FCNEF - iunie 2017.docx

Transcriere

1 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17

2 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Iunie 17

3 NOTĂ Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor este permisă numai în scopuri educative și necomerciale și numai cu indicarea sursei. Banca Națională a României Str. Lipscani nr. 25, cod 331, București tel.: 21/ ; fax: 21/ ISSN

4 Cuprins Sinteză 5 A. Accesul la finanțare al companiilor nefinanciare 6 A1. Cadrul economic general al companiilor nefinanciare 6 A2. Disponibilitatea surselor de finanțare pentru companii 9 A3. Condițiile și factorii de influență privind accesul la finanțare al companiilor 14 Anexă: Metodologie sondaj 17

5

6 Sinteză Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF) surprinde opiniile sectorului real cu privire la: (i) cele mai presante probleme în desfășurarea activității; (ii) disponibilitatea și evoluția surselor de finanțare; (iii) rata de succes în accesarea finanțării de la bănci și IFN și în accesarea fondurilor europene și (iv) relația firmelor cu băncile și IFN. Analiza este realizată pe baza răspunsurilor companiilor 1 la sondajul menționat, perioada investigată este octombrie 16 - martie 17, iar principalele concluzii sunt următoarele: Principala modificare resimțită în cadrul indicatorilor financiari a fost creşterea costurilor cu forța de muncă, pe fondul scăderii ușoare a cifrei de afaceri și a profitabilității. Deși gradul de îndatorare s-a menținut constant pentru o proporție dominantă dintre companii, 1 la sută dintre acestea au semnalat o majorare a îndatorării. Cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele în desfășurarea activității au rămas neschimbate față de exercițiul precedent: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității, concurența și lipsa cererii. Găsirea personalului disponibil care să aibă calificările necesare se resimte tot mai acut, în special în cazul firmelor din industrie. Accesul la finanțare nu constituie o problemă presantă pentru companii, după cum consideră 64 la sută dintre cele chestionate (în comparație cu la sută în exercițiul anterior). Reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu reprezintă, similar exercițiului precedent, principala sursă de finanțare a operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte. În cazul corporațiilor, capătă importanță finanțarea prin leasing financiar și factoring. Alte surse de finanțare importante ale firmelor rămân creditele de la acționari, majorările de capital și creditul comercial. Finanțarea pe piața de capital sau prin programe de creditare sprijinite de stat nu sunt considerate de companii opțiuni relevante, iar finanțarea bancară rămâne puțin utilizată. Într-un clasament al dificultăților majore întâmpinate de firme în accesarea finanțării de la bănci și/sau IFN, pe primele locuri s-au situat: nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, cerințele privind valoarea sau tipul garanției, clauzele contractuale, birocrația și gradul de îndatorare maxim permis de către instituția creditoare. 1 Eșantionul utilizat în Sondajul FCNEF conține circa 11 de companii nefinanciare, este reprezentativ la nivel național și regional, iar extragerea companiilor incluse în sondaj este realizată prin procedee statistice specifice cu respectarea criteriilor privind: (i) clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corporații), (ii) sectorul de activitate (conform CAEN Rev. 2) și (iii) regiunile de dezvoltare. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 5

7 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România A. Accesul la finanțare al companiilor nefinanciare A1. Cadrul economic general al companiilor nefinanciare Evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor nefinanciare La nivel agregat, companiile chestionate apreciază ca principalii indicatori financiari s-au menținut în cea mai mare parte constanți în perioada octombrie 16 martie 17, evoluții asemănătoare fiind constatate și în intervalul anterior (aprilie-septembrie 16). În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, procentul companiilor care au resimțit o majorare a acestora este mai mare decât în exercițiul precedent (37 la sută, de la 31 la sută). În cazul cheltuielilor lunare cu costul creditului, 86 la sută dintre companii au apreciat că acesta a rămas constant față de semestrul anterior. Ponderea companiilor care au resimțit o diminuare a marjei profitului a crescut în perioada curentă cu 4 la sută, comparativ cu intervalul precedent (Grafic 1). Grafic 1. Evoluția principalilor indicatori financiari în semestrul curent și cel anterior pentru companiile nefinanciare Grafic 2. Evoluția principalilor indicatori financiari în perioada octombrie 16 martie 17 pentru IMM și corporații* F1 F2 F3 F4 F5 F6 F1 Cifra de afaceri F2 Profitul (profitul net, după deducerea impozitului) F3 Marja profitului (raport între profitul net și cifra de afaceri) F4 Cheltuieli lunare cu costul creditului F5 Costurile cu forța de muncă F6 Alte costuri (costuri de producție: stocuri etc.) scădere constant creștere 8 IMM Corporații IMM Corporații IMM Corporații IMM Corporații IMM Corporații IMM Corporații F1 F2 F3 F4 F5 F6 F1 Cifra de afaceri F2 Profitul (profitul net, după deducerea impozitului) F3 Marja profitului (raport între profitul net și cifra de afaceri) scădere constant creștere F4 Cheltuieli lunare cu costul creditului F5 Costurile cu forța de muncă F6 Alte costuri (costuri de producție: stocuri etc.) * în cazul indicatorului F4 (cheltuieli lunare cu costul creditului) au fost luate în considerare doar companiile cu credite Spre deosebire de IMM, care au raportat un avans al cifrei de afaceri în proporție de 25 la sută, un procent de 48 la sută dintre corporații au indicat faptul că cifra de afaceri s-a majorat, însă 55 la sută dintre acestea din urmă au perceput și costurile cu forța de muncă ca fiind mai mari (față de 37 la sută din IMM-uri). O pondere semnificativă a exportatorilor și a importatorilor au declarat o cifră de afaceri în creștere, însă pe fondul unei creșteri a costurilor cu forța de muncă, în timp ce marja 6 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

8 Iunie 17 profitului a crescut pentru un număr mai mic de respondenți (Grafic 2). În ceea ce privește sectoarele economice, firmele care activează în industrie sunt mai pesimiste în legătură cu evoluția profitului, un procent de la sută dintre acestea răspunzând că profitul net s-a diminuat (comparativ cu 33 la sută potrivit sondajului anterior). Cea mai importantă îmbunătățire a cifrei de afaceri a fost semnalată de companiile care activează în sectorul agricultură, unde 27 la sută dintre companii au raportat o creștere a acesteia, spre deosebire de doar 5 la sută potrivit sondajului precedent. Totodată, aceste firme au semnalat într-o mai mare pondere și o creștere a costurilor (cheltuielile cu creditul, costul cu forța de muncă și alte costuri; Grafic 3). Gradul de îndatorare (calculat ca raport între datorii și active) s-a menținut relativ constant, conform răspunsului la nivel agregat dat de 58 la sută dintre companiile chestionate, în timp ce 1 la sută dintre acestea au semnalat o creștere a gradului de îndatorare (Grafic 4). Grafic 3. Evoluția principalilor indicatori financiari în perioada octombrie 16 martie 17, pe principalele sectoare economice Grafic 4. Evoluția raportului datorii/active în perioada octombrie 16 martie 17, pentru companiile nefinanciare sold net conjunctural Profitul* Cifra de afaceri agricultură servicii și utilități comerț Marja profitului** Cheltuieli lunare cu costul creditului Costurile cu forța de muncă industrie construcții și imobiliare Alte costuri*** * profitul net, după deducerea impozitului; ** raport între profitul net și cifra de afaceri; *** costuri de producție: stocuri etc. Notă: Soldul net conjunctural este calculat ca diferență între ponderea celor care au notat o evoluție ca fiind ascendentă și ponderea celor care au notat o evoluție ca fiind descendentă A crescut S-a menținut relativ constant A scăzut dec.16 iun. 17 Compania nu are datorii către terți Cele mai presante probleme ale companiilor Răspunsurile companiilor arată că principalele obstacole cu care se confruntă în desfășurarea activității au rămas neschimbate față de exercițiul precedent, în speță: impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității, concurența și lipsa cererii (Grafic 5). Problemele însă diferă de la IMM la corporații, acestea din urmă considerând că un impact semnificativ în activitatea lor îl are și disponibilitatea forței de muncă bine pregătite. În plus, pentru corporații, rezultatele exercițiului curent arată că lipsa cererii și concurența sunt factori care au un impact scăzut (Grafic 6). BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 7

9 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Accesul la finanțare nu constituie o problemă presantă pentru companii, după cum consideră 64 la sută dintre cele chestionate (comparativ cu la sută în exercițiul anterior). Firmele care au precizat că au nevoie de finanțare consideră în proporție de 16 la sută ca accesul la finanțare are un impact semnificativ în activitatea lor, în timp ce doar 11 la sută dintre firmele care nu au nevoie de finanțare acordă o importanță ridicată acestui factor. Grafic 5. Cele mai presante probleme ale companiilor nefinanciare în perioada octombrie 16 martie puțin presantă moderată presantă F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 F1 Nivel fiscalitate F2 Impredictibilitatea mediului fiscal F3 Concurența F4 Lipsa cererii F5 Costuri (producție etc.) F6 Disciplina la plată în economie F7 Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite F8 Reglementări F9 Accesul la finanțare F1 Procesul de insolvență Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 problemă foarte presantă, la 5 problemă foarte puțin presantă), unde atributul presantă se referă la notele 1 și 2, atributul moderată se referă la nota 3 și atributul puțin presantă se referă la notele 4 și 5. Grafic 6. Cele mai presante probleme ale IMM și corporațiilor în perioada octombrie 16 martie Nivel fiscalitate Impredictibilitatea mediului fiscal Concurența Lipsa cererii Costuri (producție etc.) IMM Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite Regl ementări corporații Disciplina la plată în economie Accesul la finanțare Procesul de insolvență Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 problemă foarte presantă, la 5 problemă foarte puțin presantă), unde s-a luat în considerare doar atributul presantă (notele 1 și 2). În cazul companiilor care au credite neperformante, problemele legate de accesul la finanțare se resimt mult mai acut comparativ cu cele care nu au credite neperformante, conform răspunsurilor date de 33 la sută dintre respondenții din prima categorie și de 13 la sută din cea de-a doua. Importanța accesului la finanțare pentru companiile cu credite neperformante a scăzut cu 5 puncte procentuale, comparativ cu rezultatele sondajului din perioada aprilie septembrie 16. În agricultură, industrie și comerț, costurile cu factorii de producție și cele cu forța de muncă sunt resimțite mai puternic în raport cu celelalte sectoare. În plus, sectorul industriei se confruntă cu probleme în a găsi personal disponibil care să aibă calificările necesare. Concurența este resimțită cel mai puternic de companiile care activează în comerț. 8 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

10 Iunie 17 Principalii parteneri comerciali ai companiilor nefinanciare în anul 16 Principalii parteneri comerciali ai firmelor chestionate sunt reprezentați de firmele românești cu capital majoritar autohton (în proporție de 42 la sută dintre companiile chestionate au răspuns că majoritatea veniturilor este realizată din relația cu acestea), structură asemănătoare celei din exercițiul anterior. IMM realizează cea mai mare parte a veniturilor din relația cu firmele românești cu capital majoritar autohton și din comerțul cu gospodării ale populației sau firme, în timp ce corporațiile au declarat că peste 5 la sută din vânzări sunt către firme din străinătate. În ceea ce privește sectoarele high tech și low tech și sectorul bunurilor comercializabile (tradables), o pondere importantă o reprezintă relațiile comerciale cu firmele din străinătate. A2. Disponibilitatea surselor de finanțare pentru companii Principalele surse de finanțare ale companiilor Reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu reprezintă, la fel ca în exercițiul anterior, principala sursă de finanțare a operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte. Alte surse de finanțare importante sunt creditele de la acționari sau majorările de capital și creditul comercial. Finanțarea pe piața de capital sau prin programe de finanțare sprijinite de stat nu reprezintă opțiuni pentru companii, iar finanțarea bancară este de asemenea puțin utilizată (Grafic 7). Comparativ cu rezultatele sondajului anterior nu s-au înregistrat modificări notabile ale preferințelor companiilor legate de sursele de finanțare. Grafic 7. Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada octombrie 16 martie 17 pentru companiile nefinanciare 5 dec Reinvestirea profitului/vânzarea de active Credite de la acționari sau majorări de capital Altele Credit comercial Descoperit de cont bancar sau linie de credit Leasing financiar sau factoring Credit bancar pentru investiții de capital Credite având garanția fondurilor de garantare a creditelor Credit bancar de trezorerie Programe de finanțare de stat Finanțare prin acțiuni sau obligațiuni BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 9

11 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Grafic 8. Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada octombrie 16 martie 17 pentru IMM și corporații 5 IMM corporații 3 1 Reinvestirea profitului/ vânzarea de active Credite de la acționari sau majorări de capital Altele Credit comercial Descoperit de cont bancar sau linie de credit Leasing financiar sau factoring Credit bancar pentru investiții de capital Credite având garanția fondurilor de garantare a creditelor Credit bancar de trezorerie Programe de finanțare de stat Finanțare prin acțiuni sau obligațiuni În ceea ce privește companiile cu credite neperformante, acestea apelează în special la credite comerciale în vederea finanțării, spre deosebire de companiile cu credite performante, care se finanțează prin intermediul băncilor, preponderent sub forma descoperitului de cont și a liniilor de credit. O particularitate a structurii de finanțare a corporațiilor este aceea că, pe lângă sursele interne, creditul comercial și creditele bancare pe termen scurt, include într-o proporție importantă și leasingul financiar și factoring. De asemenea, potrivit răspunsurilor firmelor, finanțarea sub formă de credite de la acționari nu se află în topul preferințelor acestora (Grafic 8). Grafic 9. Principalele surse de finanțare ale companiilor în perioada octombrie 16 martie 17, pe sectoare de activitate 5 3 agricultură industrie servicii și utilități construcții și imobiliare comerț 1 Reinvestirea profitului/ vânzarea de active Credite de la acționari sau majorări de capital Altele Credit comercial Descoperit de cont bancar sau linie de credit Credit bancar pentru investiții de capital Leasing financiar sau factoring Credite având garanția fondurilor de garantare a creditelor Credit bancar de trezorerie Programe de finanțare de stat Finanțare prin acțiuni sau obligațiuni 1 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

12 Iunie 17 Leasingul financiar, factoringul, precum și finanțarea bancară sunt preferate de companiile din agricultură, spre deosebire de companiile care activează în sectoare precum construcții și, respectiv, servicii și utilități, care apelează într-o proporție redusă la aceste forme de finanțare (Grafic 9). Evoluția principalelor surse de finanțare ale companiilor și perspective pentru următoarele 6 luni (aprilie - septembrie 17) Companiile nu au indicat decât într-o mică măsură existența unor nevoi de finanțare în perioada octombrie 16 martie 17, în linie cu așteptările formulate în cadrul sondajului precedent (Grafic 1). De asemenea, firmele anticipează că disponibilitatea surselor de finanțare se va menține relativ constantă pentru toate tipurile de fonduri. După dimensiune, corporațiile au precizat în proporție de 22 la sută că disponibilitatea finanțării bancare (descoperit de cont și linii de credit) s-a menținut relativ constantă, precum și cea a creditului comercial (28 la sută). Pentru următoarele 6 luni, firmele estimează că disponibilitatea surselor de finanțare se va menține constantă (Grafic 11). Grafic 1. Evoluția principalelor surse de finanțare ale companiilor nefinanciare în perioada octombrie 16 martie 17 Grafic 11. Perspective de evoluție a principalelor surse de finanțare ale companiilor nefinanciare pentru perioada aprilie septembrie F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 companii care nu au avut nevoie de tipul de finanțare respectiv scădere constant creștere F1 Reinvestirea profitului/vânzarea de active F5 Leasing financiar sau factoring F2 Credite de la acționari sau majorări de capital F6 Credit bancar pentru investiții F3 Credit comercial de capital F4 Descoperit de cont bancar sau linie de credit F7 Credit bancar de trezorerie 8 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F1 Reinvestirea profitului/vânzarea de active F2 Credit comercial F3 Credite de la acționari sau majorări de capital F4 Credit bancar pentru investiții de capital scădere constant creștere F5 Descoperit de cont bancar sau linie de credit F6 Leasing financiar sau factoring F7 Credit bancar de trezorerie Destinații ale finanțării atrase de companiile nefinanciare Potrivit răspunsurilor firmelor, sursele de finanțare din afara companiei, în ultimele 6 luni, nu au reprezentat o opțiune pentru majoritatea acestora. la sută dintre companiile nefinanciare au declarat că nu au apelat la finanțare externă companiei în perioada octombrie 16 martie 17, comparabil cu exercițiul precedent. De asemenea, se observă menținerea constantă a ponderii firmelor care au aplicat pentru surse de finanțare de la bănci/ifn și care au utilizat aceste fonduri pentru constituirea unui capital de lucru sau plata furnizorilor (71 la sută). BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 11

13 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România În cazul corporațiilor, respectiv IMM, se observă o situație relativ asemănătoare celei din raportarea precedentă cu privire la destinațiile finanțării atrase. Astfel, în perioada octombrie 16 martie 17, 47 la sută dintre corporații care au atras fonduri externe le-au folosit în vederea constituirii unui capital de lucru sau pentru plata furnizorilor, în timp ce o proporție mult mai mică dintre IMM care au apelat la surse de finanțare din afara companiei au utilizat banii pentru același scop (29 la sută). Totodată, corporațiile au direcționat într-o măsură mai mare finanțarea atrasă pentru realizarea de investiții pentru dezvoltare (26 la sută dintre corporațiile care au apelat la fonduri externe, comparativ cu 7 la sută dintre IMM), Grafic 12. Companiile din agricultură au fost și în perioada octombrie 16 martie 17 (similar exercițiilor anterioare) cele mai interesate în a utiliza finanțarea atrasă pentru realizarea de investiții pentru dezvoltare, deși într-o proporție mult mai mică față de semestrul precedent ( la sută în cazul raportării curente, comparativ cu 52 la sută în intervalul aprilie septembrie 16). Grafic 12. Principalele destinații ale finanțării atrase de IMM și corporații în perioada octombrie 16 martie Nu ați apelat la surse de finanțare din afara companiei în ultimele 6 luni Constituirea unui capital de lucru/plata furnizorilor Investiții pentru dezvoltare Constituirea unui buget tampon pentru situații neprevăzute Altele IMM Refinanțarea altor datorii bancare corporații Reducerea accesului la finanțarea internă Investiții pentru creșterea gradului de inovare Accesarea de finanțare de la bănci și IFN Asemănător perioadei aprilie septembrie 16, în exercițiul curent cea mai mare parte dintre companiile financiare nu a fost interesată în a accesa finanțare de la instituțiile de credit și IFN (81 la sută). Deși apetența firmelor pentru credite de la bănci și IFN a fost scăzută în perioada analizată, dintre cei care au apelat la astfel de finanțare 85 la sută au reușit să contracteze creditul și să obțină întreaga sumă solicitată, situație similară celei din semestrul anterior. Companiile mari care au solicitat finanțare de la bănci și/sau IFN au înregistrat un succes mai mare în a contracta credite și în a obține sumele solicitate, față de IMM (39 la sută dintre corporații, comparativ cu 16 la sută dintre IMM, Grafic 13). Se observă, pentru perioada octombrie 16 martie 17, creșterea numărului IMM care nu au accesat credite, deoarece fondurile interne sau sursele de finanțare externe companiei, altele decât bănci și instituții financiare nebancare, le acopereau nevoile de finanțare (creștere cu 8 puncte procentuale, de la 28 la sută în exercițiul precedent). Defalcat pe sectoare de activitate, se remarcă menținerea pe primul loc a companiilor din agricultură în ceea ce privește ponderea firmelor care au aplicat și au primit în totalitate sumele solicitate (36 la sută în perioada octombrie 16 martie 17). 12 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

14 Iunie 17 Grafic 13. Accesarea de finanțare de la bănci și IFN în perioada octombrie 16 martie IMM corporații Grafic 14. Accesarea fondurilor europene în perioada octombrie 16 martie 17, de către IMM și corporații 1 Ați aplicat, vi s-a aprobat toată finanțarea solicitată și ați contractat creditul Ați aplicat, vi s-a aprobat doar o parte din finanțarea solicitată și ați contractat creditul Ați aplicat, vi s-a aprobat doar o parte din finanțarea solicitată și ați refuzat creditul Ați aplicat, vi s-a aprobat toată finanțarea solicitată, dar ați refuzat creditul (ex. costurile prea mari) Ați aplicat și nu vi s-a aprobat nimic din finanțarea solicitată Ați aplicat, dar procesul este în curs de derulare și nu are încă o finalitate Nu ați aplicat pentru că ați apreciat că cererea dvs. va fi respinsă Nu ați aplicat deoarece fondurile interne sau sursele de finanțare externe companiei acopereau nevoile Nu ați aplicat din alte motive 8 IMM corporații Accesarea de fonduri europene Companiile nefinanciare, similar exercițiilor precedente, nu au apelat la utilizarea de fonduri europene (97 la sută declarând acest lucru în perioada octombrie 16 martie 17, Grafic 14). Ați aplicat pentru un proiect cu finanțare din fonduri europene și nu a fost aprobat Ati aplicat pentru un proiect cu finanțare din fonduri europene și a fost aprobat Ați apelat la un credit local pentru cofinanțarea unui proiect cu fonduri europene V-au fost rambursate fonduri dintr-un proiect cu finanțare din fonduri europene Ați aplicat pentru un proiect cu finanțare din fonduri europene și nu ați primit până în prezent o rezoluție Nu ați avut experiență cu fondurile europene în dezvoltarea activității firmei Corporațiile și firmele din agricultură au apelat într-o proporție mai ridicată la fonduri europene, spre deosebire de companiile din celelalte sectoare de activitate. Firmele care dețin credite la bănci și/sau IFN și firmele care au aplicat pentru un credit de la bănci și/sau IFN în ultimele 6 luni au dovedit un interes mai mare în a accesa fonduri europene în perioada octombrie 16 martie 17. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 13

15 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România A3. Condițiile și factorii de influență privind accesul la finanțare al companiilor Relația companiilor cu băncile și IFN și percepția companiilor asupra termenilor și condițiilor Dintre firmele care au credite în derulare la bănci și/sau IFN, majoritatea au declarat că relația acestora cu instituțiile financiare nu s-a modificat în ultimele 6 luni, însă se observă o diminuare a ponderii celor care apreciază că această relație s-a îmbunătățit (Grafic 15). Majoritatea firmelor care dețin credite la bănci și/sau IFN consideră că termenii și condițiile aplicate creditelor contractate nu s-au modificat în perioada octombrie 16 martie 17 (Grafic 16). Grafic 15. Relația companiilor nefinanciare cu băncile și IFN în perioada octombrie 16 martie 17 Grafic 16. Percepția companiilor nefinanciare asupra termenilor și condițiilor aplicate de bănci și IFN în perioada octombrie 16 martie dec.16 8 firma nu a luat finanțare de la bănci și IFN scădere Îmbunătățire Nu s-a modificat Înrăutățire Nu aveți credite în derulare F1 F2 F3 F4 F5 F1 Nivelul ratelor de dobândă F2 Nivelul costului finanțării, altul decât ratele de dobândă F3 Cuantumul disponibil al împrumutului sau al liniei de credit constant creștere F4 Maturitatea împrumutului sau a liniei de credit F5 Cerințele privind valoarea sau tipul colateralului Un număr similar exercițiului precedent dintre firmele care au contractat credite în ultimele 6 luni au selectat instituția financiară luând în considerare relația de afaceri pe care firma o avea deja cu instituția financiară (77 la sută dintre companii). Totodată, costurile mai reduse oferite, comparativ cu alte instituții financiare, condițiile, termenii de creditare sau clauzele contractuale mai avantajoase și reputația sau notorietatea instituției financiare au constituit alte criterii importante în alegerea instituției financiare (Grafic 17). 14 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

16 Iunie 17 Grafic 17. Motivele pentru care companiile nefinanciare au apelat la instituțiile financiare de la care au luat credite în perioada octombrie 16 martie dec Relația de afaceri pe care firma o are deja cu instituția financiară Costurile mai reduse oferite, comparativ cu alte instituții financiare Condiții, termeni de creditare sau clauze contractuale mai avantajoase Reputația sau notorietatea instituției financiare Produsul dorit nu se regăsea în oferta altei instituții financiare pe care ați contactat-o în vederea contractării creditului În cazul în care compania dvs. este sucursală a unei companii străine, alegerea instituției financiare aparține companiei-mamă În cazul în care compania dvs. are participație majoritar străină dar este persoană juridică română, alegerea instituției financiare se realizează după țara de proveniență a capitalului acesteia Principalele dificultăți întâmpinate de companii în accesarea de finanțare de la bănci și IFN Nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, cerințele privind valoarea sau tipul garanției, clauzele contractuale, birocrația și gradul de îndatorare maxim permis de către instituția creditoare se mențin primele în clasamentul celor mai mari dificultăți în accesarea de finanțare de la bănci și/sau IFN în perioada octombrie 16 martie 17 (Grafic 18). Grafic 18. Dificultățile întâmpinate de companiile nefinanciare care au aplicat pentru credite, în accesarea de finanțare de la bănci și IFN în perioada octombrie 16 martie scăzută moderată semnificativă F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 F11 F1 Nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor F2 Cerințele privind valoarea sau tipul colateralului F3 Clauzele contractuale F4 Birocrație F5 Gradul maxim de îndatorare permis de instituția financiară F6 Lipsa transparenței din partea instituției financiare F7 Planul de afaceri al companiei și/sau scopul finanțării F8 Istoricul de credit al companiei F9 Calificarea necorespunzătoare a personalului instituției financiare F1 Vechimea companiei F11 Lipsa produsului de creditare în moneda solicitată Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 foarte mare, la 5 foarte scăzută sau fără impact), unde atributul semnificativă se referă la notele 1 și 2, atributul moderată se referă la nota 3 și atributul scăzută se referă la notele 4 și 5. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 15

17 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Grafic 19. Dificultăți semnificative întâmpinate de companiile nefinanciare cu credite neperformante și cu credite performante, în accesarea de finanțare de la bănci și IFN, în perioada octombrie 16 martie Cerințele privind valoarea sau tipul colateralului Nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor Clauzele contractuale Gradul de îndatorare permis de instituția financiară Birocrație Planul de afaceri al companiei și/sau scopul finanțării Istoricul de credit al companiei companii cu credite neperformante companii cu credite performante Lipsa transparenței din partea instituției financiare Calificarea necorespunzătoare a personalului instituției financiare Notă: Întrebare cu grilă de notare (de la 1 problemă foarte presantă, la 5 problemă foarte puţin presantă), unde s-a luat în considerare doar atributul presantă (notele 1 și 2). Lipsa produsului de creditare în moneda solicitată Vechimea companiei În funcție de dimensiunea firmelor și analizând doar companiile care au aplicat pentru finanțare în perioada octombrie 16 martie 17, IMM resimt mai acut, în accesarea unui credit, dificultățile legate de nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor. Atât firmele care dețin credite neperformante, cât și companiile care dețin numai împrumuturi performante percep cerințele instituțiilor financiare privind valoarea sau tipul garanției ca fiind cea mai mare problemă în contractarea unui credit de la bănci și/sau IFN (Grafic 19). 16 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

18 Iunie 17 Anexă: Metodologie sondaj Sondajul este efectuat semestrial de BNR în lunile martie și septembrie. Are la bază un chestionar care este transmis unui eșantion de aproximativ 1 5 de companii nefinanciare, dintre care circa 85 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv. Eșantionul este reprezentativ la nivel național și regional și este extras prin procedee statistice, după următoarele criterii: clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corporații) 2 ; sector de activitate, conform încadrării în CAEN Rev.2; regiuni de dezvoltare. Structura eșantionului după criteriile de extragere a acestuia se prezintă astfel: după mărime: 28 la sută microîntreprinderi, 25 la sută companii mici, 27 la sută companii mijlocii, 14 la sută corporații și 5 la sută IMM atipice (Grafic A1); după principalele sectoare de activitate: 3 la sută în agricultură, 23 la sută în industrie, 26 la sută în servicii și utilități, 1 la sută în construcții și imobiliare și 38 la sută în comerț (Grafic A2); după regiunile de dezvoltare: 1 la sută Nord-Est, 1 la sută Sud-Est, 11 la sută Sud-Muntenia, 6 la sută Sud-Vest, 9 la sută Vest, 14 la sută Nord-Vest, 12 la sută Centru, 4 la sută Ilfov, 25 la sută București (Grafic A3). Chestionarul este structurat în două secțiuni, urmărind (A - derulat pentru perioada octombrie 16 martie 17) accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România și (B derulat în perioada aprilie 17 septembrie 17) capacitatea companiilor nefinanciare de a face față unor condiții financiare nefavorabile (evoluții privind rata dobânzii și cursul de schimb). Întrebările din secțiunea A vizează opiniile companiilor privind: situația economică generală a firmei; disponibilitatea surselor de finanțare; condițiile și factorii privind accesul la finanțare al companiilor. 2 Firmele intră în categoria IMM dacă au: (i) mai puțin de 25 de angajați și (ii) cifra de afaceri mai mică de 5 milioane euro sau activul total mai mic de 43 milioane euro. Se clasifică în A) microîntreprinderi dacă au: (i) mai puțin de 1 de angajați și (ii) cifra de afaceri sau activul total mai mic de 2 milioane euro; B) întreprinderi mici dacă au: (i) între 1 și 5 de angajați și (ii) cifra de afaceri sau activul total mai mic de 1 milioane euro; C) întreprinderi mijlocii dacă au: (i) între 5 și 25 de angajați și (ii) cifra de afaceri sub 5 milioane euro sau activul total sub 43 milioane euro. Conform acestor definiții, rămâne o categorie de IMM atipice care nu poate fi încadrată în nici una din cele 3 categorii anterioare (ex: IMM cu număr de salariați sub 1, dar cu cifră de afaceri și active totale peste 2 milioane euro). BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 17

19 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România Grafic A1. Structura eşantionului după mărimea firmei IMM atipice 5 Corporații 14 Companii mijlocii 27 Companii mici 25 Mic roîntreprinderi Grafic A2. Structura eşantionului după sectorul de activitate al firmei agricultură servicii și utilități comerț industrie construcții și imobiliare 18 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

20 Iunie 17 Grafic A3. Structura eşantionului după regiunea de dezvoltare unde sunt înregistrate firmele Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov București Analiza răspunsurilor Răspunsurile la întrebări sunt analizate în funcție de forma în care acestea sunt prezentate, astfel: a) Pentru întrebările cu grilă de notare se pot urma trei paliere de analiză: analiza răspunsurilor separat pentru notele indicând o dinamică pozitivă, pentru notele indicând o lipsă de dinamică și pentru notele indicând o dinamică negativă; analiza răspunsurilor doar pentru notele indicând o anumită dinamică; analiza în sold net conjunctural (calculat ca diferență între ponderea celor care au notat o evoluție/problemă ca fiind ascendentă/semnificativă și ponderea celor care au notat o evoluție/problemă ca fiind descendentă/nesemnificativă). b) Pentru întrebările cu răspuns multiplu sau întrebările cu răspuns unic: analiza ponderii celor care au ales o anumită variantă de răspuns în totalul respondenților. În cazul întrebării A1. Cum apreciați că au evoluat următorii indicatori pentru companie în ultimele 6 luni?, soldul net conjunctural reprezintă diferența dintre procentul companiilor care au indicat o creștere a unui indicator și procentul companiilor care au indicat o scădere a indicatorului. Un rezultat net pozitiv poate indica o îmbunătățire a cifrei de afaceri, profitului sau marjei profitului sau o înrăutățire a costurilor cu forța de muncă, a altor costuri sau a cheltuielilor lunare cu costul creditului. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 19

21 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România În cazul întrebării A2: Care sunt problemele cele mai presante cu care s-a confruntat compania în ultimele 6 luni?, soldul net conjunctural reprezintă diferența dintre procentul companiilor care au indicat o problemă ca fiind semnificativă și procentul companiilor care au indicat o problemă ca fiind nesemnificativă. Un rezultat net pozitiv înseamnă că o anumită problemă este semnificativă. În cazul întrebării A8: Care este opinia dvs. cu privire la evoluția din ultimele 6 luni a termenilor și condițiilor aplicate creditelor contractate (credite în derulare indiferent de vechime) de la bănci și instituții financiare nebancare?, soldul net conjunctural reprezintă diferența dintre procentul companiilor care au indicat o înăsprire a condițiilor și procentul companiilor care au indicat o relaxare a condițiilor. Un rezultat net pozitiv înseamnă că o anumită condiție a devenit mai stringentă. În cazul întrebărilor A9: Vă rugăm să ne precizați cum a evoluat disponibilitatea următoarelor surse de finanțare pentru companie în ultimele 6 luni? și A1: Cum apreciați că va evolua disponibilitatea următoarelor surse de finanțare pentru companie în următoarele 6 luni?, soldul net conjunctural reprezintă diferența dintre procentul companiilor care au indicat o creștere a disponibilității unei surse de finanțare și procentul companiilor care au indicat o scădere a disponibilității unei surse de finanțare. Un rezultat net pozitiv înseamnă că disponibilitatea unei surse de finanțare a crescut (A9) sau va crește (A1). Opiniile acoperă evoluțiile din ultimele 6 luni și așteptările privind următoarele 6 luni. Definirea companiilor cu credite și a companiilor fără credite în derulare Separarea companiilor în companii care au credite în derulare și companii care nu au credite în derulare s-a realizat după varianta de răspuns d. Nu aveți credite în derulare, de la întrebarea cu răspuns unic A7. Cum percepeți relația din ultimele 6 luni cu băncile și instituțiile financiare nebancare la care ați contractat credite (credite în derulare indiferent de vechime)?. Astfel companiile care au ales respectiva variantă de răspuns au fost categorisite ca firme fără credite în derulare, iar restul, care au ales alte variante de răspuns din cadrul întrebării, au fost categorisite drept firme cu credite în derulare. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

22