RAPORT DE ACTIVITATE 2018

Transcriere

1 MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE RAPORT DE ACTIVITATE DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM 1

2 Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 120/, de aprobare cu modificări a O.U.G. nr. 78/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 472/07.06., procesul legislativ privind organizarea și funcționarea D.I.I.C.O.T. a fost finalizat. Pentru a avea o reacție la nivel național, trebuie înțeleasă amploarea și impactul pe care îl are criminalitatea organizată asupra societății. De asemenea, pentru identificarea și implementarea unor strategii eficiente de prevenire sau combatere a fenomenului infracțional, pentru a reduce activitățile infracționale ale crimei organizate, este esențială înțelegerea modului în care acționează infractorii și, totodată, prefigurarea efectului pe care îl au activitățile lor asupra comunităților locale și naționale, asupra societății în ansamblu. Raportat la obiectivele specifice prezentate în Raportul de activitate pe anul 2017, se constată că în luna octombrie a fost îndeplinit unul dintre cele mai importante obiective, respectiv compatibilizarea competenței funcționale a structurii de poliție judiciară dedicată (D.C.C.C.O.) cu competența funcțională a D.I.I.C.O.T. Pentru evaluarea stadiului operaţional al D.I.I.C.O.T. am dispus un control asupra dosarelor mai vechi de 5 ani de la prima sesizare, unele dintre ele fiind și intens mediatizate, cunoscute publicului drept dosarul ROMPETROL, dosarul OMV, dosarul RODIPET, dosarul Holzindustrie Schweighofer. Activitatea de control va urmări și măsurile dispuse de procurori în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin infracțiuni, precum și identificarea produsului infracțional, acolo unde este cazul. Avem şi obiective tematice punctuale, ce privesc soluționarea cauzelor de evaziune fiscală, spălare a banilor, contrabandă sau a 2

3 celor în care a fost reținută infracțiunea de crimă organizată prevăzută de art. 367 C.p. Pe de altă parte, prin activitatea de control realizată în cursul anului anterior, s-a urmărit modul în care sunt respectate dispozițiile C.pr.pen. materia interceptărilor, dar și activitățile întreprinse de procurori pentru recuperarea prejudiciilor, identificarea și indispozibilizarea în vedere confiscării produsului infracțional. Urmare a unei analize proprii, va fi prezentată, spre apreciere, conducerilor Ministerului Public și Ministerului Justiției o propunere de reconfigurare a competenței materiale a D.I.I.C.O.T. cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală, în sensul stabilirii unui prag valoric însemnat al prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, asociat sau nu cu constituirea unui grup infracțional organizat, o propunere cu privire la reanalizarea incriminării infracțiunii prev. de art. 367 C.p., în conformitate cu dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la data de și totodată, o propunere privind modificarea art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. În acest context, se impune continuarea dialogului cu factorii de conducere din cadrul M.A.I. - I.G.P.R. pentru sincronizarea eforturilor Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, unitatea specializată a Poliției Române, cu cele ale D.I.I.C.O.T. în combaterea fenomenului, urmărindu-se prin aceasta obținerea premiselor pentru o mai amplă reorganizare a celei dintâi, în vederea eficientizării alocării de resurse materiale și umane către zonele de interes operativ. Totodată, analiza rezultatelor obținute de direcție impune continuarea dialogului cu factorii de conducere din cadrul I.G.P.R. D.C.C.O. pentru finalizarea unui plan concret de măsuri privind îmbunătățirea calității informațiilor cu valoare judiciară și implicit a activității de culegere a acestora, cu orientare spre lideri și grupuri de crimă organizată specializate în infracțiuni ce intră în 3

4 competența direcției, precum și pentru identificarea produsului infracțional obținut de acestea. Pe lângă pregătirea profesională a procurorilor direcției din fondurile nerambursabile de care beneficiază D.I.I.C.O.T., pregătirea profesională descentralizată constituie o prioritate, sens în care se vor urmări, între altele, aspectele de practică neunitară în materia traficului de droguri și a infracțiunilor de criminalitate informatică, precum și realizarea unui act de urmărire penală derulat cu respectarea tuturor drepturilor şi garanțiilor procesuale, cu respectarea prezumției de nevinovăție, implementarea şi diseminarea standardelor CEDO în materia operațiunilor sub acoperire şi a valorii probatorii a declarațiilor martorilor protejați. Referitor la resursele alocate funcţionării DIICOT: Prin Legea bugetului de stat pe anul, DIICOT i-au fost aprobate fonduri bugetare, în sumă totală de mii lei. Pentru buna desfășurare a activității D.I.I.C.O.T. sunt necesare credite bugetare în sumă de cca lei/lună, rezultă faptul că, într-un an, sunt necesare credite în sumă de aprox lei. La data de , D.I.I.C.O.T. înregistrase deja debite în sumă de ,59 lei, astfel că după achitarea acestora, creditele ramase vor asigura funcționarea instituției pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În ceea ce priveşte resursele alocate pentru anul 2019, faţă de necesarul amintit, de lei, în proiectul legii bugetului de stat, s-au alocat doar lei. ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ În anul, numărul cauzelor de soluționat a fost de cauze, din care nou înregistrate. Se constată, astfel, un plus de cauze de soluționat și de 638 cauze nou înregistrate, față de anul

5 Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea au avut-o cele având ca obiect traficul de droguri (63%), urmată de cauzele privind infracțiuni informatice (18%) și de cele având ca obiect traficul de persoane (7%). În cursul anului, au fost soluționate cauze, față de în anul precdent. Dintre acestea, soluții pe fond au fost adoptate în 9144 cauze, față de în anul Ponderea au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (72%), urmate de cele privind infracțiunile informatice (14%) și traficul de persoane (7% ). În anul, au fost cercetate un număr de persoane, față de cercetate în cu anul precedent. În anul, au fost emise rechizitorii, prin care s/a dispus trimiterea în judecată a inculpati, din care în stare de arest preventiv. Rezultă astfel, că media dosarelor soluționate de un procuror cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a crescut, de la 6,36 cauze/procuror în 2017, la 8,01 cauze/procuror în. Din numărul cauzelor soluționate cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în cursul anului, ponderea este înregistrată de cauzele având ca obiect traficul de droguri, urmată de cele privind criminalitatea informatică și cauzele privind traficul de persoane. Pe parcursul anului, au fost monitorizate cu precădere cauzele aflate în lucru mai vechi de 5 ani de la data sesizării ori care au împlinit, în cursul anului, 5 ani de la sesizare. La sfârșitul anului, se mai aflau în instrumentarea procurorilor direcției 390 cauze mai vechi de 5 ani de la data sesizării. 5

6 Comparativ cu anul 2017, se observă că structurile strict ierarhizate din cadrul grupurilor sunt în scădere față de grupurile de criminalitate organizată de tip rețea colaborativă; Cu privire la traficul de migranți, cazuistica este frecventă pe arealul geografic folosit de rutele de migrație, intrarea migraților pe teritoriul României producându-se în special pe zona de sud și sud-est a țării, iar ieșirea frauduloasă, pe granița de vest a României; Cu referire la piața internă de droguri, traficul și consumul ilicit de droguri de mare risc au rămas în continuare localizate, cu precădere, în zona centrelor universitare importante și în locurile de desfășurare a unor evenimente culturale de mare amploare. În ceea ce privește traficul transfrontalier de droguri de mare risc, activitatea de urmărire penală a pus în evidență că România rămâne, în principal, o țară de tranzit, aflată pe traseul rutelor clasice de transport, în special a heroinei, cocainei și a Ecstasy. ACTIVITATEA JUDICIARĂ În anul, au fost declarate 968 căi de atac. Procentul de admisibilitate este de 57,51%, comparativ cu 55,8% în anul Achitări, restituiri și trimiteri la procuror În perioada de referință, în cauze soluționate de către instanțele de judecată, au fost condamnați definitiv inculpați. Dintre aceștia, au fost achitați definitiv 115 inculpați, în 65 cauze. În 24 dintre cele 65 cauze în care s-a dispus achitarea definitivă, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților, care mai apoi au fost achitați de către instanța de apel, iar în alte 20 cauze nu s-a declarat apel împotriva soluției de achitare, 6

7 apreciindu-se soluția ca fiind justă. Raportat la cei inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,26% din totalul inculpaților trimiși în judecată (115 din 3.526). Precizăm însă că, din cei 115 inculpaţi achitați definitiv în cursul anului, față de 28 dintre aceștia s-a dispus achitarea definitivă ca efect al aplicării de către instanțe a Deciziei nr.10/ a Înaltei Curți de Casație și Justiție Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar alți 10 inculpați au fost achitați definitiv în temeiul art din Codul penal anterior. În aceste condiții, raportând dispozițiile de achitare la numărul de inculpaţi cu privire la care se poate analiza imputabilitatea soluției de trimitere în judecată, procentual inculpaților achitați în este de numai 2,18 % (76 din 3.526). ACTIVITATEA DE COOPERARE INTERNAȚIONALĂ Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională reprezintă punct de contact permanent pentru organisme similare din alte ţări, reţele de puncte de contact şi agenţii de cooperare, în vederea consultării reciproce în cazul infracţiunilor de competenţa DIICOT şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la cercetarea acestor infracţiuni. În anul, au fost înregistrate 319 cauze pasive, din care 107 comisii rogatorii şi 165 de ordine europene de anchetă şi 550 cauze active, din care 140 cereri de comisie rogatorie şi 374 ordine europene de anchetă. Cauzele pasive înregistrate au avut ca obiect desfăşurarea unor activităţi de investigare complexe, referitoare la investigaţii financiare, interceptarea comunicaţiilor, obţinerea datelor de trafic 7

8 prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicații, supravegherea audio, video sau prin fotografiere, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor, livrări supravegheate, efectuarea de percheziţii domiciliare şi luarea măsurilor asigurătorii. Ordinul European de Anchetă este noul instrument de cooperare la nivelul Uniunii Europene, prin care se urmăreşte intensificarea şi simplificarea procedurilor în domeniul executării măsurilor de anchetă, în vederea obţinerii de probe și înlocuieşte comisia rogatorie în relaţia cu statele membre, cu excepţia Danemarcei şi a Irlandei, care nu aplică Directiva nr. 2014/41/UE. În cursul anului, DIICOT a primit 165 de ordine europene de anchetă, emise de statele care au transpus această directivă. În cursul anului, au fost constituite 15 echipe comune de anchetă şi pentru toate activităţile desfăşurate în cadrul acestor echipe, fondurile necesare au fost accesate EUROJUST. În perioada decembrie, DIICOT a găzduit prima întâlnire a Rețelei procurorilor din statele de la Marea Neagră, eveniment la care au participat reprezentanți ai autorităților de aplicare a legii din Armenia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Iran și România. INFORMARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL Prin specificul infracţiunilor investigate, activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a reprezentat un permanent subiect de interes şi a atras în mod constant atenția opiniei publice şi mass-mediei din România și din străinătate. La finalul anului, a fost reconfigurat site-ul instituţiei. Acesta conţine toate informaţiile referitoare la activitatea desfăşurată de întreaga direcţie și pot fi accesate in mod facil, 8

9 două secțiuni fiind dedicate informatiilor de interes public şi massmediei. În încheiere, doresc să vă mulțumesc, atat în nume personal cât și al colegilor mei, pentru modul obiectiv în care a fost reflectată activitatea DIICOT în toate materialele emise de presă în cursul anului predent și totodată, sper intr-o colaborare cel puțin la fel de bună și în acest an. Avem în vedere, de asemenea, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale, indiferent de calitatea acestora. 9