Raport eveniment Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți l

Transcriere

1 Raport eveniment Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele - dialog asupra politicilor - 31 mai Introducere 2. Cadrul internaţional 3. Contextul naţional 4. Concluzii şi recomandări 5. Anexe

2 1. Introducere Seminarul Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele - dialog asupra politicilor a fost organizat de către Administraţia Prezidenţială, prin Departamentul Sănătate Publică şi Biroul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătăţii. Seminarul face parte dintr-o serie de evenimente inițiate de către Administrația Prezidențială şi vine în continuarea demersului început în iulie 2016, când, la Palatul Cotroceni, s-a creat cadrul de dialog și dezbatere asupra politicilor de sănătate și mediu în România, pornind de la premisa că sănătatea individului și cea a ecosistemului nu trebuie separate, cu scopul de a contribui la implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Tema principală a discuţiilor din acest an a reprezentat-o Obiectivul cu numărul 3 de Dezvoltare Durabilă, dedicat sănătăţii. Evenimentul a reunit experți din țară și din străinătate, reprezentanți ai autorităților publice cu atribuții în domeniu şi ai sectorului non-guvernamental. În mesajul domniei sale, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a punctat provocările cu care se confruntă România şi care vizează tuberculoza, hepatitele, rata de acoperire vaccinală, accesul inegal la servicii de sănătate, domenii în care trebuie să avem politici clare, implementare și monitorizare. Să nu uităm că amenințările la adresa sănătății publice sunt tot mai multe și, dincolo de a rezolva problemele cu care ne confruntăm deja, trebuie să avem capacitatea de a anticipa și de a fi pregătiți pentru a face față noilor provocări, în vederea asigurării unei vieți sănătoase și, implicit, a bunăstării pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea este atât de important ca sănătatea să fie o prioritate pentru orice guvernare, a afirmat Președintele României în cadrul seminarului. Dna. Dr. Zsuzsanna Jakab, Director Regional, Biroul pentru Europa al OMS, a amintit progresele făcute de ţara noastră în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate, între care implementarea Convenției cadru a OMS privind controlul tutunului şi eforturile de combatere a tuberculozei.

3 Necesitatea evaluării şi monitorizării şi o intensificare a cooperării interstatale constituie piatra de temelie în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, aşa cum a reieşit din alocuţiunile introductive. Punctele de vedere ale experţilor care au participat la dezbatere şi direcţiile de urmat pentru România se regăsesc în prezentul Raport. 2. Cadrul internaţional Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (SDG) au fost aprobate de către șefii de state cu ocazia Adunării Generale a ONU din septembrie Obiectivul dedicat Sănătății este obiectivul cu numărul 3 şi este susținut de 13 ținte. Aproape toate celelalte 16 obiective sunt direct legate de sănătate sau pot contribui la atingerea ţintelor de sănătate în mod indirect. Primele 4 obiective se refera la sărăcie, foamete, sănătate şi educație. Așezarea lor în această ordine nu este întâmplătoare deoarece ele se determină reciproc. Atingerea ţelurilor propuse sub aceste obiective nu se poate realiza fără acțiuni ferme şi coordonate în toate celelalte trei. Mai mult, şi restul obiectivelor determină şi influențează atingerea primelor patru, abordarea inter-sectorială fiind cheia succesului. Acoperire universală cu servicii de sănătate presupune asigurarea accesului tuturor oamenilor la servicii de sănătate de calitate, unde şi când au nevoie, fără a se confrunta cu dificultăţi financiare şi include întregul spectru de servicii esenţiale de sănătate, de la promovarea sănătății până la prevenţie, tratament, reabilitare și îngrijire paliativă. 3. Contextul naţional În cadrul celor două sesiuni ale evenimentului au fost abordate cele mai multe dintre ţintele aferente Obiectivului de Dezvoltare Durabilă dedicat sănătăţii, ţinte ce pot fi grupate în cinci domenii principale: A. Sănătatea mamei şi a copilului B. Boli transmisibile C. Boli netransmisibile D. Alte riscuri asociate sănătăţii E. Sistemul de sănătate şi finanţarea

4 A. Sănătatea mamei şi a copilului 3.1 Până în 2030, să se reducă rata mortalității materne globale la mai puțin de 70 la de nou-născuți vii. Starea de fapt. Deși progresul înregistrat de România în scăderea mortalității materne în perioada a fost a fost mai mare decât progresul mediu global, rata mortalității materne se menţine încă la valori foarte ridicate, comparativ cu media statelor membre UE. 3.2 Până în 2030, să se pună capăt deceselor care pot fi prevenite la nou-născuți și la copii sub vârsta de 5 ani, în toate țările, cu scopul de a reduce mortalitatea neonatală la cel puțin 12 la de născuți vii, iar mortalitatea sub 5 ani la cel puțin 25 la de nounăscuți vii. Starea de fapt. Mortalitatea infantilă se menţine la un nivel ridicat în ţara noastră, fiind de peste 2 ori mai mare decât media statelor membre UE. Ţara noastră trebuie să depună în continuare eforturi pentru a ajunge din urmă aceste state. În ceea ce priveşte mortalitatea neonatală, România depune eforturi pentru a îmbunătăţi îngrijirea neonatală şi pentru a se apropia de media regiunii (4,6 la născuţi vii). B. Boli transmisibile 3.3 Până în 2030, să se încheie epidemiile de SIDA, tuberculoză, malarie şi boli tropicale neglijate și să se combată hepatitele, bolile cu transmitere hidrică și alte boli transmisibile. Starea de fapt. Recenta epidemie de rujeolă scoate în lumină deficienţele în asigurarea unei acoperiri vaccinale optime. Eforturile ţării noastre trebuie direcţionate înspre asigurarea vaccinării copiilor împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, şi nu numai, aşa cum prevede Programul Naţional de Vaccinare. România are cea mai ridicată rată de tuberculoză din UE şi peste o treime din cazurile de tuberculoză multirezistentă la medicamente, fiind una dintre cele 18 țări cu prioritate ridicată în combaterea tuberculozei în regiunea europeană a OMS. România se confruntă cu una dintre cele mai mari poveri de hepatită virală cronică dintre statele membre UE / SEE. Totuşi, incidenţa este parţial cunoscută şi se fac eforturi de reducere prin vaccinare şi acces la tratament.

5 C. Boli netransmisibile 3.4 Până în 2030, să se reducă cu o treime mortalitatea prematură datorată bolilor netransmisibile prin prevenție și tratament și promovarea sănătății mintale și a bunăstării. Starea de fapt. Mortalitatea prematură prin boli netransmisibile în România este în continuare deasupra mediei statelor din regiunea europeană a OMS, pentru ambele sexe. Politicile în acest domeniu au început să producă efecte. În ceea ce priveşte factorii de risc, OMS preconizează că 23% dintre români ar putea fi fumători până în Pericolul este acela ca România să nu atingă ţinta voluntară globală de reducere a prevalenţei fumatului până în Bolile cardio şi cerebrovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, situaţie similară cu cea din statele din Regiunea Europeană a OMS. O tendinţă îngrijorătoare vizează mortalitatea datorată neoplasmelor, care este stabilă sau în creştere din anul Consolidarea prevenirii și tratamentului abuzului de substanțe, incluzând abuzul de narcotice și consumul nociv de alcool. Starea de fapt. Consumul de alcool în România este de 9,6 litri pe cap de locuitor (2014). Valoarea este mai mare decât în regiunea europeană a OMS (8,6 litri pe cap de locuitor). Consumul de alcool este un domeniu asupra căruia trebuie să ne îndreptăm atenţia întrucât ţara noastră nu a înregistrat progrese din anul 2000 până în anul Până în 2020, înjumătățirea la nivel mondial a numărului de decese si vătămări datorate accidentelor rutiere. Starea de fapt. Rata de decese cauzate de accidente rutiere este în scădere la nivel UE. În perioada , progresul a fost unul foarte lent, scăderea fiind cu mult sub media UE, în schimb, în perioada , scăderea numărului de decese în România s-a apropiat de media statelor membre UE. Este nevoie de politici intersectoriale în acest sens.

6 D. Alte riscuri asociate sănătăţii 3.9 Până în 2030, să se reducă substanțial numărul de decese și îmbolnăviri datorate produselor chimice periculoase precum şi contaminarea cu acestea a apei, aerului şi solului. Starea de fapt. În România mor prematur de persoane anual din cauza poluării aerului. Exemple de intervenţii recomandate cu referire la această ţintă vizează promovarea deplasării cu mijloacele de transport în comun, schimbarea obiceiurilor de consum, etc. E. Sistemul de sănătate şi finanţarea 3.8 Obținerea acoperirii universale de sănătate, inclusiv protecția financiară, accesul la serviciile esențiale de sănătate, de calitate și accesul tuturor la medicamente esențiale și vaccinuri sigure, eficiente, de calitate și la prețuri suportabile. Starea de fapt. Acoperirea cu servicii de sănătate în România nu este încă universală. Accesul la servicii de sănătate este inegal şi limitat. Sistemul de asigurări sociale de sănătate acoperă aproximativ 86% din populaţie, acest procent fiind însă pus sub semnul întrebării, dat fiind faptul că aproximativ 3-4 milioane de români lucrează în străinătate. 3.a Consolidarea punerii în aplicare a Convenției cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului în toate țările, după caz. Starea de fapt. Ţara noastră a ratificat Convenția cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului în anul 2005, iar în anul 2016 a fost adoptată legislaţia privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. 3.b Sprijinirea cercetării şi dezvoltării de vaccinuri și medicamente pentru bolile transmisibile şi netransmisibile care afectează în special ţările în curs de dezvoltare, oferirea accesului la medicamentele şi vaccinurile esențiale, în conformitate cu Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, care afirmă dreptul țărilor în curs de dezvoltare de a utiliza la maximum prevederile din Acordul privind aspectele legate de comerț si drepturile de proprietate intelectuală în ceea ce privește flexibilitatea de a proteja sănătatea publică, și în special, să ofere acces la medicamente pentru toți.

7 Starea de fapt. Accesul la medicamente reprezintă o provocare majoră. În România s-a îmbunătăţit accesul la medicamente inovative din 2014, prin creşterea finanţării şi prin actualizarea listelor de rambursare. Totuşi, sustenabilitatea acestei finanţări şi continuarea actualizării listei rămân în continuare provocări. 3.c Creșterea substanțială a finanțării sănătății și recrutarea, dezvoltarea, formarea și reținerea personalului din domeniul sănătății în țările în curs de dezvoltare, în special în țările mai puțin dezvoltate și statele insulare mici în curs de dezvoltare. Starea de fapt. Cheltuielile pentru sănătate au cel mai scăzut nivel la nivelul UE, 78% dintre acestea provenind din fonduri publice. Recomandarea este ca statele să crească ponderea finanțării publice pentru sănătate şi să prioritizeze categoriile vulnerabile din populaţie, prin politici adecvate. Nivelul plăţilor din buzunar trebuie menţinut la minim posibil (sub 15% din totalul cheltuielilor pentru sănătate). Numărul de medici şi asistente medicale este foarte scăzut comparativ cu media UE. Ţara noastră se confruntă cu un exod al personalului medical, în special după anul 2007, exod accentuat ulterior de măsurile de austeritate impuse de criza financiară. Consecinţa o reprezintă deficitul de personal medical, în special în zonele defavorizate, cu repercusiuni asupra asigurării accesului la servicii de sănătate. Principalii indicatori la care ţara noastră înregistrează deficienţe, conform profilului de ţară (UN Sustainable Development Network), pentru ODD 3 sunt: Incidența tuberculozei (per ) Mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și bolilor respiratorii cronice, vârsta de ani, per Mortalitatea care poate fi atribuită poluării aerului din gospodării și poluării aerului din mediul înconjurător, per Rata mortalității datorate accidentelor rutiere, per

8 4. Concluzii şi recomandări Starea de sănătate a populaţiei României s-a îmbunătăţit. Cu toate acestea, ne poziţionăm în continuare sub media statelor membre UE. Speranţa de viaţă la naştere în România, pentru ambele sexe, este cu 5 ani mai mică decât media statelor membre UE. Trendul este unul crescător. În ceea ce priveşte Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, s-au înregistrat progrese, uneori acestea fiind remarcabile. Totuşi, per ansamblu, progresele înregistrate de ţara noastră sunt mai mici decât progresele înregistrate de celelalte state membre UE, ceea ce face ca diferenţele între indicatorii stării de sănătate să se menţină în continuare. Fiecare ţară are un profil propriu şi trebuie să se concentreze asupra acelor arii în care înregistrează deficienţe. Țările care fac progrese în ceea ce priveşte acoperirea universală cu servicii de sănătate vor fi mai aproape de îndeplinirea celorlalte ţinte de sănătate, dar şi a celorlalte ţinte cuprinse în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Atingerea ţintelor cuprinse în Obiectivul 3 de Dezvoltare Durabilă impune cooperare intersectorială la nivel naţional şi cooperare cu statele membre în vederea schimbului de bune practici, cu implicarea tuturor actorilor: cetăţeni, instituţii, comunități, ţări şi organizații transnaționale și internaționale. Principalele provocări cu care se confruntă ţara noastră vizează mortalitatea maternă şi infantilă, incidența tuberculozei, recenta epidemie de rujeolă, imunizarea, mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare şi cancerului, mortalitatea atribuită poluării aerului, mortalitatea datorată accidentelor rutiere, accesul inegal şi limitat la servicii de sănătate şi la medicamente, finanţarea sănătăţii şi deficitul de personal medical, cauzat în special de migraţia accentuată. Ţara noastră a înregistrat progrese pe multe din aceste arii, notabile fiind implementarea Convenției cadru a OMS privind controlul tutunului şi legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise. Eforturile de combatere a tuberculozei, precum şi cele din domeniul imunizării au fost apreciate. De asemenea, au fost menţionate eforturile de creştere, deşi modică, a finanţării, a accesului la medicamente, provocarea fiind însă aceea de asigurare a sustenabilităţii acestor măsuri, astfel încât ţara noastră să se apropie de media statelor membre UE, şi, implicit, de atingerea ţintelor prevăzute în ODD 3.

9 Soluţiile propuse vizează: - Introducerea soluţiilor ehealth; - Creşterea finanţării publice pentru sănătate; - Accesul la servicii de sănătate pe baza principiului echităţii; - Punerea în aplicare a unor politici care să consolideze protecția financiară a populației, astfel încât să crească accesul la îngrijire și echitate și să limiteze cheltuielile de sănătate cu un risc crescut de a conduce la sărăcie; - Îmbunătățirea mecanismelor de plată a Casei de Asigurări de Sănătate, care să fie bazate pe performanță și dezvoltarea de noi mecanisme de plată bazate pe standardele de calitate pentru îngrijirea primară; - Promovarea prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate; - Consolidarea asistenţei medicale primare, structura sistemului de sănătate românesc fiind în continuare una învechită, bazată pe asistenţa medicală spitalicească; - Punerea în aplicare a Strategiei Naţionale de Sănătate , în pofida faptului că este deja tardiv acest demers. Îndeplinirea celor mai multe dintre obiective se poate face prin politici de prevenţie, implementarea acestora facilitând astfel progresul. Prioritizarea investiţiei în prevenţie şi educaţie pentru sănătate este fundamentală, iar prioritizarea asistenţei medicale primare este esenţială pentru acoperirea universală cu sănătate. Politicile trebuie să cuprindă toate sectoarele cheie ale societății, nu numai sectorul sănătății. Principiul general este acela al unei abordări din perspectiva sănătăţii în toate politicile. Acest proces implică cooperare intersectorială, dar şi internaţională. La nivel naţional, este nevoie de angajament politic, este nevoie ca sănătatea să fie o prioritate pentru orice guvernare. În cele din urmă, sănătatea este o alegere politică și colaborarea pentru a atinge Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este, de asemenea, o alegere. România beneficiază de sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în demersul de atingere a ţintelor aferente Obiectivului de Dezvoltare Durabilă cu numărul Anexe (Agenda evenimentului)

10 Abordarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele Dialog asupra politicilor 31 Mai : Înregistrare participanți Alocuțiuni introductive 11:00-11:15 11:15-11:30 11:30-11:45 Alocuțiunea E.S. Domnul KLAUS WERNER IOHANNIS, Președintele României Alocuțiunea Doamnei Dr. ZSUZSANNA JAKAB, Director Regional pentru Europa, Organizația Mondială a Sănătății Pauză Sesiunea 1: Către acoperirea universală cu servicii de sănătate Moderator: Conf. Univ. Dr. Diana Păun, Consilier de Stat, Administrația Prezidențială 11:45-12:05 Sănătatea și dezvoltarea durabilă în Europa şi România - oportunități și provocări Dr. Zsuzsanna Jakab, Organizaţia Mondială a Sănătăţii 12:05-12:15 Accesibilitatea la servicii de sănătate Sorina Pintea, Ministrul Sănătăţii 12:15-12:25 12:25-12:35 12:35-12:45 Vom putea asigura sustenabilitatea sistemului sanitar fără modificarea profundă a mecanismelor decizionale în politica de sănătate publică? Realizări și provocări ale sistemului de sănătate din România Starea de sănătate a populației din România: cât de departe suntem de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă? Dr. Attila Laszlo, Comisia pentru Sănătate Publică, Senatul României Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Organizația Mondială a Sănătății Conf. Univ. Dr. Florentina Furtunescu, Institutul Naţional de Sănătate Publică 12:45 - Pauză Sesiunea 2: Egalitatea de șanse cu privire la sănătate și drepturile omului / bunăstare Moderator: Dr. Bettina Menne, Coordonator EU/ODD Dezvoltare Durabilă şi Sănătate, Organizația Mondială a Sănătății 13:00-13:10 Implementarea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă referitoare la sănătate: Sănătatea în Toate Politicile Dr. Bettina Menne, Organizația Mondială a Sănătății 13:10-13:20 13:20-13:30 13:30-13:40 13:40-13:50 Creșterea accesului la servicii de sănătate - obiectiv esenţial al Planului de Reformă în Sănătate. De la angajament la implementare Calea spre digitalizare în sănătate Sănătate și mediul - o provocare pentru fiecare dintre noi Reflectarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în agenda UE Conf. Univ. Dr. Corina Pop, Ministerul Sănătății Răzvan Vulcănescu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate Dr. Andra Neamțu, Institutul Naţional de Sănătate Publică Conf. Univ. Dr. Gabriela Ciot, Ministerul Afacerilor Externe

11 13:50-14:00 Mens sana in corpore sano Dr. Madlen Șerban, Universitatea din București & European Training Foundation 14:00-14:15 Concluzii Conf. Univ. Dr. Diana Păun, Consilier de Stat, Administrația Prezidențială Dr. Miljana Grbic, Director Birou OMS pentru România 14:15 Prânz