INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD AUDIT URBAN 2018 ROMÂNIA / BISTRIŢA - secvenţe analitice - - BISTRI

Transcriere

1 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD AUDIT URBAN 2018 ROMÂNIA / BISTRIŢA - secvenţe analitice - - BISTRIŢA

2 S U M A R 1. Introducere Demografie... 5 Populaţie... 5 Structura populaţiei pe grupe de vârstă... 8 Ratele de dependenţă de vârstă Locuinţe Numărul de locuinţe Suprafaţa locuibilă Educaţie Copii în creşe şi grădiniţe, 0-4 ani Educaţia superioară Turism Capacitatea de cazare turistică Numărul total de înnoptări Potenţialul turistic local

3 INTRODUCERE Proiectul pilot intitulat generic Audit urban a fost implementat de Comisia Europeană în anul 1998 având ca scop evaluarea calităţii vieţii în oraşele europene. Până în prezent au fost derulate mai multe ediţii ale acestui proiect, ultimul fiind Audit urban VII, perioada septembrie 2016 august 2018, prin care s-au colectat date pentru anii Scopul proiectului a fost de a disponibiliza spre analiză comparativă informaţii statistice cu privire la calitatea vieţii în oraşele europene selectate, pentru un număr de variabile din cele mai importante domenii statistice. Din România s-au colectat date de la 35 de oraşe şi/sau municipii precum şi o parte dintre comunele limitrofe. Oraşe analizate, din România Bucureşti Slatina Târgu Mureş Piteşti Cluj-Napoca Bârlad Piatra Neamţ Baia Mare Timişoara Roman Călăraşi Buzău Craiova Bistriţa Giurgiu Satu Mare Brăila Constanţa Alba Iulia Botoşani Oradea Iaşi Focşani Râmnicu Vâlcea Bacău Galaţi Târgu Jiu Suceava Arad Braşov Tulcea Drobeta-Turnu Severin Sibiu Ploieşti Târgovişte În proiect se analizează oraşele şi zonele urbane funcţionale (FUA) definite astfel: Oraş: FUA (zonă urbană funcţională): Zona urbană funcţională a Bistriţei cuprinde comunele: Budacu de Jos, Cetate, Livezile şi Şieu-Măgheruş. 3

4 Proiectul a colectat şi prezentat date statistice comparabile la nivel european pe trei nivele spaţiale: - naţional - oraş administrativ - zonă urbană extinsă a oraşului Audit urban VII prezintă variabile din patru domenii relevante referitoare la calitatea vieţii în societate: demografie locuinţe educaţie turism Demografie Numărul de locuitori Disparităţi de vârstă Locuinţe Numărul locuinţelor convenţionale Educaţie Numărul de studenţi Copii în creşe şi grădiniţe Turism Numărul de locuri de cazare Numărul de înnoptări 4

5 DEMOGRAFIE Datele de populaţie folosite în cadrul proiectului se referă la populaţia după domiciliu. Populaţia după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativteritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. Populaţia pe localităţi în perioada Oraș/Anul /2013 (%) România ,4 Bucureşti ,5 Cluj-Napoca ,5 Timişoara ,5 Craiova ,7 Brăila ,7 Oradea ,3 Bacău ,1 Arad ,0 Sibiu ,8 Târgu Mureş ,6 Piatra Neamţ ,8 Călăraşi ,3 Giurgiu ,4 Alba Iulia ,0 Focşani ,2 Târgu Jiu ,5 Tulcea ,4 Târgovişte ,9 Slatina ,0 Bârlad ,4 Roman ,7 Bistriţa ,3 Constanţa ,7 Iaşi ,1 Galaţi ,8 Braşov ,5 Ploieşti ,2 Piteşti ,7 Baia Mare ,6 Buzău ,6 Satu Mare ,1 Botoşani ,3 Râmnicu Vâlcea ,2 Suceava ,1 Drobeta-Turnu Severin ,2 5

6 Concluzii: Între 2013 şi 2016 populaţia totală (după domiciliu) a României s-a diminuat cu 0,6%. În 29 de oraşe din România din cele 35 auditate populaţia totală s-a diminuat între 2013 şi Cele 6 oraşe care au înregistrat creşteri ale populaţiei sunt: Iaşi, Bistriţa, Suceava, Bacău, Alba Iulia şi Cluj-Napoca. Municipiul Bistriţa se situează pe locul al doilea ca creştere a populaţiei totale, între 2013 şi 2016, după Iaşi. Populaţia pe zonele urbane funcţionale în perioada FUA/Anul /2013 (%) România ,4 Bucureşti ,3 Cluj-Napoca ,6 Timişoara ,3 Craiova ,8 Brăila ,8 Oradea ,0 Bacău ,6 Arad ,6 Sibiu ,7 Târgu Mureş ,7 Piatra Neamţ ,3 Călăraşi ,5 Giurgiu ,4 Alba Iulia ,7 Focşani ,1 Târgu Jiu ,7 Tulcea ,8 Târgovişte ,5 Slatina ,1 Bârlad ,8 Roman ,6 Bistriţa ,4 Constanţa ,9 Iaşi ,9 Galaţi ,1 Braşov ,4 Ploieşti ,9 Piteşti ,7 6

7 FUA/Anul /2013 (%) Baia Mare ,2 Buzău ,2 Satu Mare ,8 Botoşani ,0 Râmnicu Vâlcea ,7 Suceava ,3 Drobeta-Turnu Severin ,7 Concluzii: Populaţia din zonele urbane funcţionale, exclusiv municipiul Bucureşti reprezintă aproximativ 30% din populaţia României. Populaţia totală a înregistrat creşteri între 2013 şi 2016 doar în 9 din cele 35 de zone urbane funcţionale auditate. Zona urbană funcţională a Bistriţei a înregistrat un plus de 1,4%, situându-se pe locul 6 ca creştere a populaţiei în intervalul , între zonele urbane funcţionale cercetate. Zona urbană funcţională Bistriţa (cuprinzând municipiul Bistriţa şi comunele Budacu de Jos, Cetate, Livezile şi Şieu Măgheruş) reprezenta în 2016 o treime din populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. 7

8 Structura populaţiei pe grupe de vârstă pentru anii la nivel de localitate (%) Populaţia la 1 ianuarie Oraș/Anul 0 19 ani ani peste 65 ani România 20,2 20,0 64,9 64,7 14,9 15,3 Bucureşti 16,5 16,6 68,6 67,8 14,8 15,6 Cluj-Napoca 16,2 16,4 69,3 68,8 14,4 14,9 Timişoara 15,7 15,7 70,6 70,0 13,7 14,3 Craiova 17,2 17,1 70,2 69,7 12,6 13,2 Brăila 15,6 15,4 69,9 69,3 14,5 15,3 Oradea 17,0 16,9 70,0 69,6 13,0 13,5 Bacău 18,3 18,0 70,6 70,3 11,2 11,8 Arad 16,8 16,7 68,5 68,1 14,7 15,2 Sibiu 16,9 17,0 68,4 67,8 14,7 15,2 Târgu Mureş 17,2 17,2 67,8 67,1 15,0 15,7 Piatra Neamţ 17,1 17,1 70,1 69,3 12,8 13,6 Călăraşi 19,7 19,3 69,7 69,2 10,7 11,5 Giurgiu 17,1 16,8 70,0 69,7 12,9 13,5 Alba Iulia 17,9 18,0 71,3 70,7 10,8 11,3 Focşani 17,3 17,3 72,9 72,0 9,8 10,7 Târgu Jiu 19,1 18,8 71,3 70,9 9,6 10,2 Tulcea 17,8 17,8 72,1 71,2 10,1 11,0 Târgovişte 18,0 17,9 71,7 71,1 10,3 11,0 Slatina 17,9 17,8 74,5 73,9 7,5 8,3 Bârlad 19,0 18,7 69,1 68,8 11,8 12,5 Roman 17,4 17,2 71,2 70,7 11,5 12,1 Bistriţa 19,5 19,3 72,0 71,6 8,5 9,1 Constanţa 16,6 16,7 68,0 67,0 15,4 16,3 Iaşi 18,5 18,6 70,1 69,5 11,4 12,0 Galaţi 16,4 16,2 71,4 70,7 12,3 13,1 Braşov 14,8 14,9 70,7 69,9 14,5 15,1 Ploieşti 16,9 17,0 67,7 67,1 15,3 15,9 Piteşti 17,5 17,4 69,9 69,1 12,6 13,5 Baia Mare 18,9 18,6 70,0 69,7 11,2 11,7 Buzău 17,7 17,6 70,6 69,9 11,7 12,6 Satu Mare 17,4 17,3 70,5 70,0 12,1 12,7 Botoşani 19,1 18,8 72,4 72,0 8,4 9,2 Râmnicu Vâlcea 18,0 17,9 71,5 70,8 10,4 11,2 Suceava 19,4 19,3 70,3 69,7 10,3 11,0 Drobeta-Turnu Severin 17,3 17,0 72,0 71,5 10,7 11,5 Concluzii: Populaţia tânără a Bistriţei (grupa de vârstă 0-19 ani a crescut ca pondere în totalul populaţiei de la 19,5% în 2013 la 19,6% în 2016, populaţia adultă (20-64 de ani) a scăzut în acelaşi interval de timp în Bistriţa de la 72% la 70%, menţinându-se peste media naţională a ponderii. 8

9 Populaţia la 1 ianuarie Oraş/Anul 0 19 ani ani peste 65 ani România 20,0 20,0 64,4 64,1 15,7 16,0 Bucureşti 16,8 17,0 67,1 66,5 16,0 16,5 Cluj-Napoca 16,7 17,0 67,9 67,1 15,4 15,9 Timişoara 15,9 16,0 69,2 68,4 14,9 15,6 Craiova 17,2 17,4 69,0 68,4 13,8 14,3 Brăila 15,3 15,3 68,7 67,9 16,0 16,8 Oradea 16,9 17,0 69,0 68,3 14,0 14,7 Bacău 18,4 18,5 69,3 68,5 12,3 12,9 Arad 16,9 17,0 67,4 66,7 15,7 16,2 Sibiu 17,2 17,4 67,1 66,3 15,7 16,4 Târgu Mureş 17,3 17,4 66,3 65,6 16,4 17,0 Piatra Neamţ 17,2 17,2 68,3 67,4 14,5 15,4 Călăraşi 19,5 19,8 68,3 67,4 12,1 12,8 Giurgiu 16,7 16,5 69,2 68,7 14,2 14,8 Alba Iulia 18,2 18,3 69,8 69,0 12,0 12,7 Focşani 17,3 17,5 71,0 69,9 11,6 12,6 Târgu Jiu 18,7 18,6 70,4 70,0 10,9 11,4 Tulcea 17,9 17,9 70,3 69,5 11,8 12,6 Târgovişte 17,9 18,0 70,1 69,2 11,9 12,8 Slatina 17,8 17,7 73,1 72,4 9,1 9,9 Bârlad 18,6 18,5 68,2 67,4 13,3 14,1 Roman 17,2 17,3 70,1 69,3 12,7 13,4 Bistriţa 19,5 19,6 70,7 70,0 9,7 10,4 Constanţa 16,9 17,0 66,1 65,3 17,0 17,7 Iaşi 19,2 19,5 68,4 67,6 12,4 12,9 Galaţi 16,3 16,2 70,0 69,3 13,7 14,5 Braşov 15,2 15,5 69,0 68,0 15,8 16,5 Ploieşti 17,2 17,2 66,3 65,7 16,5 17,1 Piteşti 17,5 17,4 68,1 67,4 14,4 15,2 Baia Mare 18,7 18,7 69,2 68,6 12,2 12,7 Buzău 17,5 17,6 69,1 68,1 13,4 14,3 Satu Mare 17,3 17,3 69,4 68,8 13,3 13,9 Botoşani 18,9 18,9 71,2 70,4 9,9 10,6 Râmnicu Vâlcea 18,0 18,0 70,0 69,3 12,0 12,8 Suceava 19,5 19,7 68,9 68,1 11,6 12,2 Drobeta-Turnu Severin 16,9 16,9 70,9 70,3 12,2 12,8 Concluzii: Ponderea populaţiei vârstnice (peste 65 de ani) a crescut în Bistriţa de la 8,5% în 2013 la 10,4% în Între 2013 şi 2016 ponderea populaţiei vârstnice a Bistriţei a rămas constant mult sub media naţională a acesteia. 9

10 Ratele de dependenţă de vârstă a populaţiei pentru perioada Rata de dependenţă de vârstă reprezintă raportul dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste şi populaţia cu vârstă (aptă) de muncă (20-64 ani). Oraș/Anul Rata de dependenţă de vârstă a tinerilor Rata de dependenţă de vârstă a bătrânilor Rata de dependenţă de vârstă totală România 31,1 30,9 23,0 23,7 54,1 54,6 Bucureşti 24,1 24,5 21,6 22,9 45,7 47,5 Cluj-Napoca 23,4 23,8 20,8 21,6 44,3 45,4 Timişoara 22,2 22,4 19,4 20,5 41,6 42,8 Craiova 24,5 24,6 18,0 19,0 42,5 43,5 Brăila 22,3 22,2 20,7 22,1 43,0 44,3 Oradea 24,2 24,2 18,6 19,4 42,8 43,6 Bacău 25,9 25,6 15,9 16,7 41,7 42,3 Arad 24,5 24,6 21,4 22,3 45,9 46,9 Sibiu 24,7 25,1 21,5 22,4 46,1 47,4 Târgu Mureş 25,4 25,6 22,1 23,4 47,6 49,0 Piatra Neamţ 24,4 24,6 18,2 19,6 42,6 44,2 Călăraşi 28,2 27,9 15,3 16,6 43,6 44,5 Giurgiu 24,4 24,1 18,5 19,4 42,9 43,5 Alba Iulia 25,2 25,4 15,1 16,0 40,3 41,5 Focşani 23,8 24,0 13,4 14,8 37,2 38,8 Târgu Jiu 26,9 26,6 13,5 14,4 40,3 41,0 Tulcea 24,7 25,0 14,1 15,4 38,7 40,4 Târgovişte 25,1 25,1 14,3 15,5 39,4 40,6 Slatina 24,0 24,1 10,1 11,3 34,2 35,4 Bârlad 27,5 27,1 17,1 18,2 44,6 45,4 Roman 24,4 24,4 16,1 17,2 40,5 41,5 Bistriţa 27,0 27,0 11,8 12,7 38,9 39,7 Constanţa 24,4 24,9 22,7 24,3 47,1 49,2 Iaşi 26,4 26,8 16,2 17,2 42,6 44,0 Galaţi 22,9 23,0 17,2 18,5 40,1 41,4 Braşov 20,9 21,3 20,5 21,6 41,4 43,0 Ploieşti 25,0 25,3 22,6 23,7 47,6 49,1 Piteşti 25,0 25,2 18,0 19,5 43,0 44,7 Baia Mare 27,0 26,8 16,0 16,7 42,9 43,5 Buzău 25,1 25,1 16,6 18,0 41,6 43,1 Satu Mare 24,6 24,8 17,2 18,1 41,8 42,9 Botoşani 26,4 26,1 11,6 12,7 38,0 38,9 Râmnicu Vâlcea 25,2 25,3 14,6 15,9 39,8 41,2 Suceava 27,6 27,8 14,6 15,8 42,3 43,5 Drobeta-Turnu Severin 24,0 23,8 14,9 16,1 39,0 39,9 10

11 Oraș/Anul Rata de dependenţă de vârstă a tinerilor Rata de dependenţă de vârstă a bătrânilor Rata de dependenţă de vârstă totală România 31,1 31,1 24,3 24,9 55,40 56,08 Bucureşti 25,1 25,5 23,9 24,9 48,96 50,37 Cluj-Napoca 24,6 25,3 22,7 23,7 47,27 48,97 Timişoara 22,9 23,5 21,6 22,8 44,54 46,27 Craiova 25,0 25,4 20,0 20,9 44,95 46,30 Brăila 22,3 22,5 23,4 24,7 45,64 47,18 Oradea 24,5 24,9 20,3 21,5 44,87 46,42 Bacău 26,5 27,0 17,8 18,9 44,28 45,91 Arad 25,1 25,5 23,3 24,3 48,34 49,84 Sibiu 25,6 26,2 23,4 24,7 49,01 50,93 Târgu Mureş 26,1 26,4 24,7 25,9 50,78 52,36 Piatra Neamţ 25,1 25,5 21,2 22,9 46,32 48,34 Călăraşi 28,6 29,3 17,7 19,0 46,31 48,30 Giurgiu 24,1 24,0 20,5 21,5 44,54 45,50 Alba Iulia 26,1 26,6 17,1 18,4 43,18 45,00 Focşani 24,4 25,0 16,4 18,0 40,76 43,01 Târgu Jiu 26,5 26,6 15,4 16,3 41,98 42,91 Tulcea 25,4 25,7 16,8 18,2 42,19 43,92 Târgovişte 25,6 26,0 17,0 18,5 42,57 44,50 Slatina 24,4 24,5 12,4 13,6 36,80 38,10 Bârlad 27,2 27,5 19,5 20,8 46,70 48,35 Roman 24,5 25,0 18,1 19,3 42,63 44,34 Bistriţa 27,6 28,0 13,8 14,9 41,37 42,94 Constanţa 25,5 26,1 25,7 27,1 51,23 53,18 Iaşi 28,0 28,9 18,2 19,1 46,24 48,04 Galaţi 23,3 23,5 19,6 20,9 42,91 44,37 Braşov 22,1 22,8 22,9 24,2 44,95 47,04 Ploieşti 25,9 26,2 24,9 26,0 50,76 52,17 Piteşti 25,6 25,8 21,1 22,6 46,75 48,44 Baia Mare 27,0 27,2 17,6 18,5 44,59 45,71 Buzău 25,3 25,9 19,4 21,0 44,71 46,81 Satu Mare 25,0 25,2 19,1 20,2 44,13 45,40 Botoşani 26,5 26,9 13,9 15,1 40,46 41,96 Râmnicu Vâlcea 25,7 25,9 17,1 18,4 42,82 44,38 Suceava 28,3 29,0 16,8 17,9 45,04 46,89 Drobeta-Turnu Severin 23,9 24,0 17,2 18,2 41,13 42,26 Concluzii: În anul 2013 rata de dependenţă de vârstă totală era în municipiul Bistriţa 39,7 persoane dependente la 100 de persoane adulte fiind cu 27,3% mai mică decât media naţională. Rata de dependenţă a tinerilor era cu 12,6% mai mică, iar rata de dependenţă a vârstnicilor cu 46,4% mai mică decât media naţională. Între 2013 şi 2016 creşterea ratei de dependenţă de vârstă totală a fost în Bistriţa de 8,16% faţă de 2,71%, creşterea medie naţională. Creşterea ratei de dependenţă a persoanelor vârstnice în municipiul Bistriţa a fost de peste 3,4% mai mare decât media naţională între 2013 şi

12 LOCUINŢE Locuinţa este definită ca fiind construcţia formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în general cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) sau alte spaţii de deservire, independentă din punct de vedere funcţional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă şi care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie. Fondul de locuinţe se determină pe baza datelor obţinute la recensământul populaţiei şi locuinţelor, ţinând seama de modificările intervenite în cursul fiecărui an: - intrările, prin construcţii de locuinţe noi, prin schimbarea unor spaţii cu altă destinaţie în locuinţe; - ieşirile, prin demolări, respectiv prin schimbarea din locuinţe în spaţii cu altă destinaţie. Locuinţele la nivel de oraş şi zonă urbană funcţională pentru perioada Oraș/Anul /2013 (%) România ,5 Bucureşti ,2 Cluj-Napoca ,9 Timişoara ,2 Craiova ,9 Brăila ,2 Oradea ,9 Bacău ,7 Arad ,5 Sibiu ,0 Târgu Mureş ,7 Piatra Neamţ ,4 Călăraşi ,1 Giurgiu ,3 Alba Iulia ,7 Focşani ,6 Târgu Jiu ,8 Tulcea ,1 Târgovişte ,6 Slatina ,2 Bârlad ,4 Roman ,2 Bistriţa ,3 Constanţa ,9 Iaşi ,6 Galaţi ,1 Braşov ,4 Ploieşti ,2 Piteşti ,1 Baia Mare ,4 Buzău ,3 Satu Mare ,8 12

13 Oraș/Anul /2013 (%) Botoşani ,3 Râmnicu Vâlcea ,5 Suceava ,6 Drobeta-Turnu Severin ,3 FUA/Anul /2013 (%) România ,5 Bucureşti ,9 Cluj-Napoca ,3 Timişoara ,7 Craiova ,1 Brăila ,3 Oradea ,8 Bacău ,3 Arad ,0 Sibiu ,2 Târgu Mureş ,3 Piatra Neamţ ,6 Călăraşi ,4 Giurgiu ,3 Alba Iulia ,4 Focşani ,4 Târgu Jiu ,8 Tulcea ,4 Târgovişte ,2 Slatina ,3 Bârlad ,5 Roman ,7 Bistriţa ,4 Constanţa ,0 Iaşi ,8 Galaţi ,6 Braşov ,2 Ploieşti ,8 Piteşti ,8 Baia Mare ,0 Buzău ,6 Satu Mare ,3 Botoşani ,0 Râmnicu Vâlcea ,3 Suceava ,7 Drobeta-Turnu Severin ,5 Concluzii: Creşterea numărului de locuinţe între 2013 şi 2016 a fost de 1,5% la nivel naţional, de 2,3% în municipiul Bistriţa şi de 2,4% în zona urbană funcţională a Bistriţei. 13

14 Suprafaţa locuibilă la nivel de oraş pentru perioada FUA/Anul /2013 (%) România ,3 Bucureşti ,4 Cluj-Napoca ,5 Timişoara ,8 Craiova ,9 Brăila ,9 Oradea ,6 Bacău ,1 Arad ,1 Sibiu ,1 Târgu Mureş ,0 Piatra Neamţ ,9 Călăraşi ,4 Giurgiu ,0 Alba Iulia ,0 Focşani ,9 Târgu Jiu ,7 Tulcea ,3 Târgovişte ,3 Slatina ,4 Bârlad ,8 Roman ,5 Bistriţa ,0 Constanţa ,8 Iaşi ,0 Galaţi ,5 Braşov ,5 Ploieşti ,6 Piteşti ,6 Baia Mare ,8 Buzău ,5 Satu Mare ,2 Botoşani ,8 Râmnicu Vâlcea ,7 Suceava ,7 Drobeta-Turnu Severin ,3 Concluzii: Suprafaţa locuibilă a crescut în Bistriţa cu 3% în 2016 faţă de Suprafaţa medie a unei locuinţe în 2016 pe municipiul Bistriţa era de aproape 51 mp, faţă de 47,39 mp în medie pe România. 14

15 EDUCAŢIE Educaţia este cea mai puternică armă pe care o puteţi folosi pentru a schimba lumea (Nelson Mandela) Populaţia şcolară - reprezintă totalitatea copiilor din grădiniţe şi creşe, a elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare dintr-un an şcolar/universitar din cadrul educaţiei formale, indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă), programul de studii şi de vârstă. Educaţia preşcolară este fundamentul în dezvoltarea copilului preşcolar, deoarece această perioadă reprezintă baza formării ca adult. În această perioadă copilul învaţă şi asimilează informaţii şi cunoştinţe şi reuşeşte să facă rapid conexiuni ce vor dura pe întreg parcursul vieţii. Indicatorul copii în creşe sau grădiniţe, în vârstă de 0-4 ani, raportat la totalul persoanelor din aceste grupe de vârstă reprezintă gradul de cuprindere a copiilor în creşe şi grădiniţe şi ajută autorităţile să fundamenteze politicile de dezvoltare în acest domeniu. Copii în creşe şi grădiniţe în vârstă de 0-4 ani, în perioada FUA/Anul /2013 (%) România ,5 Bucureşti ,3 Cluj-Napoca ,6 Timişoara ,3 Craiova ,4 Brăila ,8 Oradea ,7 Bacău ,9 Arad ,6 Sibiu ,4 Târgu Mureş ,1 Piatra Neamţ ,1 Călăraşi ,3 Giurgiu ,6 Alba Iulia ,6 Focşani ,4 Târgu Jiu ,8 Tulcea ,6 Târgovişte ,4 Slatina ,3 Bârlad ,4 Roman ,9 Bistriţa ,9 Constanţa ,3 Iaşi ,8 Galaţi ,1 Braşov ,9 Ploieşti ,8 15

16 FUA/Anul /2013 (%) Piteşti ,0 Baia Mare ,4 Buzău ,8 Satu Mare ,2 Botoşani ,5 Râmnicu Vâlcea ,4 Suceava ,0 Drobeta-Turnu Severin ,1 Copii în vârstă de 0-4 ani, în perioada FUA/Anul /2013 (%) România ,7 Bucureşti ,3 Cluj-Napoca ,2 Timişoara ,7 Craiova ,8 Brăila ,6 Oradea ,6 Bacău ,4 Arad ,7 Sibiu ,2 Târgu Mureş ,3 Piatra Neamţ ,6 Călăraşi ,1 Giurgiu ,6 Alba Iulia ,5 Focşani ,8 Târgu Jiu ,8 Tulcea ,9 Târgovişte ,5 Slatina ,7 Bârlad ,4 Roman ,6 Bistriţa ,3 Constanţa ,7 Iaşi ,4 Galaţi ,3 Braşov ,0 Ploieşti ,2 Piteşti ,8 Baia Mare ,3 Buzău ,9 Satu Mare ,6 Botoşani ,5 Râmnicu Vâlcea ,7 Suceava ,3 Drobeta-Turnu Severin ,4 16

17 Gradul de cuprindere în creşe şi grădiniţe a copiilor în vârstă de 0-4 ani, în perioada FUA/Anul /2013 (%) România 32,5 34,6 33,2 33,7 103,9 Bucureşti 27,4 31,7 30,6 31,0 112,8 Cluj-Napoca 43,8 50,4 49,0 47,7 109,0 Timişoara 35,9 38,5 35,2 36,1 100,6 Craiova 33,8 39,2 37,3 37,2 110,0 Brăila 42,3 44,8 43,0 42,4 100,3 Oradea 45,4 51,2 49,6 48,7 107,3 Bacău 36,6 40,0 36,3 36,8 100,5 Arad 37,6 40,5 41,1 40,0 106,2 Sibiu 40,5 45,9 47,6 49,6 122,5 Târgu Mureş 45,6 52,8 50,6 51,0 111,7 Piatra Neamţ 32,4 41,4 39,0 36,8 113,5 Călăraşi 30,8 33,9 29,5 30,9 100,2 Giurgiu 29,2 33,8 34,0 37,6 128,7 Alba Iulia 42,7 43,1 43,6 43,7 102,2 Focşani 38,2 45,8 42,4 41,7 109,2 Târgu Jiu 38,4 44,6 42,5 43,4 113,1 Tulcea 35,5 39,8 38,2 44,7 126,0 Târgovişte 39,5 48,2 44,8 44,7 113,1 Slatina 45,3 46,7 42,6 45,6 100,6 Bârlad 35,9 44,1 41,5 42,3 117,7 Roman 31,4 37,8 26,4 29,4 93,8 Bistriţa 40,0 47,6 42,4 41,4 103,6 Constanţa 31,7 36,5 34,4 37,9 119,7 Iaşi 29,3 34,7 30,8 31,3 106,9 Galaţi 36,9 36,9 33,7 34,5 93,5 Braşov 40,6 48,5 46,7 45,9 113,2 Ploieşti 30,8 40,1 37,1 38,1 124,0 Piteşti 42,0 53,9 49,4 51,8 123,4 Baia Mare 38,1 43,7 42,2 47,1 123,8 Buzău 37,5 48,2 44,1 43,4 115,6 Satu Mare 47,6 52,2 48,3 51,5 108,1 Botoşani 35,2 37,8 34,8 35,2 99,9 Râmnicu Vâlcea 40,1 49,4 44,7 48,3 120,2 Suceava 35,9 41,7 37,7 36,4 101,6 Drobeta-Turnu Severin 34,7 39,7 42,4 36,5 105,1 17

18 Concluzii: Numărul copiilor în vărstă de 0-4 ani este în scădere pe România. Diminuarea acestuia între 2013 şi 2016 a fost de 4,3%. În municipiul Bistriţa numărul copiilor între 0 şi 4 ani a crescut uşor între 2013 şi Gradul de cuprindere în creşe şi grădiniţe a copiilor de 0-4 ani în Bistriţa a avut valoarea maximă de 47,6% în 2014 scăzând la 41,4% în În tot intervalul gradul de cuprindere în creşe şi grădiniţe a copiilor de 0 4 ani a fost în Bistriţa mult superior mediei naţionale. Educaţia superioară Învăţământul universitar (terţiar) este învăţământul de nivel ISCED 5-8, în care condiţia de admitere este absolvirea învăţământului secundar superior. Numărul studenţilor înscrişi, în perioada Oraş/Anul /2013 (%) România ,7 Bucureşti ,5 Cluj-Napoca ,6 Timişoara ,8 Craiova ,3 Brăila ,6 Oradea ,3 Bacău ,0 Arad ,2 Sibiu ,6 Târgu Mureş ,6 Piatra Neamţ ,3 Călăraşi ,0 Giurgiu Alba Iulia ,7 Focşani ,1 Târgu Jiu ,6 Tulcea Târgovişte ,8 Slatina ,9 Bârlad Roman ,3 18

19 Oraş/Anul /2013 (%) Bistriţa ,1 Constanţa ,5 Iaşi ,5 Galaţi ,8 Braşov ,5 Ploieşti ,6 Piteşti ,8 Baia Mare ,2 Buzău ,1 Satu Mare ,0 Botoşani Râmnicu Vâlcea ,8 Suceava ,4 Drobeta-Turnu Severin ,7 Concluzii: Municipiul Bistriţa s-a consacrat ca centru universitar începând din anul 1997 cu 20 de studenţi. Creşterea numărului studenţilor din Bistriţa între 2013 şi 2016 (13,1%) este mult inferioară creşterii medii la nivel naţional (22,7%). 19

20 TURISM Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul locurilor de cazare în folosinţă turistică în unităţile de cazare conform clasificării omologate a acestora. Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore pentru care o persoană este înregistrată în unitatea de cazare beneficiind de găzduire în contul unui tarif achitat. Capacitatea de cazare turistică existentă, în perioada Oraş/Anul /2013 (%) România ,6 Bucureşti ,9 Cluj-Napoca ,7 Timişoara ,9 Craiova ,3 Brăila ,0 Oradea ,5 Bacău ,3 Arad ,6 Sibiu ,0 Târgu Mureş ,4 Piatra Neamţ ,7 Călăraşi ,1 Giurgiu ,9 Alba Iulia ,6 Focşani ,1 Târgu Jiu ,9 Tulcea ,6 Târgovişte ,9 Slatina ,3 Bârlad ,0 Roman ,3 Bistriţa ,8 Constanţa ,0 Iaşi ,1 Galaţi ,5 Braşov ,3 Ploieşti ,2 Piteşti ,6 Baia Mare ,3 Buzău ,5 Satu Mare ,5 Botoşani ,3 Râmnicu Vâlcea ,7 Suceava ,8 Drobeta-Turnu Severin ,0 20

21 Numărul total de înnoptări, în perioada Oraş/Anul /2013 (%) România ,4 Bucureşti ,6 Cluj-Napoca ,2 Timişoara ,9 Craiova ,9 Brăila ,7 Oradea ,2 Bacău ,2 Arad ,8 Sibiu ,7 Târgu Mureş ,1 Piatra Neamţ ,3 Călăraşi ,6 Giurgiu ,2 Alba Iulia ,1 Focşani ,0 Târgu Jiu ,0 Tulcea ,8 Târgovişte ,8 Slatina ,5 Bârlad ,9 Roman ,4 Bistriţa ,7 Constanţa ,7 Iaşi ,0 Galaţi ,1 Braşov ,5 Ploieşti ,3 Piteşti ,3 Baia Mare ,8 Buzău ,9 Satu Mare ,2 Botoşani ,3 Râmnicu Vâlcea ,8 Suceava ,1 Drobeta-Turnu Severin ,8 Concluzii: Deşi capacitatea turistică a municipiului Bistriţa a scăzut între 2013 şi 2016 cu aproape 10%, activitatea turistică propriuzisă exprimată de numărul total de înnoptări a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 48% (+17,3% faţă de media naţională a creşterii numărului de înnoptări). 21

22 Potenţialul turistic local Dacă ne referim la resursele turistice antropice ale Municipiului Bistriţa, acestea sunt reprezentate în principal de construcţiile care definesc burgul medieval statut evidenţiat şi de apartenenţa la Siebenburgen, materializat în cetate medievală din care astăzi a rămas doar Turnul Dogarilor şi câteva frânturi de zid. Simbolul oraşului este şi va rămâne însă Biserica Evanghelică, concepută în stilul gotic, cu cel mai înalt turn medieval din România, 75 de metri. Accesul în turn se realizează din anul 2013 cu un lift interior, fiind singurul turn de biserică dotat cu asemenea dotări din spaţiul dintre Moscova şi Viena. Andrei Mureşanu, poetul care a scris versurile imnului naţional al României, îşi are originea în Bistriţa, unde se poate vizita şi casa memorială Andrei Mureşanu. Drept urmare, Municipiul Bistriţa şi-a atras titlul de Oraşul imnului naţional. Între resursele turistice antropice din Bistriţa se numără fosta biserică a minoriţilor din secolul al XIII-lea, cel mai vechi monument arhitectonic al oraşului. Reprezentative pentru Bistriţa sunt şi Casa Argintarului, ridicată în secolul al XVI-lea, reprezentând cea mai frumoasă arhitectură renascentistă a unei locuinţe de patrician din Transilvania, sau Casa Andreas Beuchel cu influenţe renascentiste. Ansamblul Sugălete este şi el o mărturie istorică deosebită: cel mai lung şir de case medievale cu arcade la parter din România, adăpostind în zilele noastre o galerie de artă. Casa cu lei beneficiază de un centru de artă tradiţională, cu galerie de artă şi ateliere unde pot fi văzute pe viu unele dintre meşteşugurile locale. Pasajele medievale ale Bistriţei sunt şi ele reprezentative şi ofertante pentru turişti, mai ales că acestea au fost împrospatate şi pregatite pentru vizitatori începând cu anul 2011, formând în final Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Venind către timpurile noastre trebuie amintită Casa Breslelor, care adăposteşte astazi Palatul Culturii George Coşbuc şi aceasta fiind restaurată în ultimii ani de către municipalitate. Zone Verzi: Pădurea Schullerwald - Face parte din zona de agrement Vest a Municipiului Bistriţa. Această zonă cuprinde două baze sportive şi de agrement şi zona de recreere dată de pădure. Pe lângă vegetaţia şi peisagistica zonei, care atrage în special turiştii pentru petrecerea timpului liber din week-end, acesta mai cuprinde o scenă pentru diverse activităţi cu caracter festiv (spectacole, evenimente ocazionale sau tradiţionale de interes local), fiind dotată şi cu mese şi bănci de lemn, necesare petrecerii în mod plăcut a timpului liber. Parcul Municipal - Este zonă naturală protejată şi se întinde pe o suprafaţă de 7 ha, paralel cu malul drept al râului Bistriţa. Acesta este dotat cu alei asfaltate, bănci, statui ale unor personalităţi culturale, chioşc pentru fanfară, amplasat în zona centrală. La extremităţi, în partea de N-E şi în partea de S-V, se află spaţii de joacă. În zona centrală a parcului este amplasată o hartă cu planul acestuia şi principalele atracţii existente. (Sursa: ) 22

23

24 DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ Bistriţa-Năsăud Bistriţa, Str. Al. Odobescu, nr. 6, cod Telefon: ; Fax: web-site: