Layout 1 (Page 17)

Transcriere

1 Ziar de informare a cetãþenilor comunei VLADIMIRESCU sãptãmânã de sãptãmânã Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/ Anul 4 Nr IANUARIE pagini Tiraj: ex. E D I T O R I A L Raport privind activitatea primarului pe anul 2008 CAPITOLUL II: Cheltuieli în anul 2008 Doamnelor ºi Domnilor Consilieri Stimaþi cetãþeni ai comunei Bugetul de cheltuieli pe anul 2008 a fost împãrþit în douã subcapitole foarte importante. Astfel am avut aprobarea cheltuielilor din fondul de rulment, adicã cheltuielile din banii existenþi în buget la finalul anului 2007 ºi neutilizaþi datoritã continuãrii lucrãrilor de investiþii care aveau termene prelungite ºi în anul Deoarece din aceºti bani primarul a propus iar Dumneavoastrã consilierii aþi aprobat ca aceºti bani sã fie folosiþi numai ºi numai, pentru investiþii aºa s-a ºi întâmplat. Acest lucru nu a însemnat însã cã din încasãrile curente ale anului 2008 ne-am limitat numai la cheltuieli curente ºi de capital. Dar sã dãm cuvântul cifrelor: Toate cheltuielile curente ºi de capital precum ºi o altã serie de investiþii au fost fãcute din încasãrile la bugetul local în cursul anului 2008 ºi din fondul de rulment care nu sunt altceva decât încasãri necheltuite în ªi pot spune cã ºi aici am avut rezultate bune ºi foarte bune. Dar sã dãm cuvântul cifrelor: Cheltuielile bugetului local ,91 Autoritãþi publice ºi act. ext.: ,95 Titlu I. Cheltuieli de personal: ,00 Titlu II. bunuri ºi servicii: ,95 Alte serv. Publice generale: ,87 Titlu II. Bunuri ºi servicii: ,87 Transf. cu caract. general: ,76 Titlu VI. Transf. între unitãþi: ,76 Învãþãmânt: ,00 Titlu I. Cheltuieli de personal: ,00 Titlu II. Bunuri ºi servicii: ,63 Titlu VIII. Asistenþã socialã: ,78 Titlu IX. Alte cheltuieli: ,00 Titlu X. Active nefinanciare (investitii): ,59 Culturã, recreere ºi religie: ,93 Titlu I. Cheltuieli de personal: ,00 Titlu II. Bunuri ºi servicii: ,93 Titlu IX. Alte cheltuieli: ,00 Asig. ºi asist. socialã: ,55 Titlu I. Cheltuieli de personal: ,00 Titlu II. Bunuri ºi servicii: ,05 Titlu VIII. Asistenþã socialã: ,50 Locuinþe serv. ºi dezv. publicã: ,85 Titlu I. Cheltuieli de personal: ,00 Titlu II. Bunuri ºi servicii: ,50 Continuare în pagina 2 UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE IANUARIE Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Huºi, Moldova, astãzi în România d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite ºi al statului naþional România. A participat activ la miºcarea revoluþionarã de la 1848 din Moldova ºi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 ºi al Þãrii Româneºti, înfãptuindu-se astfel unirea celor douã principate române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susþinutã activitate politicã ºi diplomaticã pentru recunoaºterea unirii de cãtre puterea suzeranã ºi puterile garante ºi apoi pentru desãvârºirea unirii Principatelor Române pe calea înfãptuirii unitãþii contituþionale ºi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova ºi Þara Româneascã au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureºti, cu o singurã adunare ºi un singur guvern. Alexandru Ioan Cuza a fost obligat sã abdice în anul 1866, de cãtre o largã coaliþie a partidelor vremii, denumitã ºi Monstruoasa Coaliþie, din cauza orientãrilor politice diferite ale membrilor sãi, care au reacþionat astfel faþã de manifestãrile autoritare ale domnitorului.

2 SPECIAL Raport privind Urmare din pagina 1 activitatea primarului... Titlu X. Active nefinanciare (investitii): ,35 Lista cheltuielilor de investiþii finanþate de la Bugetul local în anul 2008 (prevederi) Denumirea obiectivelor Prevederi Cap. Învãþãmânt 1. Repar. cap. Grãd. Horia ** Cap Locuinþe, 1. Lucrãri canalizare OG * 2. Amenajare parcuri Extind. reþele gaz în noile zone de locuinþe Vladimirescu ** 4. Instalaþie de încãlzire centralã la Cãminul de Vârstnici Vladimirescu Extindere reþea canalizare Vladimirescu Amenajare parcuri Ecologizarea fostului deponeu de gunoi Cofinanþare ºi consult. accesare fonduri pentru proiecte ** *) La canalizare am cheltuit ,00 lei de la Guvernul României, accesaþi în anul 2006, iar de la bugetul local ,00 lei, de la bugetul local. *) În prezent, la 1 ianuarie 2009 mai avem de cheltuit ,00 lei. Suma pe care ne-o datoreazã Guvernul României, conform aprobãrii date iniþial. În cazul cã nu vom mai primi aceºti bani, bugetul local poate suporta suma pentru finalizarea lucrãrilor de canalizare. Deci, de Paºti, toatã localitatea va fi canalizatã pentru colectarea apei menajere. **) Poziþiile 1 ºi 3 nu au fost cheltuiþi banii, dar au fost prevãzuþi în buget, iar la poziþia 8, au fost cheltuiþi, dar vor fi recuperaþi la accesarea fondurilor europene, pentru a cãror accesare am plãtit consultanþa. Lista cheltuielilor de investiþii finanþate din Fondul de Rulment în anul 2008 (prevederi) Denumirea obiectivelor 1. Asfaltare strãzi Amenajare trotuare Reabilitare ºi moderniz. Casa Tineretului Reamenajare piaþã-clãdire Construire capelã Vladimirescu Electrificarea noilor zone de locuinþe Vladimirescu Electrificarea noilor zone de locuinþe Horia Electrificarea noilor zone de locuinþe Mândruloc Electrificarea noilor zone de locuinþe Cicir Reparaþii capitale la dispensare Reabilitare-modernizare refugiu staþii transport în comun Amen. parcare la Sala de Sport PUG+PUZ+PUD (topometrie) comuna Vladimirescu Acoperire goluri temporare casã Achiziþie tractoraº Viking MT 5097C pt. tuns iarbã teren sport Dupã decontarea tuturor facturilor emise pentru aceste investiþii, apreciem cã vom rãmâne cu o sumã de aproximativ lei, fond de rulment pentru anul Acesta este capitolul II din raportul primarului. Urmeazã urmãtoarele capitole în numerele viitoare. Primarul comunei, Ioan Criºan Grigore Vieru: «Dacã visul unora a fost sã ajungã în Cosmos, eu viaþa întreagã am visat sã trec Prutul» S-a-ntâmplat ca în urma unui accident de circulaþie, un MARE ROMÂN, poetul basarabean GRIGORE VIERU, sã moarã. Oare, de ce tocmai pe EL moartea l-a secerat. Ea, moartea pe care El nici mãcar nu o ura spunându-i: Nu am moarte cu tine nimic, Eu nici mãcar nu te urãsc Cum te blestemã unii, vreau sã zic, La fel cum lumina pârãsc. Dar ce-ai face tu ºi cum ai trãi De-ai avea mamã ºi-ar muri Ce-ai face tu ºi cum ar fi De-ai avea copii ºi ar muri?! Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici mãcar nu te urãsc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai din propria-mi viaþã trãiesc. Nu fricã... Nu teamã... Milã de tine mi-i, Cã n-ai avut niciodatã mamã, Cã n-ai avut, niciodatã, copii. S-a întâmplat în ultima vreme... COOPERATIVA DE CONSUM SILVANA VLADIMIRESCU PRODUCE: Tâmplãrie PVC ºi aluminiu, din profile germane VEKA, cu utilaje de ultimã generaþie, la preþuri negociabile. Telefon: , , * Cotidiene... Întâmplãri nedorite, dar produse din neglijenþã sau din comoditate. La unele unitãþi de învãþãmânt s-a plecat în vacanþa de sãrbãtori. Toate bune ºi frumoase, dar s-a omis a se opri alimentarea cu apã ºi acum...acum, când a venit cãldura, se vãd urmãrile. Þevile plesnesc, inundaþiile se produc, iar procesul de învãþãmânt este afectat. * Educatoare nervoase dau la mãturã, pun apa în gãleatã ºi vocifereazã. Administraþia, în frunte cu primarul primeºte felicitãri dintre cele mai blânde, de genul: proºtilor, mãgarilor, nesimþiþilor! Copiii noºtri stau în umezealã sau acasã. ªtiþi voi asta? Da,ºtim. ªtim, stimaþi pãrinþi. ªi ne cerem scuze. ªtim cã nu ajutã la nimic. Copiii tot suferã. Dar, fãrã supãrare, mai ºtim cã aceastã grãdiniþã are director. Are o armatã de salariate, fie educatoare sau cu alte funcþii ªi mai are grãdiniþa ºi un comitet de pãrinþi, care, în toamnã, mia solicitat o sumã - nu tocmai micã - pentru renovarea interiorului. ªi am acordat-o. ªi lucrarea s-a fãcut. ªi da, aºa este. Am primit ºi mulþumiri. ªi eu leam mulþumit pãrinþilor pentru cã au muncit acolo... Deci, o colaborare bunã. S-a greºit. Da. Cine a greºit? Judecaþi Dumneavoastrã. Dacã eu am fost prea dur în ceea ce am scris aici, îmi cer scuze. Dar acesta este adevãrul. ªi eu ãsta sunt. Chiar dacã pierd simpatie politicã. * De pierdut au pierdut copiii. În primul rând. ªi ei nu au nici o vinã. A greºi este omeneºte. Adevãrat este, dar a persevera în greºeli este diabolic. Aºa a spus Seneca: Errare humanum est sed perseverare diabolicum. ªi aºa este. Deci, plata greºelii de cãtre vinovaþi este categoricã. * Am primit un telefon: Alo, d om primar, îi hârtie la toilete, da copilu nost tot neºters vine acasã... Cã tovarãºa-i ocupatã... Tot Pag. 2 L-am cunoscut de un Întâi Decembrie, la Alba Iulia. Senatorul Crãciun Avram m-a prezentat Maestrului. Firav, cu o mânã micuþã, micuþã, care însã þi-o strângea pe a ta cu putere. Blând, mereu cu un zâmbet amar pe faþã. La voi, la Arad, se mai vorbeºte de Basarabia ºi Bucovina? Da, doar suntem români. Ochi-i strãlucesc în lacrimi. Ne-am despãrþit cu promisiunea cã atunci când va veni la Arad mã va vizita. N-a fost sã fie. Aceea de care nu se temea, moartea, poate supãratã pentru ceea ce-i spusese în poezia sa, l-a luat pentru totdeauna. Sunt sigur cã nu ºi-a schimbat pãrerea despre moarte mai ales cã pe EL, GRIGORE VIERU Îl AªTEPTA, ACOLO SUS, UN COR DE ÎNGERI. Odihneºte-te în pace! Noi, românii, îþi vom duce dorul! Primarul comunei primaru, sireacu i vinovatu... Cum primarul a aprobat ºi dotat toaletele cu hârtie, acesta se încãpãþineazã sã creadã cã, totuºi, ºtergerea celor mici nu este în sarcina lui. * Fiind inundate unele încãperi din grãdiniþa PP, ca mãsurã de forþã majorã am transferat, pentru câteva zile, mobilierul copiilor la Centrul de Vârstnici. Sunt sigur cã bunicilor le va pãrea bine. * Au venit biletele gratuite pentru veteranii de rãzboi. Cu respect ºi pioºenie faþã de trecutul domniilor lor veteranii, un anunþ: Veteranii de rãzboi, vãduvele de rãzboi ºi vãduvele de veterani de rãzboi din subfiliala Vladimirescu sunt rugaþi a se prezenta la sediul subfilialei din strada Vasile Roaitã nr. 77, pentru a-ºi ridica biletele de cãlãtorie pe anul 2009 ºi pentru achitarea cotizaþiei anuale. A consemnat primarul comunei, Ioan Criºan

3 ACTUALITATE Pag. 3 În atenþia pensionarilor care beneficiazã de cãlãtorii cu tramvaiul Vã aducem la cunoºtinþã cã biletele de cãlãtorie se vor elibera începând cu data de 1 februarie Rugãm sã prezentaþi cuponul de pensie pe ultima lunã. Reþeta sãptãmânii Pui dezosat umplut Umplutura: morcov, pãtrunjel, conopidã, fasole verde, mazãre, pãtrunjel, frunzã de þelinã, ciuperci (pentru a va uºura munca puteþi folosi legume la pungã Bonduelle). Mod de preparare: Se scoate mãruntaiele din pui cu grijã sã nu fie tãietura prea mare în partea superioarã a puiului. Se dezoseazã tot cu grijã pentru a nu se perfora pielea ºi se scot oasele prin tãietura fãcutã. Se spalã înãuntru ºi se condimenteazã cu sare ºi piper ºi se umple uniform cu legumele tocate mãrunt (dupã preferinþã se poate pune si puþin orez fiert) ºi iar se condimenteazã cu sare ºi piper. Se închide tãietura de la gâtul puiului cu scobitori se pune în tavã cu puþin ulei, puþin vin ºi se bagã la cuptor. Se fierbe pe o parte ºi se întoarce ºi pe partea cealaltã, iar dupã ce este fiert se stoarce zeama care se lasã în timpul fierberi ºi se pune iarãºi puþin ulei ºi se lasã sã se rumeneascã. Mâncarea este gata. POFTà BUNÃ! Reþetã primitã de la CUC ELENA, Vladimirescu Este bine de ºtiut... Cum sã ne protejãm împotriva bolilor din sezonul rece? Perioada de iarnã este caracterizatã prin apariþia bolilor infecto-contagioase, numite de sezon, care, pe lângã neplãcerile provocate, pot sã ducã la complicaþii grave, acestea putând culmina chiar cu decese, în cazul în care nu sunt tratate corespunzãtor. Care sunt, însã, bolile sezonului rece? Guturaiul, gripa, virozele respiratorii, laringita acutã, sinuzita, bronºita acutã ºi pneumonia bacterianã. Cum putem preveni majoritatea acestor afecþiuni? Simplu, prin respectarea câtorva reguli elementare: - evitaþi frecventarea locurilor aglomerate (mijloacele de transport în comun, sãlile de teatru sau de cinema) în perioada de epidemii de gripã, pojar sau tuse convulsivã. - respectaþi regulile banale de igienã (evitaþi bãuturile scoase de la gheaþã, respiratul pe gurã, când este frig ºi umed, trecerea bruscã de la cald la frig cu o îmbrãcãminte sumarã). - consumati multe fructe, de tipul citricelor, cu conþinut bogat în vitamina C. - efectuaþi vaccinarea antigripalã cu vaccin din sezonul anilor respectivi (de exemplu, lot 2008/2009). - în încãperea unde stã un sugar nu permiteþi intrarea persoanelor bolnave de afecþiuni respiratorii acute. Sugarii au sistemul imunitar în formare ºi sunt mult mai predispusi la a se îmbolnaãvi decât o persoanã adultã. - alãptarea ºi, de altfel, orice manevrã asupra sugarului de cãtre o mamã rãcita se va face prin purtarea de cãtre aceasta a unei mãºti faciale, pentru a nu transmite boala ºi copilului. - evitaþi abuzul de cafea, alcool ºi tutun, acestea determinând scãderea imunitãþii generale a organismului. - aveþi grijã ca aerul din încãperea unde dormiþi sã fie uºor umed, punând pe sobã, teracotã. sau pe calorifer un vas cu apã. - aerisiþi periodic încãperile unde staþi frecvent (sufragerie, dormitor, camera copilului). Dr. Þinte Daniel-Cristian medic de familie Horoscop sãptãmânal Vãrsãtor ( ): Urmeazã o sãptãmânã excelentã pentru Vãrsãtori, din punct de vedere financiar. O investiþie bine plasatã cu ceva timp în urmã le aduce mari beneficii ºi este, de asemenea, posibil sã li se restituie o importantã sumã de bani. Atenþie sporitã însã la accidente minore! Peºti ( ): Peºtii pãºesc cu dreptul în aceastã sãptãmânã, sunt plini de vitalitate, au o energie de-a dreptul molipsitoare. În plan personal însã, lucrurile nu stau la fel de bine, este posibil ca persoana iubitã sã îºi doreascã o schimbare de atitudine din partea acestora. Berbec ( ): Berbecii se întreabã, probabil, de unde atâta energie dintr-o datã? Se vor simþi în stare sã mute munþii din loc ºi nu vor sta locului o clipã. Chiar dacã vor mai apãrea pe ici, pe colo, ceva probleme, nici una nu va fi de nerezolvat, deoarece au pe cineva aproape care le poartã de grijã. Taur ( ): Pentru Tauri se preconizeazã o sãptãmânã de-a dreptul uimitoare. Financiar o duc foarte bine, în carierã vor avansa ori vor obþine o mãrire de salariu binemeritatã, dupã efortul susþinut din ultimele luni. În plan afectiv, vor fi degajatþi ºi vor fi surprinºi în mod plãcut de atenþiile partenerului de cuplu. Gemeni ( ): Gemenii au tendinþa de a deveni dependenþi de agendã ºi de telefonul mobil ºi ar fi bine sã o lase mai moale dacã vor sã facã faþã, fizic vorbind. Nu ar fi rãu nici dacã ºi-ar efectua o serie de analize de rutinã, mai ales dacã au trecut de 35 de ani. Rac ( ): Pentru Raci, urmeazã o sãptãmânã agitatã, plinã de proiecte ºi de activitãþi ce presupun efectuarea unor cãlãtorii în afara localitãþii. Trebuie acordatã o atenþie sporitã stãrii de sãnãtate, deoarece în ultima perioadã s-au suprasolicitat la locul de muncã. Leu ( ): Leii sunt preferaþii zodiacului în sãptãmâna aceasta. Financiar, stau excelent, iar în cariera lucrurile evolueazã în direcþia doritã. Atenþie la concurenþa neloialã! În dragoste, sunt niºte rãsfãþaþi, partenerul le va satisface toate poftele. Fecioarã ( ): Pentru Fecioare se anunþã o sãptãmânã fãrã evenimente majore, dar cu bucurii ºi satisfacþii obþinute din lucruri mãrunte. Cariera a ajuns într-o fazã de stagnare, dar care nu înseamnã neapãrat un lucru rãu, ci poate doar un timp propice relaxãrii ºi detaºãrii dupã o perioadã agitatã. Balanþa ( ): În aceastã sãptãmânã, Balanþele sunt asaltate de o serie de probleme în carierã, ce trebuiau rezolvate mai demult, dar pe care le-au tot amânat. Nu este cazul sã se impacienteze: înarmate cu rãbdare ºi voinþã, vor reuºi sã treacã cu bine peste ele. Scorpion ( ): Scorpionii vor avea de înfruntat unele mici probleme în sfera socialã, datoritã unei nervozitãþi accentuate cauzatã de stresul din ultima perioadã. Cu toate acestea, sãptãmâna va fi una bunã, cu multe împliniri pe plan afectiv. Sãgetãtor ( ): Pentru Sãgetãtori se anunþã o perioadã fastã flirturilor ºi cuceririlor. Cu personalitatea lor reuºesc sã farmece fãrã drept de apel o persoanã pe care o aveau de mult în vizor. Atenþie, însã, este bine sã cântãreascã de douã ori, înainte de a lua o decizie. «DUMNEAVOASTRà ÎNTREBAÞI, PRIMARUL Và RÃSPUNDE» Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specificaþia PENTRU ZIARUL VLADIMIRESCU - SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÃ, str. Revoluþiei nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/ , 0257/ , fax: 0257/ Numele ºi prenumele... Adresa... Întrebãri

4 SPORT Pag. 4 Cupa AJF Arad la fotbal în salã Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Arad organizeazã cea de-a II-a ediþie a competiþiei Cupa AJF la fotbal în salã, care se adreseazã tuturor echipelor participante la cele trei competiþii pãstorite de AJF: Liga a IV-a, Campionatul Judeþean I - Onoare ºi Campionatul Judeþean II - Promoþie. Competiþia este organizatã pe zone geografice, în total fiind 8 astfel de zone, fiecare dintre aceste zone având 6 sau 8 echipe, împãrþite în douã grupe. Meciurile din grupe se joacã în sistem turneu (fiecare cu fiecare, 3 meciuri), iar echipele clasate pe primele douã locuri vor juca semifinalele (1A cu 2B ºi 1B cu 2A), învingãtoarele din semifinale urmând sã joace finala zonei respective. De asemenea, se disputã ºi meciuri de clasament între învinsele din semifinale (pentru locurile 3-4), meciul pentru locurile 5-6 (între echipele clasate pe locul 3 în cele douã grupe) ºi meciul pentru locurile 7-8 (între echipele clasate pe locul 4 în cele douã grupe). ***** Douã dintre reprezentantele comunei noastre, CS Vladimirescu 2003 ºi Mureºana Mândruloc, au fost repartizate în prima zonã, care ºi-a disputat meciurile din grupe în Arad, la Sala de Sport de la ªcoala Generalã nr. 18. Cea de-a treia reprezentantã a comunei, Regal Horia, va juca la 7 februarie, tot în Arad. Pânã atunci, vã prezentãm rezultatele înregistrate de echipele noastre în Zona Arad, ale cãror meciuri s-au jucat sâmbãtã, 17 ianuarie 2009: Grupa A: Voinþa Mailat - Forest Oil Sp. German 5-2, Mureºana Mândruloc - CS Vladimirescu , Forest Oil Sp. German - Mureºana Mândruloc 1-4, CS Vladimirescu Voinþa Mailat 6-0, Forest Oil Sp. German - CS Vladimirescu ºi Voinþa Mailat - Mureºana Mândruloc 5-6. Clasamentul final: 1. Vladimirescu p 2. Mândruloc p 3. Mailat p 4. Sp. German p Grupa B: Partizan Satu Mare - Banatul Sânicolaul Mic 0-0, Inter Arad - Victoria Nãdlac 5-1, Banatul Sânicolaul Mic - Inter Arad 1-3, Victoria Nãdlac - Partizan Satu Mare 4-6, Banatul Sânicolaul Mic - Victoria Nãdlac 5-3 ºi Partizan Satu Mare - Inter Arad 5-2. Clasamentul final: 1. Satu Mare p 2. Inter p 3. Banatul p 4. Nãdlac p Semifinala 1A-2B: CS Vladimirescu Inter Arad 3-5. Semifinala 1B-2A: Mureºana Mândruloc - Partizan Satu Mare 3-6. Finala 7-8: Forest Oil Sp. German - Victoria Nãdlac 3-0. Finala 5-6: Voinþa Mailat - Banatul Sânicolaul Mic 0-3. Finala 3-4: CS Vladimirescu Mureºana Mândruloc 3-1. Finala zonei: Partizan Satu Mare - Inter Arad 8-1. Calificatã pentru faza finalã: Partizan Satu Mare. Din Zona Chiºineu Criº (ale cãrei meciuri s-au jucat tot sâmbãtã, 19 ianuarie) s-a calificat pentru turneul final Criºul Ch. Criº, care s-a impus în finala jucatã în familie cu Criºul Ch. Criº II, abia la loviturile de departajare, cu scorul de 10-9, dupã ce la finalul timpului regulamentar s-a înregistrat scorul egal: 7-7. Declaraþii la finalul turneului GLIGORE BORA (antrenor secund la CS Vladimirescu 2003): Valoarea la acest turneu a fost scãzutã, iar pentru echipã a fost doar ca un antrenament. S-a vãzut care echipe pot juca la un nivel ridicat ºi care nu. Echipa a început bine, dar, din nefericire, nu a mers în aceeaºi notã pânã la finalul turneului, iar din aceastã cauzã echipa a ratat calificarea pentru turneul final din 21 februarie. IOAN BÂLDESCU (preºedinte Mureºana Mândruloc): Turneul a fost un excelent prilej de a-i aduna pe jucãtori ºi de a-i vedea la lucru dupã pauza de iarnã. Jucãtorii s-au prezentat mulþumitor, fiind o echipã dintr-o categorie ºi jucând cu echipe din Liga a IV-a, ne-am prezentat bine. Turneul a fost destul de bine organizat, iar ca ºi calitate a jocului, toate echipele s-au prezentat destul de bine. Componenþa celorlalte 6 grupe Zona Curtici (24 ianuarie, participã 6 echipe): Frontiera Curtici, AS Dorobanþi, Înfrãþirea Iratoºu, FC Sânleani, FC Zimandu Nou, Victoria Lunca Teuz Sânpaul. Zona Sebiº (25 ianuarie, participã 8 echipe): Universitatea Sebiº, ªoimii Tauþ, Criºul Alb Buteni, Dacia Beliu, Cetate Dezna, Andezitul Vârfurile, AS Hãlmagiu, Victoria Cermei. Zona Pecica (31 ianuarie, participã 6 echipe): Progresul Pecica, Unirea ªeitin, Aqua Vest Arad, Pro Nãdlac, Speranþa Turnu, Semlecana Semlac. Zona Lipova (31 ianuarie, participã 8 echipe): ªoimii Lipova I, ªoimii Lipova II, Victoria Zãbrani, Mureºul Ususãu, Victoria Frumuºeni, Podgoria Ghioroc, Olimpia Bârzava, AS Aluniº. Zona Arad (7 februarie, participã 6 echipe): Regal Horia, Pãuliºana Pãuliº, Mureºul Zãdãreni, Atletico Arad, ªiriana ªiria, Viitorul Tisa Nouã. Zona Pâncota (7 februarie, participã 8 echipe): ªoimii Pâncota I, ªoimii Pânsota II, Avântul Târnova, Recolta Apateu, Criºul Alb ªicula, Vulturul Chereluº, Pro Gurba, ªoimii ªimand. Reunirea loturilor la CS Vladimirescu 2003 «Pânã la reluarea campionatului, mai pot apãrea suprize, atât la capitolul sosiri, cât ºi la cel al plecãrilor de la echipã» declarã managerul sportiv CRISTIAN SCULICI Marþi, 20 ianuarie 2009, a avut loc reunirea loturilor de seniori ºi juniori ale echipei CS Vladimirescu 2003, iar la apelul antrenorilor Cristian Sculici (principal), Gligore Bora ºi Cãlin Dehelean (secunzi) au rãspuns prezenþi toþi jucãtorii din lotul cu care s-a terminat sezonul de toamnã. Pe lângã aceºtia, la echipã au revenit jucãtorii care au fost împrumutaþi la alte echipe; este vorba de Dan Boloº (de la Înfrãþirea Iratoºu) ºi Silviu Boicu (de la Viitorul Tisa Nouã). Ca noutãþi la lot, îi amintim pe Gheorghe Savin (CS Ineu), Ovidiu Györfi (Înfrãþirea Iratoº), Gabriel Chiº (liber de contract) ºi Adrian Pocei (Pãuliºana Pãuliº). Mai sunt discuþii cu jucãtorul Strugariu (Frontiera Curtici), iar în perioada imediat urmãtoare se va cunoaºte exact dacã acesta va face sau nu parte din lotul cu care echipa va aborda returul care va începe la 28 februarie. Cât priveºte programul de pregãtire, în perioada ianuarie 2009, antrenamentele au avut loc la Pãdurea din Vladimirescu ºi au avut caracter fizic, iar sâmbãtã, 24 ianuarie este programat primul joc amical al anului, în compania echipei Inter Bujac, meci care se va juca la Mândruloc, terenul din Vladimirescu fiind într-o avansatã stare de refacere a gazonului. Despre acest meci, vã vom da informaþii în numãrul urmãtor. Pe de altã parte, în 10 ianuarie 2009 a avut loc ºi reunirea lotului de juniori, sub comanda antrenorilor Gligore Bora ºi Cãlin Dehelean, iar obiectivul acestei echipe este clasarea pe prima poziþie la finalul acestei ediþii de campionat. Tinerii fotbaliºti din Vladimirescu îºi încarcã bateriile tot la Pãdurea din Vladimirescu, aceasta axându-se, la fel ca echipa de seniori, pe pregãtirea fizicã. De asemenea, echipa de juniori are Cosmin Gherman programatã un prim joc de verificare, care se va juca duminicã, 25 ianuarie, la Mândruloc, iar adversari vor fi cei de la Atletico Arad. Aºadar, în ciuda problemelor de naturã financiarã, programul de pregãtire al echipei din Vladimirescu nu este afectat, iar în aceastã perioadã, managerul sportiv al clubului, Cristian Sculici, face eforturi deosebite pentru rezolvarea crizei financiare care afecteazã clubul. Cosmin Gherman Dupã ce au participat la competiþia «Trofeul Iosif Petschovschi» (unde au ocupat locul secund), tinerii fotbaliºti de la CS Vladimirescu 2003 îºi încarcã bateriile pentru pregãtirea returului, unde au ca obiectiv câºtigarea Campionatului Ligii a IV-a la Juniori

5 CULTURà - ÎNVÃÞÃMÂNT Pag. 5 Unirea Principatelor Române de ani Alexandru Ioan Cuza La 24 ianuarie 2009, se împlinesc 150 de ani de la Unirea celor douã Principate Române: Moldova ºi Muntenia. Acest eveniment de o 24 Ianuarie este ziua în care sãrbãtorim an de an, din 1859 încoace, un mare eveniment al istoriei poporului român: Unirea Principatelor, este vorba despre Moldova ºi Þara Româneascã, douã þãri diferite în acele vremuri, dar care s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceastã datã este amintitã an de an prin diferite manifestãri, dintre care nu lipseºte niciodatã Hora Unirii cunoscutul cântec pe versurile poetului Vasile Alecsandri. ªcoala Generalã Vladimirescu nu a uitat de acest eveniment, pe care l-a marchat în data de 23 ianuarie 2009, prin scenete, una din ele fiind cea dintre þãrani, Moº Ion Roatã ºi Alexandru Ioan Cuza, pusã în scenã de clasa a III-a A. N-au lipsit nici cântecele dedicate acestei zile ºi poeziile citite de elevii clasei a VII-a A, la staþia radio din ºcoalã. La sfârºitul zilei, elevii de la ªcoala Generalã Vladimirescu au încins o horã mare: Hai sã dãm mânã cu mânã Cei cu inima românã, Sã-nvârtim hora frãþiei Pe pãmântul României! ªcoala Generalã Mândruloc a marcat acest eveniment printr-o prezentare în Power Point a semnificaþiei zilei de 24 Ianuarie ºi a premiat poeziile clasei a VII-a ºi desenele clasei a VI-a, cu tema 24 Ianuarie Unirea Principatelor Române. Finalul dialogului dintre Moº Ion Roatã ºi Alexandru Ioan Cuza Moº Ion Roatã deosebitã importanþã pentru istoria noastrã s-a petrecut la data de 24 ianuarie Românii afirmaserã de foarte multe ori cã doreau sã se uneascã într-un singur stat, lucru precizat ºi în Rezolutiile Adunãrilor adhoc din Convenþia de la Paris din 7/19 august 1858, adoptatã de Marile Puteri garante cu scopul stabilirii organizãrii Principatelor, nu excludea, dar nici nu încuraja problema unirii depline a Þãrii Româneºti ºi Moldovei. În aceste condiþii, românii au profitat de situaþia creatã ºi au acþionat, pas cu pas, în vederea unirii depline a Principatelor. Începutul trebuia facut prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor ºi în Þara Româneascã, dupã ce acesta fusese ales în aceastã funcþie în Moldova, la data de 5 ianuarie Dar lucrãrile Adunãrii elective a Þãrii Româneºti se desfãºurau într-o atmosferã 24 Ianuarie Zi sfântã în istoria neamului Dar boiere sã mã ierþi Nu trebuie sã mã cerþi! Ce ai spus este correct Însã nu prea drept. Dumneata ne-ai poruncit Cu noi însã n-ai muncit. De la vorbã pân la faptã Este cale-ndelungatã! Bine-ar fii dacã vreodatã Aþi veni ºi voi în gloatã Þi cu toþii, împreunã Poate facem treabã bunã! Dar... cam aºa faceþi voi La rãzboi daþi înapoi La pomanã daþi navalã Treaba nu este egalã! Eu am priceput aºa: La þãrani e munca grea. Alexandru Ioan Cuza Bine ai gândit, Ioane! Vezi boiere, vezi cucoane? Lucruri simple nu-nþelegi Multe ºtii dar...nu le legi! Tu doreºti sã porunceºti Dar nu vrei ca sã trudeºti! Numai când o fii înfrãþire Vom vorbi despre unire. Este greu, luptãm de ani Dar nu ne lãsãm la duºmani. Suntem buni, avem un nume Vom rãzbi cu toþi în lume. Povestitorul: Dupã aceastã adunare Au întins o horã mare Au cântat ºi s-au rugat Dumnezeu i-a ascultat Dorinþa le-a împlinit ªi cu drag ei au primit O frumoasã þarã mare Fãrã-n lume asemãnare. Prof. Daniela Tomoiagã tensionatã. Conservatorii îi aveau drept candidaþi la tron pe Gheorghe Bibescu ºi pe Barbu ªtirbei, în timp ce unioniºtii încã nu-ºi desemnaserã candidatul. Liberalii radicali au acþionat pentru ca unioniºtii sã-l susþinã pe Cuza în cursa pentru alegerea domnitorului Þãrii Româneºti, convinºi fiind cã dubla alegere a acestuia în fruntea Principatelor reprezenta primul pas cãtre constituirea statului naþional. Dezbateri furtunoase s-au desfãºurat, în 22 ºi 23 ianuarie 1859, în Adunare, iar în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, Dimitrie Ghica a propus unioniºtilor alegerea lui Cuza. Lucrãrile Adunãrii elective, din data de 24 ianuarie 1859, s-au desfãºurat în clãdirea din Dealul Mitropoliei, în condiþiile în care în jur se gãseau mase mari de bucureºteni, adunaþi de liberalii radicali, care erau gata sã intervinã prin forþã, la nevoie, pentru a impune alegerea lui Cuza pe tronul Þãrii Româneºti. Deputatul unionist, Vasile Boerescu a propus Adunãrii elective candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, la tronul Þãrii Româneºti. Aceasta a fost acceptatã în unanimitate de cei prezenþi, astfel cã nu a mai fost nevoie de intervenþia maselor populare în Adunare. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor, la 5 ºi la 24 ianuarie 1859, a reprezentat un pas important în lupta pentru constituirea statului naþional român. Alexandru Ioan Cuza provenea dintr-o veche familie moldoveanã din pãrþile Fãlciului, þinutul de dealuri ºi de vii ºi fâneþi care se întindea spre sud-est de þinutul IAªILOR. Tatãl lui Alexandru Cuza, Ioan a ocupat diferite dregatorii: spãtar, ispravnic de Covurlui ºi de Falciu. În afarã de moºia de baºtinã, Straºnic domn a mai fost Cuza- Vodã. El a fãcut ºcoalele, el ne-a dat pãmânt ºi tot el a surpat pãtulele împãrãteºti. ªi bine a fãcut. Cã bagã acolo fitece român treisprezece baniþe de porumb în tot anul ºi, când sã-ºi ia ºi el agonisita, tot ce rãgãduise acolo, tocmai dupã trei ani, i se dedeau numai trei baniþe din tot ce pusese. Ziceau cârmuitorii cã l-au mâncat ºoarecii, ºi porumbul era mâncat de cioclii satului. Tot el a silit pe ciocoi sã plãteascã bir ºi sã asculte de legi. Ba ãlor care n-asculltau le da fum. Cuza- Vodã nu era fudul. Umbla aºa ca noi ºi, de multe ori, ca sã prinzã pe mulþi slujbaºi cu ocaua micã, îºi schimba faþa ºi hainele sã nu-l cunoascã nimeni. Unde pomeneai la el trãsuri ºi slugi puzderie ºi bogãþii strânse grãmadã, cum era la Bibescu? Ãla se plimba prin þarã cu mare alai, avea la caleaºcã ºaisprezece cai albi, cu hamurile roºii ºi vizitii stângaci. Tot Cuza a unit þãriºoarele noastre, pe Moldova cu Þara Româneascã, de a fãcut þara noastrã straºnic mare ºi de puternicã, cum e azi. Când s-a dus, cicã, la împãratul turcesc, ca sã-i cearã învoirea de a domni netulburat peste amândouã þãrile, a fãcut lucruri aºa de minunate, cã a pus pe gânduri pe turci. ªtiþi ce? Era obiceiul ca domnii þãrii noastre, când intrau la împãrat, sã se târascã de la poarta curþii palatului pânã la picioarele împãratului în genunchi. Cuza, însã, nu era omul care sã sufere ruºinea asta. A mers la palat drept, cu fruntea sus ºi cu sabia zornãind, ca un Fãt-Frumos. - Îngenuche ºi mergi târându-te, bãiete, dacã vrei sã fii primit, i-au strigat paznicii de la poartã. Cuza Vodã (legendã popularã) Barboºii, din þinutul Fãlciului, mai avea moºia Bujorul, o parte din moºia de Deleni ºi o casa în Galaþi. Mama lui Alexandru Cuza, Sultana, soþia lui Ioan era nãscutã Cozadini dintr-o familie de origine greco-iltalianã, din Constantinopol. Sultana ºtia limba greacã, de la ea învãþând ºi Cuza copil fiind. Unirea Þãrii Româneºti cu Moldova, înfãptuitã la 24 ianuarie 1859, reprezintã actul politic care stã la baza României moderne ºi a formãrii naþiunii române. Împrejurãrile istorice nu au permis unirea simultanã a celor trei þãri române - Moldova, Transilvania, Þara Româneascã. Statul naþional român s-a format treptat, începând cu Unirea din 1859 ºi încheindu-se în 1918, când lupta de eliberare naþionalã a poporului român este încununatã de victorie. Profesor de istorie, Ofelia Kurunczi Moº Ion Roatã - Asta n-oi face-o eu niciodatã, a strigat Cuza supãrat. ªi dacã vi-i vorba p-aºa, mã duc de unde am venit. Dacã l-au vãzut plecând, turcii au spus împãratului ºi ãsta a dat poruncã sã-l primeascã aºa. A intrat Cuza-Vodã. - Bunã ziua, Înãlþate Împãrate! I-a mulþumit în limba lui ºi apoi, mirat cã-l vede înainte drept, soldãneºte ºi fãrã sfialã, l-a întrebat: - De ce ai venit aºa? - Aºa m-a trimis pe mine Þara, a rãspuns Cuza cu aºa mândrie ºi aºa curaj cã s-a mirat ºi împãratul. ªi, el ºtie cum o fi vorbit ºi ce o fi vorbit, cã a îmblânzit inima turcului ºi a ascultat împãratul dorinþa lui Cuza. L-a pus pe urmã împãratul pe Cuza la masã cu el, au mai vorbit ei, ba de una, ba de alta ºi, când sã plece, l-au dus turcii pe Vodã Cuza cu o cinste deosebitã, pânã la Constanþa. Se mirau turcii, se mirau cadânele, se mirau paºii ºi boierii lor când îl vedeau ºi-l priveau ca pe un viteaz din poveºti: - Bre, bre, bre! La noi n-am vãzut aºa om. Prof. Ofelia Kurunczi

6 CALEIDOSCOP Pag. 6 Petricã Paºca 1. Am început noul an cu mult optimism ºi cu dorinþa de a fi mai bun, ca în anul ce a trecut. 2. Pe de-o parte, sunt legat de aceastã comunã, prin cãsnicia mea, iar pe de altã parte mã simt legat de oamenii cu care am colaborat ºi cãrora le-am cântat cu mult drag. În ceea ce priveºte Ansamblul comunei (n.r. Ansamblul folcloric Muguraºi de Primãvarã din Vladimirescu), mi-aº dori ca acesta sã devinã unul de cinste, iar eu îl voi sprijni cum voi putea. 3. Unul dintre proiectele pe anul 2009 este imprimarea mai multor albume din vatra folcloricã arãdeanã, cu cântece populare interpretate de soliºti cu renume de prin aceste pãrti. În ziua de 2 iunie 2007, era programat prima reprezentaþie a Ansamblului «Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu, spectacol din cadrul evenimentului cultural-artistic «Zilele Comunei Vladimirescu», organizat pe stadionul Chimia din localitate. Dansatorii au fost foarte punctuali, s-au prezentat în culise cu costumele cãlcate ºi puse frumos pe umeraºe, cu pantofii luctruiþi ºi - mai ales - cu multã înredere în forþele proprii. Cu cât se apropia mai mult momentul intrãrii formaþiei pe scenã, atmosfera era tot mai încãrcatã de emoþii, aceastã stare fiind accentuatã ºi de cãtre prezentatorul spectacolului Sandu Pop (Vãru Sãndel), care nu mai contenea cu laudele la adresa dansatorilor. Înainte de a urca pe scenã, dansatorii aveau impresia cã au Gânduri pentru noul an Cum aþi început noul an? 2. Ce anume vã leagã de comuna noastrã? 3. Ce proiecte aveþi pentru anul 2009? Cãlin Criºan 1. Am început noul an foarte bine, prin muncã, cântând la un spectacol din Piatra Craiului (jud. Cluj). 2. Sunt legat de a- ceastã comunã prin prietenia cu directorul Cãminului Cultural, Cristian Sculici, cu domnul primar Criºan Ioan ºi - nu în ultimul rând - cu oamenii din Vladimirescu. 3. În acest an doresc sã înregistrez mai multe casete si CD-uri. Aºa a început... uitat brusc dansurile ºi cã nu-ºi vor putea aminti paºii, dar doamna Alexandra Vârtaci (actualul instructor) ºi preotul greco-catolic Ardelean Oltean Ioan (instructorul formaþiei de la acea vreme) îi încurajau în permanenþã, spunându-le cã totul era bine. Dansatorii au urcat pe scenã cu sufletul la gurã, au dansat mai bine chiar ºi decât la repetiþii, au dat tot ce aveau Sandu Pop (Vãru Sãndel) 1. Am început noul an foarte bine, relaxat, cu forþe proaspete, cã-i crizã financiarã ºi sunt puþine solicitãri. 2. La Vladimirescu am tot venit, cunosc oamenii foarte bine ºi îmi plac foarte mult, mai File din istoria ansamblului folcloric «Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu (II) Paginã realizatã de: Diana Giurgiu mai bun, iar prestaþia lor a încântat privirile spectatorilor prezenþi la teren, care i-au rãsplãtit pe dansatori cu ropote de aplauze. La întoarcerea în culise, dansatorii erau extrem de fericiþi, nu mai exista nici mãcar o umbrã de emoþie sau de îngrijorare, toatã lumea îi felicita, iar ei se îmbrãþiºau unul pe altul, fiind extrem de fericiþi ºi mulþumiþi de reuºita lor... ales dom primar ºi Cristi Sculici. 3. În luna martie a acestui an voi lansa albumul Boambe 2, voi interpreta o piesã nouã la teatru ºi voi merge într-un concediu afarã din þarã. Benone Sinulescu 1. Anul 2008 a fost un an încãrcat, am fost plecat în Canada, am avut foarte multe concerte, iar anul 2009 l-am început cu o perioadã de respiro. 2. În Arad miam gãsit perechea, am un nepot Cristian Dohangie ºi iubesc foarte mult locurile de acolo.vladimirescu este o comunã frumoasã, mare, locuiesc oameni minunaþi. Acolo am avut douã spectacole. Domnul primar este un om destoinic, extrem de gospodar, un om de invidiat, poate chiar ºi de mine. 3. În acest an voi lansa un album cu trupa Milenium ºi un album greu, amplu cu douã orchestre reunite din Chiºinãu, conduse de domnul Nicolae Botgros (cântece folclorice, de petrecere ºi chiar romanþe), mai multe turnee atât în þarã cât ºi în strãinãtate ºi voi merge într-o vacanþã de douã sãptãmâni în Elveþia, alãturi de soþia mea. Activitate metodicã la ªcoala Generalã Vladimirescu Vineri, 16 ianuarie 2009, la ªcoala Generalã Vladimirescu, cu începere de la ora 12, a avut loc activitatea metodicã a profesorilor de istorie clasele din ciclul gimnazial. În cadrul activitãþii, profesoara de istorie a ºcolii, doamna Ofelia Kurunczi a susþinut o lecþie demonstrativã la clasa a VI-a B. Lecþia a fost susþinutã în incinta Centrului de Documentare ºi Informare, fiind folosite diverse mijloace moderne de predare-învãþare a istoriei. Am avut deosebita plãcere sã o avem în mijlocul nostru pe doamna inspector de specialitate, prof. Simona Stiger, aceasta fiind impresionatã de ceea ce a vãzut în ºcoala noastrã. La aceastã activitate au participat un numãr de 20 profesori de istorie din Arad ºi teritoriu. Prof. Ofelia Kurunczi Mica publicitate 104l Vând viþicã de 5 luni, din rasa Holsten, tel l Execut lucrãri de instalaþii sanitare ºi de încãlzire, la preþuri promoþionale; tel l PF Cîra-Ilea-Corina- Daniela executã montaj parchet masiv, reparat, ºlefuit ºi lãcuit; toate acestea la calitate germanã. Tel ºi l Vând boiler pe lemne, din inox (80 de litri). Tel sau l Absolventã a Liceului German ºi a Facultãþii de ªtiinþe Economice, meditez ºi ajut copii la teme, pânã în clasa a VIII-a, la Limba Germanã ºi la Matematicã, la domiciliul meu din Vladimirescu. Tel l Vând TV color Grundig, cu telecomandã, TV alb-negru Sirius 245 ºi General, radio-casetofon Vinix (pentru piese), radio cu lãmpi Carmen, ceas de perete (aproape nou), tel l Vând cazan din cupru pentru baie, de 100 litri, cazan pentru þuicã cu rãcitor (60 litri), tel l Absolventã a Facultãþii de Litere meditez la limbile Englezã ºi Germanã, la domiciliul meu din localitatea Vladimirescu, tel VLADIMIRESCU Sãptãmânã de sãptãmânã Un ziar pentru toþi locuitorii comunei

7 DIN COMUNà Cine n-are bãtrâni... Mândria noastrã «Cel mai mult în viaþã, am iubit copiii...» * Solomon Maria s-a nãscut la 5 noiembrie 1949, în comuna Moldoveni (jud. Neamþ), unde a terminat cursurile ºcolilor primare ºi gimnaziale. Liceul îl face în Roman, iar la absolvire se înscrie la Institutul Pedagogic din Bacãu (2 ani). Primii ani ca învãþãtoare îi face în satul natal, apoi, în anul 1974, prin cãsãtorie, se mutã în localitatea Vladimirescu, unde locuieºte ºi acum. În luna septembrie a anului 1975 s-a angajat ca învãþãtoare la ªcoala Generalã din Vladimirescu, loc de unde a ºi ieºit la pensie. * Solomon Alexandru s-a nãscut la 6 octombrie 1949, în localitatea Vladimirescu, unde urmeazã cursurile ºcolii primare ºi generale. Liceul îl face la Arad (Liceul de Construcþii), apoi urmeazã cursurile ªcolii Postliceale de Construcþii Arad. Se angajeazã ca tehnician la Drumuri Naþionale, dupã care se mutã la birouri. Se transferã la ªsnatierul Glogovãþ - Drumuri Naþionale, de unde a ieºit la pensie. * Cei doi se cãsãtoresc în anul Au o fiicã, Cristina, care lucreazã ca institutoare la Pag. 7 Soþii Solomon Alexandru ºi Maria ªcoala Generalã cu clasele I-IV din Vladimirescu, iar aceasta, la rândul ei, are doi copii (Radu ºi Ana). Solomon Maria a lucrat timp de 33 de ani în învãþãmânt, prin mâna ei trecând nu mai puþin de 8 generaþii de copii, pe care i-a educat ºi pe care i-a format ca oameni. Ultima generaþie de copii care s-a bucurat de harul învãþãtoarei Solomon a fost o clasã I, despre care ne-a spus cã i-a oferit multe satisfacþii, deºi nu a fost deloc uºor sã se lucreze cu ei: «Cel mai mult în viaþã am iubit copiii - þine sã ne spunã doamna Solomon Maria. Mulþi dintre cei la care le-am fost dascãl, mi-au încredinþat proprii lor copii, sã le fiu învãþãtoare, apoi, la rândul lor ºi aceºtia au fost de acord ca proprii lor copii sã fie învãþaþi de mine. Pot spune cu mândire cã Invitaþie pentru toþi pensionarii! CENTRUL DE ZI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE Vladimirescu str. Vasile Milea κi aºteaptã oaspeþii în fiecare zi, între orele 10 ºi 19. Toþi pensionarii care vor trece pragul locaþiei, se vor bucura de posibilitatea de a se relaxa, urmãrind programele TV, citind presa sau jucând diverse jocuri de societate. elevii mei sunt oameni adevãraþi, realizaþi profesional ºi social. Am plecat din ºcoalã, lãsând în urma mea oameni de bazã pentru aceastã instituþie de învãþãmânt, care, odinioarã, au crescut sub îndrumarea mea... Mã gândesc cu drag la doamna prof. Lucia Trif, doamna inst. Mihaela Lupºa ºi, de ce nu?, fiica mea, institutoarea Cristina Cãprariu». * Ce sfaturi le oferã ei tinerilor cãsãtoriþi: O cãsnicie se bazeazã pe încredere reciprocã ºi pe respect de la ambii parteneri. Tocmai acesta este sfatul nostru pentru cei care doresc sã se cãsãtoreascã sau care sunt deja cãsãtoriþi de ceva vreme. Le mulþumin soþilor Solomon ºi le dorim multã sãnãtate! Doina Grozav Micuþul DRAGOª POPUÞE, de 7 luni, are ca pasiune sã fie un mare român, ca bunii ºi strãbunii lui Locuri de lângã noi... SC Melodii-Bar SRL Un loc unde am putea merge pentru a ne ralaxa, este barul situat în centrul comunei, care vã oferã o gamã largã de bãuturi, jocuri mecanice ºi diverse programe TV. Barul este dotat cu climã, are o capacitate de locuri, plus o terasã deschisã pe timp de varã. De asemenea, localul poate fi închiriat pentru diverse evenimente.

8 MAGAZIN Scrisoare deschisã SC Three C Elements Group SRL Dragi consãteni, Clubul Sportiv Vladimirescu 2003, a fost înfiinþatã în anul 2003, la iniþiativa unor tineri din comunã. De-a lungul celor cinci ani, clubul a cunoscut un progres treptat pe toate planurile: - echipa de seniori a avut douã promovãri consecutive, ajungând din ultimul eºalon, pânã în primul eºalon judeþean, unde se aflã ºi în prezent; - Centrul de Copii ºi Juniori a cunoscut o creºtere cantitativã ºi calitativã, ajungând, în prezent, la 6 grupe, peste 100 de copii cuprinºi între 5-18 ani (aceºti copii participând, de altfel, la diferite turnee în þarã ºi strãinãtate, obþinând rezultate foarte bune si anume de ºase ori locul I, de ºase ori locul al II-lea ºi de trei ori locul al IIIlea, dintre care cel mai important a fost turneul din Austria, câºtigat de grupa de vârstã 93); - Baza sportivã a cunoscut o modernizare importantã, refãcânduse, integral, gardul exterior, s-a amenajat o parcare în faþa stadionului, s-a construit tribuna oficialã acoperitã, s-au montat geamuri termopan ºi s-a introdus încãlzire centralã pe gaz ºi canalizare la vestiare ºi, nu în ultimul rând, se lucreazã din greu pentru ca suprafaþa de joc sã fie una dintre cele mai bune din judeþ; - nu în ultimul rând, am reuºit sã aducem lângã noi oameni de fotbal adevãraþi, precum Ionuþ Popa, care este nimeni altul decât fostul antrenor al Politehnicii Iaºi. V-am fãcut o scurtã prezentare a istoriei clubului care reprezintã comuna noastrã, pentru a vedea cã încercãm sã facem performanþã, dar doar dorinþa noastrã nu este suficientã, fiind nevoie ºi de un sprijin financiar consistent pentru ca aceºti copii sã poatã evolua spre fotbalul mare. De aceea, rugãm familiile care doresc sa ajute clubul ºi - implicit - copii noºtri, sã doneze lunar câte 5 lei, iar agenþii economici (firmele) sã încheie contracte de sponsorizare, pe perioadã de un an, fiecare cu suma cu care doreºte. Donaþia se face la domiciliul dumneavoastrã, reprezentanþii clubului (care vor avea asupra lor ecusoane cu ºtampila clubului) deplasându-se la dumneavoastrã acasã, iar în vederea încheierii contractelor de sponsorizare cu firmele, de asemenea se vor deplasa reprezentanþi ai clubului. Am ajuns la aceastã soluþie, deoarece avem foarte mare nevoie de sprijin financiar, altfel clubul poate ajunge în situaþia nedoritã de a se desfiinþa. Vã mulþumim pentru ajutor! CS Vladimirescu 2003 Pag. 8 Executã toate lucrãrile de construcþii interioare ºi exterioare, asigurã transport materiale de construcþii, marfã ºi persoane, construcþii metalice, spaþii verzi. De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã. Telefoane de contact: Casa Tineretului din Vladimirescu Str. ªtefan cel Mare nr.5 Telefon: Vã stã la dispoziþie pentru organizarea diferitelor evenimente: nunþi, botezuri, aniversãri, spectacole se aprinde din prima! Ziar de informare a cetãþenilor comunei VLADIMIRESCU sãptãmânã de sãptãmânã Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. Arad Telefoane: , , Fax: Adresã de primariavladimirescu@arad.astral.ro REDACÞIA: Cristian Sculici - redactor ºef; Ioana Tipa, Diana Giurgiu, Diana Vîrtaci, Adina Sirban, Eveline Vîrtaci, Andrei Doja - redactori. COLABORATOR: Daniela Tomoiagã. ISSN 1842 TEHNOREDACTOR: Claudiu Iacob. COORDONATOR: IOAN CRIªAN Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76 Tel.: 0357/ , Fax: 0357/ redactia@flacara-rosie.ro Director: ROMULUS DUBÃÞ 9947 Tipãrit la LAPCOM Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGED