NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE – Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere col

Transcriere

1 NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere colectiva si modificari la Codurile penale. Iohannis nu intelege ca Parlamentul si Guvernul au dreptul sa decida in cele doua probleme: "In 1859, politicienii s-au preocupat de natiune, ai nostri se ocupa de gratierea propriilor dosare... Auzi, aberatie, este lovitura de stat" Scris de Elena DUMITRACHE Dezvaluiri - Evenimente Discurs halucinant al Presedintelui Klaus Iohannis! La 24 de ore de la momentul la care a aparut in Piata Universitatii unde se desfasura un protest neautorizat impotriva masurilor Guvernului Grindeanu si impotriva PSD-ALDE pentru a se alatura celor circa de oameni care au marsaluit de la Piata Universitatii, la Guvern si mai apoi la sediul PSD, presedintele Klaus Iohannis a iesit public la tribuna Cotrocenilor pentru a anunta ca va initia demersurile pentru organizarea unui referendum pe Legea gratierii, dar si pe modificarile din Codul penal si Codul de procedura penala. Anuntul lui Klaus Iohannis a fost facut in cadrul discursului sau tinut cu prilejul zilei de 24 ianuarie 2017, cand romanii sarbatoresc Mica Unire a Principatelor Romane, Moldova si Tara Romaneasca. In loc sa aiba un discurs de pace, calm si unitate, discursul lui Iohannis a fost unul politic, care nu avea nicio legatura cu celebrare a 158 de ani de la Mica Unire ci, din contra, a fost centrat pe atacarea Guvernului PSD-ALDE, instalat in urma cu 3 saptamani, si a principalilor lideri politici actuali, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. Discurs halucinant al Presedintelui Klaus Iohannis! La 24 de ore de la momentul la care a aparut in Piata Universitatii unde se desfasura un protest neautorizat impotriva masurilor Guvernului Grindeanu si impotriva PSD-ALDE pentru a se alatura celor circa de oameni care au marsaluit de la Piata Universitatii, la Guvern si mai apoi la sediul PSD, presedintele Klaus Iohannis a iesit public la tribuna Cotrocenilor pentru a anunta ca va initia demersurile pentru organizarea unui referendum pe Legea gratierii, dar si pe modificarile din Codul penal si Codul de procedura penala. Anuntul lui Klaus Iohannis a fost facut in cadrul discursului sau tinut cu prilejul zilei de 24 ianuarie 2017, cand romanii sarbatoresc Mica Unire a Principatelor Romane, Moldova si Tara Romaneasca. In loc sa aiba un discurs de pace, calm si unitate, discursul lui Iohannis a fost unul politic, care nu avea nicio legatura cu celebrare a 158 de ani de la Mica Unire ci, din contra, a fost centrat pe atacarea Guvernului PSD-ALDE, instalat in urma cu 3 saptamani, si a principalilor lideri politici actuali, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. page 1 / 5

2 Ce este mai grav este faptul ca prin decizia lui Iohannis de a anunta organizarea unui referendum pe Legea gratierii, dar si pe modificarile din Codul penal si Codul de procedura penala, presedintele a atacat, pe rand, atat Guvernul, Parlamentul, cat si Curtea Constitutionala a Romaniei. In primul rand, consultarea populatiei prin referendum pe problema gratierii colective, care in esenta reprezinta un act de clementa, reprezinta o incalcare a Constitutiei Romaniei care stabileste clar la art. 73 alin. (3) ca Parlamentul, ca putere Legislativa, este cel care adopta legi organice privind amnistia si gratierea. Cel care poate inita o astfel de lege este Ministerul Justitiei, ca putere Executiva in stat. Acest lucru este prevazut in Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordarii gratierii, care la Capitolul III privind gratierea colectiva prevede la art. 15 urmatoarele: "(1) In cazul initierii legii de gratiere de catre Guvern, sarcina elaborarii proiectului de lege revine Ministerului Justitiei. (2) Directia Generala a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerului Justitiei in vederea initierii unei legi de gratiere. " Practic, prin referendumul pe problema gratierii un act de CLEMENTA Klaus Iohannis pune in discutie publica dreptul Parlamentului de a emite legi si al Guvernului de a propune legile. In al doilea rand, prin chestionarea populatiei cu privire la modificarile ce se impun a fi aduse Codului penal si Codului de procedura penala dupa deciziile de neconstitutionalitate ale articolelor din NCP SI NCPP, Presedintele Iohannis a atacat practic Curtea Constitutionala a Romaniei. Mai exact, dupa ce CCR a decis ca peste 60 de articole din Codul penal si Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, iar Guvernul a demarat demersurile pentru punerea in acord a Codurilor cu deciziile CCR, Iohannis iese public si propune un referendum pentru ca aceste modificari care vizeaza constatari de incalcari ale drepturilor omului sa nu aiba loc. Curios este ca Iohannis nu a avut nicio reactie de acest fel cand fosta ministresa a Justitiei, Raluca Pruna, a modificat, dupa bunul plac, prin ordonanta zeci de articole din Codurile penale in vederea punerii lor in acord cu deciziile CCR, desi opinia publica si chiar magistratii au reclamat ca ordonanta lui Pruna de modificare a NCP si NCPP a fost adoptata fara dezbatere publica. Iata discursul fulminat al lui Iohannis sustinut in data de 23 ianuarie 2017, cu ocazia Micii Unirii din data de 24 ianuarie: "Domnule Presedinte al Academiei Romane, Inaltpreasfintia Voastra, Preasfintia Voastra, Onorata asistenta, page 2 / 5

3 Astazi, in seara zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, in Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale romanilor, Mica Unire. Aceasta unire s-a petrecut, cum toata lumea stie, in doua etape: in 5 ianuarie 1859 la Iasi si in 24 ianuarie 1859 la Bucuresti, acum 158 de ani. Ce moment de glorie pentru Romania! Romania care, atunci, incepuse sa se manifeste. A fost dupa un razboi care a redefinit ceea ce astazi numim 'sferele de influenta'. Rusia fusese trimisa mai inspre Est si Marile Puteri au avut de rezolvat probleme regionale complicate. Evident ca unii au fost 'pentru' ca romanii sa-si exprime vointa, si a fost destul de evident ca aceasta vointa a fost unirea Principatelor, altii s-au opus. Ce moment frumos ca atunci romanii si-au impus vointa! Ce clasa politica am avut noi atunci, cand a inceput sa ia fiinta natiunea romana! Si ce clasa politica avem astazi, cand cei care au fost alesi sa conduca tara se ocupa in mod paradoxal de cu totul alte lucruri. Atunci, 1859, politicienii s-au preocupat de natiune, de Unirea Principatelor. Ai nostri se ocupa de gratiere - gratierea propriilor dosare. A fost ales atunci Cuza, Alexandru Ioan Cuza, domnitor in Moldova si in tara Romaneasca si s-a apucat de treaba. Unirea Principatelor a inceput prin alegerea aceluiasi domnitor in ambele Principate, dar ea s-a infaptuit prin ce s-a construit, prin institutiile, autoritatile, entitatile, actele normative care au inceput sa puna cap la cap ce se intampla in Moldova, ce se intampla in tara Romaneasca, si astfel Unirea s-a petrecut, in fapt, prin legiferare si prin administrare, prin guvernare Codul Penal al lui Cuza a fost un cod penal dupa model francez, model considerat la vremea respectiva cel mai bun, cu o abordare moderna. A fost primul cod penal din Romania care incrimina coruptia, care facea referire la infractiunile de abuz in serviciu si de conflict de interese. Ce generatie de politicieni am avut atunci, dupa Mica Unire! Oameni care au avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume, si ce politicieni avem astazi. O coalitie, aleasa sa conduca Romania spre dezvoltare, se ocupa de modificarea Codului Penal. Se ocupa, in mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului Penal intr-un sens cel putin discutabil: micsorarea amenzilor pentru abuz in serviciu. Ce diferenta! Ce clasa politica am avut si unde am ajuns! In aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste. Oamenii indignati au iesit in strada sa protesteze impotriva acestor incercari de a modifica prin Ordonante de urgenta legislatia penala. page 3 / 5

4 Am auzit fel si fel de aberatii. Imediat dupa ce au iesit oamenii in strada, activisti agitati si agitatori au fugit la televiziunile obediente sa explice poporului ca este o noua mineriada - auzi, aberatie -, este lovitura de stat. Cetatenii, sa dea lovitura de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar ca nu dau lovitura de stat, dau lovitura de gratie statului de drept din Romania. De ce au iesit oamenii? Simplu de tot: PSD si cu satelitul lui, ALDE, au promis bunastare romanilor, au promis ca vor rezolva problemele Romaniei, au promis dezvoltare economica, au promis salarii mai mari, au promis pensii mai mari. Si oamenii, de buna-credinta, i-au votat. Si cand au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva. S-au apucat sa umble la legislatia penala, pentru a-si curata dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au sustinut in campanie probabil. Asta i-a dus pe oameni in strada, dragii mei! Una a fost promisa, alta a fost inceputa. De aici indignarea romanilor. Nu vrea nimeni sa dea lovitura de stat, nici nu vrea sa rastoarne regimul. Iar Guvernul? Ce conteaza Guvernul? Acest guvern doar nu-si imagineaza ca a iesit cineva in strada pentru acest guvern. Oamenii au iesit sa-si spuna indignarea si guvernantii ar face bine sa ia seama. Poate totusi, cu aceasta ocazie, a Micii Uniri, isi amintesc ca romanii sunt un neam mandru, romanii au dreptul la o clasa politica pe masura. Aceasta tema, in mod nefericit, a devenit o tema nationala. Este evident ca exista un larg interes pentru aceasta tema a schimbarii Codurilor Penale si a gratierii, si daca asa este, atunci voi supune aceasta tema dezbaterii publice si votului popular. Voi incepe demersurile pentru un referendum, referendum prin care romanii vor putea sa se exprime, vor putea sa spuna daca sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindca, atunci cand au votat, aceste teme nu s-au gasit in programul de guvernare al PSD. Si atunci, daca guvernantii au facut o tema din asta, vor trebui sa suporte votul popular pe aceasta tema. Aparent vorbim despre chestiuni legate de Justitie. Aparent, vorbim despre Ordonante de urgenta pe teme foarte concrete. In realitate, dragi romani, vorbim despre ce fel de natiune vrem sa fim. page 4 / 5

5 Powered by TCPDF ( Vrem sa fim o natiune puternica, un stat de drept sau vrem sa fim o natiune asa si asa, cu un stat de drept care poate fi inmuiat si discutat. Vrem sa fim o natiune care seamana cu generatia care a facut Mica Unire sau vrem sa fim o natiune care nu indrazneste sa ridice vocea? Vrem sa fim o natiune intre celelalte natiuni asa cum sunt natiunile europene sau vrem sa fim o natiune care nu indrazneste sa ridice vocea in corul natiunilor europene? Asadar, dragii mei, trebuie sa ne hotaram ce fel de natiune suntem, ce fel de natiune vrem sa fim. Eu imi doresc o natiune puternica. Eu imi doresc o natiune de oameni mandri si liberi. Romanii sunt mandri si liberi si imi doresc o natiune condusa de politicieni integri, imi doresc o natiune condusa de politicieni competenti! Orice altceva pentru mine este prea putin, iar pentru a obtine acest lucru, pentru a atinge acest obiectiv, pentru mine niciun pret nu este prea mare. La multi ani!" page 5 / 5