PR_INI

Transcriere

1 PARLAMENTUL EUPEAN Comisia pentru cultură și educație 2012/...(INI) PIECT DE RAPORT referitor la protecția copiilor în lumea digitală (2012/...(INI)) Comisia pentru cultură și educație Raportoare: Silvia Costa PR\ doc PE v01-00 Unită în diversitate

2 PR_INI CUPRINS Pagina PPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUPEAN...3 EXPUNERE DE MOTIVE...8 PE v /11 PR\ doc

3 PPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUPEAN referitoare la protecția copiilor în lumea digitală (2012/...(INI)) Parlamentul European, având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 1, având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului, având în vedere Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/GAI a Consiliului 2, având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii massmedia audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) 3, având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă ( Directiva privind comerțul electronic ) 4, având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) 5, având în vedere Recomandarea 2006/952/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii de informare audiovizuale și on-line 6, având în vedere Concluziile privind protecția minorilor în lumea digitală (2011/C 372/04) 7, având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 februarie 2011 intitulată Investiția de azi în Europa de mâine (COM(2011)0060), 1 JO C 83, JO L 335, , p JO L 095, , p JO L 178, , p JO L 327, , p JO L 378, , p JO C 372, , p. 15. PR\ doc 3/11 PE v01-00

4 având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010, intitulată O agendă digitală pentru Europa (COM(2010)0245), având în vedere Strategia pentru drepturile copilului (CM ) a Consiliului Europei, având în vedere raportul Comisiei din 13 septembrie 2011 referitor la aplicarea Recomandării Consiliului din 24 septembrie 1998 privind dezvoltarea competitivității în industria serviciilor europene audiovizuale și de informare prin intermediul promovării structurilor regionale care urmăresc atingerea nivelului comparabil și eficient al protecției minorilor și a demnității umane și a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale și de informare on-line Protecția minorilor COM(2011)0556, având în vedere Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale; având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură, având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și instrucție și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0000/2012), A. întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată atât pe plan reglementar, utilizând instrumente de prevenire și combatere mai eficiente, cât și pe plan educațional; B. întrucât evoluția rapidă a tehnologiilor necesită răspunsuri prompte prin intermediul organismelor permanente și competente care își desfășoară activitatea în diverse domenii; C. întrucât școala se adaptează lumii digitale, însă cu un ritm și o modalitate care nu țin pasul cu evoluția tehnologică în lumea minorilor, în timp ce părinții și instructorii manifestă dificultate în a-i ajuta, rămânând la marginea vieții virtuale a minorilor; D. întrucât exercitarea cetățeniei europene și deplina exprimare a drepturilor necesită accesul, chiar și pentru minori, la utilizarea instrumentelor și a conținuturilor digitale sigure; E. întrucât gradul de difuzare a mass-media convergente într-un sistem unic digital implică riscuri cu privire la un acces fără dificultate la conținuturi ilegale, necorespunzătoare sau nocive pentru dezvoltarea minorilor; F. întrucât, în domeniul liberei circulații a serviciilor audiovizuale de pe piața unică, unde furnizorii de servicii digitale au diverse responsabilități, prevalează protecția minorilor și a demnității umane, totuși WEBTv și TV hibrid nu sunt supuse controalelor; G. întrucât măsurile de combatere a conținuturilor on-line ilegale implică abordări diferite față de măsurile de prevenire a comportamentelor necorespunzătoare; PE v /11 PR\ doc

5 H. întrucât existența în permanență pe Internet a informațiilor și a datelor personale privind minorii poate implica prelucrarea ilegală precum lezarea demnității acestora, compromițându-le identitatea și integritatea socială; I. întrucât diversele metode de reglementare adoptate de furnizorii de conținuturi și servicii digitale nu respectă întotdeauna transparența, independența, confidențialitatea, prelucrarea datelor personale și crearea de profiluri în scopuri comerciale; J. întrucât statele membre semnalează dificultățile de coordonare a aspectelor privind adoptarea tipurilor de clasificare a conținuturilor pe categorii de vârstă și grad de periculozitate privind conținuturile; Un cadru de drepturi și de guvernanță 1. solicită Comisiei să propună o directivă-cadru unică privind drepturile minorilor în lumea digitală, care să completeze toate dispozițiile referitoare la minori, prevăzute în legislațiile precedente ale UE; 2. invită toate statele membre să ratifice Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale; 3. dorește continuarea programului Safer Internet, cu resursele adaptate și păstrarea specificului; Dreptul la acces și la educație, la mass-media tradițională și la new media 4. identifică în Media Education instrumentul esențial pentru accesul și formarea minorilor cu privire la utilizarea critică a mass-media și a oportunităților din lumea digitală și invită toate statele membre să o consolideze în curriculumul școlar și să profite de bunele practici ale European Schoolnet ; 5. reafirmă importanța alfabetizării și a competențelor digitale a minorilor, care trebuie considerate prioritare în politica socială a Uniunii; 6. subliniază necesitatea unei alianțe educaționale între familii, școală, societate civilă, părți interesate și servicii audiovizuale, cu scopul de a garanta o dinamică echilibrată între lumea digitală și minori; 7. încurajează Comisia să sprijine accesul minorilor la conținuturile digitale sigure și de calitate în programele existente, dedicate tinerilor, educației și domeniului digital; 8. recomandă Comisiei să propună revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, incluzând producția de servicii online și offline de calitate pentru tineri, iar statelor membre le recomandă să includă aceste scopuri între obligațiile serviciului public; 9. evidențiază eficacitatea educației informale, nonformale și a educației reciproce în PR\ doc 5/11 PE v01-00

6 difuzarea practicilor sigure între minori cu privire la utilizarea rețelei, a rețelei de socializare, a jocurilor video și a telefoniei mobile și încurajează European Schoolnet să favorizeze îndrumarea prin mentor în rândul elevilor în acest domeniu; Dreptul la protecție Combaterea conținuturilor ilegale 10. regretă caracterul greoi al procedurii notice and take down în anumite state membre și întâmpină favorabil inițiativa Comisiei de a publica o evaluare de impact în această privință; 11. invită Comisia și statele membre să consolideze colaborarea între forțele de ordine pentru acțiunile de protecție a minorilor în cazul infracțiunilor on-line, precum și pentru coordonarea liniilor telefonice de urgență și să încheie acorduri cu furnizorii de servicii în acest scop; 12. încurajează statele membre să dea continuitate liniilor telefonice de urgență naționale conforme standardelor INHOPE (Asociația internațională a liniilor telefonice de urgență) și să analizeze cu atenție rezultatele atinse, verificând ca fiecare line telefonică de urgență națională să fie în măsură să acționeze în interes general; 13. solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească informația privind liniile telefonice de urgență pentru minori și familiile acestora; 14. susține obligația pe care o au furnizorii de conținuturi și serviciile digitale de a pune în aplicare codurile de conduită pentru a identifica, preveni și elimina conținuturile ilegale; Combaterea conținuturilor necorespunzătoare 15. încurajează Comisia și statele membre să dezvolte strategii și standarde care să protejeze minorii împotriva expunerea online și offline la conținuturi neadaptate vârstei acestora; 16. invită asociațiile furnizorilor de servicii audiovizuale și digitale să integreze protecția minorilor în statutele respective și să indice categoria de vârstă adecvată; 17. încurajează statele membre să continue dialogul pentru armonizarea clasificării conținuturilor digitale pentru minori; 18. invită Comisia să urmeze European Framework for safer mobile, valorizând opțiunile care ușurează controlul parental (de exemplu privacy by design, by default și optin ); Protecția vieții private 19. salută propunerea Comisiei privind normele de protecție a vieții private a minorilor, precum dreptul la uitare, care interzice menținerea on-line a informațiilor privind datele cu caracter personal ale minorilor, riscante pentru viața personală și profesională a PE v /11 PR\ doc

7 acestora; 20. încurajează promovarea în orice sector digital a unor opțiuni tehnologice utile, daca se dorește acest lucru, în vederea restrângerii navigării minorilor în limitele trasabile și cu acces condiționat; Dreptul la replică a mass-media digitale 21. invită statele membre să dezvolte sisteme mai omogene privind dreptul la replică în massmedia digitale, îmbunătățindu-le, de asemenea, eficacitatea; Dreptul la cetățenia digitală 22. subliniază că cetățenia digitală este un element fundamental al cetățeniei europene, în vederea creării unor cetățeni conștienți, protagoniști ai proceselor de democrație electronică; 23. invită statele membre să considere platformele digitale ca fiind punți de participare democratică; 24. subliniază importanța promovării, în cadrul serviciilor și a conținuturilor digitale, a înțelegerii și a dialogului între generații, tipuri, diverse tipuri culturale și etnice; 25. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre. o o o PR\ doc 7/11 PE v01-00

8 EXPUNERE DE MOTIVE Copiii europeni petrec până la 40 de ore pe săptămână în fața televizorului. Aceștia petrec online 88 de minute pe zi (2 ore pentru categoria de vârstă 15/16 ani), începând în medie la 9 ani, însă sunt cazuri în care încep mult mai devreme, înainte de etapa școlară și alfabetizare. Prima temă care trebuie abordată este încă tema privind decalajul digital, care, în contextul situației economice actuale, amenință toate categoriile mai puțin protejate, printre care minorii, având influențe negative asupra viitorului economic, social și cultural. Accesul la lumea digitală și la competența limbajului său necesită un sprijin pe care numai o alianță educațională între familie, școală și societate îl poate oferi. Prezentul raport din proprie inițiativă se bazează pe răspunsurile statelor membre la ancheta prevăzută la punctul 6 din Recomandarea 2006/956/CE și abordează cu o privire de ansamblu o temă care, în câțiva ani, a schimbat profund viața minorilor din Uniunea Europeană. Internetul este prietenul copiilor, de multe ori mai mult decât familia, școala și amicii. Copiii cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani utilizează computerul pentru temele școlare și pentru a se juca (100 %), de asemenea pentru a viziona videoclipuri (86 %), pentru a se juca cu ceilalți, a descărca videoclipuri și muzică și pentru a schimba P2P (56 %) și în sfârșit, pentru file sharing, vizitarea chatroom-urilor, blogurilor și a lumilor virtuale ( 23 %). Procentajul de 44 % dintre tinerii utilizatori scoate în evidență oportunitățile pozitive oferite de rețea, de care se declară foarte satisfăcuți. 38 % dintre copiii care se înscriu în categoria de vârstă 9-12 ani și 77 % dintre copiii care se înscriu în categoria de vârstă ani sunt înregistrați într-o rețea de socializare. În profilul creat, 16 % dintre copii se prezintă cu o identitate fictivă și 27 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 9/12 ani declară o vârstă m cai mare decât cea reală. Navigarea tinde să devină din ce in ce mai individuală, având în vedere că 49 % dintre copii se conectează din propria cameră, 33 % de la telefonul mobil sau pad-ul digital, 87 % de acasă și 63 % de la școală. 50 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între ani declară că se pot exprima mai ușor on-line decât față în față. Navigatorii neexperimentați și naivi, categorie în care pot fi incluși minorii, atunci când navigarea este puțin conștientă, fără protecție și control, trebuie să înfrunte diverse riscuri, precum încălcarea vieții private, utilizarea comercială și instrumentală a profilurilor acestora, pericolul pentru sănătate, fenomenele de dependență, falsul raport cu realitatea și cu propria identitate. Oferta on-line de conținuturi dăunătoare, cu conotații puternice de violență, discriminare, sexism, rasism, cu caracteristici necorespunzătoare pentru minori, poate reduce, în cazul utilizatorului nepregătit, percepția asupra lezării demnității umane și poate facilita difuzarea în rândul minorilor a utilizării rețelei cu intenții care aduc atingere, mai mult sau mai puțin conștient, propriei demnități (sexting) și demnității altuia (hărțuirea cibernetică). 55 % dintre copii declară că percep riscul pe care îl constituie rețeaua, 12 % din cei cu vârste cuprinse între 9-12 ani declară ca au fost deranjați în special de hărțuire (40 %), cât și de conținuturile și abordările cu caracter sexual (25 %). În special hărțuirea, care în rețea pare a PE v /11 PR\ doc

9 fi o extensie a celei din viața reală, contribuind la extinderea fenomenului și la generarea reciprocității de comportamente. Părinții și instructorii manifestă deseori neplăcerea și dificultatea de a însoți tinerii în descoperirea pozitivă a lumii digitale și rămân la marginea vieților virtuale ale acestora, care pot constitui, uneori, cauza sau consecința neîndeplinirilor din viața reală. Controlul parental, pus în aplicare cu ajutorul semnalelor standard și prin accesul subordonat utilizării cardului de credit și a PIN-ului, s-a demonstrat ca fiind un instrument util pentru sistemele de broadcasting și broadband conectate la serviciile mass-media audiovizuale, însă necorespunzător și parțial eficient pe web și în rețelele de comunicare electronică, având în vedere diversificarea nelimitată a serviciilor, a furnizorilor și difuzarea acestora în lume. Școala se adaptează lumii digitale, utilizând elemente hardware, programe și metode de lucru devenite operaționale în 23 de țări din Europa, cu ritmul și modalitățile în general insuficiente pentru a ține pasul cu evoluția pe care tehnologia a indus-o în viața copiilor. Școala este chemată să formeze minorii prin utilizarea practică și critică a tehnologiilor digitale și a rețelei, în situația relațională, atât cu adultul, cât și în cadrul grupului din aceeași categorie de vârstă, în spiritul protejării diversității culturale îmbinată cu deschiderea către lume. Formarea permite tinerilor să stăpânească competențe digitale recunoscute între cele opt competențe fundamentale indispensabile pentru cei care trăiesc într-o societate care se bazează pe cunoaștere. Societatea sprijină școala cu privire la această responsabilitate, fiind conștientă de avantajele sociale și economice ale unei utilizări critice, active și sigure a mass-mediei digitale de către minori, împotriva unei utilizări care generează dependență, atitudini conformiste și anxioase, pasivitate și agresivitate. Statele membre continuă să promoveze, cu o rapiditate diferită, depășirea decalajului digital și participarea la lumea digitală a minorilor, prin intermediul politicilor de acces la rețea, al reglementării conținuturilor acesteia, al respectului vieții private și a identității digitale și prin introducerea în programa de bază, ca modul didactic opțional pentru școlile primare și medii. Copiii înșiși, familiile, școala, mediul universitar, precum și societatea, își exprimă din ce în ce mai mult conștientizarea cu privire la standardele de calitate care trebuie solicitate pentru un conținut destinat minorilor, independent de forma de difuzare, analogică sau digitală, online sau off-line și de instrumentul utilizat (televiziune, computer, telefon, pad digital). Producătorii de hardware și de conținuturi și asociațiile acestora participă în general la cercetarea comună, chiar și în apărarea afacerii acestora. Conform Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, serviciile publice de radio și televiziune și multi-platformă, direct și prin intermediul Uniunii Europene a serviciilor de radio și televiziune, au activat de mai mulți ani în special schimbul de bune practici și instrumente de monitorizare a programelor pentru minori și, în ciuda acestui fapt, chiar și acolo unde este clară responsabilitatea editorială ca în cazul emisiunilor de televiziune, oferta de programe de calitate pentru această categorie de vârstă este deseori limitată. UE și statele membre au elaborat legislații și au încurajat autoreglementarea, ceea ce era necesar, având în vedere că acest fenomen atinge multe aspecte sociale, care nu pot fi confruntate exclusiv pe cale juridică. Astfel iau naștere, prin co-finanțarea UE, instrumente PR\ doc 9/11 PE v01-00

10 valabile, în principal Safer Internet Programme, bine înrădăcinat în toate țările din UE, care, până la sfârșitul anului 2013, va asigura o coordonare care a fost evaluată pozitiv în raportul intermediar. În proiectul de raport se scot în evidență trei elemente în cadrul protecției minorilor în era digitală: - accesul și educația în domeniul mass-media și new media, - protecția, făcând distincție între combaterea conținuturilor ilegale și cea a conținuturilor și comportamentelor necorespunzătoare, protecția vieții private și dreptul la replică, - cetățenia digitală. La începutul documentului se propune un cadru de drepturi și de guvernanță care să pună capăt fragmentării prevederilor legislative și a indicațiilor privind protecția minorilor în lumea digitală, care există în prezent în domeniul drepturilor umane, al vieții private, al combaterii abuzului sexual, al serviciilor mass-media audiovizuale și al e-commerce-ului. Articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene dorește ca politicile pentru copii să fie globale: astfel, este nevoie de o directivă-cadru de orientare care să rezume și să reglementeze întregul domeniu și o guvernanță multi-nivel care să solicite o armonizare a abordării în statele membre și să încurajeze o mai mare coordonare între acestea și UE. Fiind conștienți de diferențele culturale și juridice existente între statele membre, în baza cărora este dificil să se stabilească o limită între conținuturile și comportamentale care trebuie sancționate și cele gri, propunem să facem o distincție între conținuturile ilegale, precum manipularea psihologică (recunoscută ca infracțiune în Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual, însă încă neadoptată și neratificată de toate statele membre), pornografia infantilă, încălcarea vieții private, jocul de noroc on-line, fraudele comerciale, și comportamentele care pot avea o serie de consecințe, precum hărțuirea cibernetică și sexting-ul și cele necorespunzătoare vârstei, precum publicitatea neadecvată, violența, sexul și altele, elemente care generează teama și anxietatea. În plus, trebuie luate în considerare anumite problematici ale cadrului actual: Este necesar să se asigure continuitatea Programului Safer Internet, și în orice caz, să se asigure că responsabilitatea privind protecția minorilor împotriva delictelor cibernetice aparține forțelor de ordine, într-o formă din ce în ce mai eficientă și colaborativă la nivel european. Trebuie încurajate acțiunile de combatere a criminalității on-line împotriva minorilor puse la punct cu succes de anumite state membre, care implementează schimburi de informații cu ISP (furnizorul de servicii de internet) și ESP (furnizorul de servicii de e- mail). Autoreglementarea s-a demonstrat ca fiind o cale utilă, însă și-a demonstrat limitele care trebuie să fie rectificate în caz de conflicte de interese. Este necesar ca statele membre să își ia angajamentul de a proteja minorii în lumea digitală, chiar prin promovarea oricărei forme de stăpânire a codurilor sale, ca fiind indispensabile pentru o cetățenie deplină și activă, pentru a oferi cetățenilor europeni posibilitatea de a PE v /11 PR\ doc

11 profita de dimensiunea culturală și economică a tuturor tipurilor de mass-media conectate la tehnologia digitală și pentru a contribui la realizarea obiectivelor Lisabona, favorizând dezvoltarea unei economii a cunoștinței și stimulând competitivitatea. PR\ doc 11/11 PE v01-00