Plan strategic împotriva hepatitelor în România PLAN STRATEGIC DE ACȚIUNE ÎMPOTRIVA HEPATITELOR ÎN ROMÂNIA 2013 REALIZAT DE: ELPA - ASOCIAȚIA E

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Plan strategic împotriva hepatitelor în România PLAN STRATEGIC DE ACȚIUNE ÎMPOTRIVA HEPATITELOR ÎN ROMÂNIA 2013 REALIZAT DE: ELPA - ASOCIAȚIA E"

Transcriere

1 1 PLAN STRATEGIC DE ACȚIUNE ÎMPOTRIVA HEPATITELOR ÎN ROMÂNIA 2013 REALIZAT DE: ELPA - ASOCIAȚIA EUROPEANĂ A PACIENȚILOR CU BOLI DE FICAT APAH-RO ASOCIAȚIA PACIENȚILOR CU AFECȚIUNI HEPATICE DIN ROMÂNIA COORDONATORI PROIECT: ACHIM KAUTZ, DIRECTOR PENTRU POLITICI DE SĂNĂTATE, ELPA CRISTINA ENESCU, REPREZENTANT, APAH-RO LILYANA CHAVDAROVA, MANAGER DE PROIECT, ELPA Material realizat cu sprijinul JANSSEN, MSD și ZENYTH

2 2 CUPRINS Colaboratori de specialitate 3 Lista abrevierilor 5 I. România: Situația actuală 6 1. Perspectivă generală 6 2. Epidemiologie 7 3. Depistare 8 4. Prevenție 9 5. Tratament 10 II. Romania: Răspunzând provocărilor și Învățarea și bunele practici 11 III. România: Recomandări cheie Crearea unui grup de lucru Implementarea unui sistem de supraveghere Stabilirea politicilor de prevenire Îmbunătățirea accesului la screening Pacienți cirotici Grupuri cu risc crescut de infectare Pacienți cu risc de a dezvolta cancer Extinderea gradului de conștientizare publică 19 a., Îmbunătățirea accesului la tratament 19 b. Îmbunătățirea sistemului de servicii de sănătate 20 c. Crearea de oportunități de formare 20 d. Îmbunătățirea colaborării cu asociațiile de pacienți 21 IV. România: Acțiuni următoare 22 V. Concluzii 23 Bibliografie 24

3 3 COLABORATORI DE SPECIALITATE ELPA și APAH-RO au realizat acest raport cu ajutorul contribuţiei semnificative şi utile a următorilor specialişti: Prof. Dr. Acalovschi, Monica (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iuliu Hațeganu", Cluj Prof. Dr. Andreica, Vasile (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iuliu Hațeganu", Cluj Conf. Dr. Căruntu, Florin (Boli infecțioase) Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Bals, București Dr. Căruntu, Liliana (Boli infecțioase) Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Bals, București Conf. Curescu, Manuela (Boli infecțioase) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase si Pneumofiziologie Dr. Victor Babeş, Timişoara Dr. Cipăian, Remus Călin (Medicină internă) Clinical County Emergency Hospital, Sibiu Prof. univ. dr. Cijevschi, Cristina (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi, Dr. Cocuz, Maria Elena (Boli infecțioase) Spitalul de Boli Infecțioase, Brașov Dr. Coman, Felicia (Gastroenterologie) Spitalul Clinic de Urgență, Brașov Conf. Dr. Diaconescu, Iulian (Boli infecțioase) Spitalul de Boli infecțioase și Pneumoftiziologie, Craiova Dr. Dorobăț, Carmen (Boli Infecțioase) Spitalul de Boli Infecțioase Sfanta Parascheva, Iași Prof. Dr. Gheorghe, Liana (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni, București Dr. Huțănașu, Călin (Gastroenterologie) Centrul de medicina Promedica, Iași Conf. Dr. Miftode, Egidia (Boli infecțioase) Spitalul de Boli Infecțioase Sfanta Parascheva, Iași

4 4 Dr. Moțoc, Adriana (Boli infecțioase) Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, București Dr. Moraru, Gabriel (Gastroenterologie) Spitalul Clinic de Urgență Brasov Dr. Mușat, Marioara (Gastroenterologie) Spitalul Universitar, Constanţa Dr. Negreanu, Lucian (Gastroenterologie) Spitalul clinic de Urgențe București, Clinica de Medicină și Gastroenterologie Prof. Dr. Pascu, Oliviu (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iuliu Hațeganu, Cluj Prof. Dr. Rugină, Sorin (Boli infecțiose) Spitalul de Boli Infecțioase, Constanta Dr. Simionov, Iulia (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni, București Prof. Dr. Sporea, Ioan (Gastroenterologie) Clinica de Gastroenterologie și Hepatologie Timișoara Spitalul de Urgențe, Timișoara Prof. Dr. Stanciu, Carol (Gastroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, Iași Acad. Prof. Dr. Streinu Cercel, Adrian (Boli infecțioase) Institutl National de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Bals, București Dr. Szanto, Paula (Gatroenterologie) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iuliu Hațeganu", Cluj Prof. Dr. Voiculescu, Mihai (Medicină Internă) Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Fundeni, București

5 5 LISTA ABBREVIERILOR ALT AFP CT DG SANCO EASL ECDC ELPA EORTC FNAUSS HBV HCC HCV HDV IDU MSM SVR WHO Genotype Alanine Aminotransferase Alpha-fetoprotein Computed Tomography Directorate-General for Health and Consumers European Association for the Study of the Liver European Centre for Disease Prevention and Control European Liver Patients Association European Organisation for Research and Treatment of Cancer National Sole Social Health Insurance Fund, Romania Hepatitis B Virus Hepatocellular Carcinoma Hepatitis C Virus Hepatitis Delta Virus Intravenious Drug Users Men Who Have Sex with Men Sustained Virologic Response World Health Organization The genetic constitution of an organism or a group of organisms

6 6 I. ROMÂNIA: SITUAȚIA ACTUALĂ 1. Perspectivă generală România se numără printre țările europene în care nu există politici specifice de depistare, prevenire și tratament pentru hepatitele virale. Eforturile de a aborda această problemă au fost mai degrabă inconsistente și nesistematice. În general, Guvernul consideră hepatitele virale B și C ca fiind o problemă de sănătate publică doar la nivel declarativ, în realitate pașii concreți făcuți în acest sens sunt încă insuficienți 1. În practică, Sistemul Unic de Asigurări de Sănătate asigură finanțare (decontează) doar tratamentul pacienților cu fibroză moderată sau avansată (F2-F4). Hepatitele virale constituie o provocare majoră pentru societatea românească și impune necesitatea unor acțiuni ferme pentru introducerea unor regimuri terapeutice mai eficiente, pentru imbunătățirea accesului pacienților la tratament și pentru implementarea unor politici eficiente de protecție și depistare, care în cele din urmă să diminueze rata de transmitere și să limiteze potențialele căi şi modalități de infectare. În România există un grup de experţi care s-a întrunit cel puţin o data pe an pentru a face propuneri de actualizare sau modificări ale protocoalelor terapeutice. De menţionat că şi comisia de Gastroeneterologie a făcut numeroase demersuri pentru implementarea unui Program Naţional pentru Hepatitele Virale, program ce a fost înaintat autorităţilor de mai multe ori. Similar cu alte state europene, vârsta medie a pacientilor cu HCV din România este de aproximativ 50 de ani (aproape 70% dintre pacienti au între 40 și 60 de ani) 2. În consecință, hepatitele virale pot fi considerate un fenomen de importanță socială întrucât afectează în principal o categorie de populație încă activă pe piața muncii. Efectele negative ale hepatitelor virale privesc și statutul pacientilor în mediul social (stigmatizare). În consecință, aceștia sunt forțați să îți ascundă starea de sănătate atunci când apelează la servicii medicale, ceea ce mărește riscul răspândirii infecției la alte persoane. Povara diagnosticului de hepatită virală este resimțit de pacienți și la locul de muncă, aceștia fiind frecvent discriminați de către angajatori și colegi. Aceasta situație poate fi îmbunătățită substanțial dacă guvernul manifestă voința politică de a întreprinde paşi concreţi pentru crearea mecanismelor necesare depistării timpurii și tratamentului eficient al hepatitelor. Esențială este însă și a recunoaşte importanţa colaborării cu sectorul ONG pentru promovarea și implementarea eficientă de politici de protecție și prevenire prin campanii de informare și screening. Pentru atingerea acestui scop se impune analizarea datelor existente, identificarea deficienţelor și a punctelor 1 Viral Hepatitis Global Policy, 2010, pag Mircea Grigorescu, HCV Genotype 1 is Almost Exclusively Present in Romanian Patients with Chronic Hepatitis C; Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, March 2009 Vol. 18 No 1,

7 7 slabe, familiarizarea cu bunele practici din alte țări (modalitățile în care astfel de nevoi pot fi satisfacute) și in cele din urma transformarea concluziilor în politici concrete. Analiza de mai jos se bazează în principal pe datele oferite de cercetarea comparativă extinsă realizată de Health Consumer Powerhouse și finanțată de Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat ELPA, The Euro Hepatitis Care Index (Indexul european al serviciilor de sănătate în hepatite). Această evaluare include patru domenii principale: prevenire, depistare, tratament și monitorizare. Ea se bazează pe analiza datelor existente cu scopul de a identifica punctele slabe în comparație cu situația din alte state europene. Analiza se bazează de asemenea pe o recenzie a literaturii de specialitate și pe o serie de discuții directe cu medici români de renume din domeniul hepatitelor și al serviciilor de sănătate, ale căror opinii și expertiză au fost încorporate în acest document. 2. Epidemiologie Hepatita B (HBV) Prevalența hepatitei B în România este de 5,6% (conform ECDC 2010), iar genotipurile predominante sunt A și D 3. Biopsiile pentru HBV/ efectuate la pacienți cu HBV arată că în România coinfecția HBV + HDV se regăsește la 17-20%, dintre pacienții cu HBV. Pacienții cu HBV sunt tratați în primul rând cu Entecavir (care este compensat integral) sau Adefovir. În trecut tratamentul principal era Lamivudin, iar cei care nu răspundeau la acest tratament erau tratați cu doză dublă (1mg) de Entecavir, această schema fiind decontată de asigurările de sănătate. Accesul la tratamentele noi (Tenofovir și Telbivudin) nu este încă disponibil în România. Costurile analizelor de laborator pentru pacienții cu HBV (precum HBsAG și viremia) sunt foarte mari. După introducerea vaccinării obligatorii împotriva HBV pentru copii, incidența acestei afecțiuni a scăzut de la 30% la 3%. Hepatita C (HCV) in păcate, nu există actualmente date de încredere despre numărul de persoane infectate cu HCV în România din cauza lipsei eforturilor susținute de identificare a modalităților de transmitere și a ratei de infectare. De asemenea, lipsește un sistem unitar și organizat de monitorizare, ceea ce reprezintă o parte esențială a unui sistem de sănătate modern. Totuși, analizele sociologice și epidemiologice reflectă o rată a prevalenței de 3,23% 4 (Conform Studiului coordonat de Conf. Dr. Liana Gheorghe, Institutul Clinic Fundeni) și de 5,4% 4(1) (conform Extensie la Studiul Epidemiologic al ARSF), ceea ce plasează România în topul listei, comparativ cu alte state europene. Se estimează că există aproximativ de persoane infectate cu HCV în România, din care 80-90% au o 3 Extention to ARSF epidemological study, Available at:

8 8 formă cronică a bolii. 99% dintre acești pacienți au genotipul 1b 4,5, ceea ce indică o prevalență foarte mare a infectărilor prin transfuzii de sânge în ultimele 3-4 decenii. Se estimează că doar 10% din pacienții cu HCV sunt depistați. Dintre aceștia, majoritatea au primit dubla terapie (PegInterferon + Ribavirina), cu o medie a SVR de 50%. Aceasta înseamnă cel puțin de pacienți care au nevoie de tripla terapie, în lipsa acesteia fiind condamnați să dezvolte ciroză și cancer hepatic (HCC). De asemenea, potrivit unui studiu 5(1) publicat in anul 2011, în România infecţia cu HCV are forme mult mai severe şi în consecinţă este necesară începerea tratamentului mult mai rapidă pentru a nu se ajunge la complicaţii precum ciroza sau cancerul hepatic 3. Depistare Rata generală de depistare din România este foarte scăzută în comparație cu multe alte state europene. În general, majoritatea pacienților au fost depistaţi din întâmplare, cu ocazia unor analize sau la internarea în spital pentru diferite afecțiuni. În plus progresia asimptomatică a hepatitelor până la stadiile finale creează dificultăți suplimentare în identificarea persoanelor infectate. Dificultatea depistării se datorează lipsei măsurilor specifice pentru diagnosticarea precoce. În primul rând, testarea pentru HBV/HCV nu este nici obligatorie, nici gratuită pentru populația generală, ci doar pentru anumite categorii de persoane 5. Testarea, respectiv consilierea anonimă gratuită nu sunt ușor accesibile. Atât screeningul anual pentru boli infecțioase în rândul consumatorilor de droguri injectabile, cât și testarea de anticorpi HCV la persoanele infectate cu HIV se efectuează, dar nu într-o manieră sistematică. În 2008, screeningul general al populației a inclus doar transaminazele, care puteau fi sau nu un indicator pentru hepatite. Pacienții cu TGP (ALT) normal nu au fost testați pentru hepatite virale, deși peste 20% din pacienții cu ciroză au ALT normal (Zeuzem et al.) Testarea pentru hepatita C în cadrul grupurilor cu risc crescut nu este disponibilă. Singurul element pozitiv în acest sens este faptul că determinarea TGP este prescrisă în mod curent tuturor pacienților cronici înainte de a începe tratamentul 6. 4 Conf Studiului coordonat de Conf. Dr. Liana Gheorghe Institutul Clinic Fundeni, 4(1) Extensie la Studiul Epidemiologic al ARSF, Valabil la: 5 Mircea Grigorescu, genotipul 1 este aproape exclusiv prezent la pacienții cu hepatita C din Romania; Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, March 2009 Vol.18 No 1, (1) Pascu O, Gheorghe L, Voiculescu M, Ceausu E, Mateescu B. How severe is chronic hepatitis with HCV genotype 1b? A study of 1,220 cases on the waiting list for antiviral therapy in Romania 6 Viral Hepatitis Global Policy, 2010, p. 139

9 9 4. Prevenție Poate cea mai importantă măsură pe termen mediu și lung în gestionarea afecțiunilor cu impact social (asa cum sunt hepatitele virale) o reprezintă adoptarea unor politici sistematice și țintite. Scopul investiției în programe de conștientizare și în asigurarea accesului larg la informație îl constituie educarea cetățenilor despre potențialele pericole ale infecției cu hepatite virale și despre impactul acestora asupra calității vieții. De asemenea, se urmărește și facilitatea procesului decizional pentru pacienți prin oferirea de informații acurate privind posibilitățile de screening și care sunt următorii pași după diagnosticarea pozitivă cu hepatite virale. Politicile de prevenție de succes sunt de regulă rezultatul unei colaborări fructoase dintre principalii actori implicați în serviciile de sănătate, respectiv oficiali guvernamentali, organizații de pacienți și alți reprezentanți ai comunității, precum și industria farmaceutică. În ultimii ani autoritățile din România au început să implice mai mult organizațiile de pacienți în procesul de luare a deciziilor în acest domeniu. Au existat întâlniri consultative și conferințe medicale unde reprezentanții autorităților și organizațiile de pacienți s-au putut întâlni. Cu toate acestea, recunoașterea oficială a importanței activității acestor organizații din partea autorităților trebuie accentuată și, extrem de important, tradusă în acțiuni concrete. În plus guvernul nu a luat măsuri împotriva stigmatizării și a discriminării asociate hepatitelor virale B și C 7. În comparaţie cu politicile de prevenție existente în alte țări europene, România a luat destul de puține măsuri împotriva răspândirii hepatitelor virale. În 2008, Ministerul Sănătății a implementat o campanie de screening al populației care a inclus și testarea enzimelor hepatice. Ca urmare au fost identificați atunci mulți pacienți cu hepatite virale. Din păcate Guvernul a oprit programul de screening, astfel că actualmente se desfășoară doar campanii de screening susținute de asociațiile de pacienți cu sprijinul companiilor farmaceutice. Se recomandă în mod accentuat ca Guvernul să reia campaniile de screening și conștientizare în mod sistematic. Imunizarea post-expunere pentru hepatita B este disponibilă tuturor persoanelor dar nu este gratuită pentru aşa-numita expunere non-ocupațională (conform Euro Hepatitis Index). În privința reducerii incidenței în închisori, ca măsură de prevenire există doar distribuirea de prezervative în mod gratuit în unele închisori. Vaccinarea împotriva HBV este gratuită doar pentru copii. Printre pașii pozitivi în ceea ce privește prevenirea se numără vaccinarea a peste 90% din copiii născuți după 1995 și screeningul universal ante-natal pentru HBV pentru toate femeile gravide 8. Totuși, multe femei nu ajung să facă acest test. Costul testării pentu HCV la femeile gravide nu este decontat de Guvern. Din fericire, este obligatorie testarea gratuită pentru toți pacienții care fac dializă Euro Hepatitis Care Index, 2012 Viral Hepatitis Global Policy, 2010, p. 139

10 10 Nu în ultimul rând există un sistem de monitorizare a pacienţilor cu hepatită acută, însă nu există un sistem si pentru hepatitele cronice. În 2004 Guvernul Romaniei a implementat un program gratuit de screening pe termen scurt pentru mai multe afecțiuni, printre care și hepatitele virale. Ca urmare au fost descoperiți atunci mulți pacienți infectați cu HBV și HCV. În ciuda acestei inițiative de succes, ea nu a fost urmată de eforturi sistematice în direcția implementării unor politici sustenabile de prevenire sau de stabilirea unui sistem robust de monitorizare. În acest sens, lipsa fondurilor precum și lipsa unei abordări sistematice sunt principalele obstacole. 5. Tratamentul Conform datelor recente, aproximativ de pacienți au beneficiat de diferite regimuri terapeutice împotriva infecției cu HCV (în perioada ) 9. Pe baza eficacității tratamentului și a aderenței pacienților 8, se estimează că jumătate dintre persoanele tratate au obținut SVR, ceea ce reprezintă descrierea medicală a vindecării de hepatita C 9. În ceea ce privește finanţarea, nu există un sprijin special pentru pacienții cu hepatite virale. Actualmente doar dubla terapie (PegInterferon și Ribavirina) este disponibilă în România întrucât principalul obstacol în implementarea triplei terapii este capacitatea financiară a Guvernului. Genotiparea în HCV nu este o practică uzuală în cazul pacienților cronici. Mai mult, pacienții cu hepatite virale din România nu beneficiază de acces rapid la tratamente noi care au eficacitate mai mare și mai puţine efecte secundare. Nu există asistenţi medicali specializaţi în domeniul hepatitelor. Nu există un registru național al cancerului hepatocelular (HCC). În contextul asocierilor dintre hepatite și HCC (cancerul hepatocelular), crearea unui astfel de registru ar oferi argumente suplimentare pentru necesitatea unor strategii pentru vaccinarea împotriva HBV, respectiv pentru screeningul și tratamentul pentru HBV şi HCV. Lipsa politicilor eficiente în privinţa tratamentelor este susţinută şi de faptul ca România a adoptat doar parțial ghidurile EASL pentru HBV/HCV 10. În privința resurselor umane, România dispune de un număr limitat de medici cu expertiză în hepatite, care pot gestiona tratamentul pacienților. Este extrem de necesară în consecință îmbunătățirea traningului (pregătirii specifice) oferite medicilor pentru creșterea experienţei în acest domeniu. 8 Liana Gheorghe, Speranta Iacob, Mircea Grigorescu, Ioan Sporea, Roxana Sirli, Dana Damian, Cristian Gheorghe, Razvan Iacob, High Sustained Virological Response Rate to Combination Therapy in Genotype 1 Patients with Histologically Mild Hepatitis C; Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, martie 2009 Vol. 18 No 1 9 Costurile tratamentului au fost suportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de producătorii de medicamente care au oferit 75% reducere din prețul Ribavirinei. În lipsa acestor reduceri, prețul tratamentului cu Peg Interferon și Ribavirină ar crește cu 45% 10 Euro Hepatitis Care Index 2012

11 11 II. ROMÂNIA: RĂSPUNZÂND PROVOCĂRILOR HEPATITELOR ŞI ÎNVĂȚAREA DIN BUNELE PRACTICI Așa cum indică Euro Hepatitis Care Index 11, România se confruntă actualmente cu mai multe probleme care necesită o abordare sistematică. Principalele probleme sunt: - lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate - lipsa finanțărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist - faptul că nu sunt disponibile noile regimuri terapeutice - lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC) - lipsa unui corp de asistenți medicali specializați în managementul hepatitelor virale - lipsa unui sistem național și eficient de monitorizare a hepatitelor virale. În lupta împotriva unei epidemii de complexitatea hepatitei C (HCV) nu este suficientă doar acțiunea din partea sistemului medical. Având în vedere mărimea și diversitatea grupurilor expuse la riscul de infectare, participarea activă a diferiților actori guvernamentali și nonguvernamentali, inclusiv din afara sistemului serviciilor de sănătate, devine imperioasă, iar coordonarea și armonizarea tuturor acțiunilor este vitală. O strategie naționala specifică și bine formulată va ajuta la identificarea și ierarhizarea problemelor existente, la coordonarea tuturor partenerilor implicați și la standardizarea sistemului de management al informațiilor. O strategie naționala creează premisele pentru ca toți actorii implicați în lupta împotriva hepatitelor virale B și C să acționeze la unison. O strategie cuprinzătoare pentru abordarea acestor probleme trebuie să includă o serie de priorități printre care sunt indispensabile cel puțin următoarele: inițiativele referitoare la educarea și conștientizarea asupra hepatitelor virale, testarea și tratamentul împotriva bolilor hepatice, implementarea unui sistem de monitorizare, prevenția și tratamentul pentru grupurile cu risc ridicat. În acest sens, România ar avea de câștigat din adoptarea unor bune practici, care pot fi ușor aplicate dacă se iau anumite măsuri administrative și dacă există voință politică. Bune practici în acest sens sunt oferite de Franța și Scoția, unde implementarea strategiilor naționale împotriva hepatitelor a dus la îmbunătățiri majore în depistarea, prevenirea și monitorizarea hepatitelor. Aceste strategii au avut și un impact pozitiv asupra calității vieții pacienților, respectiv asupra sistemului serviciilor de sănătate și a bugetului sănătății. 11 Health Consumer Power House, 2012, Euro Hepatitis Care Index.

12 12 FRANȚA Franța și-a dezvoltat Planul național de luptă împotriva hepatitelor virale B și C în urma a două alte planuri de acțiune pe câte trei ani ( și ). Primul plan a vizat creșterea ratei de depistare a persoanelor infectate, care a crescut cu 20% pe an. S-a dorit întărirea eforturilor în privința prevenirii transmiterii virusului, a diseminării informațiilor, consolidarea sistemului de supraveghere/ monitorizare și centralizarea proiectelor în domeniul hepatitelor C. Prin urmare, a fost creat un sistem de monitorizare epidemiologica și a tratamentului format din 26 de centre regionale, și de asemenea o rețea de servicii de sănătate regionale formată din medici de familie și specialiști, precum și retele multidisciplinare pentru interacțiunea cu grupurile cu risc major. Obiectivele și măsurile incluse în al doilea plan național au avut ca scop scăderea ratei de transmitere a HCV și HBV. Printre alte măsuri pozitive acest plan a inclus testarea obligatorie pentru HBV/HCV pentru personalul medical și implementarea de măsuri preventive referitor la depistarea pacienților cu hepatite. Planul național de luptă împotriva hepatitelor B și C a stipulat caracterul prioritar al măsurilor de depistare. Strategia a declarat depistarea persoanelor infectate cu HCV ca fiind esenţială pentru prevenirea transmiterii infecţiei, motiv pentru care a inclus 5 (cinci) axe prioritare: 1. Reducerea transmiterii infecţiilor cu HBV şi HCV prin 1.a. continuarea campaniilor naţionale de comunicare 1.b. sporirea măsurilor de siguranţă în activitatea furnizorilor de servicii care implică contactul cu sânge (servicii medicale, servicii cosmetice, tatuaje etc.) 2. Creşterea ratei de depistare a persoanelor infectate cu HBV şi HCV de la 57% la 80% prin simplificarea accesului la testare, a efectuării acestora și a comunicării rezultatelor. 3. Creşterea accesului la tratamente şi servicii de sănătate, respectiv creşterea calităţii acestora prin 3.a. Optimizarea activității medicale şi coordonarea furnizorilor de servicii de sănătate 3.b. Cordonarea dintre medicii de familie, medicii specialişti care tratează cazurile de hepatite viratele, alţi medici specialişti (îndeosebi psihiatri) şi furnizorii de servicii sociale 3.c. Coordonarea colaborării în afara rețelei medicale, în mod special între asociațiile de pacienți, cele profesionale și comunitatea, respectiv sistemul de sănătate. 3.d. Îmbunătăţirea pregătirii (trainingului) personalului medical 3.e. Utilizarea de metode non-invazive pentru evaluarea fibrozei hepatice 4. Măsuri complementare pentru persoanele în detenţie (închisori) care sunt infectate sau expuse riscului de infectare

13 13 5. Îmbunătăţirea educaţiei epidemiologice, a unităților medicale şi identificarea nevoilor de training existente. SCOȚIA Cu o prevalenţă a HCV de 1% din populaţie, majoritatea din aceştia fiind utilizatori de droguri intravenoase, Scoţia a dezvoltat în ultimii 7 ani trei planuri de acţiune împotriva acestei epidemii: 1) Planul de acţiune împotriva Hepatitei C Faza I ) Planul de acţiune împotriva Hepatitei C Faza II ) Programul cadru pentru sănătate sexuală şi viruși cu transmitere sangvină Scopul principal a fost prevenirea răspândirii HCV, în mod special în rândul tinerilor. Cele două Planuri de acţiune au cuprins 6 domenii majore de dezvoltare: 1. Coordonarea serviciilor (toate serviciile care se ocupă de aceste persoane). 2. Prevenire 3. Depistare 4. Tratament şi sprijin 5. Educare, training, conştientizare 6. Supraveghere și monitorizare Faza I (Primul Plan de Acțiune împotriva Hepatitei C ) s-a axat pe crearea mecanismelor instituţionale, pregătirea personalului medical, informarea pacienţilor şi strângerea de date pentru implementarea acţiunilor necesare în Faza II. Cadrul instituţional a fost gestionat în mod centralizat de un Grup de Coordonare a Planului de Acţiune, asistat de trei grupuri de lucru specializate pe (i) prevenţie, (ii) testare, tratament, îngrijire şi sprijin, (iii) educare, training, conştientizare. La nivel local au fost organizate reţele de management al 12 Informațiile din această secțiune provin din următoarele surse bibliografice: - Planul de acţiune împotriva Hepatitei C în Scoția, Faza I: Septembrie 2006 August 2008, Guvernul Scoției, Edinburgh 2006; - Planul de acţiune împotriva Hepatitei C în Scoția Faza II: Mai 2008 Martie 2011, Guvernul Scoției, Edinburgh 2008; - Planul de acţiune împotriva Hepatitei C în Scoția, Faza I: Septembrie 2006 August 2008: Raportul după primul an, Health Protection Scotland, Decembrie 2007; - Planul de acţiune împotriva Hepatitei C în Scoția, Faza II: Mai 2008 Martie 2011: Raportul după primul an, Health Protection Scotland, Mai 2009;

14 14 serviciilor formate din furnizori de servicii de sănătate, furnizori de servicii sociale şi ONG-uri. Coordonatorii pentru activităţile împotriva HCV au fost numiţi la nivel local. Aceştia au trebuit să raporteze grupurilor centrale despre stadiul implementării. Au fost implementate acţiuni de comunicare cu scopul de a informa, educa şi conştientiza specialiştii dar şi pacienţii şi aparţinătorii acestora. În cele din urmă a fost realizată o cercetare în rândul persoanelor infectate cu HCV, pentru a identifica nevoile speciale ale acestora. Faza II (al doilea Plan de Acţiune împotriva Hepatitei C ) s-a concentrat pe grupurile vulnerabile în fața infecţiei cu HCV, în special tinerii şi noii utilizatori de droguri. Copiii din şcoli şi centre de corecţie pentru minori au fost învăţaţi cum să evite infectarea cu acest virus. După implementarea măsurilor pentru îmbunătăţirea depistării, tratamentului și a serviciilor de îngrijire au fost planificate campanii de conştientizare, pentru a răsunde creşterii cererii de astfel de servicii. O altă prioritate a fost dezvoltarea unui sistem informaţional integrat al HCV, pentru sprijinirea specialiştilor în gestionarea pacienților. Laboratoarele de analize s-au angajat să colecteze date personale de la pacienţii testaţi astfel încât aceştia să poată fi contactaţi în cazul în abandonării tratamentului și a serviciilor de sănătate. Rezultatele pozitive obţinute de Scoţia în primii 6 ani de implementare a acestor măsuri în mod sistematic și coordonat a dus la o creştere cu 30% a ratei anuale de depistare, dublarea numărului de pacienţi trataţi, creşterea capacităţii de intervenţie, monitorizare, evaluare şi adaptare şi a creat un sistem pentru managementul schimbului de bune practici. Actualul document strategic în vigoare în Scoţia este Planul cadru pentru sănătate sexuală şi viruși cu transmitere sangvină , care reunește măsurile pentru combaterea hepatitelor virale B şi C, HIV/AIDS şi alte boli cu transmitere sexuală. Următoarele obiective pentru combaterea HCV se referă în principal la (i) prevenirea transmiterii HCV, (ii) depistarea persoanelor infectate şi (iii) tratamentul, îngrijirea şi sprijinul acordate persoanele infectate.

15 15 III. ROMÂNIA: RECOMANDĂRI - CHEIE 1. Crearea unui grup de lucru Pentru maximă eficiență este esenţială crearea unui grup de lucru care să fie condus de o persoană competentă, capabilă să aloce responsabilităţi şi să monitorizeze evoluţia dezvoltării unei strategii naţionale. Această echipă ar trebui să includă reprezentanţi din diferite domenii precum medici de familie, epidemiologi, economişti, reprezentanţi ai pacienţilor, oficiali din domeniul, sănătății publice şi orice alţi actori care au capacitatea de a contribui la acest proiect, întrucât acesta implică aspecte de management al bolilor, al restricţiilor financiare şi al echităţii sociale. De asemenea este important ca organizaţii internaţionale precum OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi WHA (Alianţa Mondială pentru Hepatite) să fie implicate în / informate asupra activităţii acestui grup de lucru. În consecinţă, este important ca acest grup să se întâlnească în mod regulat şi să respecte în mod ferm regulile și procedurile în acord cu obiectivele și termenele limită stabilite. Activitatea grupului trebuie evaluată periodic în contextul mediului social şi politic dinamic și de asemenea armonizată cu cele mai noi evoluţii din ţările Uniunii Europene. Acest lucru se poate realiza prin organizarea de mese rotunde şi seminarii cu experţi din UE, care pot oferi consiliere și feedback competent. 2. Implementarea unui sistem de supraveghere Un pas important în strategia împotriva hepatitelor virale şi pentru prevenirea transmiterii acestora îl reprezintă implementarea unui sistem puternic şi organizat de supraveghere / monitorizare, cu scopul de a evalua eficient prevalenţa, incidenţa, morbiditatea şi mortalitatea asociate hepatitelor virale în România. Un astfel de sistem trebuie să includă un registru al pacienţilor diagnosticaţi ale căror date să fie disponibile pentru mai mulţi medici specialişti, pentru a evita ca terapia împotriva hepatitelor să nu fie compromisă de alte tratamente administrate simultan pacienţilor. De asemenea, un sistem de spraveghere bine structurat va trebui să monitorizeze şi rata de succes la tratament a pacienţilor şi reacţiile adverse apărute pe parcursul tratamentului. Pe lângă furnizarea de informaţii utile către Guvern (sistemul de sănătate), având o bază științifică în acest sens, o astfel de bază de date va diminua presiunea administrativă și va facilita procesul de introducere a non-responderilor sau a relapserilor în tratamentul cu noile regimuri terapeutice. Nu în cele din urmă, acest sistem va putea ţine evidenţa modalităţilor prin care pacienţii au fost infectaţi, ceea ce va indica şi acţiunile necesare în vederea unor politici de prevenţie eficiente.

16 16 Acest instrument complex va oferi baza pentru o analiză cost-beneficii actuală a presiunii sociale pe care o generează hepatitele, precum şi a eficacităţii economice şi sociale a anumitor politici de sănătate. 3. Stabilirea politicilor de prevenire 3.1 Îmbunătăţirea accesului la screening Există un consens asupra faptului că screeningul este crucial pentru limitarea răspândirii hepatitelor virale. De asemenea este evident că tratamentul administrat cât mai din timp este determinant pentru optimizarea şanselor de recuperare ale pacienţilor. Punctul de pornire pentru dezvoltarea unui sistem eficient de prevenire este înţelegerea rolului primordial al medicilor de familie în cadrul screeningului. Medicii de familie au contact regulat cu pacienţii şi în consecinţă sunt în situaţia de a îi putea informa cel mai bine asupra importanţei screeningului. În plus, implicarea pacienţilor la acest nivel al serviciilor de sănătate va diminua costurile asociate practicii medicale actuale, în care medicii de familie direcţionează pacienţii la medicii infecţionişti sau gastroenterologi. Actualmente, obstacolele existente în calea implicării medicilor de familie în procesul de screening se referă la insuficienţa cunoştinţelor şi expertizei medicale referitor la bolile hepatice, ceea ce poate avea ca rezultat: - incapacitatea acestor medici de a suspecta existenţa infecţiei şi deci de a trimite pacienţii respectivi la medici specialişti - lipsa unui proces cuprinzător de screening, care să includă testări consecutive înaintea de a decide că este nevoie de tratament În plus medicii de familie nu pot prescrie analize pentru hepatite în mod gratuit. O pot face, dacă au motive să suspecteze un astfel de diagnostic, dar în acest caz pacientul își va plăti singur analizele. În consecinţă, primul pas necesar este efortul de îmbunătăţire a calificării medicilor de familie în privinţa hepatice, pentru a asigura că acest punct de intrare în sistem a pacienţilor (medicina de familie) va constitui o bază solidă pentru identificarea potenţialelor probleme. Este important de asemenea să se discute posibilitatea ca medicii de familie să poată prescrie în mod gratuit teste pentru ALT împreună cu markerii serologici pentru hepatite (de exemplu anticorpii). De asemenea este important să se diminueze efortul administrativ necesar prin simplificarea şi sincronizarea formalităţilor necesare pentru a satisface atât nevoile medicilor de familie cât şi cele ale medicilor specialişti. Fără îndoială, cel mai eficient mod de a combate această lipsă a unei politici de screening sistematic este prin implementarea de reglementări guvernamentale care să fie respectate

17 17 cu stricteţe. De asemenea este importantă și crearea unor programe inovatoare care să stimuleze studenții la medicină în acest sens. Un element crucial pentru succesul unui program de screening, în special pentru HBV, este post-screeningul. Verificarea în timp a nivelului de protecţie a persoanelor care au fost vaccinate împotriva HBV, este un element indispensabil pentru o strategie de screening sustenabilă pe termen lung. Inevitabil, implementarea unui program de screening îmbunătăţit depinde de finanţarea existentă. Din acest motiv accentul trebuie pus pe grupurile cu risc ridicat de contractare a infecţiei din cauza ocupaţiei sau a stilului de viaţă. 3.2 Pacienţii cirotici Conform unei cercetări realizate de prof. Dr Liana Gheorghe, în România anual se înregistrează aproximativ de cazuri noi de ciroză. Testarea pacienţilor cirotici pentru HCC este o practică frecventă, dar nu este reglementată prin lege. Screeningul pacienţilor cirotici se realizează de regulă în stadiul 3 de fibroză. În unele centre medicale screeningul se realizează la F4, dar nu este o practică generalizată. Printre metodele de screening se numără ultrasunetele, AFP și CT. În privinţa monitorizării, în România nu există un registru unic al HCC. Un bun pas de început în acest sens este iniţiativa unor spitale din Timişoara, Bucureşti şi Cluj de a realiza un registru al HCC pe baza datelor existente în evidenţa respectivelor spitale. Este necesară însă extinderea eforturilor în acest sens la nivel naţional, pentru a pute abeneficia de date statistice de încredere, care să descrie impactul şi dimensiunile problemei. 3.3 Grupuri cu risc crescut de infectare sau de răspândire a infecţiei cu hepatite Cel mai mare grup de risc este format din persoanele cu vârste cuprinse între de ani sau aşa-numita generaţie a decreţeilor, născuţi în perioada Numărul ridicat de pacienţi infectaţi cu aceste vârste se datorează sterilizărilor improprii ale instrumentarului medical şi transfuziilor de sânge netestat din acele perioade. Până în 1995 (implementarea unor proceduri de siguranță a început după 1992, din 1995 putânduse vorbi de un nivel bun de siguranță) tranfuziile de sânge erau o problemă majoră în România din cauza lipsei reglementărilor de siguranţă. Un alt grup de risc pentru infectarea cu HCV/HBC îl reprezintă personalul medical, expus zilnic infecţiilor nosocomiale. Este recomandabilă introducerea unor proceduri de siguranță pentru procedurile medicale și de asemenea testarea periodică gratuită a personalului. Proceduri precum tatuarea, piercingul şi manichiura/pedichiura pot crea de asemenea condiţii favorabile răspândirii rapide a infecţiilor datorită expunerii la sânge. Este extrem de important să existe controale mai frecvente și temeinice la astfel de saloane și cabinete, iar pe de altă parte campanii de educare mult mai active despre drepturile și obligațiile atât ale acestor saloane cât și ale pacienților, pentru prevenirea transmiterii hepatitelor. Această măsură va spori şi informarea publicului asupra potenţialelor

18 18 pericole în acest sens, pentru ca oamenii să fie mai atenţi când recurg la astfel de servicii şi proceduri. Un alt grup cu risc sporit este populaţia de etnie romă, din care o mare parte trăiește în condiții sanitare improprii, sărăcie și cu un nivel scăzut de educație. În mod similar, persoanele fără adăpost (oamenii străzii) care nu au asigurare de sănătate şi locuiesc în condiţii improprii, respectiv persoanele care se prostituează prezintă un risc sporit de infectare şi de transmitere a infecţiei. Gradul de răspândire al hepatitelor virale în rândul bărbaţilor de orientare homosexuală nu este cunoscut deoarece aceste persoane îşi ascund de multe ori orientarea sexuală şi sunt în consecinţă dificil de monitorizat. Este importantă de asemenea luarea în considerare și a altor categorii de populație cu risc sporit, chiar dacă într-o mai mică măsură, precum deținuții, partenerii de viață ai persoanelor infectate cu HBV/HCV, imigranții din țări cu prevalență ridicată, consumatorii de droguri injectabile, persoanele fără adăpost, persoanele cu tulburări mentale și alte persoane instituționalizate (de exemplu copiii din orfelinate). Aici sunt incluse în mod evident și persoanele care lucrează în respectivele comunități. În consecinţă este esenţială prioritizarea grupurilor cu risc sporit şi includerea lor în programe de screening şi post-screening. În acest sens, un sistem de supraveghere /monitorizare va facilita identificarea principalelor grupuri de risc, care apoi să facă obiectul unui program de screening şi de conştientizare sistematic. Este foarte importantă identificarea şi a altor posibile grupuri cu risc sporit care nu au fost abordate până acum, spre exemplu adolescenţii (16-18 ani), studenţii, companiile IT (unde majoritatea angajaţilor au în jur de 40 de ani, deci se încadrează în grupul mai sus menţionat). O măsură inovativă ar putea fi de asemenea introducerea obligativităţii testării pentru hepatitele virale înaintea încheierii unei căsătorii. 3.4 Pacienţi cu risc de a dezvolta cancer Printre pacienţii cei mai vulnerabili şi cu cea mai acută nevoie de ajutor se numără cei cu infecţie HBV/HCV în stadii avansate, care au risc sporit de a dezvolta cancer hepatic. Cel mai mare risc de HCC îl au persoanele cu hepatite virale cronice sau cu ciroză, consumatorii de alcool şi persoanele cu coinfecţie HBV+HCV. Aceşti pacienţi au nevoie de îngrijire imediată şi acces rapid la cele mai noi terapii, pentru a le asigura şanse cât mai mari de supravieţuire. Depistarea precoce a HCC în primele faze prin testarea cu ultrasunete este crucială (numărul nodulilor care au mai puţin de 3cm în diametru conform EASL Guidelines for HCC). 4. Extinderea gradului de conştientizare publică a acestei probleme Un element important în ceea ce priveşte prevenirea este informarea şi conştientizarea publică legat de aceste afecţiuni, a modalităţilor de transmitere şi a metodelor de prevenire. Pe lângă metodele convenţionale de comunicare este importantă utilizarea şi a altor modalităţi de a furniza informaţii publicului în mod sistematic. O atenţie specială trebuie acordată persoanelor din zone mai greu accesibile ale ţării, zone rurale mici, care

19 19 au o situaţie socio-economică defavorabilă şi sunt, în consecinţă, mai vulnerabile din cauza accesului limitat la informaţii şi tratament. Pot fi folosite de asemenea şi campaniile TV, de radio, mass-media socială, distribuirea de pliante. Se recomandă organizarea de sesiuni de training pentru medicii de familie pentru a putea informa pacienţii despre importanţa screeningului şi măsurile de protecţie. O altă modalitate de informare, în special a tinerilor, presupune organizarea de sesiuni educaţionale coordonate de specialişti şi reprezentanţi ai comunităţii, pentru informarea elevilor de gimnaziu şi liceu despre pericolele asociate infecţiei cu HCV/HBV. a. Îmbunătăţirea accesului la tratament Pentru a defini clar obiectivele strategiei naţionale împotriva hepatitelor în ceea ce privește tratamentul pentru HBV/HCV, în contextul restricţiilor bugetare actuale, este importantă actualizarea protocolului de tratament pentru hepatitele virale. Medicina modernă personalizată reclamă un regim de tratament flexibil care abordează cazurile individuale de hepatite în funcțiile de nevoile specifice. Pentru optimizarea tratamentului este necesară îndeplinirea câtorva condiţii: disponibilitatea resurselor financiare, implementarea practică a ghidurilor de tratament actualizate, implementarea unor programe de instruire pentru medici pentru a crește capacitatea de a utiliza cele mai bune opțiuni de tratament disponibile, cu beneficiile și reacțiile adverse aferente (ceea ce ar reduce şi costurile datorate întreruperii tratamentului). Prin urmare, principalele două elemente care trebuie analizate în vederea stabilirii tratamentului pentru HBV şi HCV sunt: gravitatea afecţiunii înaintea începerii tratamentului, respectiv succesul regimului terapeutic ales într-o anumită perioadă, pentru evitarea efectelor secundare. Există un consens referitor la faptul că terapia standard pentru HCV (PegInterferon şi Ribavirină) ar trebui preferată ca terapie iniţială înaintea triplei terapii. Concret, medicii ar trebui să urmărească scăderea încărcăturii virale timp de o lună pentru a putea decide dacă este indicată introducerea triplei terapii. Totuşi există cazuri de evoluţie severă a bolii, când accesul la tripla terapie (PegInterferon, Ribavirină, inhibitori de protează) este absolut vital. Actualmente tripla terapie nu este disponibilă încă în România Industria farmaceutică a sponsorizat unele spitale pentru a putea administra tripla terapie ( cele două molecule Telaprevir şi Boceprevir au fost aprobate pentru punerea pe piaţă, dar nu sunt incluse încă pe lista medicamentelor compensate). Este de dorit ca cel puţin 8 spitale să poată oferi tripla terapie pentru non-respnderi sau responderii parţiali, respectiv pentru relapseri şi pacienţii naivi în funcţie de stadiul fibrozei. Pe de altă parte, accesul la tratament în România depinde şi de o problemă încă neclarificată referitor la definirea /încadrarea hepatitelor virale: ca boală infecţioasă sau ca boală cronică. Actualmente Ministerul Sănătăţii acoperă costurile pentru afecţiuni cronice dar nu şi pentru cele infecţioase. În consecinţă ar putea fi mai utilă sublinierea caracterului cronic al hepatitelor virale, deoarece sunt puţini pacienţi care sunt identificaţi în faza acută a bolii, în vreme ce peste 80% din pacienţi dezvoltă infecţie cronică cu HCV.

20 20 În privinţa HBV, accentuăm recomandarea ca pacienţii să aibă acces la cele mai noi terapii cu analogi nucleozidici sau nucleotidici. b. Îmbunătăţirea sistemului de servicii de sănătate Pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate este foarte importantă analiza bunelor practici şi a modelelor funcţionale existente în Europa. În acest scop se impune întrunirea unei echipe de experţi care să poată oferi consiliere adecvată asupra modelelor de servicii sociale europene şi a adaptării acestora în România în funcţie de contextele specifice. Extrem de importantă este de asemenea şi angajamentul politic, respectiv dezbateri flexibile asupra bazei legislative. Pentru actualizarea acesteia trebuie luată în considerare opinia specialiştilor medicali, a experţilor juridici, a economiştilor şi a altor actori relevanţi. Cu alte cuvinte, o analiză sistematică a practicilor existente şi compararea lor cu alte exemple de bune practici va îmbunătăţi sistemul serviciilor medicale din România şi va contribui la economisirea de fonduri. Comunicarea şi colaborarea activă dintre diferitele centre medicale este indispensabilă pentru schimbul de bune practici şi consultările legat de aplicarea anumitor regimuri terapeutice. Rezultatul unei astfel de abordări are ca scop crearea de ghiduri de bune practici pentru rentabilizarea screeningului şi a tratamentului. Toate obstacolele legate de legislaţia în acest sens trebuie îndepărtate, astfel încât să poată fi implementat tratamentul la timp şi în mod eficient. Pregătirea acestor ghiduri de bune practici de către experţi medicali de marcă va oferi criterii clare şi unitare de aplicare a tratamentului. Aceste ghiduri trebuie să ia în considerare şi evaluarea costurilor în cadrul diferitor opţiuni de tratament. c. Crearea de oportunități de formare (training) În mod evident, o componentă indispensabilă în cadrul unei astfel de strategii este crearea de oportunități de formare specifică pentru medici (din toate specialitățile medicale care se ocupă de pacienții cu hepatite virale). Această pregătire trebuie să se concentreze pe promovarea screeningului, programe pentru pregătirea studenților la medicină, educarea privind cele mai noi tratamente și metode de prevenție. De asemenea se pot organiza prezentări de către specialiști de renume referitor la experiența lor practică și discuții cu medici specialişti dar şi studenţi la medicină. Această pregătire, în special în privința triplei terapii, trebuie să se adreseze nu doar gastroenterologilor sau medicilor de boli infectioase, ci și dermatologilor şi medicilor de medicină internă. Un element important al specializării medicilor privind terapiile este introducerea unui sistem de certificare a centrelor medicale unde pacienții sunt trimiși pentru tratament. Se recomandă ca anumite oportunități de educare trebuie să fie organizate și pentru pacienți, motivul pentru aceasta fiind nivelul scăzut de informare al acestora privind beneficiile și problemele asociate tratamentelor. În cadrul unor astfel de traininguri, organizațiile de pacienți și medicii ar trebui să îşi asume responsabilitatea de a informa

21 21 pacienții despre specificul terapiei, administrarea acesteia precum și managementul efectelor adverse. Pentru a îmbunătăţi impactul sesiunilor de training pentru medicii specialiști este important să se analizeze comparativ experiența locală cu practicile internaționale. Astfel, este necesară crearea unui comitet de experți care să evalueze oportunitatea şi modalitatea de aplicare a reglementărilor internaționale în contextul românesc (situația socioeconomică, contextul educațional, mediu religios). Cea mai bună modalitate de a atinge acest obiectiv este organizarea de seminarii pentru schimburi de experiență și pregătirea tinerilor doctori referitor la modalităţile de screening şi noile terapii. Scopul acestora este realizarea unui raport (printr-o colaborare a medicilor cu asociațiile de pacienți) cu propuneri pentru îmbunătățirea screeningului şi a măsurilor de prevenţie. d. Îmbunătățirea colaborării cu asociațiile de pacienți Actualmente nu este din păcate recunoscut de către toată lumea faptul că reprezentanții pacienților, respectiv asociațiile naționale și internaționale de pacienți, sunt o forță importantă în procesul de evoluție spre tratamente mai accesibile și de mai bună calitate. De aceea este extrem de importantă unirea eforturilor asociațiilor de pacienți cu ale medicilor, în scopul optimizării impactului pe care îl au politicile guvernamentale. O organizație de pacienți hepatici puternică, care să sprijine munca medicilor prin consiliere și informații din perspectiva pacienților, precum și prin idei și proiecte comune, va aduce o mai bună abordare a problemelor asociate bolilor hepatice. În acest sens este importantă extinderea eforturilor organizațiilor naționale de pacienți hepatici pentru o abordarea mai activă a medicilor specialiști. Aceștia din urmă au zilnic contact cu pacienții și îi pot direcționa pe aceștia spre asociațiile de pacienți pentru consiliere și sprijin. O acţiune în acest sens este distribuirea de broșuri în spitale, acolo unde atât medicii cât și pacienții pot beneficia de respectivele informații. Pentru îmbunătățirea comunicării dintre reprezentanții pacienților hepatici și medicii specialiști este importantă evaluarea posibilităţii de a organiza conferinţe anuale care să permită schimburi de experienţă şi informaţii. Efortul organizațiilor locale de pacienți hepatici și al medicilor specialiști trebuie îmbinat cu influența unor organizații internaționale precum ELPA, EASL, Directoratele europene (ECDC - Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, DG Sanco Direcția Generală pentru Sănătate și Consumatori etc) și Organizația Mondială a Sănătății. Scopul unor acțiuni este atât practic cât și simbolic pe de o parte, diseminarea informațiilor în rândul oficialilor guvernamentali din România legat de magnitudinea problemei hepatitelor și importanța ei la nivel internațional; pe de altă parte e vorba despre afirmarea determinării comunității internaționale de a asigura accesul la tratament pentru persoanele care au nevoie de aceasta.

22 22 IV. ROMÂNIA: ACȚIUNI URMĂTOARE Așa cum am arătat mai sus, pentru a aborda în mod eficient numeroasele probleme cu care se confruntă pacienții cu hepatite virale din România, este extrem de importantă respectarea unor pași consecutivi pentru crearea unei strategii coerente. Modelul francez şi cel scoţian sunt exemple de bune practici care pot fi adaptate pentru strategia din România. Primul pas în acest sens îl constituie organizarea unei mese rotunde în cadrul căreia să se reunească factori decizionali, medici specialiști, organizații de pacienți și experți pe politici de sănătate din străinătate. Scopul acestei mese rotunde este prezentarea publică a prezentului raport și conștientizarea în rândul factorilor de decizie politică a magnitudinii și gravităţii amenințării reprezentate de hepatitele virale. Este necesară recunoașterea la acest nivel a necesității unor acțiuni concrete pentru realizarea unei strategi inaţionale. Odată ce Guvernul va anunța susținerea acestor acțiuni, se impune formarea unui grup de lucru care poate fi un grup de experţi sau un comitet de conducere. Acest grup poate include experți medicali, experți în sănătate publică, experți financiari şi juridici și reprezentanți ai pacienților. El trebuie să îşi asume responsabilitatea de a pregăti și prezenta strategia națională în intervalul de timp agreat. Înainte de crearea strategiei naţionale, acest grup trebuie să analizeze bunele practici existente și să identifice constrângerile legale existente acum în România şi care ar putea constitui obstacole în implementarea unor bune practici. De asemenea, vor trebui identificate concret provocările și problemele cu care se confruntă medicii și pacienții pe baza informațiilor colectate și analizate din diferite surse. Ulterior se impune realizarea unei analize costuri-beneficii, pentru a evalua eficacitatea și povara financiară asociată. După atingerea unui acord în rândul membrilor grupului asupra celor mai bune opţiuni privind prevenția, screeningul și tratamentul, va trebui conceput planul național strategic împotriva hepatitelor în România. Acest plan strategic poate incorpora recomandările mai sus menționate, anume necesitatea dezvoltării de politici coerente privind depistarea, prevenția și tratamentul hepatitelor, precum şi a unui sistem de supraveghere care să monitorizeze și să evalueze fluxul de pacienți în funcție de anumite criterii relevante. Planul trebuie să includă modalități noi de îmbunătățire a colaborării dintre diferite specialități medicale, să sublinieze necesitatea de formare (training) și schimbul de bune practici și să accentueze importanța colaborării cu organizațiile de pacienți. Acest plan strategic va servi ca ghid principal, având un caracter obligatoriu și nu opțional. În consecință este extrem de importantă implementarea unor mecanisme de monitorizare care să asigure eficiența acțiunilor. Totuși, în scopul menținerii credibilității acestui plan național, nu trebuie uitată includerea unor mecanisme de revizuire și

23 23 actualizare a acestui plan, în acord cu cele mai noi evoluții și bune practici, în scopul optimizării eficienței și al minimizării costurilor de prevenție, screening și tratament. V. CONCLUZII Autorii acestei lucrări consideră că acum este momentul oportun pentru a dezvolta o strategie cuprinzătoare și țintită pentru îngrijirea tuturor pacienților cu hepatită virală în România. Considerăm că, dacă vor fi implementate cu bună credință recomandările de mai sus (acestea având sprijinul unor medici de renume din România), acestea vor îmbunătăți considerabil situația actuală a pacienților cu hepatite și, de asemenea, nivelul de sănătate publică pe termen scurt și lung.

24 24 BIBLIOGRAFIE Mircea Grigorescu, HCV Genotype 1 is Almost Exclusively Present in Romanian Patients with Chronic Hepatitis C ; Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, March 2009 Vol. 18 No 1, Extensie la Studiul epidemiologic al ARSF, Disponibil la: Mircea Grigorescu, Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, March 2009 Vol.18 No 1, Viral Hepatitis Global Policy, 2010 Euro Hepatitis Care Index, 2012 Prezentări Prof. Dr. Liana Gheorghe şi Dr. Lucian Negreanu la conferinţa pe această temă organizată de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, octombrie 2012 Liana Gheorghe, Speranta Iacob, Mircea Grigorescu, Ioan Sporea, Roxana Sirli, Dana Damian, Cristian Gheorghe, Razvan Iacob, Journal of Gastrointestinal Liver Diseases, Martie 2009 Vol. 18 No 1 Costurile tratamentului au fost suportate din FNUASS şi de furnizorii medicali, care au oferit 75% reducere din preţul Ribavirinei. Fără aceste reduceri, preţul tratamentului cu PegInterferon Alfa şi Ribavirină ar creşte cu 45%. Health Consumer Power House, 2012, Euro Hepatitis Care Index. - Hepatitis C Action Plan for Scotland Phase 1: September 2006 August 2008, Scottish Executive, Edinburgh 2006; - Hepatitis C Action Plan for Scotland Phase II: May 2008 March 2011, The Scottish Government, Edinburgh 2008; - Scotland s Action Plan for Hepatitis C Phase 1 September 2006 August 2008: First Year Progress Report, Health Protection Scotland, December 2007; - Scotland s Action Plan for Hepatitis C Phase II May 2008 March 2011: First Year Progress Report, Health Protection Scotland, May 2009; - Sexual Health and Blood Borne Virus Framework for Scotland: , The Scottish Government, Edinburgh 2011.

25 25 Asociația Europeană a Pacienților cu Boli de Ficat (ELPA) F. De Renesselaan, 57 B-3800 Sint-Truiden Belgium Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) Blvd Grivitei 91, bloc 7, sc. D, ap. 6 Brasov Romania contact@elpa-info.org roapah@gmail.com

,,Medicamentele pentru hepatita C sunt foarte eficiente, cu

,,Medicamentele pentru hepatita C sunt foarte eficiente, cu ,,Medicamentele pentru hepatita C sunt foarte eficiente, cu o conditie: sa fie luate" Daniela Serb, In ultimii patru ani, peste 14.000 de pacienti bolnavi de hepatita C din Romania au primit tratamente

Mai mult

Abstract (Ro)

Abstract (Ro) UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CAROL DAVILA BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CARACTERIZAREA MUTAŢIILOR DE SCĂPARE IL-17 ŞI IL-22 POLIMORFICE ŞI TESTE DE PROLIFERARE LA LUCRĂTORII

Mai mult

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate MEDIC ŞEF/SERVICIUL MEDICAL Calea Călăraşilor nr. 248, Bloc S19, Sector 3, Bucureşti secretariat.medic

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate MEDIC ŞEF/SERVICIUL MEDICAL Calea Călăraşilor nr. 248, Bloc S19, Sector 3, Bucureşti   secretariat.medic Casa Naţională de Asigurări de Sănătate MEDIC ŞEF/SERVICIUL MEDICAL Calea Călăraşilor nr. 248, Bloc S19, Sector 3, Bucureşti E-mail: secretariat.medicsef@casan.ro Tel. 0372309233, Fax 0372309248 SE APROBĂ

Mai mult

Microsoft Word - Leader.docx

Microsoft Word - Leader.docx Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor

Mai mult

REPORT FROM THE COMMISSION

REPORT FROM THE COMMISSION EUCERD RECOMANDĂRI PRIVIND CRITERIILE DE CALITATE PENTRU CENTRELE DE EXPERTIZĂ PENTRU BOLILE RARE ÎN STATELE MEMBRE 24/10/2011 RO 1 RO Recomandări privind criteriile de calitate pentru centrele de expertiză

Mai mult

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTA

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TIMIȘOARA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA

Mai mult

REZUMAT PROIECT ISTEW PROPUNERI 2013 CUPRINS I. PARTENERI PROIECT II. MOTIVAȚIE III. DOMENII DE COMPETENȚĂ IV. SCOP, OBIECTIVE SPECIFICE, REZULTATE V.

REZUMAT PROIECT ISTEW PROPUNERI 2013 CUPRINS I. PARTENERI PROIECT II. MOTIVAȚIE III. DOMENII DE COMPETENȚĂ IV. SCOP, OBIECTIVE SPECIFICE, REZULTATE V. REZUMAT PROIECT ISTEW PROPUNERI 2013 CUPRINS I. PARTENERI PROIECT II. MOTIVAȚIE III. DOMENII DE COMPETENȚĂ IV. SCOP, OBIECTIVE SPECIFICE, REZULTATE V. VALOAREA ADĂUGATĂ VI. CONCLUZII I. PARTNERI PROIECT

Mai mult

Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic î

Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic î Ținta 1 Perfecționarea sistemului de formare continuă a resurselor umane din școală pentru asigurarea calității învățământului profesional și tehnic în vederea integrării profesionale a absolvenților.

Mai mult

III

III ORIZONT 2020 Programul cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare (2014-2020) http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm?pg=h2020-documents Priorităţile Programului ORIZONT-2020 expuse

Mai mult

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Louis Turcanu” Timisoara Rețeaua RO-NMCA ID RoNetwork Multiple Congenital Abnormalities with ID As. Univ. Dr. Adela Chirita-Emandi; Prof. Univ.Dr. Puiu Maria Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Centrul

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din de completare a Regulamentului (UE) nr COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 30.4.2018 C(2018) 2526 final REGULAMENTUL DELEGAT (UE) / AL COMISIEI din 30.4.2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

Mai mult

Stimate pacient, Pe această cale vă aducem la cunoştinţă faptul că s-a semnat contractul cost-volum-rezultat pentru tratamentul cu Harvoni (SOFOSBUVIR

Stimate pacient, Pe această cale vă aducem la cunoştinţă faptul că s-a semnat contractul cost-volum-rezultat pentru tratamentul cu Harvoni (SOFOSBUVIR Stimate pacient, Pe această cale vă aducem la cunoştinţă faptul că s-a semnat contractul cost-volum-rezultat pentru tratamentul cu Harvoni (SOFOSBUVIR+LEDIPASVIR) al cirozei hepatice cu virus C, forma

Mai mult

Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Naț

Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Naț Universitățile românești participă la NAFSA 2019, evenimentul educațional internațional al anului Numărul 4 Aprilie 2019 La inițiativa Consiliului Național al Rectorilor din România, universitățile din

Mai mult

Ziua Mondială a Sănătăţii 7 aprilie 2017 DEPRESIA

Ziua Mondială a Sănătăţii 7 aprilie 2017 DEPRESIA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ Ziua Mondială a Sănătăţii - 7 aprilie 2019 Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate PREVENTIVE Prin prevenție, sănătate pentru toți!

Mai mult

Ghid de identificare a comunitatilor la risc de imbolnavire cu hepatita virala A Hepatita virala A (HVA) este o boala favorizata de conditiile igienic

Ghid de identificare a comunitatilor la risc de imbolnavire cu hepatita virala A Hepatita virala A (HVA) este o boala favorizata de conditiile igienic Ghid de identificare a comunitatilor la risc de imbolnavire cu hepatita virala A Hepatita virala A (HVA) este o boala favorizata de conditiile igienico-sanitare precare, fie din cauza accesului limitat

Mai mult

Harta mortalității infantile: sunt județe unde rata mortalității la copiii sub un an e de aproape trei ori mai mare decât în altele În Botoșani și Căl

Harta mortalității infantile: sunt județe unde rata mortalității la copiii sub un an e de aproape trei ori mai mare decât în altele În Botoșani și Căl Harta mortalității infantile: sunt județe unde rata mortalității la copiii sub un an e de aproape trei ori mai mare decât în altele În Botoșani și Călărași, rata mortalității infantile depășește de aproape

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 8.3.2018 A8-0048/50 50 Punctul 101 101. afirmă că o politică agricolă comună modernizată este esențială pentru securitatea și autonomia alimentară, prezervarea populațiilor rurale și ocuparea forței de

Mai mult

RAPORT

RAPORT RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE NIVOLUMABUM INDICAȚIA: MONOTERAPIE PENTRU TRATAMENTUL CANCERULUI SCUAMOS DE CAP SI GAT LA ADULTI LA CARE BOALA PROGRESEAZA IN TIMPUL SAU DUPA TERAPIE DE BAZA

Mai mult

ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDE

ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDE ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDENTIFICARE 4S157. Servicii funcționale oferite la nivelul

Mai mult

ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reci

ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reci ROMÂNIA JUDEŢUL ILFOV CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT DE HOTĂRÂRE privind participarea Consiliului Judeţean Ilfov în cadrul proiectului Regiuni pentru Reciclare (R4R) în cadrul Programului de Cooperare Interregională

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului INFORMARE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL

Mai mult

CAMPANIA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI (ZMH) 28 iulie 2019 ANALIZA DE SITUAŢIE Hepatitele cronice B și C sunt boli infecțioase care provo

CAMPANIA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI (ZMH) 28 iulie 2019 ANALIZA DE SITUAŢIE Hepatitele cronice B și C sunt boli infecțioase care provo CAMPANIA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITEI (ZMH) 28 iulie 2019 ANALIZA DE SITUAŢIE Hepatitele cronice B și C sunt boli infecțioase care provoacă leziuni grave hepatice, cancer și moarte prematură.

Mai mult

csr_romania_ro.doc

csr_romania_ro.doc COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 7.6.2011 SEC(2011) 825 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind

Mai mult

NOTA DE FUNDAMENTARE

NOTA DE FUNDAMENTARE Ordonanţă de urgenţă 104 2018-11-29 Guvernul României privind implementarea Programului guvernamental growth - Contul individual de economii Junior Centenar Monitorul Oficial al României nr 1029 din 2018-12-04

Mai mult

RE_QO

RE_QO Parlamentul European 2014-2019 Document de ședință B8-1126/2016 19.10.2016 PPUNERE DE REZOLUȚIE depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-1803/2016 în conformitate cu articolul 128 alineatul

Mai mult

CONGRESUL NA?IONAL AL STUDEN?ILOR FRAMACI?TI DIN ROMÂNIA

CONGRESUL NA?IONAL AL STUDEN?ILOR FRAMACI?TI DIN ROMÂNIA CONGRESUL NAȚIONAL AL STUDENȚILOR FRAMACIȘTI DIN ROMÂNIA Ediția a XIV-a Boli degenerative mecanisme patogenice şi implicaţii terapeutice 30 martie 3 aprilie 2016 Craiova Congresul Național al Studenților

Mai mult

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ORDIN privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologie

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ORDIN privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologie MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ORDIN privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei

Mai mult

Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest form

Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest form Apel de participare în Grupul de Coordonare Județeană CIVIT Dacă ești interesat(ă) de această oportunitate, te rugăm să te înscrii folosind acest formular online (http://bit.ly/civit-a1) până la data de

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 518 2018-07-12 Guvernul României privind acordarea de stimulente financiare Monitorul Oficial al absolvenţilor care au obţinut media 10 la evaluarea României nr 607 naţională pentru absolvenţii

Mai mult

Aceste informații de consens privind medicamentele biosimilare au fost redactate de pacienți pentru pacienți, împreună cu reprezentanți ai Agenției Eu

Aceste informații de consens privind medicamentele biosimilare au fost redactate de pacienți pentru pacienți, împreună cu reprezentanți ai Agenției Eu Aceste informații de consens privind medicamentele biosimilare au fost redactate de pacienți pentru pacienți, împreună cu reprezentanți ai Agenției Europene pentru Medicamente, ai Comisiei Europene și

Mai mult

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE CORELARE A OFERTEI EDUCAȚIONALE

Mai mult

Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanive

Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanive Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020 Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul Gener

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul Gener Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile Nr. doc. ant.: 9724/18

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225 JAI 385 EMPL 245 NOTĂ Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul

Mai mult

Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de

Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de Anexa nr.3 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistență socială la nivelul comunelor Art. 1 Serviciul public de asistență socială este structura specializată în administrarea

Mai mult

Strategia serviciilor sociale _ varianta_de_scris-

Strategia serviciilor sociale _ varianta_de_scris- ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL RASTOACA Anexa la HCL15/25.04.2018 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE DE FURNIZORII PUBLICI ŞI PRIVAŢI LA NIVELUL COMUNEI RASTOACA JUDETUL VRANCEA

Mai mult

NOTA

NOTA NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile

Mai mult

SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON

SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON SĂ CONSTRUIM O EUROPĂ PENTRU S I CU COPIII RON Concepţie grafică: Atelierul de creaţie grafică al Consiliului Europei Realizare: Serviciul de producere a documentelor și publicaţiilor Consiliul Europei,

Mai mult

Minuta: 31

Minuta: 31 Minuta: 01.02.2016 Tema: proiectul de Ordin privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul

Mai mult

IMAGINEA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ŞI PERCEPŢIILE PRIVIND ACTUL VOTĂRII Rezultatele studiului sociologic

IMAGINEA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ŞI PERCEPŢIILE PRIVIND ACTUL VOTĂRII  Rezultatele studiului sociologic Studiu PERCEPȚII ASUPRA DREPTURILOR OMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA (2016) Constatări principale Scop: Date generale studiu (1) Măsurarea impactului politicilor statului în domeniul drepturilor omului, din

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 21.12.2017 SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Propunere de directivă a Parlamentului European

Mai mult

COM(2017)520/F1 - RO

COM(2017)520/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 22.5.2017 COM(2017) 520 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului

Mai mult

CONCEPT: Oameni şi Companii a lansat în anul 2015 programul de comunicare şi informare profesională Managementul Modern al Asociațiilor de Pacienți. P

CONCEPT: Oameni şi Companii a lansat în anul 2015 programul de comunicare şi informare profesională Managementul Modern al Asociațiilor de Pacienți. P CONCEPT: Oameni şi Companii a lansat în anul 2015 programul de comunicare şi informare profesională Managementul Modern al Asociațiilor de Pacienți. Programul urmărește sprijinirea asociațiilor de pacienți

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation PRIAevents, organizează conferința PRIA HealthCare în data de 11 mai 2017, începând cu ora 10.00, eveniment în cadrul căruia vor fi dezbătute teme actuale, de interes pentru sistemul de sănătate din România,

Mai mult

HOTĂRÂRE

HOTĂRÂRE Hotărâre 18 2017-01-12 Guvernul României pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor

Mai mult

HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii

HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014 În temeiul art. 108 din Constituţia României,

Mai mult

CAMERA DEPUTAŢILOR L E G E privind măsurile de control al tuberculozei Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege. Capitolul I Dispoziţii gen

CAMERA DEPUTAŢILOR L E G E privind măsurile de control al tuberculozei Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege. Capitolul I Dispoziţii gen CAMERA DEPUTAŢILOR L E G E privind măsurile de control al tuberculozei Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege. Capitolul I Dispoziţii generale Art.1 - Prezenta lege reglementează cadrul general

Mai mult

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI DIN IASI EDU TEHNIC FORMA PLUS Proiect cofinanţat de Fondul Social European prin PROGRAMUL OERAŢIONAL SECTORIAL

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI DIN IASI EDU TEHNIC FORMA PLUS Proiect cofinanţat de Fondul Social European prin PROGRAMUL OERAŢIONAL SECTORIAL EDU TEHNIC FORMA PLUS Proiect cofinanţat de Fondul Social European prin PROGRAMUL OERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR MANE 2007-2013 Numărul de referinţă al programului (CCI): 2007RO051PO001 Carieră

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Tipuri de studii clinice Descriere unui fenomen de sănătate Evaluarea unei atitudini terapeutice 1 Tipuri de studii clinice Domeniile cercetării clinice: 1. Descrierea unui fenomen de sănătate 2. Punerea

Mai mult

ISJ BISTRIȚA-NĂSĂUD ASOCIAȚIA AUTISM CCD BISTRIȚA-NĂSĂUD CONSILIUL JUDEȚEAN ȘCOALA GIMNAZIALĂ EUROPA BISTRIȚA BISTRIȚA-NĂSĂUD NR. 4 BISTRIȚA Titlul pr

ISJ BISTRIȚA-NĂSĂUD ASOCIAȚIA AUTISM CCD BISTRIȚA-NĂSĂUD CONSILIUL JUDEȚEAN ȘCOALA GIMNAZIALĂ EUROPA BISTRIȚA BISTRIȚA-NĂSĂUD NR. 4 BISTRIȚA Titlul pr Studiu privind gradul de integrare al persoanelor cu dificultăți de învățare În cadrul proiectului,,dezvoltare de strategii și politici pentru a acorda șanse egale copiilor aparţinând grupurilor vulnerabile

Mai mult

Asociatia Ingrijire Acasa RAPORT ANUAL

Asociatia Ingrijire Acasa RAPORT ANUAL Asociatia Ingrijire Acasa RAPORT ANUAL 2016 www.ingrijireacasa.ro MISIUNE VIZIUNE VALORI Misiunea pe care ne-am asumat-o este de a crește calitatea vieții vârstnicilor din România prin ceea ce facem. Viziunea

Mai mult

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei nr Hotărâre 701 2018-09-05 Guvernul României pentru modificarea pct. 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr.

Mai mult

Slide 1

Slide 1 RAPORT DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ Sondaj de opinie în vederea măsurării gradului de informare a publicului general privind Regio - Programul Operaţional Regional Iulie Iunie A s p e c t e m e t o d o l o g

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul prezentului proiect de act normativ Hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Naţională pentru absolvenții

Mai mult

H. 103 A1

H. 103 A1 CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Anexa nr. 1 la HCJ Sibiu nr. 103/ 2018 PROIECT de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor,,vreau să ştiu! Cap. I - Analiza situaţiei operative - Dacă privim

Mai mult

Slide 1

Slide 1 CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DORINȚĂ: LIDERI PENTRU O LUME FĂRĂ TUBERCULOZĂ! PUTEȚI FACE ISTORIE. OPRIȚI TUBERCULOZA! ZIUA MONDIALĂ ÎMPOTRIVA TUBERCULOZEI

Mai mult

Methodological note

Methodological note Notă metodologică - 2016 Document anexa la Formularul de Declarare a transferului de valoare către profesioniştii din domeniul sănătăţii și organizațiile din domeniul sănătăţii. Takeda Pharmaceuticals

Mai mult

Vizat,

Vizat, PREZENTARE CCMP EUROPROJECT SLATINA Asociaţia Centrul de Consultanţă şi Management al Proiectelor EUROPROJECT din Slatina, prin serviciile de informare şi consiliere profesională, asistenţă, mediere şi

Mai mult

Buletin informativ nr.1 Martie 2018 Competență si calitate în serviciile medicale prioritare prin formarea specifică a personalului medical în domeniu

Buletin informativ nr.1 Martie 2018 Competență si calitate în serviciile medicale prioritare prin formarea specifică a personalului medical în domeniu Buletin informativ nr.1 Martie 2018 Competență si calitate în serviciile medicale prioritare prin formarea specifică a personalului medical în domeniul bolilor infecțioase POCU/91/4/8/108129 1 Cuprins:

Mai mult

PROGRAMUL UMAR LINGA UMAR

PROGRAMUL UMAR LINGA UMAR Dezbaterea Publica EFECTELE NON-MOTORII ALE BOLII PARKINSON Bucuresti 03.06.2011 orele 12.00 Sala Bibliotecii din Catedra de Fiziologie din Facultatea de Medicina, Bd. Eroii Sanitari nr. 8 PREZENTAREA

Mai mult

Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanive

Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanive Proiectcofinanțat din ProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020 Axaprioritară: Incluziuneasocialășicombatereasărăciei Operațiunea: Îmbunătățireanivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul

Mai mult

ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDE

ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDE ID/ Titlu Subdiviziuni Obiective Specifice Unitate Măsură Tip de Legătura cu alți indicatori Istoric Cod Definiție indicator Explicarea termenilor IDENTIFICARE 4S155. Persoane aflate în risc de sărăcie

Mai mult

Respect Mama, respect viața !”    Sănătatea mamei-  garanția sănătății generației viitoare

Respect Mama, respect viața !”    Sănătatea mamei-  garanția sănătății generației viitoare Echitatea serviciilor de sanatate pentru gravida vulnerabila Asistenta si monitorizarea gravidei defavorizate Institutul National pentru Sanatatea Mamei si Copilului Alessandrescu Rusescu 662.000 nasteri

Mai mult

Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea

Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea Curs : Business skills Descriere ocupatie : Un management de calitate reprezinta fundatia pentru performanta pe termen lung a unei organizatii. A avea rezultate ca manager inseamna sa actionezi in permanenta

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Modul 4 AStroia

Microsoft PowerPoint - Modul 4 AStroia Training pentru autoritati locale: Modulul Implicarea cetatenilor Anamaria Stroia Centrul Regional de Protectie a Mediului REC Romania 21 martie 2012 Etapele conceperii si implementarii unei campanii de

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE EXPUNERE DE MOTIVE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV : Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile SECŢIUNEA A 2-A MOTIVUL EMITERII ACTULUI

Mai mult

Diapozitivul 1

Diapozitivul 1 Erasmus+ - Key Action 2 - Capacity Building in the Field of Youth Stand Against Drugs SADs Club Kiwanis, Vaslui Colegiul Naţional Ienachiţă Văcărescu Organizaţii partenere: 1. Terram Pacis, Tromso, Norvegia

Mai mult

Microsoft PowerPoint - PPP masa rotunda 24 mai 2011

Microsoft PowerPoint - PPP masa rotunda 24 mai 2011 MASĂ ROTUNDĂ ASIGURAREA EGALITĂȚII DE ŞANSE ÎN ROMÂNIA PENTRU FEMEILE DE ETNIE ROMĂ Bucureşti, 24.05.2011, 14:00 16:00 Asociația Femeilor Țigănci Pentru Copiii Noştri, Timişoara Fundația Desire, Cluj Direcția

Mai mult

Centrul Analitic Independent Expert-Grup

Centrul Analitic Independent Expert-Grup Dividendele demografice și potențialul Republicii Moldova de a le atinge Adrian Lupusor Director executiv, Expert-Grup adrian@expert-grup.org Despre Conturile Nationale de Trasnfer (CNT) În 2017, UNFPA

Mai mult

Microsoft Word - 0. Introducere.docx

Microsoft Word - 0. Introducere.docx (motivație, context, scop, obiectiv, metodologie) Motivație Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești reprezintă instrumentul de planificare strategică și orientare de perspectivă pe termen mediu

Mai mult

Prezentare 1

Prezentare 1 Strategiile sectoriale pentru educație și formare profesională în România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT STRATEGIC ȘI POLITICI PUBLICE Cadrul strategic al educației și formării

Mai mult

Planul de participare al comunității în cadrul studiului,,streamˮ Tehnologie, Technology, Research, cercetare, Education, educație și asiste

Planul de participare al comunității în cadrul studiului,,streamˮ Tehnologie, Technology, Research, cercetare, Education, educație și asiste Planul de participare al comunității în cadrul studiului,,streamˮ 2016 2021 Tehnologie, Technology, Research, cercetare, Education, educație și asistență tehnică and Technical în domeniul Assistance combaterii

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar Hotărâre 577 2017-08-09 Guvernul României privind aprobarea denumirilor calificărilor şi titlurilor conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii

Mai mult

09-ppt-2018-capac

09-ppt-2018-capac SEMINAR IMPORTANȚA ANALIZEI SWOT PENTRU SUCCESUL AFACERII Analiza SWOT presupune stabilirea calitatilor firmei dvs, defectele, oportunitatile de piata si amenintarile 1 Analiza SWOT ofera o radiografie

Mai mult

POLITICA DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ

POLITICA DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ Avenor College Complex Greenfield Str. Drumul Pădurea Pustnicu nr. 125 A, Sector 1, București 014042 Tel: 021 386 02 12; 021 386 02 10 office@avenor.ro, www.avenor.ro POLITICA PRIVIND NEVOILE EDUCAȚIONALE

Mai mult

MANAGEMENT INTERNATIONAL = Curs 5 =

MANAGEMENT INTERNATIONAL = Curs 5 = MANAGEMENT INTERNATIONAL = Tema 5 = Conf. Univ. Dr. Irina-Eugenia IAMANDI ASE, REI, 2014 = Tema 5 = Organizarea in companiile internationale CUPRINS: 1. Organizarea in managementul international 2. Tipologia

Mai mult

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL:

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO 510009, ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: 40-0258-806130 FAX:40-0258-812630 REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE

Mai mult

Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calități

Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calități Rezumat Scopul lucrării Perfecţionarea Managementului Administraţiei Publice Locale este acela de a identifica modalitățile de îmbunătățire a calității procesului de management la nivel local prin intermediul

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Consumul produselor din tutun și politici de control în sistemul de plasament din România Dr. Schmidt Loránd Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Mureș București noiembrie 2016

Mai mult

ANEXĂ la H.C.L. S6 Nr. / Dezvoltarea serviciilor de recuperare oferite în cadrul echipei mobile proiect privind recuperarea şi integrarea copiilor cu

ANEXĂ la H.C.L. S6 Nr. / Dezvoltarea serviciilor de recuperare oferite în cadrul echipei mobile proiect privind recuperarea şi integrarea copiilor cu ANEĂ la H.C.L. S6 Nr. / Dezvoltarea serviciilor de recuperare oferite în cadrul echipei mobile proiect privind recuperarea şi integrarea copiilor cu dizabilităţi I. PROIECTUL 1. DESCRIERE 1.1 Titlul: Dezvoltarea

Mai mult

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system Beneficiile ESM şi paşii procedurali cheie 2 Decembrie 2015 Chișinău, Moldova Dl. Michal Musil Ce este ESM? Evaluarea de mediu a iniţiativelor stratgice = politici, planuri, programe, strategii, acţiuni

Mai mult

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL Către Biroul Permanent al Senatului, În temeiul prevederilor art. 74 alin. (4) din Constituția României, republicată, și

PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL Către Biroul Permanent al Senatului, În temeiul prevederilor art. 74 alin. (4) din Constituția României, republicată, și PARLAMENTUL ROMÂNIEI SENATUL Către Biroul Permanent al Senatului, În temeiul prevederilor art. 74 alin. (4) din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Senatului, republicat,

Mai mult

LEGE Nr

LEGE   Nr LEGE Nr. 46 din 21 ianuarie 2003 Legea drepturilor pacientului EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 51 din 29 ianuarie 2003 Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 F

FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 F FIŞA DISCIPLINEI ANEXA nr. 3 la metodologie 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea / Departamentul Medicină și Farmacie / Medicină

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation PRO-PACT - PROMOVAREA ONG-URILOR ȘI PARTENERILOR SOCIALI PRIN ADVOCACY, CAPACITARE ȘI TRAINING www.pro-pact.ro PACTUL PENTRU OCUPARE ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ REGIUNEA NORD EST A N C A TOMPEA E XPERT PA RT

Mai mult

Microsoft Word - ROMENO.doc

Microsoft Word - ROMENO.doc Acord de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Agenas Campanie de informare Utilizarea corectă a serviciilor de urgenţă şi de intervenţie rapidă Conţinut informativ Campanie de informare Utilizarea

Mai mult

PR_INI

PR_INI PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen 3.11.2011 2011/2273(INI) PIECT DE RAPORT referitor la Programul Daphné: rezultate şi perspective (2011/2273(INI)) Comisia

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ  DE  FUNDAMENTARE Hotărâre 1050 2014-11-18 Guvernul României privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii Monitorul Oficial al de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi a României nr

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.4.2017 COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru

Mai mult

Harmonised DHPC letter_BCR-ABLTKIs_HepBreactivation_19Feb2016_PRAC version

Harmonised DHPC letter_BCR-ABLTKIs_HepBreactivation_19Feb2016_PRAC version Martie 2016 Comunicare directă către profesioniştii din domeniul sănătăţii Inhibitori de tirozin-kinază BCR-ABL (imatinib, dasatinib, nilotinib, bosutinib, ponatinib) Necesitatea de a efectua o testare

Mai mult

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind aprobarea Programului pilot de acordare Monitorul Oficial al a unui suport alimentar pent

Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind aprobarea Programului pilot de acordare Monitorul Oficial al a unui suport alimentar pent Ordonanţă de urgenţă 92 2017-12-08 Guvernul României privind aprobarea Programului pilot de acordare Monitorul Oficial al a unui suport alimentar pentru preșcolarii și României nr 978 din elevii din 50

Mai mult

_MO_GA_sanatate lista servicii PF-PJ WEB

_MO_GA_sanatate lista servicii PF-PJ WEB Lista de servicii medicale AMBULATORIU - Pachetele A, B și C Asigurarea Medicală Integrală AMBULATORIU A, B, C /AUGUST 2017 SCREENING (conform ghidurilor medicale internaționale) 1. Anamneza și istoricul

Mai mult

Raport eveniment Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți l

Raport eveniment Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți l Raport eveniment Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele - dialog asupra politicilor - 31 mai

Mai mult

REȚELELE EUROPENE DE REFERINȚĂ AJUTORAREA PACIENȚILOR CARE SUFERĂ DE BOLI RARE SAU COMPLEXE Share. Care. Cure. Sănătate

REȚELELE EUROPENE DE REFERINȚĂ AJUTORAREA PACIENȚILOR CARE SUFERĂ DE BOLI RARE SAU COMPLEXE Share. Care. Cure. Sănătate REȚELELE EUROPENE DE REFERINȚĂ AJUTORAREA PACIENȚILOR CARE SUFERĂ DE BOLI RARE SAU COMPLEXE Share. Care. Cure. Sănătate CE SUNT REȚELELE EUROPENE DE REFERINȚĂ? Rețelele europene de referință (ERN) [European

Mai mult

UNIVERSITATEA DE STAT DIN DOVA APROBAT: SENATUL USM din 3 Proces verbal nr FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, SOCIOLOGIE SI ASISTENTĂ SOCIA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN DOVA APROBAT: SENATUL USM din 3 Proces verbal nr FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, SOCIOLOGIE SI ASISTENTĂ SOCIA UNIVERSITATEA DE STAT DIN DOVA APROBAT: SENATUL USM din 3 Proces verbal nr FACULTATEA PSIHOLOGIE, ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, SOCIOLOGIE SI ASISTENTĂ SOCIALĂ 9 9 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Nivelul calificării conform

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Inovarea socialÄ… final.pptx

Microsoft PowerPoint - Inovarea socialÄ… final.pptx INOVAREA SOCIALA Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 VESTART Arta antreprenoriatului POCU/82/3/7/105729 CAPITOL 1 IN CONTEXTUL EUROPEAN 1 Inovarea socială devine tot mai

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECȚIUNEA I TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV: Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și desfășurarea controlului doping. SECŢIUNEA A

Mai mult