eb76_3_parlemeter_report_ro

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "eb76_3_parlemeter_report_ro"

Transcriere

1 Eurobarometru 76.3 Parlametru Realizat de TNS Opinion & Social la cererea Parlamentului European Sondaj coordonat de Direcţia Generală Comunicare

2 CUPRINS INTRODUCERE...3 REZUMAT...5 I. INFORMAŢII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN Parlamentul European și mass-media[qp1] Nivelul de informații despre activitățile Parlamentului European [QP2] Surse preferate de informaţii [QP3] Tema sau domeniul de politică în care informaţiile ar trebui să reprezinte o prioritate [QP13]...25 II. CUNOȘTINŢE PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN Alegerea deputaţilor în Parlamentul European [QP6] Deciziile în Parlamentul European [QP7] Cunoștințe generale despre Parlamentul European [QP8]...43 III. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN Imaginea PE [QP5 QP4] Rolul PE [QP9 QP10]...66 IV. PRIORITĂŢILE ȘI VALORILE PARLAMENTULUI EUROPEAN Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP11] Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP12]...87 CONCLUZIE

3 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru INTRODUCERE A trecut un an între ultimul Parlametru și acest nou studiu. Principalul obiectiv al acestui nou studiu este acela de a evalua nivelul de informaţii și cunoștinţe deţinute de cetățenii europeni cu privire la Parlamentul European. Acesta își propune să identifice imaginea pe care o au cetăţenii despre Parlamentul European și să înţeleagă rolul pe care ei consideră că ar trebui să îl joace instituţia. De asemenea, Parlametrul oferă o perspectivă cu privire la politicile și valorile-cheie pe care acești cetăţeni consideră că instituția ar trebui să le apere în mod prioritar. Acest Eurobarometru a fost comandat de către Direcţia Generală Comunicare a Parlamentului European. A fost realizat de TNS Opinion & Social în perioada 5-20 noiembrie Au fost chestionaţi aproximativ de europeni cu vârste peste 15 ani faţă în faţă cu intervievatorii reţelei TNS Opinion & Social (chestionarul a fost prezentat de un intervievator la domiciliul respondenţilor). Metodologia utilizată este cea aplicabilă sondajelor standard Eurobarometru ale Direcţiei Generale Comunicare a Parlamentului European (Unitatea Monitorizarea opiniei publice). O notă tehnică referitoare la interviurile realizate de institutele reţelei TNS Opinion & Social este atașată prezentului raport. Aceasta specifică metoda utilizată pentru realizarea interviurilor, precum și marjele de încredere. Sondajul acoperă cele 27 de state membre și face parte din valul 76.3 al Eurobarometrului. Este compus din întrebări barometrice, cu alte cuvinte, din întrebări adresate în sondajele anterioare, un proces care permite măsurarea evoluţiilor. De asemenea, include două întrebări noi privind sursele de informaţii preferate ale respondenţilor și domeniile sau subiectele de politică în legătură cu care le-ar plăcea să deţină mai multe informaţii. 1 S-au realizat exact de interviuri. 3

4 Notă În prezentul raport, ţările sunt menţionate prin abrevierea lor oficială, după cum urmează: abrevierile utilizate sunt următoarele: ABREVIERI EU27 DK Uniunea Europeană 27 de state membre Nu știu BE CZ BG DK DE EE EL ES FR IE IT CY LT LV LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK Belgia Republica Cehă Bulgaria Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Republica Cipru Lituania Letonia Luxemburg Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit ***** 4

5 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru REZUMAT Rezultatele acestui Parlametru furnizează date interesante cu privire la informaţiile și cunoștinţele pe care le deţin europenii despre Parlamentul European (PE), imaginea pe care o au despre instituție și rolul pe care cred că ar trebui să îl joace aceasta, precum și valorile pe care instituţia ar trebui să le apere în mod prioritar. - O largă majoritate a europenilor (69 %) își amintesc că au citit, au văzut sau au auzit de curând din presă ceva despre Parlamentul European. Aceasta reprezintă o creștere cu 10 puncte faţă de perioada noiembrie-decembrie Cu toate acestea, două treimi din respondenţi (66 %) declară că nu sunt bine informaţi cu privire la instituție. Acest rezultat este puţin mai mic faţă de anul trecut: - 3 puncte - Pentru a fi informaţi în permanenţă cu privire la Parlamentul European, aproape șapte din zece persoane (69 %) se bazează de televiziune. Presa este menţionată de peste o treime (35 %) dintre respondenţi. Internetul este menţionat de 33 % dintre persoanele intervievate și radioul de 18 %. - Europenii ar dori să deţină mai multe informaţii despre subiecte foarte specifice (și actuale), cum ar fi soluțiile Uniunii Europene pentru combaterea crizei (patru din zece respondenţi). Peste o treime (36 %) sunt, de asemenea, interesaţi de drepturile lor în calitate de cetățeni europeni. Aproximativ un sfert ar dori să fie mai bine informaţi cu privire la protecţia consumatorilor (26 %) și viitorul energiei în Uniunea Europeană (UE) (24 %). - În ceea ce privește funcționarea instituției ca atare, respondenţii sunt puţin mai conștienţi de faptul că deputaţii se grupează în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (43 %, + 1 punct) % (+ 8 puncte) consideră că în Parlamentul European deciziile sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor; în schimb, aproximativ aceeași proporţie (36 %, + 2 puncte) consideră că deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre din care provin deputaţii. - În ciuda unei îmbunătățiri a cunoștințelor obiective, imaginea Parlamentului European s-a deteriorat începând din toamna anului Puţin peste un sfert (26 %,- 8 puncte) din respondenţi au o imagine pozitivă despre instituţie, însă un număr echivalent au o imagine negativă (+ 9 puncte). În același timp, majoritatea celor intervievaţi declară că imaginea pe care o au despre PE este neutră (45 %, + 2 puncte). - Toate caracteristicile pozitive ale imaginii PE au pierdut teren în 5

6 comparaţie cu sondajul din noiembrie-decembrie 2010 (EB74.3). Aceasta se referă la percepţiile cetăţenilor asupra instituţiei ca democratică, ca instituţie care îi ascultă pe cetăţenii europeni sau dinamică. În paralel, descrierea nu este bine cunoscută rămâne neschimbată, în timp ce descrierea ineficientă a câștigat patru puncte. - Cu toate acestea, marea majoritatea a europenilor (77 %) consideră că Parlamentul European joacă un rol important în conducerea Uniunii Europene, o creștere cu șapte puncte faţă de EB 70 din toamna anului O majoritate (45 %) susţin, de asemenea, un rol mai însemnat pentru PE, deși acest rezultat este cu șapte puncte mai mic decât în sondajul din toamna anului În ceea ce privește politicile pe care PE ar trebui să le apere, europenii acordă cea mai mare prioritate combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, care iese în evidenţă în mod clar întrucât este menţionată de 49 % dintre respondenţi (- 2 puncte din aprilie 2011). Aceasta este urmată de coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37 %, + 9), îmbunătățirea protecției consumatorilor și a sănătății publice (30 %, - 2) și de o politică de securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizei internaţionale (29 %, + 5). - Astfel cum se constată în cadrul sondajelor de la începutul și sfârșitul anului 2010, valorile pe care respondenţii ar dori să le vadă apărate de Parlamentul European în mod prioritar au legătură cu libertăţile publice și combaterea discriminării: o o Protecţia drepturilor omului este din nou valoarea menţionată de către majoritatea respondenţilor (56 %), chiar dacă a scăzut cu patru puncte faţă de ultimul Eurobarometru referitor la acest subiect din toamna anului Cu mult în urmă este egalitatea dintre femei și bărbaţi, menţionată de o treime dintre respondenţi (33 %), o scădere cu trei puncte într-un an. o Aceasta este urmată de libertatea de exprimare (32 %), care a pierdut patru puncte. - Toate valorile sunt de fapt menţionate de mai puţine ori în acest sondaj. Un număr mai mic de respondenţi decât în sondajele anterioare au profitat de posibilitatea de a oferi un număr maxim de trei răspunsuri. Apare întrebarea dacă această scădere se datorează importanţei reduse atașate valorilor din cauza crizei, sau dacă, în schimb, respondenţii au ales să fie mai selectivi. 6

7 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru I. INFORMAŢII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN Înainte de a analiza nivelul de informaţii subiective ale europenilor, analizăm informaţiile cu privire la Parlamentul European reţinute din mass-media în cele 27 de state membre ale Uniunii. 1. Parlamentul European și mass-media[qp1] 2 - Majoritatea europenilor își amintesc că au văzut sau au auzit recent în presă ceva despre Parlamentul European - Răspunsul la întrebarea QP1 clarifică nivelul de informare a populaţiei europene cu privire la Parlamentul European și permite o comparaţie a acestor noi concluzii cu cele ale Parlametrului efectuat cu un an în urmă, în perioada noiembrie-decembrie Aproape șapte europeni din zece (69%) declară că au citit in ziare, au văzut pe internet sau la televizor sau au auzit la radio ceva despre Parlamentul European. Acest procent este cu 10 puncte mai ridicat în perioada noiembriedecembrie 2010, și contrastează cu procentul de 30 % (- 9 puncte) al persoanelor care răspund negativ și cu cel de 1 % al persoanelor care nu răspund la întrebare. Acesta este cel mai mare rezultat pentru această întrebare, din moment ce a fost prima întrebare adresată în sondajul efectuat în toamna anului 2007 (EB 68.1). Cel mai ridicat nivel anterior al nivelului de informaţii reţinute din mass-media (62 %) a fost înregistrat în Eurobarometrul 73.1 efectuat în ianuarie-februarie 2010, la șase luni de la alegerile pentru Parlamentul European din iunie QP1: Aţi citit de curând în presă, văzut pe internet sau la televizor sau auzit la radio ceva despre Parlamentul European? Da; Nu; Nu știu. 7

8 8

9 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre În sondajul efectuat în noiembrie-decembrie 2010 a existat un decalaj de zece puncte între respondenţii din țările pre-2004 (57 %) și cei din ţările post-2004/2007 (67 %) în ceea ce privește informaţiile referitoare la Parlamentul European. Această diferenţă s-a diminuat la două puncte în acest sondaj (69 % și, respectiv, 67 %), ţările pre-2004 câștigând 12 puncte la acest subiect: - Cel mai probabil este ca respondenţii să declare că recent au auzit sau văzut informaţii despre Parlamentul European în mass-media (69 % UE 27) în Finlanda (87 %), Grecia (86 %) și Ţările de Jos, Slovenia și Slovacia (82 % în toate cele trei cazuri). - În schimb, este cel mai puţin probabil ca aceștia să declare că au auzit sau văzut acest tip de informaţii în Franţa (51 %), Polonia (60 %) și Republica Cehă (63 %). În ceea ce privește evoluţia privind rezultatele obţinute pe parcursul anului trecut, 20 din cele 27 de state membre înregistrează o creștere a răspunsurilor pozitive. În schimb, șase ţări indică o scădere a răspunsurilor pozitive și numai una, Ungaria, nu indică nicio schimbare a rezultatului. Cele mai mari creșteri sunt observate în Regatul Unit (67 %, + 18 puncte), Germania (77 %, + 14 puncte), Italia (65 %, + 14 puncte), Grecia (86 %, + 13 puncte) și Austria (70 %, + 13 puncte). Cele mai pronunţate două scăderi sunt observate în Polonia (60 %,- 5 puncte) și Portugalia (68 %,- 5 puncte). 9

10 10

11 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Astfel cum s-a observat în sondajele anterioare, nivelul de informaţii reţinute din mass-media (69% UE 27) este puţin mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 72 % dintre bărbaţi declară că au citit, văzut sau auzit ceva Parlamentul European din mass-media, comparativ cu 65 % dintre femei. - Vârsta respondenţilor influenţează, de asemenea, răspunsurile, întrucât 72 % dintre aceștia au vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani și 71 % dintre cei cu vârsta peste 55 de ani deţin unele informaţii din mass-media, comparativ cu 56 % din grupul cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Cu toate acestea, categoriile mai favorizate din punct de vedere social sunt cele care par a fi cele mai expuse la informaţii referitoare la Parlamentul European: - În ceea ce privește acest subiect, există o diferenţă de 15 puncte între cei mai educaţi respondenţi și cei care și-au încheiat educaţia la vârsta de 15 ani sau mai devreme (77 % și, respectiv, 62%). - Acest lucru este valabil, de asemenea, în cazul a 81 % dintre cadrele de conducere și 77 % dintre persoanele care desfășoară activităţi independente (62 % dintre șomeri). - În mod similar, 73 % dintre respondenţii care nu au avut aproape niciodată probleme cu plata facturilor declară că au întâlnit astfel de informații (faţă de 61 % dintre cei care se confruntă permanent cu greutăţi în legătură cu plata facturilor). - Acest lucru este valabil, de asemenea, în cazul a 72 % dintre respondenţii care utilizează internetul în fiecare zi (faţă de 64% dintre cei care nu îl folosesc niciodată). 11

12 12

13 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 2. Nivelul de informații despre activitățile Parlamentului European [QP2] 3 - Două treimi dintre europeni declară că sunt încă prost informaţi cu privire la activitatea Parlamentului European - Astfel cum s-a observat mai sus, acoperirea mediatică a Parlamentului European a crescut în rândul populaţiei din UE și acum ajunge la aproape șapte din zece persoane. Cu toate acestea, două treimi dintre cei intervievaţi (66 %) consideră că nu sunt bine informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European. Rezultatul reprezintă o scădere ușoară: - 3 puncte într-un an. Aproape o treime dintre respondenţi (32 %, + 4 puncte) declară că sunt bine informaţi și 2 % (- 1 punct) nu răspund la întrebare. Există un decalaj între recunoașterea prezenţei puternice a Parlamentului European în mass-media și sentimentul de a fi bine informat cu privire la instituţie, încă exprimat doar de o minoritate. 3 QP2: În general, consideraţi că sunteţi foarte bine, destul de bine, destul de puţin sau foarte puţin informat despre activităţile Parlamentului European? 13

14 Diferenţe între statele membre Spre deosebire de sondajul efectuat în noiembrie-decembrie 2010, un procent de respondenţi aproape egal cu cel al respondenților din ţările post-2004/2007, precum și din ţările pre-2004, afirmă că sunt bine informaţi (33 % și 32 %) și prost informaţi (64 % și 66 %). - Statele membre în care este cel mai probabil ca respondenţii să se considere bine informaţi (32% în UE 27) sunt Lituania (48 %), Irlanda și Luxemburg (ambele cu 45 %), Malta, Slovenia și Slovacia (toate cu 40 %). - În schimb, în Cipru (23 %), Suedia și Spania (ambele cu 25 %), se consideră bine informaţi cel mai mic număr de respondenţi. Evoluţia pozitivă vizează 19 din cele 27 de state membre, în timp ce în alte șase state se înregistrează o scădere. Rezultatele sunt neschimbate în două ţări. Ţările care prezintă cea mai mare creștere a numărului respondenţilor care afirmă că sunt bine informaţi sunt Regatul Unit (39 %, + 11 puncte), Ţările de Jos (39 %, + 9 puncte), Lituania (48 %, + 7 puncte), Finlanda (37 %, + 6 puncte), Danemarca (36 %, + 6 puncte) și Spania (25 %, + 6 puncte). Invers, în Slovacia (40 %,- 5 puncte), un număr mai mic de respondenţi decât în noiembrie-decembrie 2010 declară că sunt bine informaţi, același lucru fiind valabil, de asemenea, în cazul Greciei (cu 27 %,- 3 puncte), Ungariei (30 %,- 3 puncte) și Maltei (40 %,- 3 puncte). 14

15 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 15

16 Analiza socio-demografică Analiza socio-demografică indică anumite diferenţe: - Semnificativ mai mulţi bărbaţi decât femei declară că sunt mai bine informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European: 37 % și, respectiv, 28 %, comparativ cu 32 % pentru toţi europenii. - Mai frecvent, acesta este și sentimentul respondenţilor cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani (34 %, comparativ cu 28 % din grupa de vârstă 15-24). După cum s-a observat la întrebarea precedentă cu privire la nivelul de informaţii din mass-media (QP1), categoriile cele mai favorizate din punct de vedere social ale populaţiei sunt și cele care se consideră a fi cel mai bine informate cu privire la Parlamentul European: - Acestea îi includ în primul rând pe cei cu cele mai înalte calificări(40 %, comparativ cu 23 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). - Cadrele de conducere (43 %, faţă de 23 % dintre persoanele casnice), de asemenea, se consideră a fi bine informaţi. - Aceasta este, de asemenea, opinia respondenţilor care nu au aproape niciodată dificultăţi în legătură cu plata facturilor (37 %, faţă de 22 % dintre cei care se confruntă cu dificultăţi în cea mai mare parte a timpului). - De asemenea, un procent mai mare de persoane care utilizează internetul în fiecare zi afirmă că sunt bine informate (37 %, comparativ cu 26 % dintre cele care nu au utilizat niciodată internetul). 16

17 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 17

18 3. Surse preferate de informaţii [QP3] 4 - Televiziunea este principala sursă de informaţii menţionată - Două treimi din europeni se consideră prost informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European. Prin urmare, respondenţii au fost întrebaţi care sunt sursele pe care le-ar utiliza în cazul în care ar căuta informaţii despre instituție și li s-a permis să ofere mai multe răspunsuri. Aproape șapte din zece persoane (69%) menţionează televiziunea. Presa este menţionată de peste o treime (35 %) din persoanele intervievate. Internetul este menţionat de 33 % dintre respondenţi și radioul de 18 %. - În detaliu, în cazul televiziunii, știrile de televiziune sunt menţionate de cele mai multe ori, de peste două treimi din respondenţi (67 %), comparativ cu doar 14 % care menţionează alte emisiuni TV. - Respondenţii menţionează, de asemenea, ziarele cu apariţie zilnică (32 %) ca fiind preferate faţă de presa săptămânală sau lunară (7 %). - În cazul internetului, site-urile de știri sunt consultate de cele mai multe ori (de 26 % dintre respondenţi), urmate de site-urile Parlamentului European (12 %), reţelele sociale online (3 %) și bloguri (2 %). De asemenea, discuţiile cu rudele, prietenii și colegii (12 %) par să reprezinte un alt mod de a deveni informat, fără îndoială mai informal, dar nu neglijabil. Alte surse de informaţii sunt mult mai marginale. Acestea includ broșuri, fișe informative, pliante (menţionate de 4 % dintre respondenţi), conferinţe, discuţii, întâlniri (2 %), cărţi (2%) sau alte surse menționate spontan (1 %). Ar trebui subliniat, de asemenea, că 8 % dintre respondenţi afirmă spontan că nu îi interesează asemenea informaţii sau că nu caută asemenea informaţii. 4 QP 3: Dacă aţi căuta informaţii despre Parlamentul European, care dintre următoarele surse le-aţi utiliza? (MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE): conferinţe, discuţii, întâlniri; discuţii cu rude, prieteni, colegi; știri TV; alte programe TV; radio; ziare cu apariţie zilnică; presă săptămânală sau lunară; site-uri de știri; site-uri ale Parlamentului European; bloguri; reţele sociale online; cărţi; broșuri, fișe informative, pliante; altele (SPONTANE); Nu mă interesează asemenea informaţii/nu caut asemenea informaţii (SPONTAN); Nu știu. 18

19 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru TOTAL TELEVIZIUNE 69 % Știri TV 67 % Alte programe TV 14 % TOTAL PRESĂ 35 % Ziare cu apariţie zilnică 32 % Presă săptămânală sau lunară 7 % Total internet 33 % Site-uri de știri 26 % Site-uri ale Parlamentului European 12 % Reţele sociale online 3 % Bloguri 2 % Radio 18 % Discuţii cu rude, prieteni, colegi 12 % Broșuri, fișe informative, pliante 4 % Conferinţe, discuţii, întâlniri 2 % Cărţi 2 % Altele (SPONTANE) 1 % Nu mă interesează asemenea informaţii/nu caut asemenea informaţii (SPONTAN) 8 % Nu știu. 1 % 19

20 Diferenţe între statele membre Sunt observate diferenţe majore în ceea ce privește răspunsurile în funcţie de statul membru în care locuiesc respondenţii. Televiziunea este menţionată mai mult în ţările din zona euro (71 %, faţă de 65 % în ţările din afara zonei euro) și în ţările post-2004/2007 (72 %, faţă de 68 % în țările pre- 2004). Presa este menţionată mai mult în ţările din zona euro (41 %, faţă de 24 % în ţările din afara zonei euro) și în ţările pre-2004 (38 %, faţă de 22 % în țările post-2004/2007). Internetul este ales de 40 % dintre respondenţii care nu locuiesc în zona euro (comparativ cu 30 % dintre cei care locuiesc în zona euro). Radioul este mai utilizat în ţările din zona euro (21 %, faţă de 14 % în ţările din afara acestei zone). - Ţările în care cei mai mulţi respondenţi menţionează televiziunea (69 % în UE 27 ) sunt Bulgaria și Austria (ambele cu 82 %), Slovacia (81 %), precum și Italia și Ungaria (ambele cu 80 %). Cu toate acestea, nivelul este mult mai mic în Suedia (50 %), Luxemburg (54 %) și Letonia (55 %). - Presa (35 % în UE 27) este preferată adesea de cei intervievaţi în Austria (67 %) și Germania (60 %), spre deosebire de respondenţii din Polonia (13 %), Letonia și România (ambele cu 17 %), precum și Malta (18 %). - Internetul (33% în UE 27 ) este o sursă utilizată pe scară largă în partea de nord a Uniunii Europene: în Suedia (76 %), Ţările de Jos (68%) și Danemarca (65 %), comparativ cu 14 % dintre respondenţii din Portugalia, 17 % în Italia și 21 % în Austria și Cipru. - Radioul (18% în UE 27) este menţionat în primul rând în Irlanda (35 %), Austria (34 %) și Estonia (33 %). La capătul opus al scalei, doar 6 % dintre respondenţii din Italia și 9 % din Regatul Unit și Polonia declară că utilizează radioul ca sursă de informaţii privind Parlamentul. - În cele din urmă, mai mulţi respondenţi din Portugalia (19 %), Irlanda (17 %) și Malta (16%) recunosc lipsa lor de interes în ceea ce privește informaţiile referitoare la Parlamentul European (8 % în UE 27). 20

21 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 21

22 22

23 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Procente aproximativ egale de bărbaţi și femei caută informații privind Parlamentul European la televiziune (68 % și, respectiv, 69 %) și la radio (19 % și 17 %). Cu toate acestea, mai mulţi bărbaţi decât femei aleg presa (37 % și 33 %) și internetul (36 % și 31 %). - Vârsta pare a fi un factor foarte determinant în această privință. Respondenţii mai tineri sunt mult mai atrași de internet (55 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 16 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani). Respondenţii mai în vârstă preferă televiziunea (75 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani, comparativ cu 56 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani), presa (40 %, comparativ cu 23 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani) și radioul (21 %, comparativ cu 12 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani). - Răspunsurile sunt, de asemenea, influenţate de faptul că acestea aparțin unei categorii mai favorizate din punct de vedere social. Persoanele cu cea mai înaltă calificare recurg mult mai frecvent la internet (51 %, faţă de 9 % dintre respondenţii care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani), presă (42 %, faţă de 28 %) și radio (23 %, faţă de 15 %). În schimb, respondenţii cu cele mai slabe calificări preferă televiziunea (74 %, faţă de 65 % dintre cei care și-au continuat educaţia dincolo de vârsta de 19 ani). Același lucru se aplică categoriilor profesionale: 60 % dintre cadrele de conducere (în comparaţie cu 13 % dintre pensionari) utilizează internetul pentru a căuta informaţii despre Parlamentul European și 46 % aleg presa (comparativ cu 24 % dintre șomeri). În mod similar, 24 % utilizează radioul (comparativ cu 15 % dintre șomeri). - Respondenţii care se consideră informaţi cu privire la activitățile Parlamentului European au mai multe șanse decât cei care spun că nu sunt informaţi de a utiliza fiecare din cele patru surse de informaţii: 78 % pentru televiziune (comparativ cu 64 %), 48 % pentru presă (comparativ cu 29 %), 39 % pentru internet (comparativ cu 31 %) și 24 % pentru radio (faţă de 15 %). - Destul de logic, cei care folosesc internetul în fiecare zi recurg la acest mediu pentru a căuta informaţii privind PE mai mult decât respondenţii care îl folosesc mai puţin frecvent (57 % și, respectiv, 23 %). 23

24 24

25 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 4. Tema sau domeniul de politică în care informaţiile ar trebui să reprezinte o prioritate [QP13] 5 - Europenii ar dori în principal să aibă mai multe informaţii despre soluţiile UE de combatere a crizei - Respondenţii au fost rugaţi să identifice tema sau domeniul de politică dezbătut în Parlamentul European sau alt subiect legat de Uniunea Europeană în legătură cu care lear plăcea să deţină mai multe informaţii. Intervievatorii au prezentat 13 sugestii. Respondenţilor li s-a cerut mai întâi să aleagă tema sau domeniul de politică pe care îl consideră o prioritate (QP 13a). Ulterior, li s-a cerut să menţioneze un număr maxim de alte trei subiecte pe care le consideră, de asemenea, importante (QP 13b). O analiză a tuturor răspunsurilor (întrebarea QP 13T), și anume răspunsurile agregate la prima întrebare și la următoarea, oferă următoarele rezultate: - Criza se află încă în centrul preocupărilor europene. Patru respondenţi din zece ar dori să deţină mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a face faţă crizei. - Peste o treime din respondenţi (36 %) sunt, de asemenea, interesaţi de drepturile lor ca și cetățeni europeni. - Aproximativ un sfert ar dori să fie mai bine informaţi cu privire la protecţia consumatorului (26 %) și viitorul energiei în UE (24 %). Celelalte subiecte sunt menţionate de peste un sfert din europeni: o valorile apărate de UE, cum ar fi egalitatea dintre bărbaţi și femei, protecţia drepturilor omului etc. (21 %); o moneda euro (21 %). o solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 %). o schimbările climatice (18 %). o imigrarea, libera circulație și dreptul de azil (18 %). o reforma politicii agricole comune (13 %). o rolul agenţiilor de rating de credit (12 %). o alegerile europene (8 %). o poziţionarea UE după mișcările democratice în lumea arabă (7 %). 5 QP13T Despre care alt subiect legat de UE doriţi să aveţi mai multe informaţii? Euro; soluţiile UE pentru a face faţă crizei (partajarea datoriei, euro-obligaţiunile, impozitul pe tranzacţiile financiare TFT etc.); rolul agenţiilor de rating de credit; protecţia consumatorului; viitorul energiei în UE; imigrarea, libertatea de circulaţie și dreptul de azil; drepturile dvs. ca și cetăţean european; poziţionarea UE după mișcările democratice în lumea arabă (primăvara arabă); reformele politicii agricole comune; solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 %); alegerile europene; schimbările climatice; valorile susţinute de UE (egalitatea între bărbaţi și femei, protecţia drepturilor omului etc.);) altele (SPONTAN); Nu mă interesează acest tip de informaţii/nu caut asemenea informaţii (SPONTAN) Nu știu. 25

26 Tendinţa pentru primul răspuns este similară, deși clasamentul diferă puţin. Primele două elemente menționate sunt identice: Soluţiile UE pentru a face faţă crizei sunt citate de 21 % dintre respondenţi ca prim răspuns, înainte de drepturile ca și cetăţeni europeni (15 %). Moneda euro se află pe locul al treilea cu 8 % dintre răspunsuri (în comparaţie cu 21 %, pe poziţia a cincea, în răspunsurile agregate). 26

27 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre Vom analiza acum cele trei subiecte menționate de cel puțin un sfert dintre respondenţi în răspunsurile agregate: - Subiectul care îi interesează cel mai mult pe europeni, soluţiile EU pentru a face faţă crizei (40% în UE 27), este de interes mai mare pentru respondenţii din zona euro (44 %, faţă de 31 % în afara zonei euro). Statele membre care figurează cel mai frecvent sunt Slovacia (60 %), Grecia (55 %), Ţările de Jos (54 %) și Danemarca (53 %), în contrast cu Regatul Unit (20 %) și Portugalia (24 %). Mai mulţi menţionează cel de al doilea subiect, drepturile lor ca și cetăţeni europeni (36% UE 27), în Cipru (70 %), care iese în evidenţă faţă de celelalte țări în această privință, și în Bulgaria (48 %), Grecia (46 %), și România și Belgia (45 %); totuși, acesta este mult mai puţin important în Ungaria (25 %), Polonia (26 %) și Austria (27 %). - Protecția consumatorului (26% în UE 27) interesează mai mulţi respondenţi din zona euro (29 %, faţă de 21 % din afara zonei euro). Mai mulţi respondenţi menţionează acest subiect în Cipru (52 %), Bulgaria (41 %) și Franța (38 %), comparativ cu mai puţin de unul din cinci în Suedia și Regatul Unit (ambele cu 12 %) și Danemarca (16 %). În ceea ce privește alte subiecte (menţionate de cel puțin 20 % dintre respondenţi la nivelul UE), anumite particularităţi merită a fi subliniate: Viitorul energiei în UE (24% în UE 27) este în primul rând o preocupare în Ungaria (42 %), și primește doar 10 % din menţionări în Portugalia. Moneda euro (21% în UE 27) este un subiect care îi interesează în special pe respondenţii din Țările de Jos (31 %), faţă de 9 % în Cipru. Respondenţii din Cipru au fost totuși cei mai interesaţi (50 %) să aibă mai multe informaţii cu privire la valorile susţinute de UE (21 % în UE 27), faţă de numai 11 % dintre respondenţii din Letonia. Solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 % în UE 27) este menţionată în principal în Grecia (50 %), și mult mai puţin în Regatul Unit (9 %). 27

28 28

29 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică În ceea ce privește cele șapte subiecte discutate mai sus care au fost menţionate de cel puțin o persoană din cinci: - Există diferenţe frapante între categoriile cele mai favorizate de populaţie și celelalte categorii. o 48 % dintre respondenţii cu cele mai înalte calificări ar dori să aibă mai multe informaţii despre soluţiile EU pentru a face faţă crizei (comparativ cu 31 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). De asemenea, aceștia sunt mult mai interesaţi de viitorul energiei în UE (30 %, comparativ cu 17 % pentru cei mai puțin calificaţi), valorile susţinute de UE (24 %, faţă de 16 %) și solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (23 %, faţă de 18 %). Invers, este probabil ca persoanele cu cele mai slabe calificări să dorească mai multe informaţii privind protecţia consumatorilor (28 % dintre cei care și-au încheiat educaţia la vârsta de 19 sau mai devreme, faţă de 24 % dintre cei care și-au continuat educaţia). o De asemenea, este mai probabil ca cadrele de conducere să dorească mai multe informaţii despre soluţiile EU pentru a face faţă crizei (50 %, faţă de 33 % pentru pensionari), despre viitorul energiei în UE (33 %, faţă de 17 % dintre persoanele casnice), despre valorile susţinute de UE (24 %, faţă de 18 % dintre pensionari). În schimb, muncitorii (29 %) și pensionarii (28 %) sunt mult mai interesaţi de protecția consumatorului (faţă de 23 % dintre administratori). - Este mai probabil ca bărbaţii să caute mai multe informaţii decât femeile despre viitorul energiei în UE (27%, faţă de 21 %). Femeile sunt mai mult interesate de valorile susţinute de UE (23%, faţă de 18 %). - Tinerii muncitori (cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani) selectează mai des soluţii pentru a face faţă crizei: 43 %, faţă de 36 % dintre persoanele cu vârsta de și peste 55 de ani, care sunt mai mult interesaţi de protecţia consumatorilor (28 %, faţă de 23 % dintre cei cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani). - Printre respondenţii care afirmă că sunt informaţi cu privire la activitatea 29

30 Parlamentului European, 45 % (comparativ cu 38 % dintre respondenţii neinformaţi ) ar dori să aibă mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a face faţă crizei % dintre respondenţii care ar dori să vadă că PE joacă un rol mai important (faţă de 35 % dintre cei care preferă un rol mai puţin important) solicită mai multe informaţii despre soluţiile pentru a face faţă crizei. Aceștia sunt, de asemenea, mai interesaţi (29 % și, respectiv, 24 %) de obținerea mai multor informații privind protecția consumatorului și a drepturilor lor ca și cetățeni europeni (40 % și, respectiv, 32 %). - Este mult mai probabil ca persoanele care au cunoștinţe adecvate obiective cu privire la Parlamentul European (47 %, faţă de 29 % dintre cele ale căror cunoștinţe sunt slabe) să solicite mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a face faţă crizei. Ele sunt, de asemenea, mai interesate (38 % și, respectiv, 32 %,) de informaţii privind drepturile lor ca și cetăţeni europeni. 30

31 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 31

32 II. CUNOȘTINŢE PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN Răspunsurile la câteva întrebări sunt utilizate pentru a evalua cunoștinţele obiective ale europenilor privind Parlamentul European. 1. Alegerea deputaţilor în Parlamentul European [QP6] 6 - O majoritate relativă a europenilor consideră că deputaţii în Parlamentul European se grupează în funcţie de afinităţile lor politice - Mai mulţi respondenţi decât în noiembrie-decembrie 2010 (43%, + 1 punct) știu că deputaţii în PE se grupează în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice. Peste o treime (36 %, - 2) cred, în mod incorect, că se grupează în funcţie de naţionalitate. Aproximativ o persoană din cinci (21 %, + 1) nu răspunde la întrebare. Nivelul de răspunsuri corecte a crescut cu șapte puncte între Parlametrul efectuat la începutul anului 2009 și sondajul de la începutul anului 2010 (43 %), datorită alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2009, care se pare că au contribuit la îmbunătățirea cunoștinţelor europenilor în acest sens. 6 QP6: În opinia dvs., deputaţii din Parlamentul European sunt numiţi în funcţie de? 32

33 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre Sunt observate diferenţe foarte pronunţate între statele membre: - Este cel mai probabil ca respondenţii din Slovenia (63 %), Belgia, Estonia (ambele cu 61%) și Țările de Jos (60 %) să știe că deputaţii europeni se grupează în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (43% în UE 27). - În schimb, este cel mai probabil ca cei din Slovacia (63 %), Republica Cehă (61 %) și Grecia (54 %) să creadă, în mod eronat, că deputaţii în PE se grupează în funcţie de naţionalitate (36 % în UE 27). - Cele mai mari proporţii de respondenţi care nu au răspuns la întrebare (21 % în UE 27) au existat în Germania (nivelul răspunsului nu știu - 29 %), Bulgaria și Regatul Unit (ambele cu 28 %), precum și Malta (26 %). Cele mai izbitoare creșteri ale răspunsului corect sunt observate în Slovenia (63 %, + 5 puncte) și Lituania (56 %, + 5 puncte). În schimb, proporţia de răspunsuri corecte a scăzut cel mai mult în cursul anului în Portugalia (43 %,- 10 puncte). 33

34 34

35 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică Pentru respondenţii care știu că deputaţii în Parlamentul European se grupează în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice: - există o diferenţă mare, de șapte puncte, între bărbaţi și femei (47 % și, respectiv, 40 %). Cu toate acestea, este la fel de probabil ca aceștia să dea un răspuns incorect (36 %). Totuși, este mai probabil ca femeile să nu răspundă la întrebare (24 %, faţă de 17 % dintre bărbaţi). - Aici, de asemenea, apartenenţa la o categorie socială mai favorizată joacă un rol în răspunsuri: cei cu calificare înaltă răspund mai des corect la întrebare (47 %, faţă de 38 % dintre respondenţii care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani), la fel ca administratorii (46 %, faţă de 38% dintre persoanele casnice). - În mod logic, de asemenea, rezultă că cei care știu că deputaţii în Parlamentul European se grupează în funcţie de afinităţile politice, 49 % afirmă că sunt bine informaţi despre activitatea Parlamentului European (faţă de 41 % dintre cei care declară că sunt prost informaţi). 35

36 36

37 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 2. Deciziile în Parlamentul European [QP7] 7 - Opinia că deciziile Parlamentului European sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor în Parlament este semnificativ mai largă - Întrebarea referitoare la adoptarea deciziilor de către deputaţii în Parlamentul European a fost adresată în toamna anului 2008 (EB70.1). Trei ani mai târziu, există o evoluţie semnificativă în ceea ce privește răspunsurile. Într-adevăr, 37 % (+ 8 puncte) dintre respondenţi consideră în prezent că deciziile în Parlamentul European sunt adoptate în conformitate cu afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European. Cu toate acestea, peste o treime (36%, + 2 puncte) declară că deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre de unde provin deputaţii. Alţi 13 % (- 5 puncte) declară spontan că ambele răspunsuri sunt valabile ( ambele ). Aproximativ o persoană din zece (14 %, - 5 puncte) nu răspunde la întrebare. 7 QP 7: Consideraţi că deciziile Parlamentului European sunt adoptate mai presus de orice...? În funcţie de interesele statelor membre din care vin deputaţii europeni; În funcţie de apartenenţa politică a deputaţilor; Ambele (SPONTAN); Nu știu. 37

38 38

39 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre Diferenţe deosebit de frapante sunt sesizate între respondenţii din ţările post- 2004/2007 și cei din ţările pre În statele post-2004/2007, 43 % (comparativ cu 34 % dintre ţările pre-2004) afirmă că în Parlamentul European deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre de unde provin deputaţii în Parlamentul European. În schimb, 34 % răspund că deciziile sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European (faţă de 38 % în ţările pre- 2004). - Concentrându-ne asupra celor care cred că în Parlamentul European deciziile sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor (37% în UE 27), vom vedea că mai mulţi respondenţi oferă acest răspuns în Slovenia (50 %), Belgia (49 %), Suedia și Regatul Unit (ambele cu 45 %), Danemarca, Finlanda și Ţările de Jos (toate cu 44%). În schimb, cei mai puţini oferă acest răspuns în Bulgaria (22 %) și Slovacia (26 %). În 24 din cele 27 de state membre, a existat o creștere în ceea ce privește răspunsul în funcţie de afinităţile politice faţă de toamna anului Ţările în care această îmbunătățire este deosebit de mare sunt Spania (43 %, + 22 de puncte), Lituania (34 %, + 17 puncte), Slovenia (50 %, + 16 puncte), Suedia (45 %, + 16 puncte), Portugalia (40 %, + 15 puncte) și România (35 %, + 15 puncte). În schimb, există o scădere de 11 puncte (26 %) în Slovacia. - Uitându-ne la cei care cred că deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre de unde provin deputaţii în Parlamentul European (36% în UE 27), vom vedea că mai mulţi respondenţi oferă acest răspuns în Slovacia (60 %), Republica Cehă (57 %), Grecia (53 %) și Polonia (44 %); mult mai puţini oferă acest răspuns în Spania (25 %), Portugalia (26 %), Irlanda (27 %) și Austria (28 %). Cele mai semnificative evoluţii crescătoare sunt înregistrate în Slovacia (60 %, + 16 puncte), Luxemburg (39 %, + 11 puncte), Republica Cehă (57 %, + 9 puncte) și Italia (37 %, + 8 puncte). 39

40 40

41 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică Analiza datelor prin intermediul variabilelor socio-demografice oferă clarificări mai importante privind categoriile de populaţie care consideră că deciziile sunt adoptate în Parlamentul European în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European. - Bărbaţii au puţin mai multe șanse decât femeile să aibă această opinie (39 % și, respectiv, 36 %). - De asemenea, vârsta pare să joace un rol în răspunsuri întrucât 38 % dintre respondenţii în vârstă de și peste 25 ani oferă răspunsul corect, comparativ cu 34 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. - Nivelul de educaţie, de asemenea, pare a fi un factor de diferenţiere. Printre respondenţii cu cele mai înalte calificări, 40 % declară că deciziile sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European (faţă de 35 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). - Respondenţii care au o imagine negativă despre Parlamentul European sunt mult mai susceptibili să afirme că deciziile Parlamentului European sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor (44 %, faţă de 34 % dintre cei care au o imagine pozitivă despre PE). - În cele din urmă, respondenţii care deţin cunoștinţe obiective adecvate despre Parlamentului European oferă acest răspuns mai des (39 %, faţă de 30 % din cei cu cunoștinţe reduse despre Parlamentul European). 41

42 42

43 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 3. Cunoștințe generale despre Parlamentul European [QP8] 8 - Majoritatea europenilor deţin cunoștinţe obiective adecvate despre Parlamentul European - Pentru a-și evalua cunoștinţele despre Parlamentul European, europenii au trebuit, de asemenea, să spună dacă un număr de afirmaţii erau adevărate. Aceste întrebări au testat patru dimensiuni deja examinate în primăvara anului 2010 (EB73.1) și în primăvara anului 2009 (EB71.1). - Afirmaţia că legile europene trebuie să fie stabilite de comun acord de către Parlamentul European și statele membre este identificată ca fiind corectă de 59 % (+ 6 puncte din primăvara anului 2009) dintre respondenţi. Aproape o persoană din cinci (19 %, + 3 puncte) afirmă că această afirmaţie este falsă și 22 % (- 9 puncte) nu răspund. - În cazul alegerilor directe ale deputaţilor în Parlamentul European de către cetăţeni, 58 % dintre respondenţi identifică în mod corect această afirmaţie ca fiind adevărată. Acest lucru înseamnă cu un punct mai puţin faţă de primăvara anului Cu toate acestea, peste un sfert dintre respondenţi (28 %, + 3 puncte) consideră că această afirmaţie este falsă și 14 % (- 2 puncte) nu răspund. - În ceea ce privește mențiunea că fiecare stat membru are același număr de deputaţi în PE, 55 % dintre respondenţi declară pe bună dreptate că este falsă, cu un punct în minus faţă de primăvara anului Doar peste o persoană din cinci (21 %, + 1 punct) crede, în schimb, că acest lucru este adevărat, în timp ce aproape un sfert dintre respondenţi (24 %, stabil) nu oferă niciun răspuns. - Ultima afirmaţie se referă la bugetul Uniunii Europene, observând că este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre. O majoritate absolută a respondenţilor (54 %, neschimbată din primăvara anului 2009) răspunde în mod corect că acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, 8 QP8: Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană, aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele credeţi că sunt adevărate sau false: Membrii în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de către cetăţenii fiecărui stat membru; Fiecare stat membru are același număr de membri în Parlamentul European; Bugetul Uniunii Europene este stabilit în comun de Parlamentul European și de către statele membre; La nivelul Uniunii Europene, legile europene (directivele și regulamentele) trebuie să fie stabilite în comun de către Parlamentul European și statele membre. 43

44 aproape două persoane din zece (18 %, + 6 puncte) declară că afirmaţia este falsă și aproape un sfert din respondenţi (28 %,- 6 puncte) nu oferă niciun răspuns. Procentajul mediu de răspunsuri corecte pentru aceste patru afirmaţii este de 57 %. 44

45 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre O lectură a rezultatelor la nivel național evidenţiază anumite diferenţe, pe de o parte între ţările din zona euro și cele din afara acesteia, și pe de altă parte între ţările pre-2004 și ţările post-2004/ Mai mulţi respondenţi din afara zonei euro afirmă că deputaţii în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de către cetăţenii fiecărui stat membru (64 %, faţă de 55 % dintre cei din zona euro). - Este mai probabil ca respondenţii din ţările post-2004/2007 să considere că deputaţii în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de către cetăţenii fiecărui stat membru (72 %, faţă de 54 % dintre cei din ţările pre- 2004). De asemenea, mai mulţi respondenţi din aceste ţări declară că bugetul UE este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre (63 %, faţă de 52 %) și că legile europene trebuie să fie stabilite în comun de către Parlamentul European și statele membre (64 %, faţă de 58 %). Vom analiza acum diferențele observate între statele membre pentru fiecare răspuns corect oferit de persoanele intervievate. - Mai multe persoane răspund corect la afirmaţia că legile europene trebuie să fie stabilite în comun de către Parlamentul European și statele membre (în UE % răspunsuri corecte adevărat ), în Ungaria (84 %), Slovacia și Finlanda (ambele 74 %), Grecia (73%), și Republica Cehă și Germania (ambele cu 72 %). În schimb, cei mai puţini răspund corect în Franţa și Italia (ambele cu 47 %), precum și în Irlanda (48 %). Cele mai mari creșteri ale răspunsurilor corecte sunt înregistrate în Slovacia (74 %, + 19 puncte), Ungaria (84 %, 18 puncte) și Belgia (70 %, 14 puncte). - În ceea ce privește alegerea directă a deputaţilor în Parlamentul European, țările în care este cel mai probabil ca respondenţii să răspundă corect adevărat (58% în UE 27) sunt Cipru (89 %), Malta (86 %), Grecia (85 %) și Bulgaria (81 %). Cele mai puţine răspunsuri corecte sunt în Franța (42 %), Austria (45 %) și Suedia (49 %). Ţara în care proporția de răspunsuri corecte a crescut cel mai mult este Bulgaria (81 %, + 9 puncte). 45

46 - Pentru afirmaţia că fiecare stat membru are același număr de membri în PE, respondenţii din Suedia (83 %), Cipru (82 %), Danemarca, Slovenia și Țările de Jos (toate cu 80 %) știu că acest lucru este fals (55% în UE 27). Cei mai puțini respondenţi au răspuns corect în Italia (37 %), Portugalia (40%), România (44 %) și Spania (46 %). Luxemburg (77 %, + 10 puncte) înregistrează cea mai mare creștere în proporţia de răspunsuri corecte. - Mai mulţi respondenţi dau răspunsul corect ( adevărat") la afirmaţia că bugetul UE este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre (54% în UE 27) în Ungaria și în Țările de Jos (ambele cu 73 %) și Slovacia (72 %). Dimpotrivă, cei mai puţini respondenţi răspund corect în Italia (43 %) și în Regatul Unit, Franţa, Malta și Irlanda (toate cu 47 %). Slovacia (72 %, + 13 puncte) și Polonia (69 %, + 13 puncte) înregistrează cea mai mare creștere în proporţia de răspunsuri corecte. 46

47 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică Nivelul mediu european de răspunsuri corecte la cele patru întrebări este 57 %. Aceste rezultate medii au fost examinate din prisma diferitelor categorii sociodemografice pentru a obţine o imagine mai precisă asupra cunoștinţelor persoanelor intervievate. - Per total, bărbaţii oferă o rată mai mare de răspunsuri corecte la cele patru întrebări decât femeile (60 %, faţă de 53 % dintre femei). - Este mult mai probabil ca tinerii cu un loc de muncă (25-39 de ani) să dea, de asemenea, răspunsuri corecte: în medie 59 %, comparativ cu 55 % din categoria de vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani și cea de și peste 55 de ani. - Vârsta la care respondenţii și-au încheiat educaţia este un element care face o diferenţă majoră în acest sens: respondenţii cu cea mai înaltă calificare dau o medie de 64 % de răspunsuri corecte (comparativ cu 48 % dintre cei cu cele mai slabe calificări). - Există, de asemenea, o legătură între rata medie de răspunsuri corecte și calitatea de membru al unei categorii mai favorizate din punct de vedere social. Cadrele de conducere oferă o medie de răspunsuri corecte de 66 %, comparativ cu 47 % dintre persoanele casnice. Destul de logic, cu cât respondentul este mai bine informat despre activitatea Parlamentului European, cu atât media răspunsurilor corecte oferite este mai mare. - Respondenţii informaţi dau o medie de răspunsuri corecte de 65 %, faţă de 53 % în cazul respondenţilor neinformaţi. Cei cu o imagine pozitivă asupra instituției dau o medie de 66 % răspunsuri corecte (faţă de 53 % pentru cei care au o imagine negativă). 47

48 III. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN După analizarea nivelurilor de informaţii și cunoștinţe pe care le deţin cetăţenii europeni cu privire la Parlamentul European, trecem acum la imaginea detaliată pe care aceștia o au despre instituţie și despre rolul pe care consideră că aceasta ar trebui să îl joace. 1. Imaginea PE [QP5 QP4] 9 - O imagine în deteriorare a Parlamentului European - Pentru a înţelege imaginea pe care o au europenii despre Parlamentul European, intervievatorii le-au cerut acestora să menţioneze dacă au o imagine pozitivă sau una negativă. Această întrebare a fost adresată anterior în sondajul Eurobarometer 70.1 din toamna anului Rezultatele arată că această imagine s-a deteriorat în mod clar în ultimii trei ani. Puţin peste un sfert (26%, - 8 puncte) din respondenţi au o imagine pozitivă despre instituție, în timp ce un număr similar de respondenţi au o imagine negativă (26%, +9 puncte). Cu toate acestea, majoritatea persoanelor intervievate spun că au o imagine neutră despre PE (45 %, + 2 puncte). 9 QP: În general, Parlamentul European vă evocă o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă? QP 4: Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare din următoarele cuvinte/expresii dacă descriu foarte bine, destul de bine, destul de rău sau foarte rău percepţia dvs. despre Parlamentul European: dinamic; democratic; ascultă cetăţenii; nu este cunoscut; ineficient. 48

49 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre Statele membre în care imaginea pozitivă despre Parlamentul European (UE 27, 26 %) este cea mai puternică sunt Bulgaria (55 %), România (45 %) și Italia (40 %). Cele în care o imagine pozitivă este puțin răspândită sunt Regatul Unit (12 %), Austria (17 %), Letonia (18 %) și Franța (19 %). Imaginea negativă despre PE (UE %) este cea mai răspândită în Regatul Unit (48 %), Austria (41 %), Grecia și Portugalia (ambele cu 34 %), spre deosebire de ceea ce se observă în Bulgaria (9 %), Polonia și România (ambele cu 11 %), sau în Lituania (12 %). În ceea ce privește evoluţiile înregistrate în trei ani, observăm că imaginea pozitivă a PE s-a deteriorat în 23 dintre cele 27 de state membre. Aceasta a câștigat teren în doar trei ţări și este neschimbată într-o ţară, Polonia (35 %). Opiniile respondenţilor s-au deteriorat cel mai mult în Lituania (28 %, - 24 de puncte), Spania (21 %, - 23 de puncte) și Portugalia (20 %,- 22 de puncte); opiniile s-au îmbunătăţit cel mai mult în Luxemburg (39 %, + 6 puncte). Imaginea negativă a Parlamentului European a câștigat teren în 26 din cele 27 de state membre și este neschimbată în Suedia (21 %). Cele mai mari creșteri se înregistrează în Grecia (34 %, +21 de puncte), Slovenia (24 %, +19 puncte) și Portugalia (34 %, +17 puncte). 49

50 50

51 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Este interesant de remarcat faptul că mai mulţi bărbaţi decât femei (28 %, faţă de 24 %) au atât o imagine pozitivă, cât și una negativă despre Parlamentul European (27 %, faţă de 25 %). Cu toate acestea, 47 % dintre femei (faţă de 42 %) spun că au o imagine neutră în ceea ce privește instituţia. - Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani sunt cei mai susceptibili să aibă o percepţie pozitivă a Parlamentului European (28 %, faţă de 25 % dintre cei cu vârsta peste 39 de ani). Cei în vârstă de și peste 55 de ani sunt cei mai susceptibili să aibă o percepţie negativă (30 %, faţă de 17 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani). O imagine neutră a PE este cea mai răspândită în rândul celei mai tinere grupe de vârstă (51 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, comparativ cu 41 % din cei cu vârsta peste 55 de ani). - Calitatea de membru al unei categorii sociale mai favorizate influenţează de asemenea răspunsurile. Printre respondenţii cu cea mai înaltă calificare, 32 % au o imagine pozitivă despre Parlamentul European (în comparaţie cu 20 % din cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). Acesta este, de asemenea, cazul a 32 % dintre cei care se situează în vârful scării sociale (faţă de 21 % dintre cei care se situează la baza acesteia). În schimb, 32 % dintre cei cu cele mai slabe calificări (faţă de 22 % dintre cei cu cea mai înaltă calificare) au o imagine negativă despre PE, la fel cum au și 30 % dintre cei care se situează la baza scării sociale (faţă de 23 % dintre cei care se situează în vârf). - În cele din urmă, 39 % dintre respondenţii care sunt informaţi cu privire la activităţile PE au o imagine pozitivă despre instituţie (faţă de 20 % dintre cei care nu sunt informaţi). În schimb, mai puţini din acest grup (23 %, faţă de 28 %) au o imagine negativă despre instituţie. - De asemenea, 35 % dintre cei care deţin cunoștinţe obiective adecvate cu privire la Parlamentul European au o imagine pozitivă despre acesta (faţă de doar 15 % dintre cei care au cunoștinţe reduse). 51

52 Percepţia detaliată asupra Parlamentului European: Imaginea Parlamentului European în ochii europenilor a fost identificată mai detaliat prin faptul că li s-a cerut respondenţilor să își ofere opiniile cu privire la cinci descrieri ale instituţiei: trei cu conotaţii pozitive (dinamic, democratic și care îi ascultă pe cetăţenii europeni) și două cu conotaţii negative (nu este bine cunoscut și este ineficient). Pentru fiecare, respondenţii au trebuit să afirme dacă cuvântul sau expresia descria percepţia lor asupra Parlamentului European în mod adecvat sau nu. 52

53 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Coroborând concluziile pentru întrebarea anterioară (QP5), constatăm că trăsăturile pozitive ale PE au pierdut teren de la sondajul din noiembrie-decembrie 2010 (EB74.3). Descrierile democratic și care ascultă pe cetăţeni au scăzut cu două puncte (61% și, respectiv, 33 %), în timp ce termenul dinamic a pierdut un punct (38 %). În paralel, descrierea nu este bine cunoscut rămâne neschimbată (51 %), în timp ce ineficient a câștigat patru puncte (42 %). Vom analiza acum fiecare dimensiune în detaliu, începând cu o analiză a caracteristicilor pozitive: Opiniile privind dinamismul Parlamentului European sunt împărţite O majoritate relativă a respondenţilor (44%, + 2 puncte) consideră că acest termen descrie în mod neadecvat Parlamentul European, în timp ce 38 % (- 1 punct) au opinie contrară. Aproape o persoană din cinci (18 %,- 1 punct) nu are nicio opinie privind această temă. 53

54 Diferenţe între statele membre Există o diferenţă semnificativă (19 puncte) între respondenţii din ţările pre și cei din ţările post-2004/2007. Puţin peste o treime (34 %) din prima categorie consideră că Parlamentul European transmite o imagine dinamică, în timp ce majoritatea absolută din cea de a doua (53 %) împărtășește această părere. - Respondenţii cei mai susceptibili de a împărtăși această opinie sunt în Bulgaria (63 %), Slovacia (57 %) și Lituania (56 %). - În schimb, ţările în care imaginea unui Parlament European dinamic este cel mai puţin pronunţată sunt Regatul Unit (20 %), Ţările de Jos (27 %) și Germania (30 %). Scăderea cea mai mare pentru acest răspuns se observă în Slovacia (57 %,- 12 puncte). În schimb, creșterea cea mai mare este înregistrată în Polonia (53 %, + 8 puncte). Ar trebui constatat că Polonia a deţinut Președinţia Uniunii Europene în momentul în care sondajul a fost efectuat și că actualul Președinte al PE este de naţionalitate poloneză 10. Acest lucru poate contribui la opinia pozitivă a respondenţilor polonezi. 10 Polonia a deţinut Președinţia Consiliului Uniunii Europene din iulie până în decembrie Jerzy Buzek este Președintele Parlamentului European din iulie

55 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică Examinarea diferitelor variabile socio-demografice pentru a interpreta rezultatele poate contribui la identificarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai critice faţă de caracterul dinamic al Parlamentului European. - În ceea ce privește vârsta, este cel mai probabil ca tinerii să considere că Parlamentul European este dinamic: 44 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani formulează această opinie, faţă de 35 % dintre cei cu vârsta peste 55 de ani. - Respondenţii cu cea mai înaltă educaţie sunt cei mai convinși: 39 % dintre cei care și-au continuat educaţia după vârsta de 15 ani (faţă de 33 % din cei care șiau încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). - În ceea ce privește categoria profesională a respondenţilor, 46 % dintre studenţi, 42 % dintre funcţionari și 40 % dintre lucrătorii care desfășoară activităţi independente consideră că Parlamentul European este dinamic, faţă de 35 % dintre șomeri și pensionari. - Există o diferenţă foarte mare între răspunsurile respondenţilor care sunt informaţi cu privire la activităţile PE și ale celor care nu sunt: 55 % din prima categorie recunosc dinamismul instituţiei, comparativ cu 30 % din cei care nu sunt informaţi și care, prin urmare, sunt mai critici faţă de ea. Printre respondenţii care ar dori să vadă că Parlamentul European joacă un rol mai important, 46 % îl consideră dinamic (comparativ cu 28 % dintre cei care afirmă că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai puţin important). 55

56 Peste șase din zece europeni descriu Parlamentul European drept democratic În prezent, 61 % consideră că termenul democratic descrie bine Parlamentul European. Este singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot universal direct. Cu toate acestea, acest rezultat satisfăcător este mai mic decât în sondajul efectuat la începutul anului 2009, și cu două puncte mai mic decât în sondajul din toamna anului Totuși, peste un sfert dintre respondenţi (27 %, + 3 puncte) manifestă o atitudine critică faţă de PE, afirmând că acesta nu poate fi descris ca fiind democratic, și 12 % (- 1 punct) nu răspund la întrebare. Diferenţe între statele membre Imaginea unui Parlament European democratic este exprimată mai frecvent în ţările post-2004/2007 decât în ţările pre-2004 (69 % și, respectiv, 59%). - Este mult mai probabil ca respondenţii din Bulgaria și din Polonia (ambele cu 73 %), precum și cei din Germania, Luxemburg și Slovacia (toate cu 72 %) să considere că PE este o instituţie democratică. - În schimb, cei mai sceptici în acest sens sunt cei intervievaţi în Regatul Unit (39 %), Portugalia (41 %) și Grecia (46 %). În ceea ce privește evoluţiile, există o scădere foarte pronunţată în ceea ce privește proporţia persoanelor care declară că PE este o instituţie democratică în Portugalia (41 %, 18 puncte) și într-o măsură mai mică în Slovacia (72 %, - 10), Austria (56%, - 9) și Irlanda (52 %, - 9). În schimb, creșterea cea mai izbitoare este în Cipru: 60 %, + 6 puncte. 56

57 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Astfel cum am observat în cadrul analizei întrebărilor anterioare privind nivelul de informare al europenilor (QP 1, QP 2 și QP 3), categoriile mai favorizate din punct de vedere social sunt cele care par a fi cel mai bine informate cu privire la Parlamentul European. Prin urmare, este destul de logic că acestea sunt cele mai susceptibile să știe că PE este o instituţie care funcţionează în mod democratic. Cadrele de conducere sunt de departe cei mai susceptibili să răspundă că PE este o instituţie democratică: 73 %, faţă de 55 % dintre șomeri. În mod similar, 69 % dintre respondenţii cu cea mai înaltă calificare prezintă acest punct de vedere, faţă de 51 % dintre cei a căror educaţie s-a încheiat înainte de vârsta de 16 ani. - De asemenea, acest lucru se întâmplă mai des în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani (65 %, faţă de 57 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani). - De asemenea, este destul de logică opinia persoanelor care sunt bine informate cu privire la Parlamentul European (72 %, faţă de 56 % dintre cei care afirmă că sunt prost informate). - În mod similar, este mult mai probabil ca respondenţii care ar dori să vadă că PE joacă un rol mai important să declare că este o instituţie democratică (69 %, comparativ cu 48 % dintre cei care consideră că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai puţin important). 57

58 Peste jumătate din europeni consideră că PE nu îi ascultă pe cetăţeni Atunci când respondenţii sunt întrebaţi dacă expresia ascultă pe cetăţeni descrie în mod corect percepţia lor asupra Parlamentului European, doar o treime răspunde pozitiv (33 %), o scădere cu două puncte faţă de toamna anului 2010 și cu șapte puncte de la EB71.1 efectuat la începutul anului Doar 3 % afirmă că această expresie corespunde foarte bine Parlamentului European. În schimb, o majoritate absolută a respondenţilor (54%) consideră că această expresie nu este adecvată, ceea ce înseamnă o creștere cu patru puncte într-un an. Respondenţii care nu răspund la această întrebare reprezintă 13 % (- 2 puncte) din populaţie. Diferenţe între statele membre Din nou există o diferenţă semnificativă (21 puncte) între respondenţii din ţările post-2004/2007 și cei din ţările pre În rândul ţărilor din prima categorie, 49 % (faţă de 28 % din cea de a doua categorie) consideră că PE este o instituţie care îi ascultă pe cetăţeni. Această diferenţă se aplică, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, respondenţilor care locuiesc în afara zonei euro (39 %) și al celor care se află în zona euro (29 %). - Ţările în care este cel mai probabil ca respondenţii să considere că PE îi ascultă pe cetăţeni sunt Ungaria (57 %), Slovacia și Lituania (ambele cu 53 %), precum și Bulgaria, Cipru, Malta și Polonia (51 % în toate cele patru cazuri). - Cei mai critici respondenţi sunt cei intervievaţi în Franţa (22 %), în Regatul Unit și în Germania (ambele cu 24 %). Cea mai mare creștere există în Cipru (51 %, + 8 puncte) și cea mai mare scădere există în Irlanda (28 %, - 16 puncte). 58

59 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Ca și în cazul descrierilor precedente, aceste categorii considerate foarte favorizate din punct de vedere social sunt cele mai susceptibile să răspundă că PE este o instituţie care ascultă pe cetăţeni. În rândul respondenţilor cu cea mai înaltă calificare, 36 % (comparativ cu 25 % dintre respondenţii cu cele mai slabe calificări) exprimă această opinie, împreună cu 36 % dintre administratori și 37 % dintre funcţionari, faţă de 27 % dintre șomeri. - Aceasta este, de asemenea, opinia celor mai tineri respondenţi: 39 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, faţă de 30% dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani. - În mod similar, persoanele care sunt bine informate cu privire la PE consideră că consideră că acesta ascultă pe cetăţeni (45 %, faţă de 27 % dintre cele care spun că sunt prost informate). - Această opinie este împărtășită de cei care deţin cunoștinţe obiective adecvate referitoare la instituţie: 44 %, comparativ cu 22 % din cei cu cunoștinţe reduse. 59

60 Caracteristici negative Jumătate dintre europeni consideră încă astăzi că Parlamentul European nu este bine cunoscut Peste jumătate din respondenţi (51%) declară că instituţia nu este bine cunoscută, în timp ce 41 % cred contrariul și 8 % nu răspund la întrebare. Aceste rezultate nu s-au schimbat de la EB74.3 din toamna anului Diferenţe între statele membre Respondenţii cu atitudinea cea mai critică faţă de Parlamentul European se găsesc în zona euro (54 %, faţă de 47 % în afara zonei euro), și în ţările pre-2004 (54 %, comparativ cu 43 % în ţările post-2004/2007). - Este cel mai probabil ca respondenţii din Ţările de Jos și Ungaria (ambele cu 61 %), precum și Belgia și Danemarca (ambele cu 60 %), să creadă că PE nu este bine cunoscut. - În schimb, respondenţii din Malta (17 %), Cipru (18 %), Lituania (20 %) și Portugalia (23%) afirmă că descrierea nu este bine cunoscut nu se aplică Parlamentului European. Respondenţii ale căror opinii au evoluat mai pozitiv (cei care consideră că descrierea nu este bine cunoscut descrie PE) se găsesc în primul rând în Slovenia (49 %, + 9 puncte) și Spania (58 %, + 6 puncte). În schimb, cele mai mari evoluţii negative sunt înregistrate în Finlanda (57 %, - 7 puncte), Regatul Unit (49 %,- 5 puncte), precum și în Bulgaria (43 %,- 4 puncte) și Letonia (54 %, - 4 puncte). 60

61 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Respondenţii care au cea mai critică atitudine faţă de Parlamentul European (și care sunt cei mai susceptibili să afirme că nu este bine cunoscut ) fac parte din categoriile sociale cele mai favorizate (care, astfel cum s-a observat mai sus, sunt, de asemenea, cele mai informate cu privire la instituţie). Acestea sunt, în esenţă, persoane care și-au continuat educaţia dincolo de vârsta de 19 ani (55 %, comparativ cu 50 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani) și administratori (57 %, comparativ cu 50 % dintre muncitori și persoanele casnice). - Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani împărtășesc, de asemenea, această părere (54 %, comparativ cu 46 % din cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani). - În cele din urmă, această opinie este mai pronunţată atunci când respondentul este prost informat cu privire la PE (56 %, comparativ cu 45 % dintre cei bine informaţi). 61

62 Opinia europeană este foarte împărţită în ceea ce privește descrierea termenului ineficient Rezultatele pentru această întrebare sunt foarte mixte, dar poziţia din sondajul din toamna anului 2010 a fost acum inversată. Cu un an în urmă, 40 % dintre respondenţi au considerat că termenul ineficient descria PE în mod inadecvat, și 38 % credeau contrariul. În prezent, majoritatea (42 %) dintre respondenţi consideră că termenul ineficient descrie instituţia în mod adecvat, în timp ce 39 % nu sunt de acord cu faptul că acest termen descrie Parlamentul European în mod adecvat. Proporţia persoanelor care nu răspund la întrebare este de 19 % (- 3 puncte), care continuă să reflecte dificultatea pe care o au respondenţii în legătură cu exprimarea unei opinii referitoare la acest subiect. Diferenţe între statele membre Există un decalaj de 14 puncte între ţările pre-2004 (44 %) și ţările post- 2004/2007 (30 %) în proporţiile care consideră că PE poate fi descris ca ineficient. Europenii din Suedia și Ţările de Jos (ambele cu 59 %) și Regatul Unit (53 %) sunt cele mai susceptibile să afirme că Parlamentul European este ineficient. În schimb, cei mai puţini respondenţi au această opinie în Bulgaria (12 %), Malta (15 %) și România (21 %). Cea mai izbitoare evoluţie pozitivă pe parcursul anului se înregistrează în Irlanda (40 %, + 17 puncte). 62

63 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 63

64 Analiza socio-demografică Interpretarea rezultatelor în funcţie de diferitele variabile socio-demografice contribuie la evidenţierea anumitor diferenţe importante. - Observăm că mai mulţi bărbaţi decât femei consideră că Parlamentul European este ineficient (44 % dintre bărbaţi, comparativ cu 39 % dintre femei). - Vârsta este, de asemenea, un criteriu-cheie, întrucât există o diferenţă de zece puncte între cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani și grupul cel mai tânăr de vârstă: 44 % din prima categorie consideră că PE este ineficient (comparativ cu 34 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani). - Nivelul de educaţie pare să demonstreze că persoanele cu cea mai înaltă calificare sunt în același timp cele mai critice la adresa instituţiei și cei mai susceptibili să o considere eficientă. Printre respondenţii care și-au continuat educaţia peste vârsta de 19 ani, 44 % consideră că PE este ineficient (comparativ cu 41 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). Cu toate acestea, 43% din acest grup consideră, de asemenea, că termenul ineficient descrie PE în mod neadecvat (comparativ cu 32 % din cea de a doua categorie). - În cele din urmă, 49 % dintre respondenţii care deţin cunoștinţe obiective adecvate cu privire la PE consideră că termenul ineficient descrie instituţia în mod neadecvat (și, prin urmare, consideră că este eficientă), faţă de 29 % dintre cei care nu au aceste cunoștinţe obiective adecvate. 64

65 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 65

66 2. Rolul PE [QP9 QP10] 11 Pentru a identifica opiniile privind rolul Parlamentului European, intervievatorii au întrebat respondenţii dacă ei consideră că PE joacă un rol important în conducerea Uniunii Europene. Li s-a cerut ulterior să își exprime opiniile referitoare la ipotezele că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai important sau nu. - - Marea majoritate a europenilor consideră că Parlamentul European joacă un rol important în conducerea UE - 77 % dintre respondenţi afirmă că PE joacă un rol important, o creștere cu șapte puncte de la EB70.1 din toamna anului În schimb, 17 % din respondenţi (neschimbat) nu sunt de acord și cred că instituţia nu joacă un rol important; 6 % (- 7 puncte) nu răspund la întrebare. 11 QP9: În opinia dvs., rolul jucat de Parlamentul European în viaţa Uniunii Europene este.? important; nu foarte important; deloc important; Nu știu. QP 10: Dvs. personal v-ar plăcea să vedeţi că Parlamentul European joacă un rol mai important sau mai puţin important decât rolul pe care îl are în prezent? mai puţin important același (SPONTAN); Nu știu. 66

67 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre În primul rând, rezultatele arată că este mai probabil ca respondenţii din ţările post- 2004/2007 să recunoască rolul important jucat de Parlamentul European în funcţionarea Uniunii Europene decât cele din ţările pre-2004 (84 % și, respectiv, 74 %). - Statele membre în care cei mai mulţi respondenţi recunosc acest rol (77% în UE 27) sunt Slovacia (91 %), Ungaria (89 %), Cipru (87%), Luxemburg, Polonia, Suedia și Slovenia (toate cu 86 %). - Este cel mai puţin probabil ca respondenţii din Regatul Unit (65 %), Austria (66 %) și Spania (67 %) să recunoască importanţa rolului jucat de PE. Evoluţii pozitive sunt înregistrate în 24 din cele 27 de state membre, rezultatul este neschimbat în două state și o evoluţie negativă există într-unul, și anume Spania (67 %, - 4 puncte). Cea mai mare creștere în proporţiile de recunoaștere a rolului PE este înregistrată în Danemarca (78 %, 14 + puncte), Regatul Unit (65 %, + 13), Ungaria (89 %, +11) și Italia (78 %, + 11). 67

68 68

69 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică - Importanţa rolului Parlamentului European în Uniunea Europeană este cel mai evident pentru respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani (80 %, faţă de 71 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani). - Răspunsul, de asemenea, este corelat cu nivelul de educaţie. Este mai probabil ca respondenţii cu cea mai înaltă calificare să considere acest rol drept important decât persoanele care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani (82 %, comparativ cu 67 %). - În mod similar, cadrele de conducere au tendinţa de a împărtăși această opinie: 83 %, faţă de 71 % dintre pensionari. - În cele din urmă, există o diferenţă foarte mare de 32 de puncte între respondenţii care au o imagine pozitivă despre PE și cei care au o imagine negativă. Din prima categorie, 93 % afirmă că PE joacă un rol important în conducerea Uniunii Europene (comparativ cu 61 % din cea de a doua categorie). Astfel, cu cât instituţia este percepută într-un mod mai pozitiv, cu atât rolul jucat de aceasta este considerat mai important. 69

70 70

71 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru - O majoritate a europenilor ar dori să vadă că Parlamentul European joacă un rol mai important decât rolul pe care îl are în prezent - În ciuda rezultatelor contrastante cu privire la imaginea Parlamentului European în rândul populaţiei europene, o majoritate susţine încă consolidarea rolului său. Aceasta este opinia a 45 % dintre respondenţi, în ciuda faptului că acest rezultat marchează o scădere cu șapte puncte faţă de sondajul din toamna anului La doi ani și jumătate de la ultimele alegeri europene, respondenţii par să fie mai puţin conștienţi de importanţa rolului instituţiei. În schimb, o persoană din cinci (20%, - 2 puncte) crede contrariul. Trebuie remarcat faptul că această dorinţă de a vedea că PE joacă un rol mai puţin important s-a diminuat pentru prima dată de la sondajul EB68.1 din toamna anului În cele din urmă, aproape un sfert din europeni (24%, + 8 puncte) declară spontan că rolul ar trebui să rămână același. Mai mult de o persoană din zece (11 %, +1 punct) nu răspunde la întrebare. 71

72 Diferenţe între statele membre Uitându-ne dincolo de media europeană de 45 % în favoarea unui rol mai important pentru Parlamentul European, observăm anumite diferenţe importante între statele membre. Cea mai frapantă îi privește pe respondenţii din zona euro, dintre care cei care doresc să vadă că Parlamentul European joacă un rol mai important sunt mai mulţi decât cei din afara zonei euro (48 % și, respectiv, 39 %). Aceasta este și opinia, dar într-o măsură mai mică, a celor intervievaţi în ţările post- 2004/2007 (50 %, faţă de 44 % în ţările pre-2004). - Opinia majoritară, și anume susţinerea unui rol mai important pentru Parlamentul European (45% în UE 27), este cea mai răspândită în Cipru (73 %), Spania (62 %) și România (60 %). - În schimb, mai mulţi respondenţi din Danemarca (38 %), Regatul Unit (36 %), precum și Ţările de Jos și Suedia (ambele cu 30 %) doresc să vadă că PE joacă un rol mai important (20% în UE 27). - Este cel mai probabil ca respondenţii care doresc ca rolul PE să fie neschimbat (24 % în UE 27) să se găsească în Irlanda (37 %), Bulgaria (34 %), precum și Austria și Italia (ambele cu 33 %). Cele mai mari evoluţii descendente pentru răspunsul un rol mai important se constată în Italia (41 %, - 16 puncte), Ungaria (45 %, - 16), Grecia (57 %, - 15) și Belgia (52 %,- 13). Răspunsul opus ( un rol mai puţin important ) înregistrează cea mai mare creștere în Ungaria (21 %, + 8 puncte), Lituania (14 %, + 5), Grecia (16 %, + 5) și Spania (9 %, + 5). 72

73 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 73

74 Analiza socio-demografică - În Parlametrul (EB74.3) din toamna anului 2010, șomerii și persoanele care desfășoară activităţi independente erau cei mai susceptibili să solicite un rol mai important pentru Parlamentul European. Aceste rezultate au înregistrat o evoluţie ușoară. Cadrele de conducere și persoanele care desfășoară activităţi independente își exprimă mai frecvent această opinie în sondajul actual (49 % în ambele cazuri, comparativ cu 43 % dintre persoanele casnice). - Acesta este și răspunsul unei majorităţi absolute cu cea mai înaltă calificare (51 %, comparativ cu 40 % dintre persoanele cu cele mai slabe calificări). - De asemenea, bărbaţii exprimă această opinie într-un număr mai mare decât femeile (47 %, comparativ cu 43 %). - Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani (47 %, faţă de 44 % din alte grupuri de vârstă) sunt, de asemenea, mai convinși că PE ar trebui să joace un rol mai important. - În cele din urmă, există un decalaj deosebit de mare între respondenţii care au o imagine pozitivă despre Parlamentul European (59 % doresc să vadă că Parlamentul European joacă un rol mai important decât rolul pe care îl are în prezent) și cei care au o imagine negativă despre instituţie (38 %). 74

75 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 75

76 IV. PRIORITĂŢILE ȘI VALORILE PARLAMENTULUI EUROPEAN 1. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP11] 12 - O majoritate a europenilor consideră și acum că combaterea sărăciei și a excluziunii sociale ar trebui să fie prioritare - Într-un context de continuare a crizei economice și sociale, părea interesant să se întrebe europenii din nou cu privire la așteptările lor de la Parlamentul European în ceea ce privește politicile prioritare. Mai întâi, respondenţii au fost rugaţi să aleagă, dintre 12 politici, una care cred că ar trebui să fie prioritară (QP11a). Li s-a permis să dea un singur răspuns. Respondenţii au trebuit apoi să identifice un număr maxim de trei sau mai multe dintre aceste politici pe care ele, de asemenea, le considerau importante (QP11b). QP11a (prima): Combaterea sărăciei și a excluderii sociale continuă să fie în fruntea listei. Când vom analiza numai prima politica menţionată de către europeni, combaterea sărăciei și a excluderii sociale apare ca lider clar. Este menţionată de 21 % dintre respondenţi, o scădere cu trei puncte faţă de Eurobarometrul (EB75.2) din primăvara anului A doua politică, aleasă de 17 % dintre respondenţi, este coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale. Cea de a treia (10 %) este o politică de securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizelor internaţionale. 12 QP 11: Parlamentul European promovează dezvoltarea anumitor politici la nivelul UE. În opinia dvs., care dintre următoarele politici ar trebui să fie prioritare? În primul rând? (ROTIȚI); și apoi? (ROTIȚI MAX. 3 RĂSPUNSURI) TOTAL: O politică externă care să permită UE să vorbească cu o singură voce pe scena internațională O politică de securitate și apărare care să permită UE să facă față crizei internaționale; Lupta împotriva schimbărilor climatice; O politică energetică comună menită să asigure independența energetică a UE; Îmbunătățirea protecției consumatorului și a sănătății publice; O politică agricolă care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul alimentar global; Combaterea terorismului ținând cont de libertățile individuale; Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale; O politică de cercetare și dezvoltare (C&D) care asigură competitivitatea și inovația; Afirmarea unui model social european; Lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale; O politică a imigrației implementată în consultare cu țările de origine; Altele (SPONTAN); Niciuna din acestea (SPONTAN); Nu știu. 76

77 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Urmează celelalte nouă politici, fiecare obţinând mai puţin de 9 % din răspunsuri: - o politică externă care să permită UE să vorbească cu o singură voce pe scena internaţională (8 %). - îmbunătăţirea protecţiei consumatorului și a sănătăţii publice (7 %). - combaterea schimbărilor climatice (6 %); - o politică agricolă care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul alimentar global (5 %). - o politică a imigraţiei care să fie pusă în aplicare în consultare cu ţările de origine (5 %). - combaterea terorismului, respectând în același timp libertăţile individuale (5 %). - o politică energetică comună menită să asigure independenţa energetică a UE (4 %). - afirmarea unui model social european (4 %). - o politică de cercetarea și dezvoltare (C&D) care asigură competitivitatea și inovarea (3 %). QP11T (mai întâi și apoi): Combaterea sărăciei și a excluderii sociale este menţionată de aproape jumătate dintre europeni, înainte de coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale. Dacă analizăm răspunsurile totale, adică răspunsurile agregate, clasamentul este puţin diferit faţă de cel obţinut pentru primul răspuns dat (întrebarea QP11a). Politica menţionată de cele mai multe ori este în continuare combaterea sărăciei și a excluderii sociale (49 %), deși aceasta a pierdut două puncte de la EB75.2 efectuat în primăvara anului Următoarea este coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37 %), care câștigă nouă puncte în comparaţie cu primăvara anului 2011, trecând de pe locul al treilea pe locul al doilea. Aceasta este urmată de protecţia îmbunătăţită a consumatorului și a sănătăţii publice (30 %), care pierde două puncte și trece de pe locul al doilea pe locul al treilea. Pe locul al patrulea este o politică de securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizelor internaţionale (29 %, + 5 puncte). Apoi vin patru propuneri, fiecare menţionată de 22 % dintre respondenţi: o politică energetică comună menită să asigure independenţei energetică a Uniunii Europene (- 1 punct), combaterea schimbărilor climatice (- 4), o politica agricolă care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul alimentar global (- 77

78 3) și combaterea terorismului, respectând în același timp libertăţile individuale (- 3). Următoarele patru politici par să prezinte cel mai mic interes pentru respondenţi, întrucât sunt menţionate de nu mai mult de o persoană din cinci: o politică externă care să permită Uniunii Europene să vorbească cu o singură voce pe scena internaţională (21 %, + 5 puncte), o politică a imigraţiei pusă în aplicare în consultare cu ţările de origine (19%, - 4 puncte), o politică de cercetare și dezvoltare care asigură competitivitatea și inovaţia (14 %, + 1 punct) și afirmarea unui model social european (14 %, + 2 puncte). În ceea ce privește evoluţia, observăm că două dintre politicile externe ale Uniunii Europene au câștigat teren semnificativ faţă de sondajul din aprilie 2011: politica externă și politica de securitate și apărare. În schimb, politicile care nu sunt direct legate de criza aflată în desfășurare și-au pierdut sprijinul, în unele cazuri într-o măsură pronunţată: Acesta este cazul combaterii schimbărilor climatice, politicii agricole, combaterii terorismului și politicii imigraţiei. 78

79 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 79

80 Diferenţe între statele membre Analiza noastră se concentrează aici asupra răspunsurilor agregate, în special în legătură cu cele patru politici menţionate cel mai frecvent (de cel puţin un sfert dintre respondenţi). - Respondenţii din Grecia (73 %), o ţară foarte greu lovită de criză, urmată de Portugalia (66 %) și Finlanda (60 %), sunt cei mai susceptibili să declare că combaterea sărăciei și excluderii sociale" (49% UE 27) ar trebui să fie o prioritate. Dimpotrivă, respondenţii din Italia (33 %), Malta (37 %) și Regatul Unit (41 %) par cel mai puţin preocupaţi de această problemă. Opiniile au evoluat cel mai pozitiv cu privire la acest punct din primăvara lui 2011 (adică respondenţii menţionează acest element mai frecvent) în Ţările de Jos (47 %, + 9 puncte), Grecia (73%, + 4 puncte). Opiniile au evoluat cel mai negativ în România (42 %,- 14 puncte), Lituania (57 %,- 12 puncte) și Polonia (49 %,- 9 puncte). - Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37% în UE 27 ) este menţionată pe scară mult mai largă în ţările din zona euro (42 %, comparativ cu 28 % în cele din afara zonei euro). Acest lucru este valabil, chiar dacă într-o măsură mai mică, în ţările pre-2004 (38 %, comparativ cu 32 % în ţările post-2004/2007). Această politică este menţionată de cele mai multe ori în Lituania (58 %), Germania (53 %), Estonia (52 %) și Ţările de Jos (51 %), și cel mai puţin frecvent în Danemarca (12 %), Malta (16 %) și România (22 %). Menţionarea acestei politici a crescut mai pronunţat în Ţările de Jos (51 %, + 20 de puncte), Germania (53 %, + 17 puncte) și Italia (39 %, + 15 puncte). A scăzut foarte ușor în doar două ţări: Letonia (46 %,- 2 puncte) și România (22 %, - 1 punct). - Cea de a treia politică pe care europenii o consideră prioritară, îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor și a sănătăţii publice" (30% în UE 27), este menţionată frecvent de respondenţii din Cipru (55 %), Grecia (40 %), Belgia, Bulgaria și Malta (38 % în toate cele trei cazuri). Este cel mai puţin citată în Regatul Unit (20 %) și Suedia (ambele cu 20 %), precum și în Ungaria (22 %). Cele mai clare evoluţii descendente privind această politică sunt observate în Irlanda (35 %, - 13 puncte) și Bulgaria (38 %, - 10 puncte), în timp ce evoluţia 80

81 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru ascendentă cea mai mare este în Suedia (20 %, + 5 puncte). - În al patrulea rând, o politică de securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizelor internaţionale" (29% în UE 27), este menţionată mai frecvent în ţările post-2004/2007 decât în ţările pre-2004 (34%, faţă de 27 %). Aceasta prezintă cel mai mare interes pentru respondenţii din România (49 %), Cipru (48 %), Italia (45 %) și Luxemburg (38 %), și cel mai mic interes pentru cei din Regatul Unit (18 %) și Portugalia (19 %). Cele mai mari evoluţii sunt înregistrate în Cipru (48 %, + 13 puncte), România (49 %, + 11 puncte) și Italia (45 %, + 10 puncte). 81

82 82

83 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Analiza socio-demografică Dacă ne concentrăm pe cele patru politici menţionate cel mai frecvent de europeni în răspunsurile agregate, și analizăm rezultatele pe categorii socio-demografice, se pot face următoarele observaţii: - Combaterea sărăciei și a excluderii sociale (49% în UE 27): o Acest subiect este mai important pentru femei decât pentru bărbaţi (51 %, comparativ cu 46 %). o pe de altă parte, toate categoriile de vârstă o menţionează aproximativ în aceeași măsură. o Categoriile cele mai vulnerabile din punct de vedere social, și, prin urmare, grupurile cele mai afectate, sunt mai susceptibile să menţioneze sărăcia și excluziunea socială. Astfel se întâmplă în cazul a 57 % dintre șomeri (faţă de 43 % dintre funcţionari și persoanele care desfășoară activităţi independente) și la respondenţii care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani (53 %, comparativ cu 44 % dintre cei cu cea mai înaltă calificare). - Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37 % în UE 27): o Această politică prezintă un interes mai mare pentru bărbaţi decât pentru femei: 40 %, spre deosebire de 35 %. o De asemenea, importantă pare să fie vârsta respondenţilor, tinerii cu locuri de muncă menţionează această politică de cele mai multe ori (39 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani, comparativ cu 35 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și din grupul cu vârsta de și peste 55 de ani). o Spre deosebire de prima politica menţionată, respondenţii din categoriile cele mai favorizate din punct de vedere social sunt cei mai susceptibili să menţioneze această politică. Astfel se întâmplă în cazul a 46 % dintre cadrele de conducere (comparativ cu 32 % pentru persoanele casnice) și la 43% dintre respondenţii cu cea mai înaltă calificare (comparativ cu 32 % dintre cei cu cele mai slabe calificări). 83

84 o În cele din urmă, aceasta este, de asemenea, opinia respondenţilor care deţin cunoștinţe obiective adecvate referitoare la PE (44 %, faţă de 27 % dintre cei cu cunoștinţe reduse). 84

85 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru - Îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor și a sănătăţii publice(30 % în UE 27): o Este mai probabil ca femeile să menţioneze această politică mai frecvent decât bărbaţii (menţionată de 32 % și, respectiv, 27 % ). o Cu toate acestea, nu este posibilă realizarea unei diferenţieri a răspunsurilor pe baza categoriei de vârstă. Această politică este menţionată de 30 % dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani și dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani, și de 29 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani. o La fel ca în cazul combaterii sărăciei și a excluderii sociale, categoriile cele mai vulnerabile din punct de vedere social sunt mai susceptibile să aleagă această politică. 31 % dintre respondenţii care și-au încheiat educaţia la vârsta de 19 ani sau mai devreme (comparativ cu 27 % dintre cei cu o calificare mai înaltă) și 34 % dintre persoanele casnice (faţă de 23 % dintre cadrele de conducere). - În cazul unei politici de securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizelor internaţionale (29 % în UE 27), nu există diferenţe pronunţate între categoriile socio-demografice. o Cu toate acestea, este mult mai probabil ca respondenţii cu cea mai înaltă calificare să susţină această politică: 30 %, faţă de 25 % dintre cei mai puţini calificaţi. o Acest lucru este valabil, într-o măsură puţin mai mare, pentru funcţionari (34 %) comparativ cu șomerii (25 %). 85

86 86

87 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 2. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP12] 13 În calitate de singură instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot universal direct, Parlamentul European este un simbol al democraţiei și dialogului. Europenii au fost întrebaţi care sunt valorile fundamentale pe care consideră că ar trebui să le apere Parlamentul European. Ca răspuns la această întrebare, au fost rugaţi să aleagă un număr maxim de trei valori din cele opt propuse. Clasamentul valorilor este aproape identic cu cel din sondajele efectuate în toamna anului 2010 (EB74.3) și de la începutul lui 2010 (EB73.1), doar cu mici modificări în ceea ce privește rezultatele. Valorile cărora europenii le acordă prioritate sunt cele legate de libertăţile publice și de combaterea discriminării. - Protecţia drepturilor omului este, din nou, valoarea cel mai des menţionată de respondenţi. Majoritatea (56%) declară că aceasta ar trebui apărată în mod prioritar de Parlamentul European, deși acest rezultat este cu patru puncte mai mic decât Eurobarometrul anterior pe această temă din toamna anului Cu mult în urmă este egalitatea dintre femei și bărbaţi, menţionată de o treime din respondenţi (33 %), o scădere cu trei puncte într-un an. - Următoarea este libertatea de exprimare (32 %), care înregistrează o scădere cu patru puncte. 13 QP 12: În opinia dvs., care dintre următoarele valori ar trebui să fie apărate de Parlamentul European în mod prioritar? (ROTIŢI MAXIM 3 RĂSPUNSURI) egalitatea dintre femei și bărbaţi; protecţia minorităţilor; dialogul între culturi și religii; solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene; solidaritatea dintre Uniunea Europeană și ţările sărace din lume; protecţia drepturilor omului; libertatea de exprimare; interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume; altele (SPONTAN); Niciuna (SPONTAN); Nu știu. 87

88 - Aceasta este urmată imediat de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (31 %, - 4 puncte). - Solidaritatea dintre Uniunea Europeană și ţările sărace din lume este menţionată de un sfert din respondenţi (25 %, neschimbat). Următoarele două răspunsuri sunt menţionate de o persoană din cinci și mai puţin, respectiv: - dialogul dintre culturi și religii (20 %, - 2 puncte) - protecţia minorităţilor (19 %, - 3 puncte). - valoarea finală, interzicerea pedepsei cu moartea peste tot lume, este menţionată de 12 % (- 4 puncte) dintre respondenţi. Analiza evoluţiilor arată că cele mai multe dintre valori au pierdut teren sau au rămas stabile începând cu noiembrie Astfel, respondenţii au fost mai selectivi în răspunsurile lor decât în sondajul anterior: nu este clar dacă acest lucru se datorează faptului că aceștia acordă o importanţă mai redusă valorilor în general în contextul crizei, sau întrucât există un accent mai specific pus pe unele dintre aceste valori în detrimentul altora. 88

89 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru Diferenţe între statele membre La fel ca și în cursul ultimelor trei Eurobarometre [cel de la începutul anului 2009 (EB71.1), cel de la începutul anului 2010 (EB73.1) și cel de la sfârșitul anului 2010 (EB74.3)], o analiză pe ţară a rezultatelor dezvăluie anumite diferenţe între statele membre, în special în ceea ce privește data aderării la Uniune. - Este mai probabil ca respondenţii din ţările post-2004/2007 să sprijine solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene mai mult decât cei din ţările pre-2004 (37 % și, respectiv, 30 %), aceștia încurajând în același timp protecţia drepturilor omului într-o proporţie similară (57 %, comparativ cu 56 %). - Totuși, celelalte șase valori sunt menţionate mai des în ţările pre-2004: o egalitatea dintre bărbaţi și femei: 35 % (faţă de 27 % în ţările post- 2004/2007); o libertatea de exprimare (34 %, faţă de 25 %); o solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (26 %, faţă de 23 %); o dialogul dintre culturi și religii (21 %, faţă de 17 %); o protecţia minorităţilor (20 %, faţă de 14 %); o interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume (14 %, faţă de 7 %); 89

90 Analiza rezultatelor naţionale dezvăluie anumite diferenţe: - Protecţia drepturilor omului (56% în UE 27) este menţionată în primul rând în Cipru (82 %), Suedia (70 %), Finlanda, Germania și Slovenia (toate cu 68 %). Acest element se află pe primul loc în toate statele membre, în afară de Grecia și Regatul Unit. Cele mai semnificative evoluţii sunt înregistrate în Polonia (- 14 puncte), Ungaria și Irlanda (ambele cu - 12 puncte). - Egalitatea dintre bărbaţi și femei (33% în UE 27) este considerată în principal o prioritate în Franţa (50 %), Suedia (46 %) și Austria (44 %). Aceasta a scăzut cel mai mult în Grecia și Danemarca (ambele cu - 8 puncte) și a câștigat cel mai mult teren în Cipru și Malta (ambele cu + 6 puncte). - Libertatea de exprimare (32% în UE 27) este menţionată cel mai mult în partea de nord a Uniunii Europene: Danemarca (56 %), Suedia (55 %), Ţările de Jos (52 %), Finlanda (48 %) și Regatul Unit (46 %). Cele mai semnificative evoluţii sunt înregistrate în Polonia și Regatul Unit (ambele cu 8 puncte). - Solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (31% în UE 27) apare ca motiv de îngrijorare în principal în Grecia (62 %), Bulgaria (58 %) și Cipru (49 %), comparativ cu doar 14 % dintre respondenţii din Regatul Unit. Cele mai semnificative evoluţii sunt înregistrate în Republica Cehă și în Germania (ambele cu 9 puncte). - În esenţă, solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (25 % în UE 27) este considerată o valoare prioritară în Grecia (44 %), Cipru (35 %), Suedia, Luxemburg și Spania (toate cu 31 %). - Este cel mai probabil ca dialogul între culturi și religii (20 % în UE 27) să fie considerat ca prioritate în Danemarca (39 %) și Bulgaria (32 %). - Protecţia minorităţilor (19 % în UE 27) primește cel mai mare sprijin de la respondenţii din Malta (34 %), Irlanda (31 %) și Finlanda (27 %). - Interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume (12 % în UE 27) este menţionată cel mai frecvent în Austria (32 %), Germania (20 %), Danemarca (19 %) și Finlanda, Franţa și Suedia (toate cu 15 %). 90

91 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru 91

92 Analiza socio-demografică - Rezultatele pentru protecţia drepturilor omului (56% în UE 27) sunt destul de coerente pe categorii de vârstă și sex. În schimb, nivelul de educaţie pare să influenţeze răspunsurile, întrucât 59 % dintre respondenţii care și-au continuat educaţia până la vârsta de 20 de ani sau dincolo de 20 de ani menţionează protecţia drepturilor omului, comparativ cu 52 % dintre cei care și-au încheiat educaţia la vârsta de 15 sau mai devreme. În mod similar, cadrele de conducere (60 %) sunt mai susceptibili decât persoanele casnice (51 %) să menţioneze această valoare. - Egalitatea dintre bărbaţi și femei (33% în UE 27) este un subiect care primește mai mult sprijin de la femei decât de la bărbaţi (38 %, comparativ cu 28 %). Acesta prezintă, de asemenea, de interes pentru persoanele casnice (37 %, faţă de 28 % dintre persoanele care desfășoară activităţi independente). Rezultatele pentru celelalte categorii socio-demografice sunt destul de consecvente. - Libertatea de exprimare (32 % în UE 27) rămâne o tema unificatoare în rândul tuturor respondenţilor. Există, totuși, anumite diferenţe între categorii: o o Este mai probabil ca bărbaţii să menţioneze această valoare mai frecvent decât femeile: 34 %, spre deosebire de 30 %. La fel se întâmplă și cu cei mai tineri respondenţi: 39 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, faţă de 29 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani. o În ceea ce privește categoriile profesionale, este mult mai probabil ca și muncitorii să sprijine această politică: 34 %, faţă de 29 % dintre pensionari. - Cu toate acestea, solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (31% în UE 27) înregistrează rezultate care variază între diferitele categorii: o este mai probabil ca bărbaţii să considere mai mult decât femeile că o Parlamentul European ar trebui să apere această valoare: 35 %, spre deosebire de 28 %. de asemenea, tinerii cu locuri de muncă împărtășesc această opinie: 33 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani, faţă de 25 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. o categoriile cele mai favorizate din punct de vedere social exprimă o opinie similară. Astfel se întâmplă în cazul a 35 % dintre cei cu cea mai 92

93 EUROBAROMETRU 76.3 Parlametru înaltă calificare, faţă de 27 % dintre cei cu cele mai slabe calificări, precum și a 37 % dintre cadrele de conducere și persoanele care desfășoară activităţi independente, comparativ cu 25 % dintre șomeri. o în cele din urmă, este și opinia a 39 % dintre respondenţii care au o imagine pozitivă despre instituţie (faţă de 26 % dintre cei care au o imagine negativă). - Solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (25 % în UE 27) este o valoare unificatoare pentru toate categoriile socio-demografice. - Dialogul dintre culturi și religii (20% în UE 27) este, de asemenea, o temă unificatoare. Cu toate acestea, respondenţii cu cele mai înalte calificări menţionează această valoare mai frecvent decât cei cu cele mai slabe calificări (24 %, faţă de 15 %), la fel cum fac și categoriile profesionale mai favorizate (28 % dintre administratori, comparativ cu 16 % dintre șomeri). - În cele din urmă, protecţia minorităţilor (19% în UE 27) și interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume (12% în UE 27) primesc, de asemenea, niveluri foarte consecvente de sprijin din partea tuturor categoriilor. 93

94 94

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele

Mai mult

PowerPoint-Präsentation

PowerPoint-Präsentation Creditarea companiilor evoluţii şi provocări Cristian Sporis, Vicepreşedinte Raiffeisen Bank Iulie 19 1 Reducere amplă a intermedierii financiare bancare în ţările membre UE 3 4 18 Soldul creditelor acordate

Mai mult

Microsoft Word - eb_77_2_synthese_analytique_RO

Microsoft Word - eb_77_2_synthese_analytique_RO Direcția Generală Comunicare Direcția C Relații cu cetățenii UNITATEA DE MONITORIZARE A OPINIEI PUBLICE CRIZA ȘI GUVERNANȚA ECONOMICĂ V Eurobarometrul Parlamentului European (EB77.2) Sinteză Bruxelles,

Mai mult

EUIPO NOTES-RO Mod /2016 Note privind formularul de cerere pentru o declaraţie de anulare a unei mărci a Uniunii Europene 1. Observaţii generale

EUIPO NOTES-RO Mod /2016 Note privind formularul de cerere pentru o declaraţie de anulare a unei mărci a Uniunii Europene 1. Observaţii generale Note privind formularul de cerere pentru o declaraţie de anulare a unei mărci a Uniunii Europene 1. Observaţii generale 1.1 Utilizarea formularului Formularul se poate obţine gratuit de la EUIPO şi poate

Mai mult

eb90_nat_ro_ro

eb90_nat_ro_ro Opinia publică în Uniunea Europeană Sondajul a fost cerut și coordonat de către Comisia Europeană, Direcția Generală de Comunicare. Raportul a fost elaborat pentru Reprezentanța Comisiei Europene în. Documentul

Mai mult

Slide 1

Slide 1 RAPORT DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ Sondaj de opinie în vederea măsurării gradului de informare a publicului general privind Regio - Programul Operaţional Regional Iulie Iunie A s p e c t e m e t o d o l o g

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.3.2019 COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește aderarea la Convenția internațională a

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Prezentarea sumară a studiului național PERCEPȚIA POPULAȚIEI DESPRE MASS-MEDIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA ANGELA VACARU M&E / Program Officer Internews în Moldova avacaru@internews.org Acest studiu este parte

Mai mult

COM(2009)225/F1 - RO

COM(2009)225/F1 - RO RO RO RO COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 15.5.2009 COM(2009) 225 final RAPORT AL COMISIEI de analizare a sancțiunilor prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor

Mai mult

C(2019)1900/F1 - RO (annex)

C(2019)1900/F1 - RO (annex) COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 8.3.2019 C(2019) 1900 final ANNEXES 1 to 12 ANEXE la Regulamentul delegat al Comisiei de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 al Comisiei de completare a Directivei

Mai mult

Vă rugăm să selectați limba English STUDIU DE CONFORMITATE PENTRU SUPPLY CHAIN INITIATIVE Bine ați venit pe site-ul sondajului online Dedicated

Vă rugăm să selectați limba English STUDIU DE CONFORMITATE PENTRU SUPPLY CHAIN INITIATIVE Bine ați venit pe site-ul sondajului online Dedicated Vă rugăm să selectați limba English STUDIU DE CONFORMITATE PENTRU SUPPLY CHAIN INITIATIVE - 2017 Bine ați venit pe site-ul sondajului online Dedicated. Metodologia bazată pe rețeaua web garantează confidențialitatea

Mai mult

Microsoft Word - publicatie_BD_2018_final.doc

Microsoft Word - publicatie_BD_2018_final.doc Note metodologice Baza legală Datele privind demografia (crearea, supravieġuirea, desfiinġarea) întreprinderilor sunt colectate în baza proiectului pilot lansat de Eurostat în perioada 2000-2004. Utilitatea

Mai mult

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara graniţelor ţării în care ele au fost înfiinţate, acest

Mai mult

Slide 1

Slide 1 METODOLOGIE Volumul eșantionului 1160 subiecți 18+ Reprezentativitate Eroare maximă tolerată ±2,9% Perioada de desfășurare 13-15.07.2016 Tipul eșantionului Multi-stratificat, probabilist Metoda CATI (Computer

Mai mult

Headline Verdana Bold

Headline Verdana Bold Aspecte fiscale legate de activitatea de creditare a bancilor Iulie 2019 Agenda 1. Tratamentul fiscal general privind creditele acordate 2. Creditele neperformante 3. Taxa pe activele financiare 4. Înstrăinarea

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la bugetul general pentru exercițiul financiar 2016: Actualizarea

Mai mult

Microsoft Word - FL333 Report 2nd wave_RO_final

Microsoft Word - FL333 Report 2nd wave_RO_final Eurobarometru Flash 333 DREPTURILE CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA AL DOILEA VAL RAPORT Teren: Octombrie 2012 Publicare: Februarie 2013 Raportul a fost cerut de catre Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori

Mai mult

Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in

Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in Uniunea Europeana. 12 tari in Procedura de Deviere semnificativa. Jumatate nu indeplinesc regulile fiscalbugetare Cristian Socol, Sistemul de reguli

Mai mult

Grafice romana martie 2004.xls

Grafice romana martie 2004.xls Partea I. Atitudini civice Au fost utilizate patru tipuri de întrebari pentru a evalua influenta media asupra atitudinilor civice. Aprilie 2004 pag. 1 CURS-SA pentru CNA 1. Perceptia populatiei cu privire

Mai mult

Cuprins Abrevieri XIII Cuvânt-înainte XV Capitolul I. Sistemul achiziţiilor publice: concepte definitorii, evoluţie, instituţii implicate, căi de atac

Cuprins Abrevieri XIII Cuvânt-înainte XV Capitolul I. Sistemul achiziţiilor publice: concepte definitorii, evoluţie, instituţii implicate, căi de atac Abrevieri XIII Cuvânt-înainte XV Capitolul I. Sistemul achiziţiilor publice: concepte definitorii, evoluţie, instituţii implicate, căi de atac 1 1. Aspecte preliminare 1 2. Sediul normativ al materiei

Mai mult

Microsoft Word - societatea informationala.doc

Microsoft Word - societatea informationala.doc I Principalii indicatori ai societăţii informaţionale la nivel naţional Indicator 2013 2014 Număr de linii telefonice fixe la 1000 de locuitori 218,4 212,6 Număr de abonaţi la telefonie mobilă la 1000

Mai mult

ANEXA II RO BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT ПРЕДЯВЯВАНЕ НА ВЗЕМАНИЯ PRESENTACIÓN DE CRÉDITOS PŘIHLÁŠKA POHLEDÁVKY ANMELDELSE

ANEXA II RO BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT ПРЕДЯВЯВАНЕ НА ВЗЕМАНИЯ PRESENTACIÓN DE CRÉDITOS PŘIHLÁŠKA POHLEDÁVKY ANMELDELSE RO BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT ПРЕДЯВЯВАНЕ НА ВЗЕМАНИЯ PRESENTACIÓN DE CRÉDITOS PŘIHLÁŠKA POHLEDÁVKY ANMELDELSE AF FORDRINGER FORDERUNGSANMELDUNG NÕUETE ESITAMINE ΑΝΑΓΓΕΛIΑ

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar pri

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar pri COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 26.6.2013 COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar privind coeziunea economică, socială și teritorială Dimensiunea

Mai mult

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax:

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax: Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon:+40.724.356.404 Fax:+40-21-3211236 E-mail: office@apmcr.ro Web: www.apmcr.ro Masa Rotundă

Mai mult

Microsoft Word - decizia docx

Microsoft Word - decizia docx 1 www.untrr.ro www.e-rovinieta.ro DECIZIE nr. 2 din 4 decembrie 2018 privind modificarea Convenţiei privind regimul de tranzit comun [2018/1988] având în vedere Convenţia din 20 mai 1987 privind regimul

Mai mult

Microsoft PowerPoint - 1_1_dirk_ahner.ppt [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - 1_1_dirk_ahner.ppt [Compatibility Mode] Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 Bucureşti, 15 Decembrie 2011 Coeziune teritorială în noul context european Dirk Ahner Director General Direcţia Generală Politică

Mai mult

CUPRINS CHELTUIELILE TURISTICE ALE NEREZIDENŢILOR, ÎN ANUL A. Tabele referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structu

CUPRINS CHELTUIELILE TURISTICE ALE NEREZIDENŢILOR, ÎN ANUL A. Tabele referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structu CUPRINS CHELTUIELILE TURISTICE ALE NEREZIDENŢILOR, ÎN ANUL 2018 5 A. Tabele referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turistică colective 1. Numărul nerezidenţilor,

Mai mult

ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui Rom

ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui Rom ROMÂNIA BIROUL ELECTORAL CENTRAL Afganistan Africa de Sud Albania Algeria Arabia Saudita Argentina Ţara A TOTAL STRĂINĂTATE Alegerea Preşedintelui României Voturi valabil exprimate 156 66 64 169 16 noiembrie

Mai mult

REPARIS A REGIONAL PROGRAM Sistemele de Supraveghere Publică Structura, finanțarea și dotarea cu personal Evenimentul de educație la distantă REPARIS

REPARIS A REGIONAL PROGRAM Sistemele de Supraveghere Publică Structura, finanțarea și dotarea cu personal Evenimentul de educație la distantă REPARIS REPARIS A REGIONAL PROGRAM Sistemele de Supraveghere Publică Structura, finanțarea și dotarea cu personal Evenimentul de educație la distantă REPARIS GDLN privind sistemele de supraveghere publică, 15

Mai mult

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l mai 2019-

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l mai 2019- ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în trimestrul l 2019 - mai 2019- C U P R I N S Pagina Frecventarea structurilor de primire

Mai mult

European Commission

European Commission COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea

Mai mult

Microsoft Word - pag3.doc

Microsoft Word - pag3.doc ISSN-L: 2066-625x ISSN: 2065-8443 ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor în perioada 1.I 30.IX.2012 - Decembrie 2012 - CUPRINS Pag. CHELTUIELILE TURISTICE ALE

Mai mult

COM(2019)113/F1 - RO

COM(2019)113/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.2.2019 COM(2019) 113 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Marian-Jean Marinescu deputat european marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu EUROBAROMETRU PE IUNIE 2013 http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2013/election3/eb79.5_ep_eurobarometer_parlemeter_ro_(ro).pdf

Mai mult

Sumar executiv

Sumar executiv SISTEM DE MONITORIZARE A POLITICILOR DE CLIMĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ Sumar Ţările industrializate trebuie să reducă emisiile cu efect de seră cu 80-95% până în anul 2050, pentru a putea crea o economie

Mai mult

Reprezentanța Comisiei Europene în România OPINIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN Structuri si tendințe pe spații societale și regionale 2007-

Reprezentanța Comisiei Europene în România OPINIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN Structuri si tendințe pe spații societale și regionale 2007- Reprezentanța Comisiei Europene în România OPINIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN Structuri si tendințe pe spații societale și regionale 2007-2011 Dumitru Sandu Punctele de vedere adoptate în interpretarea

Mai mult

Folosirea mediilor. Interviuri cu elevi si profesori Metodologie: Cercetarea a fost realizata in 7 licee din Bucuresti, un liceu din Petrosani si unul

Folosirea mediilor. Interviuri cu elevi si profesori Metodologie: Cercetarea a fost realizata in 7 licee din Bucuresti, un liceu din Petrosani si unul Folosirea mediilor. Interviuri cu elevi si profesori Metodologie: Cercetarea a fost realizata in 7 licee din Bucuresti, un liceu din Petrosani si unul din Ploiesti, in perioada octombrie-noiembrie 2009.

Mai mult

Chestionar parinti

Chestionar parinti Chestionarul pentru părinţi (nivelurile antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal) Răspunsurile marcate cu un cerculeţ permit selectarea unei singure variante, răspunsurile marcate cu un pătrăţel

Mai mult

Tratatele Uniunii Europene

Tratatele Uniunii Europene Tratatele Uniunii Europene Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UNIUNEA EUROPEANĂ [Legislaţie] Tratatele Uniunii Europene / ed. îngrijită de Gabriela Florescu. - Bucureşti : Rosetti International,

Mai mult

Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2017 Shire Pharmaceuticals (inclusiv Baxalta US Inc.) 1

Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2017 Shire Pharmaceuticals (inclusiv Baxalta US Inc.) 1 Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2017 Shire Pharmaceuticals (inclusiv Baxalta US Inc.) 1 Secțiunea 1: Abordarea privind raportarea datelor din 2017 Pe 3 iunie 2016, Shire a achiziționat

Mai mult

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Valorifică pentru viitor ORICE perioadă lucrată ORIUNDE în SEE! INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Valorifică pentru viitor ORICE perioadă lucrată ORIUNDE în SEE! INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Valorifică pentru viitor ORICE perioadă lucrată ORIUNDE în SEE! INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Reglementări Regulamentul CE 883/2004 privind coordonarea sistemelor

Mai mult

Situația salariaților din România Studiu anual ediția a VII-a

Situația salariaților din România Studiu anual ediția a VII-a Situația salariaților din România Studiu anual 2018-2019 ediția a VII-a Situația salariaților din România Studiu anual 2018-2019 SYNDEX ROMânia Autor: Ștefan Guga Coordonator: Marcel Spatari Contribuții:

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation CREDITAREA ÎNTRE POLITICĂ ȘI BUNĂSTARE 2019 Taxă mare pentru o creditare mare?! 80% din finanțarea României 91.467 mil. RON contribuție directă în PIB, prin valoarea adăugată brută pe care o generează

Mai mult

SCHENGEN Poarta ta către libera circulație în Europa Consiliul Uniunii Europene

SCHENGEN Poarta ta către libera circulație în Europa Consiliul Uniunii Europene SCHENGEN Poarta ta către libera circulație în Europa Consiliul Uniunii Europene Aviz Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului și are exclusiv un scop informativ. Ea nu

Mai mult

Headline Verdana Bold

Headline Verdana Bold Beneficiile extinderii auditului Headline financiar Verdana la IMM-uri Bold CAFR, Congresul al V-lea, 3 Noiembrie, 2017 Madeline Alexander Aspire with assurance Cuprins Demografia IMM-urilor 2 Auditarea

Mai mult

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii Domeniul Mediul global și european al dezvoltării De ce e nevoie de date despre mediul european și global al dezvoltării într-un astfel de proiect? Domeniul construiește o imagine coerentă a economiei

Mai mult

Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2018 Shire Pharmaceuticals 1

Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2018 Shire Pharmaceuticals 1 Codul EFPIA privind prezentarea de informații Informări 2018 Shire Pharmaceuticals 1 Secțiunea 1: Abordarea privind raportarea datelor din 2018 Pe 3 iunie 2016, Shire a achiziționat Baxalta. În conformitate

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Barometrul opiniei publice Martie 2009 Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită? Nu ştiu (NŞ), 11% Nu răspunde (NR), 1% Direcţia este bună, 29.20% Direcţia este greşită,

Mai mult

Produsele de igiena feminina, cunoscute de noua din zece femei

Produsele de igiena feminina, cunoscute de noua din zece femei Produsele de igiena feminina, cunoscute de noua din zece femei 03 Mar 2010 de Romina Ardelean [1] Aceasta este una din concluziile unui studiu realizat de 360Insights la cererea Revistei Progresiv, cercetare

Mai mult

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era

OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era OBSERVAȚIA LA RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR 2011 Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ (2002), populația de etnie romă din România era de 535.140 de persoane. Cercetătorii și activiștii

Mai mult

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor în trimestrul I Iunie

ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor în trimestrul I Iunie ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Celtuielile turistice ale nerezidenţilor în trimestrul I 2019 - Iunie 2019 - i CUPRINS CHELTUIELILE TURISTICE ALE NEREZIDENŢILOR ÎN TRIMESTRUL I 2019 5 A. Tabele

Mai mult

Furosemide Vitabalans Annex I_II_ro

Furosemide Vitabalans Annex I_II_ro Anexa I Lista numelor, formelor farmaceutice, concentraţiilor medicamentului, calea de administrare, aplicantul în Statele Membre 1 Statele Membre UE/AEE Solicitantul Denumire comercială Concentraţia Forma

Mai mult

Pentru o Europă care promovează solidaritate si egalitate Parlamentul European poate juca un rol important în promovarea unei Uniunii Europene care să

Pentru o Europă care promovează solidaritate si egalitate Parlamentul European poate juca un rol important în promovarea unei Uniunii Europene care să care promovează solidaritate si egalitate Parlamentul European poate juca un rol important în promovarea unei Uniunii Europene care să fie inclusivă faţă de toţi cei în nevoie. Tu ai #ThePowerofVote www.thepowerofvote.eu

Mai mult

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti 12-15 martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi 2 din 24 de ţări 3 reuniţi la evenimentele comune

Mai mult

Anexa 2 la Conditiile Generale de Afaceri Lista de dobanzi, taxe si comisioane pentru persoane fizice In vigoare incepand cu I. Contul cure

Anexa 2 la Conditiile Generale de Afaceri Lista de dobanzi, taxe si comisioane pentru persoane fizice In vigoare incepand cu I. Contul cure Anexa 2 la Conditiile Generale de Afaceri Lista de dobanzi, taxe si comisioane pentru persoane fizice In vigoare incepand cu 15.07.2019 I. Contul curent standard A. SERVICII DE CONT CURENT CONTURI CURENTE

Mai mult

Microsoft Word - anunt prealabil selectie 2018.doc

Microsoft Word - anunt prealabil selectie 2018.doc INFORMAŢII PRIVIND CONCURSURILE DE SELECŢIE PENTRU MOBILITÃŢI ERASMUS+ (KA103) IN TARILE PROGRAMULUI ERASMUS+ In perioada urmãtoare va trebui sa fiti foarte atenti la continututul anunturilor privind sesiunile

Mai mult

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport asupra Stării sistemului național de învățământ Bucureşti

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport asupra Stării sistemului național de învățământ Bucureşti ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport asupra Stării sistemului național de învățământ Bucureşti - 2010 RAPORT ASUPRA STĂRII SISTEMULUI NAȚIONAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT 2010 Cuprins

Mai mult

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE 2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE Premii Pentru Promovarea Întreprinderilor Europene 2017 2/10 CUPRINS 1. DEFINITIE SI MOTIVATIE... 3 1.1. Un premiu care

Mai mult

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, mai 12 Sinteză Standardele de creditare 1 au cunoscut în T1/12 o înăsprire marginală pentru creditele destinate companiilor, dar mai

Mai mult

ROMÂNIA

ROMÂNIA ROMÂNIA Institutul Naţional de Statistică Acţiunile turistice organizate de agenţiile de turism în anul 2018 - Aprilie 2019-1 Cuprins Pag. Turismul organizat de agenţiile de turism în anul 2018... 5 1

Mai mult

LICEUL TEHNOLOGIC ASTRA PITEŞTI Piteşti, str. Nicolae Dobrin, nr.3, tel/fax , web: liceulastra.ro Chestionaru

LICEUL TEHNOLOGIC ASTRA PITEŞTI Piteşti, str. Nicolae Dobrin, nr.3, tel/fax ,   web: liceulastra.ro Chestionaru LICEUL TEHNOLOGIC ASTRA PITEŞTI Piteşti, str. Nicolae Dobrin, nr.3, tel/fax 0248251824, e-mail: liceulastra@yahoo.com; web: liceulastra.ro Chestionarul pentru părinţi (nivelurile profesional, liceal) Răspunsurile

Mai mult

Microsoft Word - procedura mobilitati.doc

Microsoft Word - procedura mobilitati.doc Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr.1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice

Mai mult

ANEXA I BG ES CS DA DE EN ET EL FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV СЪОБЩЕНИЕ ЗА ПРОИЗВОДСТВО ПО НЕСЪСТОЯТЕЛНОСТ ANUNCIO DE PROCEDIMIENTO

ANEXA I BG ES CS DA DE EN ET EL FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV СЪОБЩЕНИЕ ЗА ПРОИЗВОДСТВО ПО НЕСЪСТОЯТЕЛНОСТ ANUNCIO DE PROCEDIMIENTO ANEXA I BG ES CS DA DE EN ET EL FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV СЪОБЩЕНИЕ ЗА ПРОИЗВОДСТВО ПО НЕСЪСТОЯТЕЛНОСТ ANUNCIO DE PROCEDIMIENTO DE INSOLVENCIA OZNÁMENÍ O INSOLVENČNÍM ŘÍZENÍ MEDDELELSE

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Forumul Pieței Financiare București, 15 mai 2019 Lumini și umbre în sectorul financiar-bancar din România Eugen Rădulescu Direcția Stabilitate Financiară Notă: Opiniile exprimate în această prezentare

Mai mult

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI 2018 - ASPECTE POZITIVE ASPECTE POZITIVE România nu se confruntă cu riscuri de sutenabilitate

Mai mult

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last Profilul formatorului secolului XXI Prezentul document este un rezumat al studiului de cercetare O1 - Profilul formatorului secolului XXI Pentru a defini profilul formatorilor VET, cercetarea a analizat

Mai mult

Manpower, brosura_cover_Q209.indd

Manpower, brosura_cover_Q209.indd Studiul Manpower Q2 9 privind Perspectivele România Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower privind Perspectivele România Cuprins Q2/9 sectoare Perspectivele de Angajare la nivel Global 8 Despre Studiu

Mai mult

PowerPoint-præsentation

PowerPoint-præsentation Bun venit la HCS! Date despre HCS Companie detinuta de o familie 500 de angajati Rating financiar AAA Cifra de afaceri in 2017 DKK 1.663.169.000 Certificat ISO 14001:2015 Certificat ISO 9001:2015 Certificat

Mai mult

32006D0770

32006D0770 32006D0770 Jurnalul Oficial L 312, 11/11/2006 p. 0059-0065 Decizia Comisiei din 9 noiembrie 2006 de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile

Mai mult

FCNEF - iunie 2017.docx

FCNEF - iunie 2017.docx Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17 NOTĂ Toate drepturile rezervate.

Mai mult

Microsoft Word - comunicat_ nr 126 turism_aprilie_2014.doc

Microsoft Word - comunicat_ nr 126 turism_aprilie_2014.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 318 18 69; Fax 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 126 din 2 iunie Embargo ora 10.00

Mai mult

CONTEXTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI MUTAȚIILE STRUCTURALE ALE POPULAȚIEI CU STUDII TERȚIARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN PERIOADA Co

CONTEXTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI MUTAȚIILE STRUCTURALE ALE POPULAȚIEI CU STUDII TERȚIARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN PERIOADA Co CONTEXTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI MUTAȚIILE STRUCTURALE ALE POPULAȚIEI CU STUDII TERȚIARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN PERIOADA 2000 2014 Conf.univ.dr., Elena Mihaela FODOR Facultatea de Drept

Mai mult

Microsoft Word sc02_Cuprins.doc

Microsoft Word sc02_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul IX nr.98 Februarie Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie în general nefavorabilă a principalilor indicatori în luna februarie... 2 Evoluţia producţiei

Mai mult

st00TSCG26.ro12

st00TSCG26.ro12 Obiectul: TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE

Mai mult

european-semester_thematic-factsheet_effective-justice-systems_ro.docx

european-semester_thematic-factsheet_effective-justice-systems_ro.docx SEMESTRUL EUROPEAN FIȘĂ TEMATICĂ SISTEME JUDICIARE EFICACE 1. INTRODUCERE Uniunea Europeană este fondată pe respectul pentru valorile fundamentale, statul de drept și democrație. Aceste valori trebuie

Mai mult

ACTIVITATEA DE TURISM ÎN ANUL 2000

ACTIVITATEA DE TURISM ÎN ANUL 2000 Nr. 4 2018 ACTIVITATEA DE TURISM ÎN ANUL 2018 ¾ ¾ În anul 2018 faġă de anul 2017, frecventarea structurilor de primire turistică cu funcġiuni de cazare se caracterizează prin creúterea capacităġii de cazare

Mai mult

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultat

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultat Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova Vox Populi martie, aprilie 2019 Influența schimbării sistemului electoral asupra rezultatelor comportamentului electoral al cetățenilor la alegerile

Mai mult

Tratatele UE_ed. 7.indd

Tratatele UE_ed. 7.indd Cuprins general TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ 1 TRATATUL PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE (fostul Tratat de instituire a Comunităţii Europene) 28 CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

Mai mult

Microsoft Word - Ciucean_UVVGA

Microsoft Word - Ciucean_UVVGA Impactul serviciilor asupra creșterii economice în țările UE Ciucean Tania Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad Facultatea Științe Economice, Informatică și Inginerie Rezumat: Lucrarea pune în evidență

Mai mult

Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est

Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est Cercetarea cantitativă Analiza de macromediu în Regiunea Nord-Est CUPRINS REZUMAT EXECUTIV... 3 REZULTATE... 9 Graficul 1. Gradul de acord - suport financiar... 9 Graficul 2. Factorii pe care tocmai i-am

Mai mult

PDFP17I32N31U.0.doc

PDFP17I32N31U.0.doc COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 18.4.2011 COM(2011) 225 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ŞI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN Raport de evaluare referitor la Directiva privind păstrarea datelor (Directiva

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation LIBERA CIRCULAȚIE ȘI PIAȚA MUNCII DIN ROMÂNIA Valentina Vasile Institutul de Economie Națională Academia Română Provocări privind libera circulație pe piața muncii în UE, IER, 10 aprilie 2017 Libera circulatie

Mai mult

EN

EN RO RO RO COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE Bruxelles, 8.2.2010 COM(2008) 902 final/2 CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2008) 902 final du 12.1.2009 Concerne toutes les versions linguistiques

Mai mult

Microsoft Word - cod-conduita.docx

Microsoft Word - cod-conduita.docx Cod de bune practici de reflectare a campaniei electorale Pentru alegerile parlamentare din 2019 al postului TV8 și portalului de știri TV8.MD Postul de televiziune TV8 și portalul TV8.MD adoptă prezentul

Mai mult

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5000/2012/ Anexa 1 Prospect Prospect: informaţii pentru pacient Aprokam 50 mg, pulbere pentru soluţie injec

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5000/2012/ Anexa 1 Prospect Prospect: informaţii pentru pacient Aprokam 50 mg, pulbere pentru soluţie injec AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5000/2012/01-02-03 Anexa 1 Prospect Prospect: informaţii pentru pacient Aprokam 50 mg, pulbere pentru soluţie injectabilă Cefuroximă Citiţi cu atenţie şi în întregime

Mai mult

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc DISCURS/ Embargo : 3.11.2007 - Leonard Orban Comisar european pentru multilingvism Asigurarea încrederii în învăţarea limbilor străine Conferinţă, Universitatea din Bucureşti Bucureşti, 3 noiembrie 2007

Mai mult

rrs 4_2011.indd

rrs 4_2011.indd COOPERARE BILATERALĂ Misiunea oficială în Bulgaria a Institutului Naţional de Statistică al României La începutul lunii aprilie 2011 s-a organizat la sediul Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei

Mai mult

SITUAȚIE STATISTICĂ PRIVIND GESTIONAREA CAZURILOR CONSULARE ÎN LUNA IUNIE 2015

SITUAȚIE STATISTICĂ PRIVIND GESTIONAREA CAZURILOR CONSULARE ÎN LUNA IUNIE 2015 SITUAȚIE STATISTICĂ PRIVIND GESTIONAREA CAZURILOR CONSULARE ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2016 I. CAZURI CONSULARE GESTIONATE ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2016 Din numărul total de situaţii gestionate în luna 2016 de către

Mai mult

Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din massmedia Republica Moldova Septembrie 2016 Raport elaborat de: Doru Petruţi - do

Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din massmedia Republica Moldova Septembrie 2016 Raport elaborat de: Doru Petruţi - do Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din massmedia Republica Moldova Septembrie 2016 Raport elaborat de: Doru Petruţi - doru.petruti@imas.md Anna Legcobit anna.legcobit@imas.md

Mai mult

ETICHETAREA ENERGIEI ELECTRICE FURNIZATE CONSUMATORILOR

ETICHETAREA  ENERGIEI   ELECTRICE  FURNIZATE CONSUMATORILOR DATE STATISTICE AFERENTE ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE ÎN ANUL 2005 Pe baza declaraţiilor transmise de producătorii de energie electrică în luna ianuarie 2006, ANRE a elaborat o situaţie centralizată la nivelul

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation AVOCATURA ȘI MEDIUL DE AFACERI STUDIU extras Av.Dan Livescu, Av.Monica Livescu Alexandru Zodieru director Cult Market Research Consultant stiintific - prof. univ. dr. Septimiu Chelcea Anchetă sociologică

Mai mult

Anexa nr

Anexa nr Expunere de motive Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ Lege privind aprobarea contribuției financiare anuale a României la bugetul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor

Mai mult

Microsoft Word sc03_Cuprins.doc

Microsoft Word sc03_Cuprins.doc BANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI BULETIN DE CONJUNCTURÃ Anul IX nr.99 Martie 26 Cuprins Tendinţe generale - Evoluţie favorabilă a principalilor indicatori în luna martie 26... 2 Evoluţia producţiei - Revigorarea

Mai mult

Bruxelles, le 13 avril 2011

Bruxelles, le 13 avril 2011 Direcția Generală Comunicare Direcția Relații cu cetățenii Unitatea Monitorizarea opiniei publice Bruxelles, 19 aprilie 2011 EB special 75.1 Eurobarometrul Parlamentului European Europenii și energia (partea

Mai mult

Situatia femeilor si a barbatilor în pozitii de decizie în administratia publica centrala

Situatia femeilor si a barbatilor în pozitii de decizie  în administratia publica centrala MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI I PROTECŢIEI SOCIALE Direcţia ia Egalitate de Şanse între femei şi i bărbaţi Situaţia ia femeilor şi i a bărbaţilor în n poziţii ii de decizie în n administraţia ia publică

Mai mult

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania

Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania Real pleaca, iar Auchan ajunge la 30 de hypermarketuri in Romania 03 Dec 2012 de Mihail Tanase [1] Tranzactia anului in retailul european s-a oficializat: grupul german Metro a vandut hypermarketurile

Mai mult

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA

METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII STATISTICE INVESTIŢIA STRĂINĂ DIRECTĂ ÎN ROMÂNIA INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA în anul 2011 Cercetarea statistică privind investiţiile străine directe (ISD) a fost realizată de Banca Naţională a României în colaborare cu Institutul Naţional

Mai mult

GUVERNUL ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI EXPUNERE DE MOTIVE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale Avându-se în vedere evoluţia crizei economice

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Rolul FGDB în garantarea depozitelor bancare şi contribuţia sa la asigurarea stabilităţii financiare Eugen Dijmărescu Conferinţa România, încotro? Evaluări europene şi Implicaţii asupra României Bucureşti,

Mai mult

Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi

Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi Notorietate ridicata, dar prezenta modesta in cosul de cumparaturi 07 Sep 2011 de Romina Ardelean [1] Desi majoritatea romanilor stie ca pe rafturile magazinelor poate gasi si variantele dietetice ale

Mai mult