prisma_25.cdr

Transcriere

1 araş - Severin Iulie 2006 Anul XI Nr. 25 Preţ 60 bani ( lei vechi) ISSN saptamânal independent INFORMATII, ANUNTURI, PUBLIITATE {edin]a rdinar@ de lucru a nsiliului Jude]ean ara}-severin Bc}a Mntan@, 6 iulie 2006 Rectificarea bugetului judeţului araş-severin nsiliul Judeţean a aprbat repartizarea ctei de 22% din impzitul pe venit, ceea ce reprezintă un fnd de 11,7 miliarde ROL, pentru echilibrarea bugetelr lcale ale cmunelr, raşe- lr lcalităţilr judeţului, în vederea realizării unr biective de interes majr pentru cmunitate. Sumele alcate sunt: Municipiul 6, 0 miliarde: -a menajarea platfrmei industriale de la km 7 ; - reabilitarea unr unităţi de învăţământ; Bcşa 0,5 miliarde: -r eabilitarea reţelei de apă-canal; Mldva Nuă 0,3 miliarde: -s usţinerea desfăşurării prgramului ISPA; Oraviţa 0,8 miliarde: -r eabilitarea imbilelr unr unităţi de învăţământ; Oţelu Rşu 2,0 miliarde: -actuala administraţie a preluat gestiunea cu un deficit care nu îi mai permite accesarea unr credite pentru realizarea unr investiţii. TOTAL (raşe) 9,6 miliarde Berzvia 0,2 miliarde: Grădinari 0,4 miliarde: Luncaviţa 0,3 miliarde: Păltiniş 0,25 miliarde: Răcăşdia 0,3 miliarde: Scl 0,5 miliarde: Văliug 0,15 miliarde: -alte destinaţii, lcalitatea beneficiind de unitate şclară nuă, iar numărul elevilr este în scădere TOTAL (cmune) 2,1 miliarde TOTAL 11,7 miliarde Refacerea unr artere rutiere din judeţ Guvernul a alcat 52 miliarde din rezerva bugetară pentru refacerea unr imprtante trnsane de drum din judeţ, rlul infrastructurii în dezvltarea sci-ecnmică reginală fiind priritar. ea mai mare parte a acestui fnd (32 miliarde) este destinat pentru refacerea a 22,4 km din drumul DJ 684 care face legătura între DN 68 (lcalitatea Vislva, judeţul araş-severin) DN 68 A(lcalitatea Margina din judeţul Timiş), traversând lcalităţile Rusca Mntană cunscuta explatare de marmură de la Ruschiţa, aşezările Luncani, Tmeşti, Rmâneşti. Din DJ 684 este psibil accesul spre lcalităţi rurale din judeţul Hunedara. Următarea destinaţie a acestui fnd, pe deplin justificată, având în vedere amplarea traficului cnsecinţele acestuia, prmisiune îndeplinită, reprezintă trnsnul drumului naţinal DN6 care traversează municipiul. În aceea znă trebuie menţinat drumul de acces al lcuitrilr din Var la drumul naţinal DN 68, trnsnul Var- Obreja urmând să fie asfaltat. În cadrul Prgramului de Vecină- tate Rmânia Serbia & Muntenegru, ale cărui biectiv este atingerea unei dezvltări ecnmice echilibrate în zna de graniţă, prin aplicarea principiilr transfrntaliere se va realiza reabilitarea a 5 km din drumul judeţean DJ 571, permiţând astfel accesul lcuitrilr, în majritate de etnie sârbă, din Lescviţa spre punctul de trecere a frntierei spre Serbia, din lcalitatea Naidăş, din celălalt sens al traficului, a lcuitrilr din Pjejena, Şuşca, Belbreşca, Divici (lcalităţi situate pe DN57A), Scl, Pârneaura, Zlatiţa (lcalităţi deservite de DJ 571, trnsn care beneficiază de mdernizare în cadrul altui pr- iect).la realizarea acestui priect partenerii nsiliului Judeţean vr fi nsiliul Lcal Scl Primăria din Biserica Albă (Serbia). Liceele judeţului vr beneficia de terenuri de sprt reabilitate la standarde superiare. Starea avansată de uzură a unr terenuri, amplasate în incinta unr unităţi de învăţământ care fac parte din dmeniul public al municipiului, le face imprprii pentru desfă- şurarea, în cndiţii ptime de siguranţă a activităţilr sprtive. Actualul administratr al terenurilr, nsiliul Lcal al municipiului are dificultăţi în găsirea unr resurse financiare pentru investiţii legate de reabilitarea acestr terenuri, în această situaţie, nsiliul Judeţean araş-severin a slicitat trecerea bunurilr respective, în administrarea sa, pentru periadă de 10 ani. În cazul unui răspuns pzitiv din partea nsiliului Lcal, nul administratr va asigura fndurile necesare reabilitării, peraţie care vizează, în primul rând, realizarea unr suprafeţe sintetice ale terenurilr de sprt de la liceele reţene Diacnvici Tietz, Traian Lalescu Traian Vuia, spaţii care pt fi utilizate de către elevii unităţilr şclare menţinate, dar care se vr preta la diferite alte cmpetiţii sprtive. Priectul nsiliului judeţean se pate extinde la alte unităţi şclare din judeţ, având în vedere beneficiile de necntestat ale activităţii sprtive pentru dezvltarea tinerilr. Opţiunea unr candidaţi la examenul de bacalaureat, pentru disciplina sprtivă în lcul unr prbe la materiile care pt cnstitui baza pregătirii lr prfesinale viitare pate fi, însă, un semnal de alarmă pentru sistemul de învăţământ. Oferta nsiliului Judeţean vizează duă terenuri la liceele din câte unul în lcalităţile Oţelu Rşu, Bzvici, Mldva Nuă, Oraviţa, Bcşa Băile Herculane. Nu a fst inclus liceul din Anina, explicaţie psibilă fiind mderna sala de sprt cnstruită în imediata aprpiere. Apă plată la Dgnecea. Ptenţialul hidrgelgic al znei Dgnecea a făcut biectul cercetărilr efectuate de către administratrul perimetrului respectiv, nsiliul Judeţean araş- Severin (Licenţa nr. 526/1999), dar nefinalizarea lucrărilr, din raţiuni financiare nu a permis bţinerea Licenţei de explatare. Explatarea apelr minerale din znă, în cazul în care cercetările ar cnfirma rentabilitatea activităţii, ar putea crea lcuri de muncă temprare (în periada cnstrucţiei unei fabrici de îmbuteliere) cca. duăzeci definitive, respectiv venituri imprtante pentru bugetul cmunei. Pentru cntinuare activităţii de cercetare, urmată de cea de explatare s-a prpus ascierea cu scietăţi care să preia csturile reclamate de aceste lucrări. S.. Austrian Agriculture Invest SRL din -a manifestat drinţa de asciere, referitr la izvrul de apă plată gaşul Dgnecea, iar nsiliul Judeţean este dispus să accepte acest priect, dar având în vedere pertinenta bservaţie a dmnului vicepreşedinte Hria Irimia, anume că nu s-a parcurs traseul legal pentru asciere (un anunţ care ar fi permis selectare dintre mai multe ferte), decizia urmează să se ia într- şedinţă viitare. (cntinuare în pagina 3) civica Atitudinea cetăţenească. Viitrul în mâna fiecăruia. Rlul decisiv al individului. Agenţia Naţinală de Integritate Ultimul cntingent de recruţi ai MAI...pag. 2 Ordinea de zi a şedinţei extrardinare a J S Mete periada Iulie pag. 3 Legislaţie Prgramul START pentru dezvltarea abilităţilr antreprenriale în rândul tinerilr facilitarea accesului lr la finanţare...pag. 4 reea de Nrd divizează nsiliul de Securitate Reuniunea G8...pag. 5 Anunţuri, publicitate...pag. 6 Agenţii imbiliare -1-7 Oraviţa pag. 7 Sprt Ftbal -M2006 Frmula 1 Tenis - Wimbledn...pag. 8, Bd. I.L. aragiale Nr. 20 Tel./Fax:

2 Participarea publicului la stabilirea deciziilr Asciaţiile, rganizaţiile sau grupurile de persane interesate vr avea psibilitatea să participe la elabrarea anumitr planuri prgrame în legătură cu mediul. Participarea publicului la stabilirea deciziilr va determina creşterea transparenţei respnsabilităţii prcesului decizinal. Htărârea aprbată de Executiv reglementează participarea publicului la elabrarea, mdificarea sau revizuirea planurilr prgramelr care se referă la: gestinarea deşeurilr la nivel lcal naţinal, a ambalajelr a deşeurilr de ambalaje, la prtecţia apelr împtriva pluării cu nitraţi din surse agricle sau la gestinarea calităţii aerului. Publicul î va putea exprima piniile în md liber, efectiv din timp, înaintea de luarea unr decizii, va avea psibilitatea de a se dcumenta, de a transmite cmentarii, întrebări, atât timp cât pţiunile privind elabrarea, mdificarea sau revizuirea unui plan sau prgram sunt încă deschise. Prevederile acestei htărâri nu se aplică planurilr prgramelr din dmeniile menţinate, care au ca unic biectiv apărarea naţinală sau celr care sunt aplicabile în situaţii de urgenţă de natură civilă. De asemenea, nu se aplică celr pentru care prcedura de participare a publicului se desfăşară cnfrm Legii apelr (nr. 107/1996, mdificată cmpletată) ale Htărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea prcedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri prgrame. Definiţia nţiunii de public cuprinde atât persanele fizice, indiferent de cetăţenie, naţinalitate sau dmiciliu, cât pe cele juridice, inclusiv asciaţiile, rganizaţiile sau grupurile acestra, indiferent de lcul unde sunt înregistrate sau în care se află centrul efectiv al activităţilr lr. Prpunerea de plan sau prgram ri de mdificare sau revizuire a unui plan sau prgram fac biectul participării publicului din mmentul elabrării, până la transmiterea sa spre adptare sau aprbare. Publicul va fi infrmat, prin anunţ public, făcut prin rice mijla- ce, inclusiv prin mijlace electrnice, despre iniţierea prcesului de elabrarea a unui plan sau prgram la care se face referire sau despre rice mdificare ri revizuire a acestr planuri sau prgra- me, precum despre dreptul său de a participa la luarea deciziei. Infrmaţiile relevante puse la dispziţia publicului prin anunţ se referă la: prpunerea de plan sau prgram ri de mdificare sau revizuire a unui plan sau prgram, după caz; autrităţile publice care deţin infrmaţii referitare la prpunerea de plan sau prgram ri de mdificare sau revizuire a unui altfel de plan sau prgram; autritatea cmpetentă la care pt fi transmise cmentarii, întrebări sau pinii. Publicul are la dispziţie 30 de zile de la data publicării anunţului pentru transmiterea cmentariilr cu privire la prpunerile de plan sau prgram ri de mdificare sau revizuire a unui plan sau prgram. Dezbaterea publică are lc la 45 de zile de la expirarea termenului în care se pt transmite cmentariile iar anunţul privind rganizarea dezbaterii se publică într-un ziar naţinal sau lcal sau se afişează pe pagina de Internet a autrităţii cmpetente cu 30 de zile înainte de data dezbaterii publice. Prpunerea de plan sau prgram, rezultată în urma includerii cmentariilr piniilr justificate ale publicului, se pune la dispziţia publicului, spre cnsultare, în acela timp cu publicarea anunţului privind rganizarea dezbaterii publice. În prcesul de luare a deciziilr, după examinarea cmenta- riilr piniilr exprimate de public, autritatea cmpetentă ia decizia de adptare/aprbare sau de respingere a planului sau prgramului ri a mdificării sau revizuirii unui plan sau prgram. Ulterir, autritatea cmpetentă infrmează publicul despre decizia luată, despre mtivele cnsideraţiile pe care se întemeiază decizia, despre prcesul de realizare a participării publicului la luarea deciziei, inclusiv despre mdul în care au fst luate în cnsiderare rezultatele participării publicului psibilitatea cntestării deciziei la instanţa cmpetentă. Htărârea transpune în ttalitate prevederile art.1 lit. a) art. 2 din Directiva Parlamentului Eurpean a nsiliului nr. 2003/35/E privind participarea publicului la elabrarea anumitr planuri prgrame în legătură cu mediul mdificarea, cu privie la participarea publicului accesului la justiţie, a Directivelr nsiliului 85/337/EE 96/61/E. Actul nrmativ aprbat de Guvern are scpul de a implementa bligaţiile rezultate din cnvenţia privind accesul la infrmaţie, participarea publicului la luarea deciziei accesul la justiţie în prblemele de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie Actualul demers legislativ pune în acrd legislaţia rmânească cu plitica cmună eurpeană, al cărui biectiv este asigurarea unui mediu sănăts pentru cetăţenii Uniunii, respectă angajamentele asu- mate prin Tratatul de aderare a Rmâniei la Uniunea Eurpeană. Guvernul Rmâniei - Birul de presă Pe adresa publicaţiei "Prisma" puteţi trimite părerile dvs., puncte de vedere, idei, infrmaţii, eventuale clabrări etc., referitare la cnţinutul genul infrmaţiilr publicate. Redacţia aşteaptă cu interes mesajele dvs, pe adresa:, Str. Libertăţii blc A3 apart. 17, tel./fax: sau prisma@cs.r Mai 2006 PRISMA ORUPŢIA rupţia rămâne principala prblemă a ţării nastre în perspectiva aderării la Uniunea Eur- peană, de Rmânia a făcut uşare prgrese în ultimul an, cncluzinează Raprtul Naţinal publice lcale', a spus directrul TI-Rmânia. Ttdată, raprtul punctează drept 'cel mai mare insucces al anului care a trecut' neînfiinţa- rea agenţiei de integritate, instituţia însărcinată asupra rupţiei realizat de Transparency cu mnitrizarea sancţinarea cnflictelr de Internatinal Rmânia dat publicităţii, luni, de directrul executiv al rganizaţiei, Victr Alistar. Directrul TI-Rmânia a declarat că evluţia refrmelr din ultima periadă arată că 'ţara nastră s-a înscris pe un drum bine definit al cmbaterii crupţiei că pate deveni membră a Uniunii Eurpene la 1 ianuarie 2007', dar a recmandat pliticienilr rmâni să î mdereze 'atitudinile triumfaliste'. 'Este necesară menţinerea presiunii asupra Guvernului pentru a cntinua efrturile în privinţa interese a incmpatibilităţilr, precum cu cntrlul averilr funcţinarilr publici, magistra- ţilr, demnitarilr administratrilr scietăţilr publice. La capitlul cmbaterea crupţiei sunt enu- merate ca lipsuri ratarea creării instrumentelr de repatriere a averilr, cnfrm nvenţiei ONU împtriva crupţiei, capacitatea administrativă scăzută în dmeniul prevenirii cmbaterii spă- lării banilr, neutilizarea cmisiilr de disciplină pentru funcţinarii publici neaplicarea prevede- cmbaterii crupţiei creşterii nivelului de rilr privind avertizrii de integritate. integritate publică', a spus Victr Alistar. El a adăugat că, în periada martie martie 2006, analizată în raprtul Transparency Internatinal, instituţiile publice -au mai îmbu- nătăţit prcedurile administrative, însă refrmele anticrupţie nu au dat rezultatele aşteptate de cetăţean care se cnfruntă, în cntinuare, în La nivelul sancţinării crupţiei, raprtul sem- nalizează capacitatea încă scăzută a DNA de a furniza rezultate cncrete prin dsarele de mare crupţie trimise în instanţă, dar prin tendinţa clasei plitice de a se prteja de riscul creării precedentului 'pentru a nu deschide cutie a Pandrei', după cum a subliniat Victr Alistar. mare măsură, cu acelea prbleme în relaţia cu Raprtul Naţinal asupra rupţiei este sectrul public. 'Sunt de remarcat aspectele ntabile la nivelul prcedurilr administrative în relaţia cu cetăţea- realizat în fiecare an de către TI-Rmânia, însţind Raprtul Glbal asupra rupţiei editat de Secretariatul Internaţinal de la Berlin al nul, care par să fie mai simple mai clare, dar Transparency Internatinal. Mnitrizarea fără impact vizibil în privinţa micii crupţii. Este cncluziile Transparency Internatinal Rmânia necesară securizarea deciziei publice în vr fi flsite de Direcţia Extindere a misiei dmeniile sănătăţii, educaţiei, achiziţiilr publice, cntractelr de infrastructură administraţiei Eurpene în redactarea Raprtului de ţară care va fi prezentat pe data de 16 mai. Lcuri speciale pentru candida]ii rrmi la admiterea în facult@]i Ministerul Educaţiei ercetării a acrdat pentru anul universitar , 415 lcuri speciale pentru candidaţii rrmi la admiterea în facultăţile a 26 de instituţii de învăţământ superir de stat. Lcurile alcate pentru rrmi se referă la facilitatea de a fi admi pe criterii minimale (media 5,00) la faptul că nu vr plăti taxe de şclarizare pe durata studiilr. Distribuţia lcurilr la facultăţile la care vr exista cereri din partea candidaţilr rrmi revine rectratelr. În acest scp, candidaţii rrmi vr depune, în periada de înscriere, cerere de intenţie la rectratele universităţilr (secretarul şef al universităţii), în aceea zi, un dsar de cncurs la facultatea vizată. a în ceilalţi ani, dsarul de cncurs va cuprinde, pe lângă actele slicitate de facultate sau de clegiu, adeverinţă din partea unei rganizaţii legal cnstituite a rrmilr din care să rezulte că respectivul candidat face parte din etnia rrmilr ( nu că este membru al respectivei rganizaţii!). Întrucât examenele de admitere în instituţiile de învăţământ superir se derulează în sesiuni date diferite, este imprtant ca ptenţialii candidaţi rrmi să se infrmeze în prealabil asupra periadelr de rganizare a înscrierilr de desfăşurare a examenului de admitere. În periada 2-4 mai 2006, delegaţia cndusă de dmnul ministru Gherghe Barbu negciază la Washingtn cntractarea unui împrumut de la Banca Mndială pentru finanţarea unui Prgram de Incluziune Scială destinat celr mai defavrizarte categrii, în special ppulaţiei rma. Delegaţia Rmâniei este frmată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelr Publice, Ministerului Muncii, Slidarităţii Sciale Familiei, Ministerului Educaţiei ercetării, Agenţiei Naţinale pentru Rma Fndului Rmân de Dezvltare Scială. În linie cu prevederile Memrandumului mun pentru Incluziune Scială, semnat de Rmânia cu U.E., a Planului de Acţiune dezvltat în cadrul Decadei pentru Incluziunea Scială a Rma ( ), prezentul împrumut este slicitat pentru a susţine finanţarea următarelr prgrame cnsiderate priritare: ele 415 de lcuri s-au distribuit astfel: l Universitatea "Babeş Blyai" din luj-napca (60 de lcuri),universitatea din (33), Universitatea din Bucureşti (25) Universitatea "Petru Mair" din Târgu Mureş (23); l câte 17 lcuri au primit Şcala Naţinală de Studii Plitice Administrative din Bucureşti, Universitatea din Bacău, Universitatea "Transilvania" din Braşv, Universitatea "Ovidius" din nstanţa, Universitatea din raiva, Universitatea "Dunărea de Js" din Galaţi, Universitatea Tehnică "Gherghe Asachi" Universitatea "Alexandru Ian uza" (ambele din Ia), Universitatea din Oradea, Universitatea din Piteşti, Universitatea Petrl - Gaze din Plieşti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava Universitatea "Valachia" din Târgvişte; l 10 lcuri - Universitatea "nstantin Brâncu" din Tg. Jiu, câte 7 lcuri - Universitatea de Medicină Farmacie "Iuliu Haţieganu" luj-napca Academia de Studii Ecnmice din Bucureşti, 5 lcuri - Universitatea Plitehnică Bucureşti, 2 lcuri - Universitatea de Muzică din Bucureşti, respectiv un lc - Universitatea Naţinală de Artă Teatrală inematgrafică "In Luca aragiale" din Bucureşti. Ministerul Educaţiei ercetării Prgram de Incluziune Scial@ destinat celr mai defavrizarte categrii, în special ppula]iei rma Îmbunătăţirea cndiţiilr de viaţă din lcalităţi sărace cu ppulaţia rmă reşterea participării cpiilr din grupurile vulnerabile la prgramele de educaţie timpurie Prgramul destinat persanelr cu disabilităţi - Prgramul destinat cmbaterii vilenţei dmestice Dezvltarea capacităţii Agenţiei Naţinale pentru Rma de a identifica, realiza mnitriza priecte. Implementarea acestr priecte se va realiza în periada prin efrtul cnjugat al Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei ercetării, Fndului Rmân pentru Dezvltare Scială Agenţiei Naţinale pentru Rmi, în parteneriat cu reprezentanţii nsiliilr Judeţene din znele în care asemenea prgrame se impun în md urgent. Ministerul Muncii, Slidarităţii Sciale Familiei

3 Direcţia Judeţeană pentru Tineret araş-severin OMUNIAT DE PRESĂ În periada 30 aprilie - 15 mai 2006, 5 vluntari ai entrului de Vluntariat participă la priectul internaţi nal Peace f ry u(th) II (Pace pentru Tine(ri) II), desfăşurat în Hllókő, Ungaria. Acest schimb intercultural, la care v r participa tineri din Armenia, Azerbaijan, Lituania, Republica M ld va, R mânia, Olanda Ungaria, este psibil datrită partenteriatului dintre Direcţia Judeţeană pentru Tineret araş-severin rganizatrii priectului, Egyesek Yuth Asstiatin Internatinal Sinergy Grup. Peace fr Yu(th) II face parte dintr- serie de priecte bazate pe cperarea dintre ţările Uniunii Eurpene, cele în curs de aderare ţările partenere în prgramul Yuth. Prin intermediul reţelei Internati nal Sinergy Gr up sunt rganizate schimburi internaţi nale traininguri pentru tineri care lucrează sau vr sa lucreze în viitr cu tinerii, fie ca prfesie, fie ca frmă de vluntariat. În acest cntext priectul Peace fr Yu(th) II se fcalizează pe dezvltarea abilităţil rde leadership prin intermediul met dei de învăţare prin exeprienţă. Se urmăreşte astfel ca participanţii să înveţe pe bază exeperienţială ce înseamnă să fii leader, să rganizezi activităţi de la început până la sfârt, să- dezvlte abilităţile de c municare de lucru în echipă. În cadrul priectului, atât echipa de rganizare cât cea de traineri sunt echipe internaţi nale f rmate din v luntari. În urma c lab rării anteriare cu rganizatrii în cadrul unui schimb similar desfăşurat în 2005, Peace fr Yu(th), una dintre vluntarele entrului de Vluntariat, Raluca R şu, a fst selectată va participa la acest priect în calitate de c-trainer. Pentru mai multe infrmaţii, pers ană de cntact: Srina Nihta, telefn: , srinaid@yah.cm. Marina Spătaru, Directr Daniela Lupşan, nsilier pentru tineret Asciaţia git municat de presă În periada 2-7 mai 2006, în municipiul se va desfăşura manifestarea Zilele Tinereţii, rganizată de Asciaţia git în parteneriat cu Aut ritatea Naţi nală pentru Tineret, Direcţia Judeţeană pentru Tineret araş-severin, Primăria Municipiului, Agenţia pentru Sprijinirea Studenţil r asa de ultură a Studenţil r din. Ajunsă la cea de-a VII-a ediţie, această manifestare este deja reprezentativă pentru, sărbătare-eveniment în viaţa tineril r, având ca biective stimularea creativităţii, p tenţialului artistic sprtiv, participarea civică. Desfăşurătr: Marţi 2 mai: Ora 12ºº Z na triaj - dem nstraţie graffitti Miercuri 3 mai: Ora 18ºº entrul de tineret Mansarda cinematecă Ji 4 mai: Ora 18ºº entrul ivic Gvândari campanie de infrmare Vineri 5 mai: Ora 19ºº lub Ateneu cncert Implant pentru Refuz, rziv, Oranj Sâmbătă 6 mai: Ora 11ºº Skate Park cncurs: skatebarding, inline skating, stencil Ora 15ºº Liceul Mircea Eliade cncurs de baschet Ora 17ºº entrul civic cncursuri, demnstraţii, spectac le de animaţie de stradă Duminică 7 mai: Ora 11ºº Parcul Siderurgistului cncurs ciclism, inline skating Ora 16ºº Zna triaj demnstraţie graffitti Pentru mai multe inf rmaţii, pers ana de c ntact este Andrei Bălbărău, preşedinte al Asciaţiei git, telef n: u speranţa unei bune c lab rări vă drim succes în activitatea dumneavastră. Andrei Bălbărău, Preşedinte Priecte culturale, }tiin]ifice, educative }i religiase nsiliul Judeţean araş-severin acrdă sprijin financiar pentru realizarea unr priecte culturale, ştiinţifice, educative religiase, lista acestra, vtată anterir, fiind revizuită peridic, în funcţie de n i s licitări sau prtunităţi. Actuala c mpletare se referă la cfinanţa- rea următarelr acţiuni: Festivalul Hercules 10,0 mii RON Evenimentul Pinus Nigra, varietatea Banatica - 6,0 mii RON Olimpiada la disciplina Educaţie tehn l gi- că manifestarea menius, desfăşurate de Inspectratul Şclar Judeţean araş-seve- rin - 20,0 mii RON Participarea asei de ultură din Bcşa la festivalul flclric ce se va avea lc în Turcia 10,0 mii RON Sprijin pentru aşezăminte religiase: - Mănăstirea Nera 7,0 mii RON - apela Sclii Speciale din 2,5 mii RON - Mănăstirea Feneş 8,4 mii RON Ttal 63,9 mii RON Preşedintele nsiliului Judeţean, Dl. S rin Frunzăverde a declarat că există dispnibi- litate pentru acrdarea sprijinului financiar necesar finalizării atedralelr Ortdxe din, urmând să se găsească sluţii surse de finanţare. Pr iectuldehtărâre prpune retragerea sumei de 30,0 mii RON, alcată pentru sus- ţinerea financiară a persanelr sau familiilr afectate de accidentul minier care a avut lc la Anina, în luna ianuarie (R.B.) Teatru Teatrul G.A. Petculescu prezint ă: Ji, , ra 17, Năbădăile iubirii de Jiri Menzel. Vineri, , ra 10, spectaclul pentru cpii Pvestea celr patru diamante de Eugen Drăghin. Duminică, , ra 19, spectaclul În spatele chilr de Nava Semel. Prgramul farmaciilr Duminică 7 Mai REFARM rele 7-22, bd. I.L. aragiale, tel GOPHARM rele 8-14, bd. Republicii 18, tel Anunţ nsiliul Judeţean araş-severin prin Direcţia de Administrare a D meniului Public Privat araş-severin anunţă persanele fizice juridice (agenţii ec n mici ce î desfăşară activitatea în dmeniul explatării lemnului transprtatrii de materiale de cnstrucţii) cu privire la întrunirea ce va avea l cîn data de 5 mai 2006 cu începere de la ra în sala de şedinţe a Palatului Administrativ. Întâlnirea va avea drept sc p inf rmarea cu privire la reglementările legale existente aplicabile în dmeniul autrizaţiil r speciale de transp rt necesare pentru circulaţia pe drumurile publice din administrarea nsiliului Judeţean araş-severin. Vr fi precizate sancţiunile aplicabile perat ril r de transp rt care deţin sau utilizează autvehicule cu mase ttale ce depăşesc limitele maxime legale pentru care nu este necesară autrizare, autvehicule înmatriculate în Rmânia care circulă pe drumurile judeţene. Sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Inspect ratului Judeţean de P liţie, direct rii Aut rităţii Rutiere araş-severin, ai Direcţiei Silvice araş-severin, Direcţiei de Regim Silvic Vânătare, precum primarii din judeţ. Preşedinte, Dr. Ing. Srin Frunzăverde. Prelucrarea lemnului rtund în cherestele Utilajele instalaţiile utilizate în prelucrarea lemnului r tund în cherestele v r fi supuse peri dic expertizării, în vederea aut rizării funcţi nării acel ra care c respund tehnic, stabileşte un pr iect de Lege ad ptat de Guvern în şedinţa de ieri. Expertizarea va fi făcută de specialişti atestaţi în prelucrarea lemnului sau în c nstrucţia de mani specifice prelucrării lemnului, de către Ministerul Ec n miei merţului, c nf rm unui rdin c mun care urmează să fie semnat de către ministrul Ec n miei merţului ministrul Agriculturii, Păduril r Dezv ltării Rurale. Prin acest rdin se va stabili met d l gia de realizare a expertizei. Pentru utilajele instalaţiile de prelucrare a lemnului care c respund expertizei tehnice se v r elibera permise de funcţi nare, în baza căr ra pers anele fizice juridice care deţin aceste utilaje v r bţine aut rizaţia de funcţi nare. Pers anele fizice juridice care la data intrării în vig are a acestei Legi desfăş ară activităţi de prelucrare a lemnului r tund în cherestele sunt bligate, în termen de 6 luni, să s licite permise de funcţi nare pentru utilajele instalaţiile utilizate. După această peri adă, se interzice funcţi narea utilajel r /instalaţiil r care nu deţin permis de funcţi nare. Nerespectarea acest rreglementăridecătrepers anele fizice juridice care desfăş ară activităţi de prelucrare a lemnului se sancţi nează cu amendă de la la lei RON sigilarea c nfiscarea instalaţiil r utilajel r până la bţinerea permisului de funcţi nare. N ile reglementări au f st intr duse în sc pul sc aterii din funcţiune a utilajel r instalaţiil r impr vizate a cel r cu un grad ridicat de uzură. Slabele perf rmanţe tehnice tehn l gice au avut efecte negative atât asupra pieţei, prin realizarea de pr duse nec mpetitive, cât asupra f ndului f restier a mediului. Industria r mânească de prelucrare primară a lemnului cuprinde peste de agenţi ec n mici. Guvernul Rmâniei - Birul de presă I N E M A Dacia 5-7Mai Secrete de Familie Vineri rele 18, 20 Sâmbătă - Duminică rele 16, 18, 20 Ji/4 Mai Vineri/5 Mai Sâmb@t@ /6 Mai Duminic@ /7Mai Prgnza mete pe următarele 11 zile +21º +7º +16º +6º Oraviţa +14º +6º +16º +8º + 20º + 10º +17º +3º Oraviţa +15º +5º +16º +6º +21º +9º +16º +5º Oraviţa +14º +6º +16º +7º +22º +9º + 18º +3º Oraviţa +15º +6º +17º +7º Luni, 8 Mai Marţi, 9 Mai Miercuri, 10 Mai Ji, 11 Mai Vineri, 12 Mai Sâmbătă, 13 Mai Duminică, 14 Mai +14º /+6º +16º /+5º +15º /+7º +18º /+9º +19º /+11º +21º /+12º +20º /+10º +22º /+11º +23º /+11º +24º /+11º +26º /+13º +27º /+15º +27º /+16º +28º /+14º PRISMA 4-10 Mai

4 Ppulatia si firmele s-au imprumutat de la banci mult mai mult decat estimau expertii Bancii Natinale. Astfel, creditul neguvernamental era, la sfarsitul lunii martie, cu 51,7 la suta mai mare decat la finele aceleiasi luni a anului trecut, in timp ce estimarile ficiale la sfarsitul anului sunt de 30% Rmanii pt directina 2% din impzitul pe venit datrat bugetului catre entitate nn-prfit dintr-un dmeniu pe care vr sa-l sprijine. Optiunea exista inca de anul trecut, dar extrem de putini rmani i-au acrdat atentie. Olli Rehn: Priritatea numarul unu este justitia Rmania si Bulgaria trebuie sa nu piarda ritmul refrmelr, al aplicarii lr, si sa faca dvada unr structuri prin care sa cntinue lupta imptriva cruptiei si a crimei rganizate, dearece numai asa pate fi garantata ecnmie si scietate nrmala În fiecare număr al publicaţiei "PRISMA" veţi găsi actele nrmative de interes general publicate în Mnitrul Oficial al Rmâniei Legea nr. 32 privind bligaţiunile iptecare (M.O. nr. 264/ ) Uniunii Naţinală a Executrilr Judecătreşti: Tablul executrilr judecătreşti pe anul 2006, întcmit în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executrii judecătreşti, cu mdificările cmpletările ulteriare (M.O. nr. 266/ ) Ordinul nr al ministrului educaţiei cercetării privind aprbarea Metdlgiei de rganizare desfăşurare a cncursului de cupare a funcţiilr de inspectr şclar de specialitate/inspectr şclar de la inspectratele şclare (M.O. nr. 267/ ) Legea nr. 62 privind cmpletarea Legii lcuin ţei nr. 114/1996 (M.O. nr. 268/ ) Legea nr. 68 privind aprbarea O.u. G. nr. 144/2005 pt. mdificarea cmpletarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilr pt. şmaj stimularea cup ării frţei de muncă (M.O. nr. 268/ ) Ordinul nr. 181 al ministrului ecnmiei cmerţului privind aprbarea Ghidului de prceduri pt. acrdarea de stimulente financiare, prin Agenţia Naţinală pt. Dezvltarea Znelr Miniere, antreprenrilr lcali, în vederea angajării pregătirii persanelr fără lc de muncă din znele miniere cu grave dezechilibre ecnmice sciale, ca urmare a restructurării sectrului minier (M.O. nr. 268/ ) Ordinul nr. 196 al ministrului agriculturii, pădu- rilr dezvltării rurale pt. aprbarea Instruc- ţiunilr privind avizarea autrizarea funcţinării calelr silvice pt. gspdărirea pădurilr prprietate privată a persanelr fizice juridice a celr prprietate publică aparţinând unităţilr administrativ-teritriale pt. autrizarea persnalului silvic (M.O. nr. 268/ ) O. u.g. nr. 21pt. mdificarea Legii nr. 571/2003 privind dul fiscal (M.O. nr. 269/ ) H.G. nr. 319 privind aprbarea Strategiei naţi- nale pt. egalitatea de şanse între femei bărbaţi pt. periada a Planului general de acţiuni pt. implementarea Strategiei naţinale pt. egalitatea de şanse între femei bărbaţi pt. periada (M.O. nr. 270/ ) H.G. nr. 267 pt. aprbarea Nrmelr metd- lgice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind rganizarea exercitarea prfesiei de arhitect, republicată (M.O. nr. 272/ ) H.G. nr. 367 privind transmiterea unui imbil din dmeniul public al statului din administrarea Ministerului Administraţiei Internelr în dme- niul public al municipiului în adminis- trarea nsiliului Lcal al Municipiului, judeţul araş-severin (M.O. nr. 274/ ) Ordinul nr. 421 al ministrului finanţelr publice privind stabilirea categriilr de bligaţii fiscale pt. care rganul fiscal transmite cntribuabililr, prin pşt ă, frmularele de declaraţii (M.O. nr. 275/ ) Legea nr. 66 pt. cnsacrarea zilei de 8 aprilie ca Sărbătarea etniei rmilr din Rmânia (M.O. nr. 276/ ) Legea nr. 65 privind aprbarea O.u. G. nr. 143/ 2005 pt. mdificarea cmpletarea O.u. G. nr. 5/ 2003 privind acrdarea de ajutare pt. încălzirea lcuinţei, precum a unr facilităţi ppulaţiei pt. plata energiei termice (M.O. nr. 276/ ) Legea nr. 67 privind prtecţia drepturilr salariaţilr în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unr părţi ale acestra (M.O. nr. 276/ ) H.G. nr. 303 privind aprbarea Prgramului anual de marketing prmvare turistică a Prgramului anual de dezvltare a prduselr turistice (M.O. nr. 279/ ) H.G. nr. 320 privind aprbarea Prgramului naţinal pt. reducerea csturilr cu energia pt. ppulaţie, prin creşterea eficienţei energetice utilizarea energiei regenerabile în anul 2006 (M.O. nr. 279/ ) Ordinul nr. 171 al ministrului agriculturii, pădurilr dezvltării rurale privind aprbarea Nrmelr de aplicare a O.G. nr. 37/2005 privind recunaşterea funcţinarea grupurilr rganizaţiilr de prducătri, pt. cmercializarea prduselr agricle silvice, aprbată cu mdificări cmpletări prin Legea nr. 338/2005 (M.O. nr. 280/ ) H.G. nr. 264 privind stabilirea cndiţiilr de intrducere pe piaţă de punere în funcţiune a mijlacelr de măsurare (M.O. 282/ ) Ordinul nr. 420 al ministrului finanţelr publice privind cmpletarea Ordinului ministrului finanţe- lr publice nr. 551/2003 pt. aprbarea Instrucţiu- nilr de aplicare a prevederilr titlului I - Transpa- renţa infrmaţiilr referitare la bligaţiile buge- tare restante al cărţii I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pt. asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilr publice, a funcţiilr publice în mediul de afaceri, prevenirea sancţinarea crupţiei, cu mdificările cmpletările ulteriare (M.O. nr. 283/ ) Ordinul nr. 216 al ministrului muncii, slidarităţii sciale familiei pt. prrgarea termenului de depunere a declaraţiei fiscale privind stabilirea cmisinului datrat de angajatri (M.O. nr. 285/ ) H.G. nr. 363 privind mdificarea cmpletarea H. G. nr. 427/2004 pt. aprbarea Nrmelr privind circulaţia materialelr lemnase cntrlul circulaţiei acestra al instalaţiilr de transfrmat lemn rtund (M.O. nr. 286/ ) Ordinul nr. 105 al preşedintelui Agenţiei Naţinale pt. Întreprinderi Mici Mijlcii peraţie privind mdificarea anexei nr. 1 la Prcedura de implementare a Prgramului naţinal multianual pe periada pt. susţinerea accesului micrîntreprinderilr a întreprinderilr mici la servicii de instruire cnsultanţă, aprbată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţinale pt. IMM nr. 55/2006 (M.O. nr. 286/ ) O. u.g. nr. 24 pt. prelungirea aplicării prevederilr art din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii alte drepturi de asigurări sciale (M.O. nr. 287/ ) Ordinul nr. 101 al preşedintelui Agenţiei Naţinale pt. IMM privind mdificarea Prcedurii de implementare a Prgramului pt. sprijinirea dezvltării IMM prin fnduri în limita sumelr plătite pt. prfitul brut reinvestit, aprbată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţinale pt. IMM nr. 64/2006 (M.O. nr. 289/ ) Lansarea prgramului sustinut de ANDZM In prima saptamana de la lansarea prgramului Acrdarea de stimulente financiare nerambursabile antreprenrilr lcali, in vederea angajarii si pregatirii persanelr fara lc de munca s-au inregistrat peste 100 de cereri pentru un numar de 2000 lcuri de munca. Agentia Natinala pentru Dezvltarea Znelr Miniere (ANDZM), din subrdinea ME, a lansat in data de 29 martie 2006 acest prgram de finantare, avand un fnd in valare de 10 miliane USD. Prgramul isi prpune stimularea antreprenrilr lcali din zna de perare a ANDZM, pentru angajarea si pregatirea persanelr fara lc de munca din znele miniere, prin acrdarea de stimulente financiare nerambursabile in valare de maxim 1200 USD/an/pst, cnfrm Ghidului de prceduri aprbat prin Ordinul Ministrului Ecnmiei si mertului nr. 181/2006 si publicat in Mnitrul Oficial nr. 268/ Obiectivele prgramului sunt: facilitarea crearii a circa de lcuri de munca in dmenii alternative mineritului, sprijinirea persanelr fara lc de munca din znele miniere pentru a se angaja si pregati intr- alta meserie, precum si suprt pentru dezvltarea antreprenrilr lcali. Acest prgram face parte din priectul finantat de catre Guvernul Rmaniei si BIRD denumit Inchiderea minelr, refacerea mediului si regenerarea sci-ecnmica a znelr miniere, priect in valare ttala de 120 miliane USD. Ministerul Ecnmiei merţului Înnirea parcului aut După succesul de anul trecut, când s-au vândut ma- ni în valare de 43,8 milia- ne RON în cadrul Prgramului de înnire a parcului aut, Guvernul intenţinează să reia în 2006 acest prgram prin acrdarea primei de casare de 30 miliane lei vechi pentru fiecare mană mai veche de 12 ani, după cum a declarat Sulfina Barbu, ministrul Mediului. Ea a precizat că, în principiu, vr fi păstraţi aceia parametri ca anul trecut, adică acela număr de mani (15.000) aceea primă de casare (30 miliane ROL), care pate fi flsită ca avans pentru achiziţinarea unei mani ni. Prgramul va începe în luna iunie. Până acum, pr- gramul pare să fi avut numai părţi bune. Înlcuirea Daciilr vechi cu mai puţin pluantele mani mderne a dus la dimi- nuarea emisiilr de mnxid de carbn cu 325 de tne, din care 200 tne prveneau numai de la manile predate Remat-urilr incluse în pr- gram, arată primele estimări ale Ministerului Mediului. Fnduri Sapard Alte patru dmenii agricle vr fi finan]ate Peste 100 de miliane de eur din fndurile Sapard, al- cate ţării nastre, vr fi atri- buite pentru patru dmenii ni. misia Eurpeană a aprbat cererea Rmâniei cu privire la finanţarea priectelr de investiţii din silvicultură, agrmediu, pentru înfiinţarea de labratare sanitarveterinare, precum pentru cnstituirea grupurilr de prducătri. ererile de finanţare vr putea fi depuse începând cu luna mai. Pentru înfiinţarea de lab- ratare sanitar-veterinare, fitsanitare de siguranţă a alimentelr sunt dispnibile 41,19 miliane de eur. 40,57 de miliane de eur sunt desti- nate investiţiilr în silvicultură. 4 rucea Re Rmână a lansat un apel internaţinal pentru ajutrarea sinistraţilr Prevenirea }i cmbaterea vilen]ei în sprt Ordnanta nr. 11, adptatăîn26 ianuarie, pentru prevenirea cmbaterea vilenţei în sprt prevede că rganizatrii cmpetiţiilr jcurilr sprtive frţele de rdine angrenate au bligaţia să asigure spectatrilr, jucătrilr ficialilr prtecţie securitate să ia tate măsurile pentru prevenirea înlăturarea ricărr incidente ce s-ar prduce pe traseele de afluire/defluire în interirul lcurilr de desfăşurare a cmpetiţiilr jcurilr sprtive, înainte, în timpul după terminarea cmpetiţiei sau jcului. Ptrivit rdnanţei, termenii expresiile de mai js au următarele semnificaţii: a) cmpetiţie sprtivă - campinat sprtiv rganizat pe ramuri de sprt, între mai multe echipe sau cncurenţi independenţi, pe baza unui regulament a unui prgram, având drept scp stabilirea unei rdini ierarhice a cmpetitrilr în clasamentul final; b) jc sprtiv - întrecere sprtivă care pate avea caracter ficial sau amical, intern ri internaţinal, care se dispută pe baza unui regulament, având drept scp stabilirea unui învingătr; c) rganizatr de cmpetiţii sau jcuri sprtive - structură sprtivă cu persnalitate juridică, legal cnstituită recunscută ficial, care are dreptul de a rganiza cmpetiţii sau jcuri sprtive; d) ficial - ricare cnducătr, membru al unei cmisii, arbitru arbitru asistent, bservatr, antrenr, preparatr, respnsabil tehnic, medical ri administrativ din cadrul federaţiilr, ligilr, asciaţiilr judeţene cluburilr, acreditaţi sau, după caz, autrizaţi în funcţiile ri pziţiile pe care le deţin; e) grad de risc al cmpetiţiei sau jcului sprtiv - nivelul psibilităţii prducerii unr fapte îndreptate împtriva rdinii siguranţei publice cu cazia desfăşurării cmpetiţiei sau jcului sprtiv; f) asigurarea rdinii publice - ansamblul măsurilr ce se întreprind pentru respectarea 4-10Mai 2006 PRISMA rupţia rămâne prblemă acută în Rmânia legalităţii, prevenirea descurajarea unr acţiuni care vizează tulburări sciale sau manifestări de vilenţă pe timpul adunărilr manifestaţiilr publice, activităţilr culturale sprtive, precum altr manifestări similare cu participare numerasă g) restabilirea rdinii publice - ansamblul măsurilr întreprinse de frţele de rdine rezultatul acestra de a readuce în starea iniţială rdinea siguranţa publică grav tulburate; h) evacuarea spectatrilr - ansamblul măsurilr de scatere de către structurile de rdine, în md rganizat, din lcul de desfăşurare a cmpetiţiei jcurilr sprtive, a unui grup de suprteri sau a tuturr participanţilr; i) cntrl crpral preventiv al bagajelr - verificarea sumarăaţinutei vestimentare a bagajelr spectatrilr în scpul prevenirii intrducerii în lcurile de desfăşurare a cmpetiţiei jcurilr sprtive a biectelr materialelr interzise. Asigurarea rdinii publice pe traseele de deplasare către stadiane, săli alte lcuri destinate desfăşurării cmpetiţiilr jcurilr sprtive se realizează în md nemijlcit de rganele de pliţie unităţile de jandarmi cmpetente teritrial, care acţinează pentru desfăşurarea nrmală a circulaţiei pe drumurile publice. Asigurarea rdinii publice în zna stadianelr, sălilr de sprt a altr lcuri destinate desfăşurării cmpetiţiilr jcurilr sprtive, până la perimetrul znei delimitate de prţile unde se cntrlează biletele de acces se execută cntrlul crpral preventiv al bagajelr, se realizează de unităţile de jandarmi cmpetente teritrial. R ăspunderea pt. asigurarea rdinii securităţii participanţilr în interirul lcurilr de desfăşurare a cmpetiţiilr jcurilr sprtive - stadiane, săli de sprt, patinare, terenuri de sprt alte spaţii destinate activităţilr sprtive - revine rganizatrilr, care încheie în acest sens cntracte de prestări de servicii, în cndiţiile legii, cu structuri specializate din M.A. I. sau cu scietăţi de pază prtecţie iau tate măsurile ce se impun pt. prevenirea incendiilr, asigurarea căilr de acces menţinerea în stare de funcţinare. (M.O. nr. 83/ )

5 ii analisti, ci, a sa faca fata Guantanam Bay În urma deciziei unui judecătr federal care a respins argumentele administraţiei Bush ptrivit cărra dezvăluirea identităţii deţinuţilr de la Guantanam Bay ar "vila dreptul lr la intimitate", Pentagnul, după patru ani de bstrucţie, a făcut publice dcumen- tele ce cnţin numele sutelr de deţinuţi de la baza militară americană din uba. Este bine dcumentat faptul că aceşti "inamici cmbatanţi" ai pprului american nu au putut recurge la mijla- ce legale de prtecţie, Guantanam Bay nefiind teritriu american în md lgic tribunalele din SUA "nu au jurisdicţie" acl. el puţin aceasta a fst pziţia preşedintelui Bush. um tribunalele cubaneze nu au nici ele jurisdicţie în aria respectivă, priznierii există într-un spaţiu paralel, cel puţin din punct de vedere juridic. Realităţi bizare Regiunea Guantanam Bay acperă aprape 118 km pătraţi în sud-estul ubei. Are duă aerprturi câteva mii de militari americani staţinaţi permanent. hiria anuală pentru acest teritriu este de 2 dlari de aur, echivalentul a 4,085 dlari la preţul aurului din De la clnie la prtectrat uba a fst clnie a Spaniei din În 1898, când mişcarea pentru independenţă era în pragul victriei după 30 de ani de lupte sângerase împtriva ranei Spanile, SUA a declarat răzbi Spaniei în urma pierderii vasului de luptă "The Maine". Pentru a evita uraganele din timpul verii, flta ame-ricană s-a adăpstit în superbul prt Guantanam, stabilind mică bază navală. La sfârtul anului, în urma victriei, ubei a fst cedată de Spania prin Tratatul de la Paris, Statelr Unite. În vechea clnie dar cu ni stăpâni, 1901 a adus Amendamentul Platt (Platt - senatr american, artizan al anexării Hawaii cupării Philipine), care stipula cndiţiile în care SUA intervenea în "treburile" ubei permitea de asemenea, închirierea pe durată nedeterminată a unei părţi din teritriul ubei pentru stabilirea unei baze navale permanente. Amendamentul a fst inclus în prima nstituţie a ubei, din În 1934, după nuă periadă sângerasă în istria insulei, parte a pliticii de bună vecinătate în America Latină a lui Franklin D. Rsevelt (în timpul marii recesiuni), SUA uba au semnat un Tratat de Reciprcitate în care era eliminat Amendamentul Platt, mai puţin cntractul de închiriere. Neschimbat, acesta păstra cndiţiile iniţiale: pe termen nelimitat sau până ce ambele părţi cad de cmun acrd să îl anuleze. Venirea lui astr la putere cmbinată cu diferite acţiuni mai mult sau mai puţin reute ale americanilr în America entrală de Sud, au făcut ca această stare de lucruri cel puţin ciudată pentru timpurile mderne, să nu cnstituie priritate pentru Naţiunile Unite spre desebire de analul Panama, de exemplu, aflat la un mment dat în exact aceia situaţie. Guvernul de cali]ie din Israel Premierul desemnat al Israelului, Ehud Olmert, a semnat înţelegere cu partidul ultrar- tdx SHAS asigurându- astfel majritatea parlamentară. Partidul sefarzilr tradiţinali (riginari din nrdul Africii Orientul Aprpiat) s-a alăturat caliţiei prpuse de premierul desemnat, Ehud Olmert, după ce s-a ajuns la înţelegere privind nebligativitatea susţinerii evacuării aşezărilr din isirdania. Această frmaţiune va deţine prtfliile industriei, cmerţului muncii, cmunicaţiilr, plus duă pziţii fără prtflii; dintre acestea duă, unul este respnsabil pen- tru serviciile religiase la cabinetul premierului. În paralel cu acrdul de caliţie, Shass va primi scrisare de la premierul desemnat, Ehud Olmert, prin care se precizează că nu sunt bligaţi să sprijine evacuarea; vr primi 1,8 miliarde sekeli pentru alcaţii bătrâni. Partidul cndus de Ehud Olmert, Kadima, câştigătr în alegerile din luna martie, are nevie de parteneri plitici pentru a frma majritate parlamentară care să îi fere psibilitatea de a guverna. În cursul negcierilr cu diversele frmaţiuni plitice israeliene, dmnul Olmert a insistat asupra ideii retragerii din anumite zne din isirdania, astfel încât Israelul să fie mai în siguranţă, în limita unr graniţe mai sigure. Săptămâna trecută, Kadima, care deţine 29 de mandate din 120 în Parlament, -a asigurat susţinerea Partidului Muncii, cu 19 mandate, al dilea ca mărime, precum a Partidului Pensinarilr, cu 7 mandate. Kadima aliaţii săi cntrlează acum 67 din cele 120 de lcuri din Knesset. aliţia de guvernare Kadima - 29 deputaţi Partidul Muncii - 19 deputaţi SHAS - 12 deputaţi Partidul Pensinarilr - 7 deputaţi Ttal caliţie - 67 deputaţi Ttal Knesset deputaţi Ehud Olmert a cntinuat să negcieze cu alte partide mici intenţinând să învestească azi nul guvern. Se estimează că între persnalităţile care vr cupa psturi imprtante în nul cabinet de la Ierusalim se află Shimn Peres, căruia i se va feri pstul de ministru al dezvltării reginale. De asemenea Tzipi Livni va păstra pstul de mini- stru de externe. ea mai imprtanta schimbare este anticipată la Ministerul Apărării: Shaul Mfaz a fst nminalizat pentru Ministerul Transprturi- lr si, de asemenea, va răspunde de dialgurile strategice cu alte tari. Shaul Mfaz a deţinut pstul de ministru al apărării. Ehud Olmert a devenit premier interimar în ianuarie, după ce Ariel Sharn a suferit un atac cerebral masiv a intrat în cmă. Fst primar al Ierusalimului, Olmert a declarat că va aştepta ca Hamas să adpte pziţie mderată să devină partener în prcesul de pace. Bruxelles: frum dedicat rela]iilr transatlantice ^n cntextul glbaliz@rii Un frum axat in princi- pal pe relatiile transatlantice in cntextul glbalizarii a avut lc la Bruxelles. Schimbul de pinii din cadrul primei editii a fru- mului dedicat prvcarilr transatlantice intr- era glbala a afirmat relevanta unr teme precum refrma NATO, lupta imptriva terrismului si perspectivele eurpene ale tarilr din Balcanii ccidentali. De asemenea, participantii, sefi de stat, parlamentari eurpeni si americani, ambasadri din tarile Uniunii Eurpene si cele ale NATO, au abrdat situatia creata de prgramul nu- clear al Iranului, piniile fiind impartite. In timp se sena- trul american Jhn Mcain a sustinut exercitarea unr presiuni sprite asupra Teheranului pentru a-i des- curaja ambitiile nucleare, alti vrbitri au subliniat faptul ca Iranul ar mai avea timp sa-si mdifice plitica. Inaltul reprezentant pentru plitica externa al Uniunii Eurpene, Javier Slana, pleda pentru slutinare diplmatica a cnflictului. Au mai fst abrdate pr- blemele energetice, tema de interes pentru spatiul eur-atlantic. Tt senatrul american Mcain sugera ca rice dependenta a Eurpei sau a SUA fata de Rusia din punct de vedere energetic va influenta nua dimen- siune a relatiilr transatlan- tice. Presedintele misiei eurpene, Manuel Barrs milita in acest sens pentru plitica energetica cmuna. Italia: justiţia cnfirmă victria lui Prdi Naţinalizări în Blivia Prelungirea stării de urgenţă cu 2 ani în Egipt hina feră "plăţi umanitare" pentru Piaţa Tienanmen U.E. aplică ni restricţii în cmerţul cu Statele Unite ale Americii Germania Rusia î vr extinde clabrările la nivel ecnmic Franţa cere reluarea finanţării guvernului palestinian Hamas Baze NATO în Bulgaria Franţa î deschide parţial piaţa muncii pentru nii membri UE Reuniune cnsacrată sluţinării prblemei Ksv, la Viena KBE SISTEME DE TÂMPLĂRIE FERESTRELE VIITORULUI Meidert, Pleşa & Partenerii S.A. - izlare termică fnică impresinantă; - prtecţie antiefracţie; - durata de viaţă lungă; - eliminarea vpsirii VARIETATE DE FORME ŞI ULORI ALITATE PÂNĂ LA EL MAI MI AMĂNUNT SOLUŢII INDIVIDUALE ATÂT PENTRU ONSTRUŢII NOI ÂT ŞI PENTRU RENOVĂRI Infrmaţii cmenzi: ; artier Mnim Recepţie prin satelit Televiziune la maxim Max TV Digi TV Ferestre u cu geamuri termpan alitate germană cu prfile Kömmerling Alexim, str. T. Lalescu nr. 6 Tel , s.r.l. instalaţii electrice civile industriale persnal cu experienţă sistemul calităţii ISO 9001 bransamente electrice Str. Spitalului nr. 40, Tel , Fax Rmânia este surs@ pentru traficul de carne vie Ptrivit raprtului majri- tatea victimelr traficanţilr de persane sunt cpii femei, care prvin cu prepn- derenţă din Eurpa de Est statele fstei Uniunii Svie- tice, dar din Asia, America Latina araibe. Experţii Naţiunilr Unite deţin indicii ptrivit cărra în 127 de state traficul de persane rămâne prblemă actuală. Victimele sunt bligate să se prsti- tueze să fure sau cad pe mâna traficanţilr de rgane. În raprtul Naţiunilr Unite, Rmânia se află în tpul ţărilr de prvenienţă a victi- melr. PRISMA 4-10 Mai

6 ANUNŢURI GRATUITE PENTRU PERSOANE FIZIE TELEFONAŢI LA NUMĂRUL SAU OMPLETAŢI TALONUL DE JOS ŞI PUTEŢI PUBLIA UN ANUNŢ DE EL MULT 20 UVINTE Diverse Vând cnvectr cu tiraj nrmal, stare bună de funcţinare, preţ 450 lei. Tel Vând cngelatr 5 sertare, stare de funcţinare, preţ 400 lei neg. Tel Vând mană de cusut electrică Sienger. Tel , Vând dulap bucătărie + 2 crpuri suspendate, frigider Arctic un cngelatr, dulap cu vitrine din lemn de cireş. Tel Vând cuier hl, TV, frigider, vitrină 2 ftlii. Tel Vând calculatr sistem AMD XP (1700+) cu acesrii mnitr 17' funcţinal. Preţ 830 lei neg. tudr662003@yah.cm Vând calculatr Pentium 3, lei, dvd-rw lei, mnitr 17,negru, lei, biru negru pt. calculatr lei, fer garanţie. Tel sau Tehnredactez rice fel de lucrări de licenţă sau referate, preţuri minime. Tel , , Snrizez la preţuri mici nunţi, btezuri, chefuri, cu muzică de tate genurile. Tel , Meditez eficient la preţuri reznabile, elevi clasele V-XII la limba rmână limba franceză. Tel , , Transfer casete vide pe dvd. Tel , , Talnul este valabil numai în cazul anunţurilr! mpletaţi talnul cât mai citeţ! Limitaţi mărimea anunţului la cel mult 20 cuvinte! Marţi - ultima zi de primire a anunţurilr. 6 Prducătr distribuitr iuperci Pleurtus cmenzi la tel Oferte-ereri de Serviciu 5M Restaurant Pensiune MAR-BEK IMPEX S.R.L. str. Ţervei nr.10 aut să îngrijesc un cpil sau bătrână. Tel Electrician autrizat, execut lucrări de execuţie priectare în instalaţii electrice de utilizare. Tel ANUNŢ LIITAŢIE În temeiul art. 69 urm. din Legea 99/1999 aducem la cunştinţă publică faptul că în data de 8 mai 2006, ra 10.00, la sediul Birului Executr Judecătresc Timnea Mihai din a- ransebeş, str. lşca, nr. 3, jud. araş-severin se va rganiza licitaţie publică cu strigare, pentru vânzarea autturismului marca Daew, mdel Nubira II DX, de culare Super Rşu, cu seria sau UU6JF69613D004685, prprietate a debitrului S.. TOMM&JAKY S.R.L. cu sediul în, str. Buc- vinei, nr. 24, bl. 64, ap. 2, jud. Timiş, creditr S.. OMNIASIG S.A. cu sediul în Bucureşti, b-dul Aviatrilr, nr. 28, sect. 1. Licitaţia va începe de la suma de eur reprezentând preţul de evaluare al autturismului va fi cu strigare, urmând a fi adjudecată celui care va feri cel mai mare preţ. Licitatrii sunt rugaţi să se prezinte la lcul vânzării, la termenul stabilit înainte de acest termen să depună la S.. OMNIASIG S.A. araş-severin, punct de lucru, str. Mihai Viteazul, nr. 13 să prezinte executrului judecăt- resc cauţiune reprezentând 10% din preţul la care a fst evaluat autturismul, respectiv suma de 555 eur echivalentul în lei la data plăţii. Ofertantul declarat adjudecatar va efectua plata în eur sau echivalentul în lei la cursul de schimb furnizat de B.N.R. din ziua închiderii licitaţiei. Pentru infrmaţii suplimentare, persanele interesate se vr putea adresa Birului Executr Judecătresc Timnea Mihai din, str. lşca, nr. 3, jud. araş-severin, tel./fax , , s_timnea@ yah.cm Redacţia nu î asumă respnsabilitatea pentru textul anunţului gratuit transmis telefnic sau prin taln, respnsabilitatea revenind în exclusivitate persanelr care l-au cmunicat. Directr Tehnredactare: PRISMA Iliasă Ian Tel Tiparul: West Tip Internaţinal 4-10Mai 2006 PRISMA aut persană seriasă, preferabil bărbat, care să se cupe de închirierea lcuinţelr mele din. Tel Mntăm marmură asigurăm materie primă la preţuri fără cncurenţ ă. Tel.& fax , Expert cntabil ţin evidenţă ecnmic-financiară cmputerizată de la A-Z la preţuri avantajase. Tel PRISMA angajează jurnalist agent publicitate Nume Adresa Mai Anunturi, Anunturi, Prenume Textul anuntului:, Ofer garsnieră spre închi- riere. Tel Primesc fată în gazdă. Tel Închiriez garsnieră cmplet mbilată pentru tineri căsătriţi, preţ neg. Tel umpăr urgent apartament 2-3 camere, fer banii pe lc. Tel Aut-Mt-Vel Vând Dacia Papuc cu 5 lcuri acperită cu fibră în stare excepţinală, an fabr. '96. Tel Vând 3 buc. Pick-up cu 2 5 lcuri, mtr 1600 cmc. Tel. Tel Predau avantajs leasing Skda Octavia 2004, xenn, Imbiliare climatrnic, jante Al. Tel Vând apartament 2 camere, Vând mtr 1.4 Renault cnfrt I, semidecmandat. Tel. cmplet + piese Dacia Super , Nva. Tel , Vând casă mare, 4 drmi tare, bucătărie, saln, terasă, Vând set mtr franţuzesc sufragerie + mansardă. Tel. pentru Dacia Tel , (după Vând casă cu grădină în ra 19.00).. Tel Vând Dacia 1100, stare Vând teren intravilan, bună, km. Tel rivaia, mp pădure. Tel , (după , ra 19.00). Vând apartament 3 camere, Vând mană Mercedes 240 cnfrt I, semidecmandat cu D, an fabricaţie 1980, stare îmbunătăţiri, preţ neg. farte bună. Tel Tel Vând apartament 2 camere, Matrimniale cnfrt 1, etaj 3/3, str. Şincai, preţ Tel Tânăr din fer umpăr apartament ca- dragste tandreţe unei meră în Luncă sau centru, fer preţul pieţei. Tel damne sau dmnişare. Tel APEL UMANITAR Oameni buni! Puteţi ajuta persanele cu hanticap neurmtr, slicitând în scris ca 2% din impzitul pe venitul dumneavastră să fie virat în cntul ASOIAŢIA HANTIAPAŢILOR NEUROMOTOR REŞIŢA cnfrm Ordinului ministrului Finanţelr Publice nr. 2017/ Nu trebuie decât să slicitaţi acest lucru angajatrului dumneavastră sau rganului fiscal cmpetent veţi sigur că parte din impzitul pe care îl plătiţi statului se va îndrepta către cei care au mare nevie de ajutr. Termenul de depunere până pe 15 Mai Asciaţia Hanticapaţilr Neurmtr, înregistrată la nr. 111/1990 în Registrul Asciaţiilr Fundaţiilr la Judecătria. Sediul Asciaţiei: Al. Trei Ape Bl. 2, Sc. 2, ap. 3, telefn d de identitate fiscală al entităţii nnprfit nt bancar (IBAN) RO77RNB BR - S REŞIŢAPrgram Sediu Marţi Ji Vizitaţi site-ul nstru Vă mulţumim! Ştefan-Tedr Steiner Preşedinte AHN-S 1700, Str. Libertăţii, Bl. A3, Ap prisma@cs.r Merlan Ana (70 ani) Szauka Maria (67 ani) Guţu Elena (80 ani) Sîrbu Flavius (19 ani) Mica Ilie (70 ani) Dintean Olga (93 ani) raici Iran (64 ani) Milici Milena (82 ani) Iunasca Marta (45 ani) Dgan Ian (83 ani) Başu Ana (78 ani) Sebk Ileana (74 ani) ăprariu Virica (64 ani) Gherman Virel (50 ani) Pavel Maria (76 ani) Raffai Rme (47 ani) Kira Pălăguţa (86 ani) Telefn Înregistrate în pentru periada 6-9mai Sâmbătă Helmer Daniel-Ervin (26 ani) Pşteanu Ghirghiţa-Diana (30 ani) 2. Misik Francisc (28 ani) rnea Maria-Valerica (27 ani) 3. Gldeanu Pavel (34 ani) Mitrescu Gabriela (38 ani) 4. Apstl Ianid-Octavian (26 ani) pcean Tabita (28 ani) 5. umpănaş Giani-Petru (29 ani) Filip Nicleta-Mirna (31 ani) 6. jacă Mirel-Daniel (35 ani) lţa Lenuţa-Daniela (34 ani) 7. Sulugiu asian Marcel (22 ani) Petre amelia (20 ani) Marţi Muntean Abel-Dănuţ (20 ani) vaci Laura-Lămâia (17 ani) În PRISMA puteţi publica anunţuri de aniversări felicitări la preţuri reznabile DEESE Înregistrate în în periada 27 aprilie -3mai În PRISMA puteţi publica anunţuri de cmemrări cndleanţe la preţuri reznabile Tel Fax

7 Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agentii, imbiliare Agenţia imbiliară intermediază vânzări-cumpărări apartamente - case - terenuri Magister Acrdăm cnsultanţă pentru bţinerea în regim de urgenţă a creditelr iptecare rezlvarea actelr ntariale. Executăm cnstrucţii, amenajări interiare exteriare., B-dul Revluţia din Decembrie, blc 30 parter Tel./fax: , mbil: , , Vânzãri Vând casă 3 camere, 500 mp, teren, în lcalitatea Gruia, preţ neg. Tel , (Magister) Vând casă 5 camere, baie, bucătărie, garaj, 2 cridare, znă centrală, preţ Tel , (Magister) Vând vilă superîmbunătăţită pe str. Văliugului, preţ Tel , (Magister) Vând casă din cărămidă arsă, utilată mbilată mdern, parter garaj, 2 intrări, 6 încăperi, 2 băi, terasă acperită, frnt stradal 36 m, teren 650 mp, preţ Tel , , (Magister) Vând apartament 2 camere, cnfrt I, decmandat, etajul II, 65 mp, zna Lunca Veche, blc cărămidă, preţ neg. Tel , (Magister) Vând apartament 2 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul IV, zna Luncă, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt II, îmbunătăţit, parter, zna Gvândari, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 4 camere, cnfrt I, decmandat, etajul VIII, zna Gvândari, preţ neg. Tel , , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul VII, zna Gvândari, preţ Tel , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt I, 90 mp, zna Plivalentă, preţ neg. Tel , Vând apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, etajul II/IV, îmbunătăţit, zna Sud, preţ neg. Tel , (Magister) Vând apartament 2 camere, cnfrt I, semidecmandat, etajul II, îmbunătăţit, preţ Tel , (Magister) Vând apartament la casă, 2 camere, bucătărie, baie, hl, pivniţă, şprn, psibilităţi de mansardare, preţ Tel , (Magister) Vând apartament 3 camere, parter, decmandat, îmbunătăţit, zna Luncă, preţ Tel , (Magister) Vând apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, centrală, etajul IV/IV, zna Pliţie, psibilităţi de mansardare, preţ Tel , Vând teren mp în zna Triaj, mp în zna Luncă mp pe Valea Ţervei. Tel , (Magister) Vând hală nuă, 150 mp teren 300 mp, zna Gvândari, preţ Tel , , Vând în Băile-Herculane pensiune turistică casă, znă centrală cu psibi- lităţi de extindere, preţ Tel , (Magister) Vând mp teren pe alea Timişrii, lângă mănăstire, preţ 2 /mp. Tel , (Magister) Vând teren în Băile Herculane. Tel , (Magister) umpãã r ri umpăr garsnieră, zna Gvândari, blc de apartamente, etajele I-III, fer Tel , (Magister) umpăr apartament 2 camere, blc IV etaje, etajele I-III, fer Tel , (Magister) umpăr apartament 2 camere, cnfrt I, etajul II-III, znele Intim-Luncă- Mrasa. Tel , , (Magister) umpăr apartament 3 camere, zna Gvândari-Luncă, parter sau etajul I-II, fer Tel , (Magister) umpăr apartament 3 camere, cnfrt I, decmandat, etajul I-III, zna entru-valea Dmanului. Tel , , (Magister) umpăr garsnieră în blc de apartamente, zna Luncă sau Gvândari, Micr II, III, IV, etajul II-III, fer Tel , (Magister) umpăr teren pe alea Timişrii, alea ului, maxim km 3, fer preţul pieţei. Tel , umpăr garsnieră, zna Luncă- entru, etajul I-II, fer maxim apartament 2 camere, cnfrt I, renvat, maxim etajul III. Tel , (Magister) Închirieri Ofer spre închiriere spaţii cmerciale în : alea ului 100 mp, str. Făgăraşului 70 mp, Bd-ul Muncii 130 mp, B-dul Republicii 60 mp, str. lşca 90 mp, Sala Plivalentă 110 mp. Tel , , (Magister) Oferim spre închiriere spaţii cmerciale în celelalte raşe din judeţ. Tel , Ofer spre închiriere 1300 mp curte betnată, pretabil spălătrie aut, service aut, depzite, zna Bd. A.I. uza, preţ 25 /mp neg. Tel , (Magister) Ofer spre închiriere hală 185 mp + curte 244 mp, zna Valea Dmanului. Tel , (Magister) Pentru tranzacţie imbiliară reută, anunţurile agenţiilr imbiliare sunt semnate în Prisma cu numele acestra. LIENŢIATĂ A.R.A.I. SERIA L.A. NR. 013 AGENŢIA IMOBILIARĂ TRYO M INTERMEDIAZĂ VÂNZĂRI - UMPĂRĂRI - ÎNHIRIERI: APARTAMENTE SPAŢII OMERIALE ASE TERENURI...A SĂ AI TU ASĂ!!! B-dul Republicii bl. 1, sc. 1, ap. 04 (vis-a-vis cmplex Intim) Vând apartament 3 camere dec- mandat, 2 băi, blc 4 etaje, cupabil imediat. Tel (Try M) Vând garsnieră la preţ bun. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere. Tel (Try M) Vând urgent apartament cu 3 camere cnf. 1, cupabil imediat teren pe. ului diverse suprafeţe. Tel (Try M) Vând urgent apartament 3 camere cnf. 1, 80 mp la preţ de pe B- dul Republicii, bl. 8. Tel (Try M) Închiriez apartament 2 camere, Micr I, etajul I. Tel (Eur Huse) Firmele abnate beneficiază de: Tel try_m@yah.cm Vând apartament 2 camere cnf. 1 cu îmbunăă t ţiri, preţ Tel (Try M) Vând apartament 2 camere decmandat la Parcul piilr, cu centrală termic ă. Tel (Try M) Vând garsnieră cnf. 1, etaj 3, cupabilă imediat. Tel (Try M) Vând apartament 2 camere cnf. 1, Gvândari, blc de 4 etaje. Tel (Try M) Vând apartament 3 camere. Tel (Try M) Vând spaţiu cmercial, Gvândari. Tel (Eur Huse) PUBLIITATE ÎN PRISMA Dacă vreţi să aveţi ziarul Dvs., abnaţi-vă la "PRISMA" Un abnament pentru 3 luni cstă 7,5 lei 6 luni - 15 lei ( tariful include ziarul taxele pştale) - reducere 20-30% la publicitate pe periada abnamentului - reducere 25% pentru diferite anunţuri, ex. anunţ de mediu ş.a. - reducere 15-25% la cărţ de vizită, legitimaţii, ecusane ş.a. - publicarea gratuită (la mica publicitate) a anunţurilr pentru cursuri de iniţiere perfecţinare, angajări de persnal, cursuri de calificare specializare etc. Sunaţi la ! municaţi dar intenţia de a vă abna agentul nstru de publicitate va veni la dvs. PREŢUL URSUL VALUTAR OMUNIAT DE B.N.R. GRAMULUI DE AUR lei USD 27 Martie - 26 Aprilie 2006 EURO lei Data Lei ni 2,90 3,62 2,88 360, 24Apr ,3029 2,86 3,58 25Apr ,3029 2,84 3,56 2,82 3,54 26Apr ,7291 2,80 3,52 27 Apr ,1855 2,78 3,50 28 Apr ,7713 2,76 3,48 1 Mai 06 56,7713 2,74 3,46 2 Mai 06 58,2233 2,72 3,44 3 Mai 06 59,5048 2,70 3, PRISMA 4-10 Mai

8 lasamentul Diviziei A, etapa Play-ff a-xvi-a: etapa 4: M V E I G M GP P 1. AS Odrheiul Secuiesc p 2. F ip Deva p 3. Energcnstr. raiva p 4. Silvanus Resita p 5. Muhlbach Sebes p 6. Municipal nstanta p Etapa 5: mai 2006: F ip Deva - Muhlbach Sebes; Futsal Municipal nstanta - AS Odrheiu Secuiesc; Energcnstructia raiva - Silvanus Resita. 8 PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT PRISMA SPORT DIVIZIA A GIMNASTIA - AMPIONATELE EUROPENE lasamentul Diviziei A, etapa a-xxv-a: M V E I GM GP P 1. Rapid Bucuresti p 2. Sprtul Studentesc p 3. Steaua Bucuresti p 4. Dinam Bucuresti p 5. FR luj p 6. Farul nstanta p 7. Plitehnica Timisara p 8. F Natinal p 9. Glria Bistrita p 10. F Arges p 11. Pli Iasi p 12. Otelul Galati p 13. Jiul Petrsani p 14. F Vaslui p 15. Pandurii Tg. Jiu p 16. FM Bacau p Etapa urmatare, 5-7 mai 2006: Vineri 5 mai: FR luj Napca - FM Bacau; Sambata 6 mai: Jiul Petrsani - Dinam Bucuresti; Glria Bistrita - Steaua Bucuresti; F Vaslui - Pandurii Tg. Jiu; F Natinal - Plitehnica Timisara; Duminica 7 mai: F Arges - Otelul Galati; Sprtul Studentesc - Plitehnica Iasi; Rapid Bucuresti - Farul nstanta. DIVIZIA B SERIA A III-a lasamentul Diviziei B, Seria a III-a, etapa a-xxiii-a: M V E I GM GP P 1. Liberty Salnta p 2. Gaz Metan Medias p 3. F Bihr p 4. U luj p 5. FM Resita p 6. FR Timisara p 7. IST p 8. Glria II Bistrita p 9. Olimpia Satu Mare p 10. Minerul Lupeni p 11. Unirea Dej p 12. UTA p 13. rvinul Hunedara p 14. Unirea Alba Iulia p 15. Sanniclau Mare p * Armatura Zalau s-a retras din campinat. Rezultatele echipei s-au anulat. Etapa urmatare: 6 mai 2006: F Bihr - Olimpia Satu Mare; FM Resita - Gaz Metan Medias; Unirea Dej - Industria Sarmei ampia Turzii; FR Timisara - rvinul Hunedara; Unirea Saniclau Mare - UTA; Universitatea luj - Minerul Lupeni; Glria II Bistrita - Unirea Alba Iulia; Liberty Salnta sta. DE VĂZUT LA TV: FUTSAL - DIVIZIA A LOTUL DE BOX FARA ANTRENOR Ltul natinal de bx al Rmaniei va pleca la turneul Ahmet - mert, de la Istanbul, fara antrenrul crdnatr Francisc Vastag, care si-a anuntat demisia printr-un fax trimis Federatiei Rmane de Bx. "Sunt farte surprins de decizia lui Vastag.red ca este cauzata de stresul atatr ani la lt. Nici macar nu i-am inregistrat demisia la fede- ratie, pentru ca trebuie sa vrbesc mai intai cu el. Decamdata prefer sa il las sa se linisteasca. Ma gandesc ca pate a simtit nevia sa aiba cateva zile libere", a declarat presedintele FR Bx, Rudel Obreja. Demisia lui Vastag a fst discutata ieri in Birul Federal, cnvcat de urgenta de catre presedintele FRB la care a fst invitat si Francisc Vastag, care este si vicepresedintele federatiei natinale de bx. OMPETIŢII SPORTIVE ÎN SĂPTĂMÂNA URMĂTOARE: mai: GIMNASTIA- E masculin, Vls, Plnia ; mai: KARATE - amp. Eurpean, Stavanger; mai: HOHEI PE GHEATA- amp. Mndial, Riga; mai: ILISM - Turul Italei, IL GIRO; mai: FORMULA 1 - M.P. Al Eurpei, Nurburgring. BASHET: MEI DIN NBA, PLAY - OFF Sambata TVR 2 ra 02:00 GIMNASTIA: AMPIONATUL EUROPEAN - MASULIN Sambata TVR 2 ra 16:00 si 19:00 ILISM: TURUL ITALIEI - IL GIRO - PRIMA ETAPA Sambata Eursprt ra 02:00 FOTBAL: F NATIONAL - PLOI TIMISOARA ( DIVIZIA A) Sambata Antena 1 ra 20:30 HALTERE: E IN POLONIA, MASULIN, PLUS 150 KG Duminica Eursprt ra 13:15 FORMULA 1: MARELE PREMIU AL EUROPEI, NURBURGRING Duminica TVR 1 ra 14:55 HANDBAL MAS.: STEAUA - HM ONSTANTA (Semi upa R) Duminica TV Sprt ra 18:30 FOTBAL: FINALA UPEI UEFA: F SEVILLA - MIDDLESBROUG Miercuri TVR 1 ra 21: Mai 2006 PRISMA atalina Pnr si Sandra Izbasa au incheiat in triumf, duminica, editia a 26-a a ampinatelr Eurpene feminine de gimnastica de la Vls (Grecia), cucerind cate medalie de aur si una de brnz pentru echipa Rmaniei. ele dua gimnaste au efectuat, in acelasi timp, un veritabil schimb de stafeta, cu atat mai incurajatr cu cat el a avut lc intr-un mment dificil pentru intreaga lume a gimnasticii, rmanesti, din mtivele subiective cunscute, dar si internatinale, prin intrducerea nului cd de punctaj. atalina Pnr, care a participat la ultimul sau cncurs, si-a dminat prin tehnica si stapanire de mare campiana adversarele la barna, tinandu-se de cuvant, in ciuda accidentarii suferite la genunchi. Pnr, una dintre gimnastele care isi merita lcul in galeria fantastica a gimnasticii feminine rmanesti, a primit nta excelenta - 15,800 p, a dua a zilei, fiind secndata cu bri, la barna, de Sandra Izbasa, me- daliata cu brnz, cu 15,300 p. Intre cele dua rmance s-a interpus sprtiva din Spania, Lenika De Simne, cu 15,350 p, alta medalie de brnz revenind ucrainencei Marina Prskurina, egala Sandrei Izbasa. La sl, ultimul aparat al cmpetitiei, Sandra Izbasa a dminat clar, cu nta care a pus amprenta pe tate celelalte cmpetitare, cucerind aurul cntinental cu 15,550 p. ncurand ultima, atalina Pnr a dat, din nu, masura valrii sale exceptinale, dar genun- chiul accidentat bligand- sa-si usureze intrucatva exercitiu, dar executia frmidabila i-a adus un 14,600 p, cu care a cucerit medalia de brnz, argintul revenind italiencei Vanessa Ferrari (15,450 p), singura medalie a campianelr de la echipe. Se pate spune, pe scurt, ca mmentul de arecare indiala privind gimnastica nastra feminina a trecut fara prbleme,aducand, prin rezultatele exceptinale, limpeziri si bucurie in lumea sprtului nstru. Bilantul este, si la aceste campinate eurpene, unul farte bun: 5 medalii (2 de aur), lcul intai detasat pe natiuni, la seniare, si tt 5 medalii (una de aur) la juniare, perfrmanta care, iata, este dar la indemana rmancelr. STEAUA ASTIGA UPA HALLENGE Echipa masculină de handbal Steaua Bucureşti a câştigat sâm- bătă upa hallenge, după ce a învins într-un sfârt de meci plin de dramatism frmaţia prtugheză Sprting lub Hrta, cu scrul de (15-12), în manşa a dua a finalei, la Sala Plivalentă "Ian Kunst Ghermănescu" din apitală. În tur, Hrta câştigase cu scrul de Jucătrii antrenaţi de Vasile Stângă au cndus tt meciul pe tabela de marcaj, dar la diferenţe destul de mici, care puneau sub semnul întrebării sarta câştigării trfeului, după eşecul la cinci gluri din tur. O victrie farte imprtantă pentru handbalul masculin rmânesc, dar pentru acest sprt în general. Este demn de remarcat că Rmâ- nia cucereşte astfel ambele upe hallenge în acest sezn, atât la masculin, cât la feminin, unde finala se va juca între Rulmentul Braşv Tmis nstanţa. Secretarul general al Federaţiei Eurpene de Handbal (EHF), ungurul Laszl Sinka, ristian Gaţu, preşedinte- le Federaţiei Rmâne de Handbal, i-au premiat cu medaliile de aur pe cmpnenţii echipei Steaua, în vaţiile a circa de spectatri, printre care s-au aflat cnsilierii de stat Octavian Belu Mariana Bitang, ftbaliştii echipei Steaua, în frunte cu prtarul prtughez arls Albert Fernandes, ficiali ai echipei de ftbal Steaua, Mihai Stica, Marius Lăcătuş, Gigi Becali, fstele cantare Elisabeta Lipă Dina Ignat, întătarea amelia Ptec etc. Trfeul a fst ridicat de căpitanul echipei, Virel Mazilu, care a declarat că dedică victria întregii naţiuni. Frmula 1-M.P. Al Eurpei,Nurburgring (5) lasamentul general al piltilr inainte de etapa a V- a. Urmatarea etapa se va desfasura in acest sfarsit de saptamana (07 mai 2006), pe circuitul de la Nurburgring fiind cnsiderat M.P.al Eurpei. 1 Fernand Alns (E) 36 2 Michael Schumacher (D) 21 3 Kimi Räikkönen (FIN) 18 4 Giancarl Fisichella (I) 15 5 Juan Pabl Mntya (OL) 15 6 Jensn Buttn (GB) 13 7 Felipe Massa (BR) 9 8 Ralf Schumacher (D) 7 9 Mark Webber (AUS) 6 10 Nick Heidfeld (D) 5 11 Jacques Villeneuve (AN) 5 12 Rubens Barrichell (BR) 2 13 Nic Rsberg (D) 2 14 David ulthard (GB) 1 15 hristian Klien (A) 1 16 Sctt Speed (US) 0 17 Jarn Trulli (I) 0 18 Vitantni Liuzzi (I) 0 19 hristijan Albers (NL) 0 20 Takuma Sat (J) 0 21 Tiag Mnteir (P) 0 22 Yuji Ide (J) 0 TURUL ITALIEI La sfarsitul acestei saptamani se va da starul in cea de-a 89 editie a Turului Italiei. Aceasta editie se va desfasura intre 6 si 28 mai cu startul la Seraing si ssirea la Milan. Rutierii vr lua startul anul acesta in Belgia. Prlgul si prima etapa a Gir se vr desfasura in tara vecina Italiei. Aceasta editie va avea 21 de etape. Organizatrii Gir au anuntat echipele care vr participa la cursa din acest an.in afara de cele 20 de echipe care frmeaza PrTur au fst invitate inca dua: eramica Panaria-Navigare si Selle Italia-Serramenti Diquigivanni. Aceste echipe au in cmpnenta atat ciclisti italieni cat si cativa rutieri din America de Sud. Iata echipele anuntate: Ag2R Prevyance (Fra) Buygues Telecm (Fra) aisse D Epargne-Illes (Spa) eramica Panaria-Navigare (Irl) fidis (Fra) redit Agricle (Fra) Davitamn-Ltt (Bel) Discvery hannel Team (USA) Euskaltel-Euskadi (Spa) Francaise Des Jeux (Fra) Gerlsteiner (Ger) Lampre Fndital (Ita) Liberty Segurs-Würth (Spa) Liquigas (Ita) Phnak Hearing Systems (Sui) Quick Step Innergetic (Bel) Rabbank (Ned) Saunier Duval - Prdir (Spa) Team S (Den) Team Milram (Ita) T-Mbile Team (Ger)"3-0. Selle Italia-Serramenti Diquigivanni (l) TENIS Andrei Pavel a iesit din primii 100 de jucatri ai lumii in clasa- mentul tenismenilr prfesinisti ATP Tur Entry si cupa lcul 116, dupa cadere de 33 de lcuri. In schimb, Razvan Sabau a revenit in primii 100 si se afla pe lcul 99,dupa un salt de pt lcuri. ATP Tur Entry 1(1).Rger Federer (Elv) 7160 p. 2 (2). Rafael Nadal (Spania) (4). Ivan Ljubicic (ratia) (52). Victr Hanescu (107). Razvan Sabau 404 ATP Tur hampins Race 1 (1). Rger Federer (Elv) 562 p. 2 (3). Rafael Nadal (Spania) (2). Ivan Ljubicic (ratia) 250 lasamentul cnstructrilr: 1 Renault F1 Team 51 2 Team McLaren Mercedes 33 3 Scuderia Ferrari Marlbr 30 4 Hnda Racing F1 Team 15 5 BMW Sauber F1 Team 10 6 Williams F1 Team 8 7 Panasnic Tyta Racing 7 8 Red Bull Racing 2 9 Scuderia Tr Rss 0 10 MF1 Racing 0 11 Super Aguri F1 Team 0 Rubrica realizată de Adrian Ppa