sau alte entit i diferite î i pot asuma func iile i responsabilit ile unui angajator. Statele membre ar trebui s dispun în continuare de libertatea de a determina cu mai mult exactitate persoanele care r spund integral sau par ial pentru executarea obliga iilor impuse angajatorilor prin prezenta directiv, atât timp cât toate aceste obliga ii sunt îndeplinite. De asemenea, statele membre ar trebui s aib posibilitatea de a decide c aceste obliga ii trebuie atribuite, par ial sau integral, unei persoane fizice sau juridice care nu este parte la raportul de munc. (14) Statele membre ar trebui s poat stabili norme specifice pentru a exclude persoanele fizice care ac ioneaz în calitate de angajator pentru lucr torii casnici în gospod rie de la obliga iile prev zute de prezenta directiv în ceea ce prive te urm toarele aspecte: analizarea i r spunsul la cereri privind forme de munc diferite, asigurarea de formare obligatorie gratuit, precum i asigurarea unor c i de atac bazate pe prezum ii favorabile în cazul în care lipsesc informa ii din documentele care trebuie furnizate lucr torului în temeiul prezentei directive. (15) Directiva 91/533/CEE introdus a list o de elemente esen iale ale contractului de munc sau ale raportului de munc cu privire la care lucr torii trebuie s fie informa i în scris. Aceast list, pe care statele membre o pot extinde, trebuie s fie adaptat pentru a se ine seama de evolu iile de pe pia a muncii, în special de dezvoltarea formelor de munc atipice. (16) În cazul în care lucr torul nu are un loc de desf urare a activit ii fix sau principal, acesta ar trebui s primeasc informa ii cu privire la modalit ile de deplasare între locurile de desf urare a activit ii, dac acestea exist. ( 6 ) Directiva 2009/13/CE a Consiliului din 16 februarie 2009 de punere în aplicare a acordului încheiat între Asocia ia Armatorilor din Comunitatea European (ECSA) i Federa ia European a Lucr torilor din Transporturi (ETF) cu privire la Conven ia din 2006 privind munca în domeniul maritim i de modificare a Directivei 1999/63/CE (JO L 124, , p. 30). ( 7 ) Directiva (UE) 2017/159 a Consiliului din 19 decembrie 2016 de punere în aplicare a Acordului referitor la punerea în aplicar e a Conven iei din 2007 a Organiza iei Interna ionale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului încheiat la 21 mai 2012 între Confedera ia General a Cooperativelor Agricole din Uniunea European (COGECA), Federa ia European a Lucr torilor din Trans porturi (ETF) i Asocia ia Organiza iilor Na ionale ale Întreprinderilor de Pescuit din Uniunea European ( Europêche ) (JO L 25, , p. 12).

4 L 186/108 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (17) Informa iile despre dreptul la formare furnizate de angajator ar trebui s poat lua forma unor informa ii care s includ num rul de zile de formare pe an, în cazul în care acestea exist, la care are dreptul lucr torul i informa ii despre politica general de formare a angajatorului. (18) Informa iile privind procedura care trebuie respectat de angajator i de lucr tor în cazul în care raportul lor de munc înceteaz ar trebui s poat include termenul de introducere a unei ac iuni de contestare a concedierii. (19) Informa iile privind timpul de munc ar trebui s fie în concordan cu Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 8 ) i ar trebui s includ informa ii referitoare la pauze, la perioadele de repaus zilnic i s pt mânal i la durata concediului de odihn pl tit, asigurându-se, astfel, protec ia securit ii i a s n t ii lucr torilor. (20) Informa iile cu privire la remunera ie care trebuie s fie comunicate ar trebui s indice, în mod separat, toate elementele remunera iei, inclusiv, dac exist, contribu iile în bani sau în natur, plata orelor suplimentare, bonu surile i alte drepturi, primite direct sau indirect de lucr tor în leg tur cu munca sa. Furnizarea acestor informa ii nu ar trebui s aduc atingere libert ii angajatorilor de a prevedea elemente suplimentare ale remunera iei, precum pl i unice. Faptul c informa iile respective nu includ elemente ale remunera iei datorate conform legii sau contractului colectiv de munc nu ar trebui s constituie un motiv pentru ca acestea s nu fie acordate lucr torului. (21) Dac nu este posibil s se indice un program de lucru fix din cauza felului muncii, cum ar fi în cazul unui contract la cerere, angajatorii ar trebui s informeze lucr torii despre modul în care va fi stabilit timpul lor de munc, inclusiv intervalele orare în care este posibil s fie chema i la lucru i perioada minim de în tiin are prealabil de care beneficiaz, înainte de începerea unei sarcini de serviciu. (22) Informa iile despre sistemele de securitate social ar trebui s includ informa ii despre identitatea institu iilor de securitate social care primesc contribu iile de securitate social aferente, dac este cazul, presta iilor în caz de boal, presta iilor de maternitate, presta iilor de paternitate i presta iilor parentale, presta iilor pentru accidente de munc i boli profesionale, precum i presta iilor pentru limit de vârst, presta iilor de invaliditate, presta iilor de urma, presta iilor de omaj, presta iilor de prepensionare i presta iilor familiale. Angajatorilor nu ar trebui s le revin obliga ia de a comunica aceste informa ii atunci când lucr torul alege singur institu ia de securitate social. Informa iile despre protec ia social comunicate de c tre angajator ar trebui s includ, acolo unde este cazul, acoperirea oferit prin regimuri de pensii suplimentare, în sensul Directivei 2014/50/UE a Parlamentului European i a Consiliului ( 9 ) i al Directivei 98/49/CE a Consiliului ( 10 ). (23) Lucr torii ar trebui s aib dreptul de a fi informa i în scris, la încadrarea în munc, cu privire la drepturile i obliga iile lor care decurg din raportul de munc. Prin urmare, informa iile esen iale ar trebui s le parvin cât mai curând posibil i cel târziu în termen de o s pt mân calendaristic de la prima zi de munc. Restul informa iilor ar trebui s le parvin în termen de o lun de la prima zi de munc. Prin prima zi de munc ar trebui s se în eleag începerea efectiv a prest rii muncii de c tre lucr tor în cadrul raportului de munc. Statele membre ar trebui s urm reasc s asigure comunicarea de c tre angajatori a informa iilor relevante privind raportul de munc înainte de încheierea duratei convenite ini ial a contractului. (24) Având în vedere utilizarea din ce în ce mai r spândit a instrumentelor digitale de comunicare, informa iile care, în temeiul prezentei directive, trebuie s fie comunicate în scris pot fi comunicate prin mijloace electronice. (25) Pentru sprijini a angajatorii s comunice la timp informa iile, statele membre ar trebui s poat pune la dispozi ie formulare la nivel na ional care s includ informa ii relevante i suficient de cuprinz toare privind cadrul juridic aplicabil. Autorit ile na ionale i partenerii sociali ar putea elabora mai în detaliu formularele respective la nivel sectorial sau local. Comisia va sprijini statele membre, dup caz, în elaborarea de formulare i modele i le va face disponibile pe scar larg. ( 8 ) Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organiz rii timpului de lucru (JO L 299, , p. 9). ( 9 ) Directiva 2014/50/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerin ele minime de cre tere a mobilit ii lucr torilor între statele membre prin îmbun t irea dobândirii i a p str rii drepturilor la pensie suplimentar (JO L 128, , p. 1). ( 10 ) Directiva 98/49/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind protec ia dreptului la pensie suplimentar al lucr torilor salaria i i al lucr torilor care desf oar activit i independente care se deplaseaz în cadrul Comunit ii (JO L 209, , p. 46).

5 (26) Lucr torii trimi i în str in tate ar trebui s primeasc informa ii suplimentare specifice situa iei lor. În cazul unor sarcini de serviciu succesive în mai multe state membre sau ri ter e, informa iile cu privire la mai multe sarcini ar trebui s poat fi grupate înainte de prima plecare i modificate ulterior dac apar schimb ri. Lucr torii care se încadreaz în categoria lucr torilor deta a i în temeiul Directivei 96/71/CE a Parlamentului European i a Consiliu lui ( 11 ) ar trebui s fie informa i, de asemenea, cu privire la site-ul oficial na ional unic creat de statul membru gazd, unde pot g si informa iile relevante privind condi iile de munc aplicabile situa iei lor. Cu excep ia cazului în care statele membre prev d altfel, obliga iile respective se aplic dac durata perioadei de munc în str in tate este mai mare de patru s pt mâni consecutive. (27) Perioadele prob permit p r ilor la raportul de munc s verifice compatibilitatea între lucr torii i posturile pe care au fost angaja i, oferindu-le totodat lucr torilor sprijinul corespunz tor. Integrarea pe pia a muncii sau trecerea la un nou post nu ar trebui s fac obiectul unei perioade prelungite de nesiguran. Prin urmare, dup cum s-a stabilit în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, perioadele de prob ar trebui s aib o durat rezonabil. (28) Unum r mare de state membre au stabilit o durat maxim general între trei i ase luni pentru perioada de prob, care ar trebui s fie considerat rezonabil. În mod excep ional, perioadele de prob ar trebui s poat dura mai mult de ase luni atunci când acest lucru se justific prin felul muncii, precum în cazul posturilor de conducere sau executive sau al posturilor din sectorul public ori atunci când este în interesul lucr torului, precum în contextul unor m suri specifice de promovare a locurilor de munc permanente, în special pentru tinerii lucr tori. De asemenea, perioadele de prob ar trebui s poat fi prelungite în mod corespunz tor în cazurile în care lucr torul a absentat de la munc în timpul perioadei de prob, pe motiv de boal sau de concediu, de exemplu, altfel încât angajatorul s poat evalua dac lucr torul este potrivit pentru atribu iile postului. În cazul raporturilor de munc pe durat determinat mai mic de 12 luni, statele membre ar trebui s se asigure c durata perioadei de prob este adecvat i propor ional cu durata preconizat a contractului i cu felul muncii. Atunci când dreptul intern sau practicile na ionale prev d astfel, perioada de prob ar trebui s fie luat în considerare pentru dobândirea de c tre lucr tori a drepturilor rezultate din raportul de munc. (29) Un angajator nu ar trebui s interzic unui lucr tor s desf oare activit i pentru al i angajatori în afara programului de lucru stabilit cu angajatorul respectiv i nici s aplice lucr torului un tratament nefavorabil pentru acest lucru. Statele membre ar trebui s poat stabili condi ii pentru aplicarea unor restric ii de incompa tibilitate, care se interpreteaz ca fiind restric ii de a lucra pentru al i angajatori din motive legitime, cum sunt protec ia s n t ii i a siguran ei lucr torilor, inclusiv prin limitarea timpului de munc, protec ia secretelor comerciale, integritatea serviciului public sau evitarea conflictelor de interese. (30) Lucr torii al c ror model de organizare a muncii este în întregime sau în cea mai mare m sur imprevizibil ar trebui s beneficieze de un nivel minim de previzibilitate atunci când programul de lucru este stabilit în principal de c tre angajator, fie în mod direct, de exemplu prin alocarea unor sarcini de serviciu, fie în mod indirect, de exemplu impunând lucr torului obliga ia de a r spunde la solicit rile clien ilor. (31) Orele i zilele de referin, care se interpreteaz ca fiind intervalele orare în care poate fi prestat munca la solicitarea angajatorului, ar trebui s fie stabilite în scris la începutul raportului de munc. (32) Un alt element necesar de previzibilitate a muncii, în cazul raporturilor de munc în care modelele de organizare a muncii sunt în întregime sau în cea mai mare m sur imprevizibile, îl constituie existen a unei perioade minime rezonabile de în tiin are prealabil, care se interpreteaz ca fiind perioada cuprins între momentul în care lucr torul este informat cu privire la existen a unei noi sarcini de serviciu i momentul în care începe sarcina. Durata perioadei de în tiin are prealabil poate varia în func ie de necesit ile sectorului vizat, asigurându-se în acela i timp o protec ie adecvat a lucr torilor. Perioada minim de în tiin are prealabil se aplic f r a aduce atingere Directivei 2002/15/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 12 ). (33) Lucr torii ar trebui s poat refuza o sarcin de serviciu, f r s sufere consecin e negative pentru acest refuz, dac sarcina de serviciu este în afara orelor i zilelor de referin sau dac au fost informa i cu privire la sarcina de serviciu f r respectarea perioadei minime de în tiin are prealabil. De asemenea, lucr torii ar trebui s poat accepta sarcina de serviciu, dac doresc. ( 11 ) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind deta area lucr torilor în cadrul prest rii de servicii (JO L 18, , p. 1). ( 12 ) Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectueaz activit i mobile de transport rutier (JO L 80, , p. 35).

6 L 186/110 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (34) În cazul în care un lucr tor al c rui model de organizare a muncii este în totalitate sau în cea mai mare parte imprevizibil a convenit cu angajatorul s îndeplineasc o sarcin de serviciu specific, lucr torul ar trebui s fie în m sur s se organizeze în consecin. Lucr torul ar trebui s fie protejat împotriva pierderii financiare rezultate din anularea tardiv a unei sarcini de serviciu convenite anterior, prin acordarea unei desp gubiri adecvate. (35) Contractele la cerere sau contractele similare de munc, inclusiv contractele cu zero ore, în temeiul c rora angajatorul are flexibilitatea de a chema lucr torul s lucreze cât i atunci când este necesar, sunt în mod special imprevizibile pentru lucr tor. Statele membre care permit astfel de contracte ar trebui s se asigure c sunt instituite m suri eficace pentru a preveni abuzurile. Aceste m suri ar putea lua forma unor restric ii privind utilizarea i durata acestor tipuri de contracte, a unei prezum ii relative privind existen a unui contract de munc sau a unui raport de munc cu un volum garantat de ore pl tite, pe baza orelor lucrate într-o perioad de referin precedent, ori a altor m suri echivalente care asigur prevenirea eficace a practicilor abuzive. (36) În cazul în care angajatorii au posibilitatea de a oferi contracte de munc cu norm întreag sau pe durat nedeterminat lucr torilor care sunt angaja i în forme de munc atipice, ar trebui promovat trecerea la forme de munc mai sigure, în conformitate cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale. Lucr torii ar trebui s poat solicita, dac este disponibil, o alt form de munc, mai previzibil i mai sigur, i ar trebui s primeasc din partea angajatorului un r spuns motivat în scris, care s in seama de nevoile angajatorului i ale lucr torului. Statele membre ar trebui s aib posibilitatea de a limita frecven a acestor cereri. Prezenta directiv nu ar trebui s împiedice statele membre s stabileasc c, în cazul posturilor din sectorul public pentru care admiterea se face prin concurs, posturile respective nu se consider a fi disponibile la simpla cerere a lucr torului i, prin urmare, nu intr în domeniul de aplicare al dreptului de a solicita o form de munc în condi ii de munc mai previzibile i mai sigure. (37) În cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern ori contractele colective de munc oblig angajatorii s ofere formare lucr torilor pentru ca ace tia s presteze munca pentru care sunt angaja i, este important s se asigure c aceast formare este oferit în condi ii de egalitate tuturor lucr torilor, inclusiv celor care sunt angaja i în forme de munc atipice. Costurile acestei form ri nu ar trebui s fie nici imputate lucr torului, nici re inute sau deduse din remunera ia sa. O astfel de formare ar trebui s fie considerat ca fiind timp de munc i ar trebui s se desf oare, atunci când este posibil, în timpul programului de lucru. Obliga ia respectiv nu include formarea profesional sau formarea necesar lucr torilor pentru a ob ine, a men ine sau a reînnoi o calificare profesional atât timp cât dreptul Uniunii sau dreptul intern ori un contract colectiv de munc nu oblig angajatorul s o ofere lucr torului. Statele membre ar trebui s ia m surile necesare pentru a proteja lucr torii împotriva practicilor abuzive în materie de formare. (38) Ar trebui s fie respectate autonomia partenerilor sociali i capacitatea acestora ca reprezentan i ai lucr torilor i ai angajatorilor. Prin urmare, partenerii sociali ar trebui s poat lua în considerare faptul c, în ceea ce prive te scopul prezentei directive, în anumite sectoare sau situa ii ar fi mai adecvate dispozi ii diferite fa de anumite standarde minime stabilite în prezenta directiv. Prin urmare, statele membre ar trebui s poat permite parte nerilor sociali s men in, s negocieze, s încheie i s asigure respectarea unor contracte colective de munc care difer de anumite dispozi ii cuprinse în prezenta directiv, cu condi ia s nu se reduc nivelul general de protec ie a lucr torilor. (39) Consultarea public cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale a relevat necesitatea de a consolida asigurarea respect rii legisla iei Uniunii în domeniul muncii pentru a asigura eficacitatea acesteia. Evaluarea Directivei 91/533/CEE efectuat în cadrul Programului privind o reglementare adecvat i func ional al Comisiei a confirmat c existen a unor mecanisme consolidate de asigurare a respect rii legisla iei ar putea îmbun t i eficacitatea dreptului Uniunii în domeniul muncii. Consultarea a ar tat c sistemele de c i de atac întemeiate exclusiv pe ac iuni în desp gubire sunt mai pu in eficace decât sistemele care prev d i sanc iuni, precum sume forfetare sau pierderea autoriza iilor, pentru angajatorii care nu furnizeaz declara ii scrise. De asemenea, ea a ar tat c angaja ii recurg rareori la o cale de atac pe durata desf ur rii raportului de munc, ceea ce pericliteaz obiectivul urm rit prin furnizarea declara iei scrise, care este acela de a asigura faptul c lucr torii sunt informa i cu privire la elementele esen iale ale raportului lor de munc. Prin urmare, este necesar s se introduc fie dispozi ii de asigurare a respect rii legisla iei care s garanteze utilizarea prezum iilor favorabile, în cazul în care informa iile privind raportul de munc nu sunt furnizate, fie o procedur administrativ în cadrul c reia angajatorul poate fi obligat s furnizeze informa iile lips i poate face obiectul unei sanc iuni în cazul nefurniz rii informa iilor, fie ambele mecanisme. Aceste prezum ii favorabile ar trebui s poat include prezum ia, în lipsa unor informa iilor relevante, c lucr torul are un raport de munc pe perioad nedeterminat, c nu exist nicio perioad de prob sau c lucr torul are un post cu norm întreag. Calea de atac ar putea face obiectul unei proceduri prin care angajatorul este informat de lucr tor sau de o parte ter, cum ar fi un reprezentant al lucr torilor sau un alt organism ori autoritate competent, c lipsesc informa ii i c trebuie s furnizeze informa ii complete i corecte în timp util.

7 (40) De intrarea la în vigoare Directivei a 91/533/CEE, fost a adoptat un amplu sistem de dispozi ii vizând asigurarea respect rii acquis-ului social în Uniune, în special în domeniul egalit ii de tratament, ale c rui elemente ar trebui s se aplice prezentei directive pentru a garanta lucr torilor accesul la mecanisme eficace i impar iale de solu ionare a litigiilor, cum ar fi o instan civil sau o instan de solu ionare a litigiilor de munc, precum i dreptul la repara ii, care ar putea include o compensa ie adecvat, reflectând astfel principiul nr. 7 al Pilonului european al drepturilor sociale. (41) Mai precis, inând seama de caracterul fundamental al dreptului la o protec ie juridic efectiv, lucr torii ar trebui s beneficieze în continuare de aceast protec ie chiar i dup încetarea raportului de munc care d na tere unei presupuse înc lc ri a drepturilor lucr torului în temeiul prezentei directive. (42) Punerea în aplicare cu eficacitate a prezentei directive necesit o protec ie juridic i administrativ adecvat împotriva oric rui tratament nefavorabil în urma unei încerc ri de exercitare a drepturilor prev zute în temeiul prezentei directive, a unei plângeri înaintate angajatorului sau a oric rei proceduri judiciare sau administrative care are ca scop asigurarea respect rii prezentei directive. (43) Lucr torii care î i exercit drepturile prev zute în prezenta directiv ar trebui s beneficieze de protec ie împotriva concedierii sau a unor prejudicii echivalente, ca de exemplu în cazul în care un lucr tor la cerere nu mai prime te de lucru, sau împotriva oric ror preg tiri privind o posibil concediere, pe motiv c au încercat s î i exercite aceste drepturi. În cazul în care lucr torii consider c au fost concedia i sau c au suferit prejudicii echivalente din acest motiv, lucr torii i autorit ile sau organismele competente ar trebui s aib posibilitatea de a impune angajatorului s prezinte motive bine întemeiate pentru concediere sau pentru m surile echivalente. (44) Sarcina de dovedi a faptul c nu a avut loc nicio concediere sau niciun prejudiciu echivalent din motivul c lucr torii i-au exercitat drepturile prev zute de prezenta directiv ar trebui s revin angajatorului atunci când lucr torii prezint, în fa a unei instan e sau a altei autorit i sau organism competent, fapte din care se poate prezuma c au fost concedia i sau c au fost supu i unor m suri cu efect echivalent din acest motiv. Statele membre ar trebui s poat s nu aplice norma respectiv unor proceduri în care investigarea faptelor ar reveni unei instan e sau unei alte autorit i sau organism competent, în special în sistemele în care concedierea trebuie s fie aprobat în prealabil de o astfel de autoritate sau organism. (45) Statele membre ar trebui s prevad sanc iuni eficace, propor ionate i cu efect de descurajare în cazurile de nerespectare a obliga iilor care decurg din prezenta directiv. Sanc iunile pot include sanc iuni administrative i financiare, cum ar fi amenzile sau plata unor compensa ii, precum i alte tipuri de sanc iuni. (46) Deoarece obiectivul prezentei directive, i anume de a îmbun t i condi iile de munc prin promovarea trans paren ei i a previzibilit ii în munc, asigurând în acela i timp adaptabilitatea pie ei, nu poate fi realizat în mod satisf c tor de c tre statele membre, dar, având în vedere necesitatea de a stabili cerin e minime comune, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta m suri, în conformitate cu principiul subsidiarit ii stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea European. În conformitate cu principiul propor ionalit ii, astfel cum este prev zut la articolul respectiv, prezenta directiv nu dep e te ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. (47) Prezenta directiv stabile te cerin e minime, ceea ce nu aduce atingere prerogativelor statelor membre de a introduce i de a men ine dispozi ii mai favorabile. Drepturile dobândite în temeiul cadrului juridic existent ar trebui s se aplice în continuare, cu excep ia cazului în care prezenta directiv introduce dispozi ii mai favorabile. Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi utilizat pentru a diminua drepturile existente prev zute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern în vigoare în acest domeniu i nu poate constitui un motiv valabil pentru a reduce nivelul general de protec ie acordat lucr torilor în domeniul reglementat de prezenta directiv. În special, aceasta nu ar trebui s serveasc drept temei pentru introducerea de contracte cu zero ore sau alte tipuri similare de contracte de munc. (48) La punerea în aplicare prezentei a directive, statele membre ar trebui s evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare i juridice care ar putea s frâneze crearea i dezvoltarea microîntreprinderilor, a între prinderilor mici i mijlocii. Prin urmare, statele membre sunt invitate s evalueze impactul pe care actelor de transpunere l-ar avea asupra întreprinderilor mici i mijlocii, pentru a se asigura c acestea nu sunt afectate în mod dispropor ionat, acordând o aten ie deosebit microîntreprinderilor i sarcinii administrative, i s publice rezul tatele acestor evalu ri.

8 L 186/112 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (49) Statele membre pot încredin a partenerilor sociali punerea în aplicare a prezentei directive, atunci când partenerii sociali solicit în comun acest lucru i cu condi ia ca statele membre s ia toate m surile necesare care s le permit s garanteze în orice moment ob inerea rezultatelor urm rite prin prezenta directiv. Acestea ar trebui, de asemenea, în conformitate cu dreptul intern i cu practicile na ionale, s adopte m suri adecvate pentru a asigura implicarea efectiv a partenerilor sociali, a promova i a consolida dialogul social în vederea punerii în aplicare a dispozi iilor prezentei directive. (50) Statele membre ar trebui s adopte toate m surile adecvate pentru a asigura respectarea obliga iilor care decurg din prezenta directiv, de exemplu prin efectuarea, dac este cazul, a unor inspec ii. (51) Având în vedere modific rile substan iale introduse prin prezenta directiv cu privire la scopul, domeniul de aplicare i con inutul Directivei 91/533/CEE, nu este oportun s se modifice directiva men ionat. Directiva 91/533/CEE ar trebui, prin urmare, s fie abrogat. (52) În conformitate cu Declara ia politic comun a statelor membre i a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative ( 13 ), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea m surilor de transpunere s transmit, de asemenea, unul sau mai multe documente care s explice rela ia dintre componentele unei directive i p r ile corespunz toare din instrumentele na ionale de transpunere. În ceea ce prive te prezenta directiv, legiuitorul consider c transmiterea unor astfel de documente este justificat, ADOPT PREZENTA DIRECTIV : CAPITOLUL I DISPOZI II GENERALE Articolul 1 Scop, obiect i domeniu de aplicare (1) Scopul prezentei directive constituie îl îmbun t irea condi iilor de munc prin promovarea unor forme mai transparente i mai previzibile de munc, asigurându-se în acela i timp adaptabilitatea pie ei muncii. (2) Prezenta directiv stabile te drepturile minime care se aplic tuturor lucr torilor din Uniune care au un contract de munc sau un raport de munc astfel cum este definit în legisla ie, în contractele colective de munc sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurispruden a Cur ii de Justi ie. (3) Statele membre pot decide s nu aplice obliga iile din prezenta directiv în cazul lucr torilor care au un raport de munc cu o durat a timpului de munc prestabilit i efectiv lucrat mai mic sau egal cu o medie de trei ore pe s pt mân într-o perioad de referin de patru s pt mâni consecutive. Timpul lucrat pentru to i angajatorii care fac parte din sau apar in de aceea i întreprindere, acela i grup sau aceea i entitate se ia în considerare la calcularea mediei respective de trei ore. (4) Alineatul (3) nu aplic se unui raport de munc în care anterior începerii activit ii nu se stabile te un num r garantat de ore de munc pl tit. ( 13 ) JO C 369, , p. 14.

9 (5) Statele membre pot s determine persoanele care r spunde pentru executarea obliga iilor care le revin angajatorilor în temeiul prezentei directive, atât timp cât toate obliga iile respective sunt îndeplinite. De asemenea, acestea pot decide ca toate obliga iile respective sau unele dintre ele s fie atribuite unei persoane fizice sau juridice care nu este parte la raportul de munc. Prezentul alineat nu aduce atingere Directivei 2008/104/CE a Parlamentului European i a Consiliului ( 14 ). (6) Statele membre pot s prevad, pe baza unor motive obiective, c dispozi iile prev zute în capitolul III nu se aplic func ionarilor publici, serviciilor publice de urgen, for elor armate, autorit ilor poli iene ti, judec torilor, procurorilor, anchetatorilor sau altor servicii de aplicare a legii. (7) Statele membre pot decide obliga ca iile stabilite la articolele 12 i 13 i la articolul 15 alineatul (1) litera (a) s nu se aplice în cazul persoanelor fizice din cadrul unor gospod rii care ac ioneaz în calitate de angajatori, în cazul în care munca se desf oar pentru gospod riile respective. (8) Capitolul din II prezenta directiv se aplic navigatorilor i pescarilor maritimi f r a aduce atingere Directivei 2009/13/CE i, respectiv, Directivei (UE) 2017/159. Obliga iile prev zute la articolul 4 alineatul (2) literele (m) i (o) i la articolele 7, 9, 10 i 12 nu se aplic în cazul navigatorilor sau pescarilor maritimi. În sensul prezentei directive: Articolul 2 Defini ii (a) program de lucru înseamn programul care stabile te orele i zilele când începe i când se încheie prestarea muncii; (b) ore i zile de referin înseamn intervalele orare din anumite zile în care poate fi prestat munca la cererea angajatorului; (c) model de organizare a muncii înseamn forma de organizare a timpului de munc i repartizarea sa în func ie de un anumit model stabilit de angajator. Articolul 3 Furnizarea de informa ii Angajatorul comunic în scris fiec rui lucr tor informa iile care sunt obligatorii în temeiul prezentei directive. Informa iile sunt comunicate i se transmit pe suport hârtie sau sub form electronic, cu condi ia ca, în acest din urm caz, informa iile s fie accesibile lucr torului, s poat fi stocate i imprimate, iar angajatorul s p streze dovada transmiterii sau a primirii lor. ( 14 ) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munc temporar (JO L 327, , p. 9).

10 L 186/114 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene CAPITOLUL II INFORMA II PRIVIND RAPORTUL DE MUNC Articolul 4 Obliga ia de a furniza informa ii (1) Statele membre asigur se c angajatorilor le revine obliga ia de a informa lucr torii cu privire la elementele esen iale ale raportului de munc. (2) Informa iile men ionate la alineatul (1) includ cel pu in urm toarele elemente: (a) identitatea p r ilor raportului de munc ; (b) locul de desf urare a activit ii; dac nu exist un loc de desf urare a activit ii fix sau principal, principiul conform c ruia lucr torul are diverse locuri de desf urare a activit ii sau este liber s î i stabileasc propriul loc de desf urare a activit ii, precum i sediul social al întreprinderii sau, dac este cazul, domiciliul angajatorului; (c) oricare dintre urm toarele elemente: (i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activit ii profesionale pentru care este angajat lucr torul; sau (ii) o scurt caracterizare sau descriere a muncii; (d) data de la care începe raportul de munc ; (e) în cazul unui raport de munc pe durat determinat, data la care înceteaz sau durata preconizat a acestuia; (f) în cazul lucr torilor prin agent de munc temporar, identitatea întreprinderilor utilizatoare, cât mai curând posibil dup ce este cunoscut ; (g) durata i condi iile perioadei de prob, dac exist ; (h) dreptula formare oferit de angajator, dac exist ; (i) durata concediului de odihn pl tit la care are dreptul lucr torul sau, dac durata acestuia nu poate fi indicat atunci când sunt furnizate informa iile, procedura de acordare i de stabilire a acestui concediu; (j) procedura care trebuie respectat de angajator i de lucr tor, inclusiv condi iile de form i durata perioadelor de preaviz, în cazul încet rii raportului lor de munc sau, dac durata perioadelor de preaviz nu poate fi indicat atunci când sunt furnizate informa iile, metoda de stabilire a acestor perioade de preaviz; (k) remunera ia, inclusiv suma ini ial de baz, orice alte elemente componente, dac sunt aplicabile, indicate separat, i frecven a i metoda de plat aferente remunera iei pe care are dreptul s o primeasc lucr torul; (l) dac modelul de organizare a muncii este în totalitate sau în cea mai mare parte previzibil, durata zilei de munc standard sau a s pt mânii de munc standard a lucr torului i orice prevederi privind orele suplimentare i remu nera ia aferent acestora i, dac este cazul, modalit ile privind munca în schimburi;

11 (m) dac modelul de organizare a muncii lucr informeaz lucr torul cu privire la: torului este în totalitate sau în cea mai mare parte imprevizibil, angajatorul (i) principiul conform c ruia programul de lucru este variabil, num rul de ore garantate în plat i remunera ia pentru munca prestat în plus fa de orele garantate; (ii) orele i zilele de referin în care lucr torului i se poate cere s lucreze; (iii) perioada minim de în tiin are prealabil la care are dreptul lucr torul înainte de începerea unei sarcini de serviciu i, dup caz, termenul limit de anulare men ionat la articolul 10 alineatul (3); (n) orice contracte colective de munc ce reglementeaz condi iile de munc ale lucr torului sau în cazul contractelor colective de munc încheiate în afara întreprinderii de c tre institu ii sau de organe paritare speciale, denumirea acestor institu ii sau organe competente în cadrul c rora au fost încheiate contractele; (o) în cazul în care este responsabilitatea angajatorului, identitatea institu iei sau a institu iilor de securitate social care primesc contribu iile sociale aferente raportului de munc, i orice protec ie legat de securitatea social furnizat de angajator. (3) Informa iile men ionate la alineatul (2) literele (g)-(l) i (o) pot fi comunicate, dac este cazul, sub forma unei trimiteri la actele cu putere de lege i la dispozi iile administrative sau statutare ori la contractele colective de munc ce reglementeaz aspectele men ionate la literele respective. Articolul 5 Termene i mijloace de informare (1) cazul În care în fost nu au comunicate prealabil, în informa iile men ionate la articolul 4 alineatul (2) literele (a)-(e), (g), (k), (l) i (m) sunt comunicate în mod individual lucr torului, sub forma unuia sau a mai multor documente, în decursul perioadei care începe cu prima zi de munc i se termin cel târziu în cea de a aptea zi calendaristic. Celelalte informa ii men ionate la articolul 4 alineatul (2) sunt comunicate în mod individual lucr torului, sub forma unui document, în termen de o lun începând cu prima zi de munc. (2) Statele membre pot s elaboreze formulare i modele pentru documentele men ionate la alineatul (1) i s le pun la dispozi ia angaja ilor i a angajatorilor, inclusiv prin publicarea pe un site oficial na ional unic sau prin alte mijloace adecvate. (3) Statele membre asigur se c informa iile privind actele cu putere de lege i dispozi iile administrative sau statutare ori contractele colective de munc cu aplicare general ce reglementeaz cadrul juridic aplicabil, care trebuie comunicate de angajatori, sunt puse la dispozi ie la un nivel general, cu titlu gratuit, într-un mod clar, transparent, cuprinz tor i u or de accesat de la distan i pe cale electronic, inclusiv prin intermediul unor portaluri online existente. Articolul 6 Modificarea raportului de munc (1) Statele membre asigur se c orice modificare a elementelor raportului de munc men ionate la articolul 4 alineatul (2) i orice modificare a informa iilor suplimentare în cazul lucr torilor trimi i într-un alt stat membru sau într-o ar ter, men ionate la articolul 7, este comunicat de c tre angajator lucr torului, sub forma unui document, în cel mai scurt timp posibil i cel târziu la data la care intr în vigoare.

12 L 186/116 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) Documentul men ionat la alineatul (1) nu se aplic în cazul modific rilor care reflect doar o modificare a actelor cu putere de lege, a dispozi iilor administrative sau statutare ori a contractelor colective de munc men ionate în documentele men ionate la articolul 5 alineatul (1) i, dup caz, la articolul 7. Articolul 7 Informa ii suplimentare pentru lucr torii trimi i în alt stat membru sau într-o ar ter (1) Statele membre asigur se c, atunci când un lucr tor trebuie s presteze munca într-un alt stat membru decât cel în care î i desf oar în mod normal activitatea sau într-o ar ter, angajatorul comunic documentele men ionate la articolul 5 alineatul (1) înainte de plecarea lucr torului i c documentele includ cel pu in urm toarele informa ii supli mentare: (a) ara sau rile în care urmeaz s fie prestat munca în str in tate i durata anticipat a acesteia; (b) moneda în care urmeaz s se fac plata remunera iei; (c) dac este cazul, beneficiile în bani sau în natur aferente muncii prestate; (d) informa ii care indic dac este prev zut repatrierea i, în caz afirmativ, condi iile de repatriere a lucr torului. (2) Statele membre asigur se c un lucr tor deta at care intr sub inciden a Directivei 96/71/CE este informat suplimentar cu privire la: (a) remunera ia la care are dreptul lucr torul în conformitate cu legisla ia aplicabil în statul membru gazd ; (b) dup caz, orice indemniza ie specific deta rii i orice m suri de rambursare a cheltuielilor de transport, de mas de cazare; i (c) linkul c tre site-ul oficial na ional unic creat de statul membru gazd în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European i a Consiliului ( 15 ). (3) Informa iile men ionate la alineatul (1) litera (b) i la alineatul (2) litera (a) pot fi furnizate, acolo unde este cazul, sub forma unei trimiteri la dispozi iile specifice ale actelor cu putere de lege i la actele administrative sau statutare ori la contractele colective de munc ce reglementeaz aspectele respective. (4) Cu excep ia cazului în care statele membre prev d altfel, alineatele (1) i (2) nu se aplic dac durata fiec rei perioade de lucru petrecute în afara statului membru în care lucr torul î i desf oar în mod normal activitatea este de patru s pt mâni consecutive sau mai pu in. CAPITOLUL III CERIN E MINIME PRIVIND CONDI IILE DE MUNC Articolul 8 Durata maxim a oric rei perioade de prob (1) Statele membre asigur se c, în cazul în care un raport de munc este supus unei perioade de prob, astfel cum este definit în dreptul intern sau în practicile na ionale, perioada respectiv nu dep e te ase luni. (2) cazul În raporturilor munc de pe durat determinat, statele membre se asigur c durata perioadei de prob este propor ional cu durata preconizat a contractului i cu felul muncii. În cazul reînnoirii unui contract pentru aceea i func ie i acelea i sarcini, raportul de munc nu este supus unei noi perioade de prob. ( 15 ) Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respect rii aplic rii Directivei 96/71/CE privind deta area lucr torilor în cadrul prest rii de servicii i de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativ prin intermediul Sistemului de informare al pie ei interne ( Regulamentul IMI ) (JO L 159, , p. 11).

13 (3) Statele membre pot s prevad, în mod excep ional, perioade de prob mai lungi atunci când felul muncii justific aceasta sau atunci când este în interesul lucr torului. În cazul în care lucr torul a fost absent de la munc în cursul perioadei de prob, statele membre pot s prevad ca perioada de prob s poat fi extins în mod corespunz tor cu durata absen ei. Articolul 9 Exercitarea în paralel a unei alte activit i profesionale (1) Statele membre asigur se c un angajator nu interzice unui lucr tor s lucreze pentru al i angajatori în afara programului de lucru stabilit cu angajatorul respectiv i c nu aplic lucr torului un tratament nefavorabil pentru acest lucru. (2) Statele membre pot stabili condi ii pentru utilizarea restric iilor de incompatibilitate de c tre angajatori, pe baza unor motive obiective, precum s n tatea i siguran a, protec ia secretului de afaceri, integritatea serviciului public sau evitarea conflictelor de interese. Articolul 10 Minima previzibilitate a muncii (1) Statele membre asigur se c, în cazul în care modelul de organizare a muncii unui lucr tor este în totalitate sau în cea mai mare parte imprevizibil, angajatorul solicit lucr torului s presteze munca doar dac sunt îndeplinite cumulativ urm toarele dou condi ii: (a) munca este prestat în cadrul unor ore i zile de referin prestabilite, astfel cum sunt men ionate la articolul 4 alineatul (2) litera (m) punctul (ii); i (b) lucr torul este informat de angajatorul s u în privin a unei sarcini de serviciu cu respectarea unei perioade rezonabile de în tiin are prealabil, stabilit în conformitate cu dreptul intern, contractele colective de munc sau practicile na ionale men ionate la articolul 4 alineatul (2) litera (m) punctul (iii). (2) Un lucr tor are dreptul de a refuza o sarcin de serviciu f r s suporte consecin e negative în cazul în care una sau niciuna din cerin ele prev zute la alineatul (1) nu este îndeplinit. (3) cazul În care în statele membre permit unui angajator s anuleze o sarcin de serviciu f r compensa ii, acestea iau m surile necesare, în conformitate cu dreptul intern, contractele colective de munc sau practicile na ionale, pentru a se asigura c lucr torul are dreptul la compensa ii în cazul în care angajatorul anuleaz sarcina de serviciu convenit anterior cu lucr torul, dup împlinirea unui termen limit rezonabil determinat. (4) Statele membre pot s stabileasc modalit ile de aplicare a prezentului articol, în conformitate cu dreptul intern, cu contractele colective de munc sau cu practicile na ionale. Articolul 11 M suri complementare privind contractele la cerere În cazul în care statele membre permit utilizarea unor contracte la cerere sau a unor contracte de munc adopt una sau mai multe dintre urm toarele m suri pentru a preveni practicile abuzive: similare, acestea (a) restric ii privind utilizarea i durata contractelor la cerere sau a contractelor de munc similare; (b) o prezum ie relativ de existen a unui contract de munc lucrate într-o perioad dat ; cu un num r minim de ore pl tite, pe baza mediei orelor