MODA PĂRULUI TUNS LA ŢARĂ O s ă i e a n c o, cu c o s iţ e le tăiate. Proful 3 iei

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "MODA PĂRULUI TUNS LA ŢARĂ O s ă i e a n c o, cu c o s iţ e le tăiate. Proful 3 iei"

Transcriere

1 MODA PĂRULUI TUNS LA ŢARĂ O s ă i e a n c o, cu c o s iţ e le tăiate. Proful 3 iei

2 Cea dintâi zi de scoală T ^ J E P O Ţ E L U L m eu n 'a fă c u t n ic i o poznă 4LNI cât a m fost m u s a firu l p ă r in ţilo r : nu a tras n ic i p isica de de coadă şi n ic i p ă lă ria m ea n 'a in to rs o pe dos. M e la n co lic, absent ca un poet şi p lo u a t ca u n în d ră g o s tit a c ă ru i d u lcin ee n'a v e n it la în tâ ln ir e, n ep oţelu l m eu stătea în tr'u n u n gh er, cu u n deget la fru n te şi cu a ltu l în nas. C e-are fe c io ru l tă u d e-i aşa de cu m in te? N u cu m v a e b oln a v? Ay, e în g r ija t. M â in e se 'ncepe şcoala. E p en tru el în tâ ia zi de şcoală. A, h a id u cu l, i s'a în fu n d a t! A d io jo c u r i şi pozne, adio v ia tă fă ră g r i j i.. In ch ee un c a p ito l şi el, şi 'ncepe acum a ltu l. In d im in e a ţa p lu m b u rie de toa m n ă p o r ţile ş co lilo r s'au deschis, la rg i, şi în băncile ca ri au d o rm ita t vara 'n tre a g ă se g ră m ădesc co p iii. O c h ii s fre d e lito ri au co n te m p la t, la în ce p u t sfioşi, pe u rm ă în d ră zn e ţi, tabla, ca ted ra şi pozele m u ra le, cu ten d in ţe m o ra le. U n f io r stânjeneşte e la n u rile c o p ilă rie i fraged e, un gând cenzurează gestu l sglobiu şi s trig ă tu l s p o n ta n : cea d in tâ i zi de ş c o a lă! U o m n u l cu p ă r bălai, cu roze în o b ra ji a 'm p lin it şeapte a n i şi a u rc a t o trea ptă pe sca ra v ie ţii. Sub p r iv ir ile în ca ri a z u ru l cer u lu i se re sfră n g e în că im a cu la t, au ră m a s R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 BA L C A N II sunt în f e b r ă : în A lb a n ia şi în T u rc ia feb ră regală, în G recia febră tropicală. In A lb a n ia feb ra s a încheia t p rin în coro n a rea lui A h m ed Z ogu care, o d ată ou scep tru l şi coroana, a p rim it şi un titlu : Z o g u I. R ă zb o iu l a ră stu rn a t câteva tron u ri şi a su p rim a t câ teva din astii. Ia tă în să că, la zece a n i după în ch eerea răzb oiu lu i, se în a lţă un tro n nou şi se creia ză o d in a stie nouă. B a lc a n ii sunt totuş un ţin u t ad u că tor de su rprize deconcertante, ia r A lb a n ia s a dov e d it o ţa ră care nu pune p reţ pe fo rm e şi pe vieţi. A lb a n ia e o fa tă cu năbădăi. R ăm ân e de văzu t dacă p restigiu l şi energ ia noului rege vor im pune m ai m u ltă stato rn icie şi o m a i tem ein ică ju d ecată capriciosei ţ ă r i * * * F E B R A reg a lă a cuprins, d ealtm in teri, şi fostul im periu al p adişah ilor, dev e n it a zi republică. G azi K em a l, V iteazu l K em a l, p reşedin te al republicei turceşti, v re a să se în coro n eze rege, la A n go ra. O d orin ţă, în d e fin itiv, le g it im ă : K e m a l are drept la orice, căci el şi-a s a lv a t ţa ra de la p ierire. păpuşa, ce rcu l, s o ld a ţii de p lu m b, jo c u r ile D ar e su rp rin zător că, duşm an al fo r şi ju c ă r iile ce lo r şeapte a n i e x p ira ţi. D easupra, un ş ir de trepte m u te, pe care paşii, cop ilu lu i le va u rca în cet, pe n es im ţite, cu toi m a i m u ltă în cre d e re şi to t m a i m u lt avânt. L in iş te ca în tr 'u n tem p lu. A p o i g la s u rile p orn esc să cirip ia scă, p r iv ir ile se f a m ilia r i m elor, sobru în toate acţiu n ile sale,' în locuind fesul cu p ă lă ria m elon, K em al ţine să schim be acum b u rgh eza p ă lă rie c u...o coroană. F ebră, feb ră regală... * * * zează, m iş c ă rile d ev in lib ere, desghe\ate. In IN T R E tim p, G recia e b ă n tu ită de feb ră c u râ n d clasa care era u n tem p lu, a d even it trop icală. A p ro a p e o ju m ă ta te de m ilio n u n stup. de victim e. B oala este p rim ejd io a să. B o a la a C op ilu l m ângăe acasă, abecedarul. c ă lă to rit şi a aju n s până La noi, adusă de S ilabiseşte p rim e le slove şi face e fo rtu ri că lă to ri d in G recia. să p rin d ă tâ lc u l lor. O lite ră, d o u ă : o-m, L a C onstanţa au fost con statate câteva o m.. Ş tie a cu m ce-i om ul. M a i tâ rz iu va şti cazu ri, d a r d in fe ric ire s a u lu at gra b n ice şi ce e om enia. m ăsu ri de izo la re a stfel că b ăn tu iţi de a-, In clasă, la râ n d, capete blonde, capete tâtea n en orociri, vom fi cel pu ţin scu tiţi cu p ă r n e g ru ca noaptea, o c h i v is ă to ri şi de dengue, aşa îi spune boalei. och i n eastâm păraţi. D ască lu l, pe catedră, G u liv e r în ţara O fă p tu r ilo r p itice, predă le cţia şi g u v e r d ra m ă la un hotel d in C a p ita lă : un nează cu ó g ra v ita te a sa lta tă d e-un zâm bet, căp ita n a îm pu şcat un locotenent şi-o p o p o ru l nou de suflete gingaşe care va trece fem ee, şi-apoi s a sinucis. m a i departe aşa c u m au tre cu t g e n e ra lii T ot febră si aceasta, d ar feb ră am oroasă. d upă g e n e ra ţii pe lâ n g ă el, el G u liv e r şi ei lilip u ta n ii. Scoală de la p e rife rie. C op ii de bogdap roste, îm b ră c a ţi p ir p ir iu, svâ n tu ra teci, in te lig e n ţi. V in de-acasă cu p o r n ir i plebeene, f i d a scă lu l va avea cu ş c o la rii de fu rc ă. ; D ia vo le, de cet v ii tu la ş coa lă? Ca să 'n vă ţ. $ i ce v re i să te fa c i când a i să fii om m a re? Ş ofer. - De ce?. Ca să m ă p lim b. - D a r tu, fe tifo cu o ch i de d ra c? E u, profesoară S i de ce profesoa ră? Ca să stau pe ca ted ră şi să le p u n pe fete la arest. R edeschiderea n o u lu i an ş cola r pune pe tapet, d in n ou, p ro b lem a c ă r ţii C artea n u e în că aşa c u m a r tre b u i să fie. In p r im u l râ n d e s c u m p ă I n al doilea, n u -i frum oa să. In al treilea râ n d, s p ir itu l ei n u corespunde în că, pe d e-a n tregu l, c e rin ţe lo r m o m e n tu lu i. C artea trebue să fie u n p rie te n care să dea. to tu l c o p ilu lu i, şi să n u -i ceară în s ch im b n im ic. D in păcate, c o p ilu l n u găseşte până a- cu m în tr'în s a p rie te n u l acesta. IO N PAS I A B în ch estia o p ta n ţilo r U n garia joaci pe d ou ă ta b lou ri cari îi v o r fi în cele din urm ă fa ta le : a g ită chestia optanţilor pentru a fo rţa revizu irea tratatu lu i de la Trianon, şi a g ită chestiu n ea tratatului pentru a fo rţa solu ţion a rea în senzul cerinţelor lor a problem ei optanţilor. M an evră care ar putea fi calificată şantaj. M a n e v ră care poate fi considerată po- litică greşită şi cu u rm ă ri funeste. «h»i m t m m» >* >» mmmhuhh»uh«un monument lui Tudor Vladimirescu la Severin Proectul monumentului ce se va înălţa Ia Severin Iui Tudor Vladimirescu. L a B rem en, au fost lansate a cu m câteva zile, cele m a i m a r i transatlantice d in lu m e, a p a rţin â n d flo te i co m e rcia le g e rm a n e. L a stânga, E U R O P A " f i la d rea pta B R E M E N ", cum, au fost b o te z a te in m o m e n tu l la nsărei.

3 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 fmtelidei Avionul inginerului Cierva, care gratie unui dispozitiv de helice suprapuse, permite decolarea şi aterisarea verticală, precum şi menţinerea în poziţie fixă în v ă z d u h. M. S. SK AN DERBEG III (Achmed Bég Zogu), noul monarh al regatului albanez, care a depus jurământul la I Septembrie UN NOU TUN AN T IAERIAN C O N STRUIT IN AM E RIC A. Noul tip calibru 75 al tunului antiaerian adoptat de armata americană. E cel mai precis tun antiaerian, care a fost experimentat vreodată. Vechile corăbii ale marinei de război engleze, au fost transformate in cazărmi plutitoare, pentru oamenii de trupă, decongestionându-se astfel vasele de război. în timpul noptei. DENTIST1CĂ M ODERNĂ. La Berlin un dentist procedează la extragerea fără durere a dinţilor şi măselelor, gratie unui magnet pur ; ternic, dupe ce dintele bolnav, a fost prins în- " a^tr o cuirasă de otel cu arcuri.

4 4 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă No Septembrie 1928 l u x H A cam p rin postu l paştelu i. L a V as- J B U lu i se ju d ecau procesele la cu rtea cu ju ri. S a la m ică a teatru lu i com u n a l gem ea de lum e. Se strânsese oam eni d in tot judeţul. P este m a re a de capete, p lu tea un m iro s g re u de cojoc şi de praz. In râ n d u rile din fa ţă stăteau cu b atista la nas, cucoane nostim e, ven ite să asculte p led oariile avocaţilo r şi p ro cu ro ru lu i, c a v a le rii tâ rg u lu i, im p resio n a ţi de ro b a p reşedintelu i, gra v, cu barbişon şi chel. O g a rd ă sdrenţu ită de dorobanţi cu schim bul dete cu chiu, cu va i, on oru l şi aprodul an u n ţă : C u rtea 1 D upă m a gistra ţi lu ară loc pe scenă, ju raţii. D om nul Alecu, b ărb ier cu stare, căzuse prim. S u fla greu, nădu şin d de consideraţie, cu m â in ile pe piept, pătruns de răspundere, h o tă râ t să fie sever şi la anul, d ac o a ju n ge cu sănătate, să-şi fa c ă u n rân d de h a in e n e g re L a d reap ta şi lâ stâ n ga lui, stăteau sm eriţi, cu ră ţel îm b ră ca ţi, p riv in d drept, cu m â in ile pe gen u n ch i ca la fo to gra f, un locotenen t în cru n tat, la pensie, c â ţiva p ro p rie tă ra ş i b la jin i, a le g ă to ri la colegiu l I, un b ăcan m o ld o v e n ii zic bacal un m ă c ela r p lin de săn ă ta te şi doi c â rciu m a ri r iv a li dela b a riera C rucii, certaţi cu m ăcela ru l p en tru că tă ia u m a scu ri în z ile le de sărbătoare. Se ju d eca procesu l unei fem ei, acu zată că şi-a om orât bărbatul. A p ro d u l s t r i g ă : M a rg h io a la lu i N ecu la i N e ic ă! O stâ rp itu ră de fem ee, şchioapă, searbădă, fă r ă gând în och ii p lin i de su ferin ţă, se a. p ro p ie sfioasă, îm b ro b o d ită cu tu lp a n sărac eşit de soare şi se o p ri slabă ca n ă d ejd ea în m ila oa m en ilor. M a rg h io a la lu i N ecu la i N etcă, tu eşti? în treb ă ju d ecătoru l. E u răspu nse fem eia, după ce se uită cu b ă n u ia lâ îm p reju r. De ce nu răspu n zi?. E ste o id ioată, d om n u le preşedinte. R o g pe d om n ii ju ra ţi să ia notă, în treru p e avocatu l, a p ă ră to r d in oficiu, ja lo n â n d u -şi dela în cep u t p le d o a ria şi se aşeză p riv in d în apoi, clă tin â n d d in cap cu com petenţă, fă g ă d u in d m u lţim ii isp ra vă. N aveţi cuvântul... Cum te chiam ă? M a rg h io a la -r M a rg h io a la şi m a i cu m? N u ştie... - N a veţi cuvântul... M a rg h io a la şi m a i cum? M a rg h io a la lu i N ecu la i N etcă. Vedeţi, că ştie, observă p ro vocato r p rocu rorul. D ac o în treb aţi de două ori.. V am m a i spus, n 'a v e ţi cuvântul... A - propie-te, nu te tem a.. De câţi ani eşti? D apoi dă, eu ştiu? C ând te-ai m ă rita t?. A n ţă rţ... nu anu ista, celălant... E şti acu za tă că ţi-ai o m o râ t bărbatu l, recunoşti, e a d e v ă ra t? A d evăra t. Cu ce î ai omorât? w «f m m w w m w i ^ >*» *«**< Cu toporu l. Ce ai avu t cu el?. D acă nu putem trăi..,. T e bătea? Păi... C ând te bătea? H ojm a... V in e d ela crâşm ă, m ă puné să-i tra g ciu botele şi dacă n u putém, că era ude, m ă lu a la b a ia e şi m ă da a fa ră pe g is c o l.. De ce nu l ai lăsat? U n să m ă duc?... D ac o m u rit tătuca.. fra ţi n am... şi s n u m a i eu singu ră... Că m ă- m u ca s o m ă rita t de-al d oilea şi nu v re a să m ai ştie de m ini... In seara când l ai om orât, te-a bătut?. N i-o d a t n u m a două palm e... De ce ţi-a dat două palm e? Că n am aprins lam ba.. n aveain decât un ch ib rit şi-l ţin ea m când o veni el, că nu era g a ză destul... Şi cum o intrat pe uşă, ni-o tras dou ă palm e, de-am gândit că m i-o eşit ochii... că la ce stau pe întunerec... A m aprin s lu m in a şi n am zis n ic a.. Ce era să m ă pun cu el, că to t din pricina lui am răm as şchioapă... Când, cum?... O lu n ă după ce ne-am luat... 0 dat cu p a ru n m in i şi ni-o ru pt chicioru, că di ci n am fă cu t m ă liga.. D acă era de muncit, m u n cia m ca o roabă... căram apă, aduceam lem ne, e ş ia m.ş i la p ră şit şi la secere... Şi cum l-ai om orât? A ş a cum v ă spuneam... N i-o dat două p alm e şi l-am lăsat... zic, să nu-mi pun m in tea cu el... Şi am lu at m âţu n braţe, că u m bla pi g io s şi m i-era să nu-1 calce, că ei a gh ie să tin é pi ch icio a re di beat ci era... Şi num a ci am lu at mâţu... C e? U n m âţişor, săracu.. N u m ai atâtica era... la m g ă s it în d ru m, în tr o zi când am ven it la tâ r g cu o leacă de fasole... Atâta su flet era n casă... dacă n am pe nimini... C opch ii nu n i-o fost d a t d ela Dumnezeu să am... M a i departe... E l d ac o v ă zu t aşa s o repezit la mini ş o zis : P ro a sto, ci sta i cu m âţu n braţe şi l-o lu at şi l-o călcat în chicioare... Ei, şi pe u rm ă? A m pus m â n a pe to p o r şi l-am pălit în cap, ş o ch icat gios... Iţi pare rău? Di ci să-m i p a ră rău, m ărtu risi femeia ştergân du -şi nasul... D acă lui nu i-o fost m ilă de-un d o b ito c.. Ju raţii au achitat-o. Cucoanele au bătut d in palm e. L a uşă, dom nul Alecu primea felicită ri. B ra vo, dom n u le Alecu, bine ai judecat... L a ce să om oa re m âţu fe m e ii?... P a r că de asta... Ehe... o avu t noroc că i-o rupt chiciorul, a ltfe l vid é ie pi dracu... PITO RESCUL ROM ÂNIEI. Adăpatul cailor. RADIO Jurnal Cea mai mare şi m ai completă publicaţie de radiofonie. Va cuprinde program ul pe o săptămână înainte al tuturor posturilor de emisiune europene, informaţiuni radiofonice, comunicări, desene, ilustraţii, anecdote din istoria radiofoniei, etc. înscrierile pentru abonamente (lei 300. pe timp de un an sau lei 150. pe şase luni) se primesc la administraţia ziarului RADIO J U R N A L, din Bucureşti, strada Sărindar. No. 7 9 li.

5 R e a l i t a t e a i l u s t r a t a no Septembrie 192» j>oi co*?o>r#rttt, L i. î > a m i a n. c u "K»t(

6 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 Fiecare dintre noi trăeşte în lumea sa Pentru acei cari gândesc, viaţa este o comedie, iar pentru acei cari: simt o amară tragedie, < H o r a c e W a lp o le T î U M E A, socotită cea m ai JLi bună sau cea m ai rea, pe care un bărba t şi-o făureşte pentru sine, p oate fi văzută în desenul de m ai sus. In stânga, unul e cu lcat pe grăm ezile de aur strânse de el însuşi. N u trebue să-l in vidiaţi. In dreapta, unul a creat o m ică lum e fericită, pentru p ro p ria -i fa m ilie, trăeşte în sânul ei şi se desfată. B ărbatul cu soţia şi c o p iii din această m ică lum e de flo r i şi fericire şi-au fău rit lum ea cea bună. C op iii voştri v o r p riv i cu interes desenul nostru şi v o r voi desigur să desluşiască m e nirea şi num ărul atâtor lum i diferite. In stânga, în a p o ia om u lu i cu lcat pe aur, un p lu gar îşi lucrează păm ântul cu sârguintă. Pentru că m unceşte, viaţa lui are o valoare. In m ijlo c, m ineru l, călăuzit de speranţă, înaintează în adâncul negru al păm ântului, încredinţat că lovitu ra urm ătoare de târn ăcop îi va da stăpânirea aurului. V iaţa sa nu-i risipită. O am enii aceştia, c a ri caută aur, cheltuesc vrem e şi ban i m ult m ai m ult decât valo rează aurul, atunci când îl găsesc. In dreapta, în a p o ia fa m ilie i fericite, vedeţi c o n s tru c to ru l. A cela care construeşte, crează; lasă pe acest păm ânt ceva ce nu exista înaintea lui. N u trăeşte zadarnic, trăeşte satisfăcut. M ai vedeţi apoi lumea deşertăciunilor, întrupată de fem eia cu dresuri, care stă tolăn ită în faţa oglin zii. In dreapta acesteia, e lum ea ştiinţei. C himistul cu preparatele sale, lucrând la p rob lem e care însem nează viaţa prelungită, m ai m ultă sănătate, o m ai bună crista lizare a speţei om eneşti dar, în acelaş tim p m ai m ultă fo rţă de distrugere. Z ece m ii de p oeţi, filo z o fi şi ora to ri, au descris m area noastră lum e rotundă. E m erson spunea că a celu ia îi a p a rţin e lum ea care poate p riv i p rin ce rin fcle ei. în a in te de a cunoaşte însă lum ea, trebue să se ştie ceeace este în lr însa real şi ireal. P rin tre celela lte lum i v ă z u te ' m ai sus, e şi aceia a beţiei, căreia atât de m ulţi ne Via(a este felurită, după cum sunt şi oamenii. Cu totii trăim în această lume largă, cu km., în jurul nostru, în aşteptarea zilei când vom porni spre tărâmuri necunoscute. Dar cu ţoale că trăim împreună, în această lume fiecare dintre noi îşi creiază totuşi câte o mică lume separată, pentru sine. Desenul pe care v i-l prezentăm aci arată câteva lumi în grădite, înfăptuite de oameni în concordantă cu sentimentele şi interesele respective. Lumi individuale în care-şi petrece viata fiecare dintre noi, sau fiecare grup familiar de-al nostru. folosi F ericiţi sunt acei cari isbutesc să-şi creeze o lume toare de muncă cinstită şi bună învoire. fe ric iţi îi în ch in ă viaţa. C orpu l om enesc zăcând colo, în m ijlocu l sticlelor goalé, în făţişează decăderea şi nen orocirea a m ilioan e de suflete om eneşti. Şi m ai sunt şi m ulte alte lu m i; lum ea a celor p ie rd e -v a ră cari lenevesc şi nu se în g rijesc de nim ic. V o r a fla însă aceştia, m ai târziu, că lum ea ştie să-i în veţe să se îngrijească. Lum ea cărturarilor, o lum e fericită. Lum ea c e lo r ca ri fa c m unci grele, dar cărora, din fericire, cu cât înaintăm în secole, m ecanica le aduce uşurare. M arele gân d ito r fra n cez, L a R o c h e fo u - ca u ld, au tor a nenum ărate m axim e, a spus: A cela care-şi în ch ip u e că poate lu cra în afară de m area lu m e, se înşală a m a r a- cela însă, ca re cred e că lum ea nu poate tră i fără dânsul e şi m ai greşit". F iecare e m enit să respecte orân du irea m arei lumi, ch iar din tim pul când îşi încord ea ză fo rţe le pentru crearea m icei sale lum i separate. F ieca re e d ator să-şi aibe un ro l fo lo s ito r fie cât de m ic. N o i nu Irebue să fim înspăim ântaţi de m ărim ea a- cestei lum i şi nicidecum de aşa nu m iţii oa m en ii ci m a ri". D ar, n ici să avem p o r n iri pentru nerecu noaşterea v a lo a rei lo r şi nici să dispreţuim p ro p riile noaslre m icim i. Şi aşa, prin m uncă fo lo s ito a re, putem obţin e fericirea. T in eretu l speră în toate, se în crede în totul. U n cop il, plân ge şi cere luna, gân deşte că o p oate căpăta. B ăeţi sau fete tin ere v o r să cuprindă, să poseadă întreaga lume. T in e relu l vrea s o vadă în întregim e, s o aibe şi s o guste toată. Puţini m u ritori se p ot num i m oştenitori ai păm ântului. U n A lexandru cel M are sau un N a p o le o n au putut m ai întâiu, să se im pună cu fo rţele lo r arm ate, apoi să im pună legile lo r la m ilioan e de fiinţe om e neşti din nesfârşitele teritorii robite. D ar, ei s au dus, lum ea a răm as pe loc şi păm ântul nu s a schimbat. M arile genii evadează întâm p lăto r din mijlocul făptur l j r om eneşti, asemenea fu lg e rilo r prin lre nouri. Ei strălucesc în lumina glorioasă a tiem uritorilor". Geniu l de astăzi este numai p ro m is iu n ea primitivă a unui v iilo r secol. Păm ântul acesta, deşi crisp at u n eori de cataclisme g ro zave, are de parcurs milia rd e de ani de existenţă. Pen tru m ilioan e de ani, m ai mulţi bărbaţi ştiinţa şi înţelepciu nea lor, se vor desvolta. Trecutul om enirei e glorios, luând în consideraţie că totul ce avem astăzi a fost în făptu it în tr un in terval rela tiv scurt: în cei de ani cari ne separă de epoca de piatră. D a r peste 1000 de secole, cât de neînsem nate şi de h a zlii v o r apărea toate cele ce p rivim astăzi sub aureolă de miracol I Cei trei scriito ri ai lum ei, socotiţi astăzi m ai m ari, H om er, D an ie şi Shakespeare, nu v o r m ai fi c itiţi peste o m ie de secole. Peste secolele cari se v o r scurge, operile lo r v o r apărea copilăreşti, după cum vor fi văzute şi celelalte lu crări ale marilor artişti, oam eni de ştiinţă sau muziciani T o tu l constă în a în d ep lin i bine ceeace facem şi în a fa ce lu c r u l cel mai bun pe care suntem cap ab ili să-l îndeplinim. In asta se găseşte p rob a utilităţii. F ericirea rezidă în m ulţum ire. A lexandru cel M are, în goana sa de-a cu ceri m ai m u lte lu m i", deşi înlr adevăr n a pus stăpânire n ici m ăcar pe un sfert din păm ântul lum ii luptând împotriva b eţiei şi a m olim elo r, om orând la ncvoe pe cei m ai buni prieten i ai săi, figurează în istorie d rept una din cele mai mari figuri. D ar, o ric e bărbat care posedă o căsuţă, o fa m ilie.prieteni şi mulţumire, este de un m ilion de o ri m ai fericit decât A- lexandru, C ezar sau N apoleon, strânşi toţi trei la un loc. Lucrul cel m ai de seamă este să fim m ulţum iţi cu destul, să simţim că viaţa noastră este de fo lo s şi să ne îngrijim mai întâiu de aceia din ju ru l nostru, cari au dreptul să depindă ae noi, respectând în totul cele trei n o ţiu n i: înţelepciune, generozitate şi dreptate.

7 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie O C Ă L IM A R Ă IS T O R IC A. A servit la semnarea tratatului internaţional din IS60. iar la 27 August crt., la semnarea pactului Kellogg bste sculptată comolect <1e m ană in o- nix. Vestitul obelisc.washington", din capitala Statelor- U- nite, a fost transformat de curând, în coloană de ancorare a dirijabilelor. Regina Aerului. M ISS M A B E L BOL.L regina diamantelor, vrea I Să-si schimbe titlul, in regina aerului; va porni mtr un *hor tranşat. ^ lantit din N ew -Y ork la Londra. însoţită de aviatorii Levine si Acosta.' Oraşul H âvre a donai acest toc de aur. cu care s a semnat pactul Kellogg. INDIA IN EUROPA. Fiica tnaharadiahului din Lahore. principesa Diambill. însoţită de o damă de companie. De olaja dela Deauville (Franţa). P ACTU L K E LLO G G, cu semnăturile originale» şi sigiliile statelor, cari au aderat, depuse la 21 August crt.

8 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 MISTERUL^POLULUI SUD 0 extraordinară expediţie de exploratori, sub comanda lui Richard E. Byrd speri si desvălue tainele continentului de ghiaţi. La ce fe l d e descoperiri se aşteaptă oam enii d e ştiinţă. O expediţie de exp lora re din cele m ai ' gran dioase se pregăteşte actualm ente în Statele U n ite ale A m ericei. E vorb a de o expedi(ie care vădeşte un curaj şi o am biţie de reuşită, cum nu s a m ai înregistrat până în zilele acestea. V a fi alcătu ită din va p oare transoceanice, aeroplane, haite de căin i pentru um blatul pe gh eţari şi stocuri de alim ente, care să îndestuleze expediţia pe tim p de doi ani. Faim osul a via to r şi exp lo ra to r R ich a rd E. B y rd va fi con du cătoru l exped iţiei care, se speră, să poată porn i chiar pela sfârşitul lunei Septem brie a anului acesta. M em b rii exp ediţiei v o r fi aleşi dintre cei m ai com petenţi oam eni de ştiinţă şi dintre cei m ai reputaţi şi curagioşi exp lora to ri, dupe în tregu l g lo b păm ântesc. Şi, bineînţeles, cheltu elile se cifrează dupe acum la sute de m ii de dolari. In socotelile care se întocm esc s a uitat a se trece printre s a crificii şi câteva vieţi om eneşti dintre cele m ai preţioase. D ar ce con tează toate acestea pentru progresu l ştiin ţific al ornen irei? Ţ in ta expediţiei, este vizitarea şi c reetarea p ă rţii cele m ai dezolate şi mai nefo lo sito a re a lu m e i: C ontinentul vast şi cufundat sub veşnicia gh eţarilor în centrul căruia se găseşte P olu l Sud. F ără în d o ia lă că se v o r găsi mulţi cari să pună În treb a rea:,,dece atâta za rvă; dece atâta cheltuială; ce n e fa ce oare să riscăm vieţi preţioase pe acest en orm deşert de ghiaţă? în tâ iu l răspuns a r fi sim plu şi anum e: C on tin entu l arctic este necunoscut, singura suprafaţă a păm ântu lui care este lăsată liberă pe hărţile noastre. Şi m ulţim ea exp lo ra to rilo r ca ri au fo s t totdeauna călăuziţi de ideea cercetării lu cru rilor noui, vo r simţi că răspunsul acesta este suficient. N u este oare înţelepciunea şi cunoaşterea cât m ai am plă a lumei. m ia din caracteristicile cele m ai de seamă ale om ului? A r fi greu să se contrazică acest m are adevăr, căci cuceririle om ului în această lume precum şi cuceririle pe care le fáce asupra p ro p rie i sale fiin ţe făcând să progreseze şi să existe societatea om enească au fo st totdeauna în făptu ite din dorin ţa de a cunoaşte. D ar pentru proectata explorare a enormului platou de ghiaţă, care acop eră capătul de sud al păm ântului, ştiinţa are câteva răspunsuri m ai defin ite decât acel de m ai sus. Sunt lucruri im portante ce se aşteaptă să fie descoperite, şi care v o r fi de m are folos cel puţin pentru o jum ătate din ştiinţele existente. E adevărat că partea mai im portan tă a acestor d escoperiri aparţine ştiinţei geo logice. Actualm ente, continentul Antarctic este nelocuibil. In câteva locu ri capetele sale stâncoase sunt expuse m ării şi acolo s au găsit câteva plante rare precum şi unele anim ale m icroscopice. A pele care în con ojară continentul. conţin d iferite specii de peşti şi alte creaturi. Unele insule care sunt despărţite de continent sau separate de nesfârşitul b loc de ghiaţă, sunt locuite de acele păsări care nu sboară, p in g u in ii şi a'lte câteva creaturi. D ar p riv it în întregim e, con tinentul pare cufundat în pustiul m orţii tară nici un semn de viaţă, m ai m ult chiar decât cel m ai desărvârşit deşert. Pe când la P olu l N o r d există o 'intensă viaţă an im ală; foce, urşi.polari şi m ulte altele. în dru m u rile pe care le-au făcut A- mundsen şi Scott la P o lu l Sud. n au văzut şi n au putut constata decât nesfârşita dom nie a gheţei şi a zăpezii. Cu toate acestea, unii exploratori au reuşit să aducă fărăm e de stânci desprinse, sau bucăţi din ghiaţa sondată adânc are, analizate de geologi, au făcut neîndoelnica şi su rprinzătoarea dovadă că aceste elemente conţin fosile de plante şi animale ce se asemănă cu acele care-au trăit eu secole in urm ă, în locuri m ai fericite ale pământului D ealungul continentului, la sudul Australiei. s a găsit chiar cărbune. Bineînţeles nu în tr o cantitate care să poată da nădejdea unei întrebuinţări com erciale, dar a fost destul ca să se facă constatarea că la polul Sud a fost odată o clim ă cum este astăzi aceea din ţările tropice. D in n efericire, s au găsit până astăzi doar fo a rte puţine din aceste fosile. Şi câţi geo logi n ar o fe ri zece ani din viaţa lor. ca si poseadă o colecţie com pletă! Să aibe specim ene destule, capabile să-i pună pe urm ele tainicei istorii a continentului sa le arate cum a decăzut acest ţinut al pământului din starea sa fericită de altădată, câni puteau să se desvolte acolo plantele şi cărbunele. E xp lorările com andantului Byrd pe continentul A n tarctic v o r fi executate mai mult cu aeroplanul. Se va stabili o bază la coaslâ. unde v o r veni făcându-şi loc prin blocu rile de ghiaţă vap oarele expediţiei. Dela această bază se v o r aşeza depozite de alimente şi instrum ente pe o linie de o suli m ile depărtare spre Pol. Sborurile aeroplan elo r v o r l'i executate pe întinderea aceslei linii, dela bază. L in ia va fi extinsă In ini sura posibilităţii. înaintând către centrul Polului. Se v o r lua fo to g ra fii şi, pentrucă pe con tinent există un singur vulcan în activitate m untele Erebus, se speră că în jurul lui se v o r putea face aterizări şi culege astfel elem entele necesare ştiintei.

9 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie tatea de a trăi şi a se p ro crea în cele câteva săptăm âni scurte ale verii. T o t restul anului an im alele acestea zac îngheţate pe gheţari, unde se pare că stau destul de con fo rta b il, în aşteptarea tim pului când îşi p ot relua viaţa activă. Şi se presupune, că pe vre-o oază a m arelu i continent, su pravieţu irea să aibe aceiaş caracteristică; p osib ilitatea de a sta în gh eţat to t tim pul iern ii şi o reven ire la viaţă, prim ăvara. Cu m ilioan e de ani în u rm ă e sigur că acest con tinent a avut o clim ă caldă şi a fost pop u lat de anim ale şi plante. Când frigu l şi ghiaţa au ven it să-l acopere, este prob ab il că toate vietăţile au dispărut. Avionul cu care se vor iace In ceeace priveşte ghiaţa în sine se pot face constatări interesante. M ai întâiu p rofunzimea. Se şlie că partea p rin cipală a Continentului A n tarctic pare a fi un platou, vreo două m ile deasupra m ării. D ar nim eni nu ştie cât de în a ltă este stânca şi cât de ndânc este stratul de ghiaţă ce o acoperă, Inii geologi presupun că continentul este destul de ridicat şi că ghiaţa care-1 acop eră nu e extraordinar de groasă. P ro fesoru l W. Mcinardus, dela U n iversitatea din G oetingen (Germania', susţine că păm ântul continentului este de mică în ă lţim e şi că ghiaţa form ează majoritatea b locu lu i; atâta ghiaţă a culculat dânsul încât poate să a cop ere în- Iregul pământ, pe o grosim e de 40 metri. Expediţia B yrd va avea cu dânsa apara-te speciale de sondaj, desăvârşite de specialiştii din marina Statelor t nite precum şi de alţi inventatori ştiinţifici. Alte scopuri ştiin ţifice ale exped iţiei se referă la aerul şi m eteo ro lo gia polului. In privinţa ştiinţei atm osferice, C ontinentu l anlarlic reprezintă un isvor unic din m ai multe puncte de vedere. In prim ul rând se spune că acolo se găseşte aerul cel m ai pur din întreaga lume. sborurile de recunoaştere m in erale, să se poată în fiin ţa industrii e- lectro-ch im ice, ale căro r produse să fie transportate de vapoare sau pe calea aerului, în ţinuturile civilizate. A lte p rob lem e pe care expediţia B yrd le va cerceta sunt şi acelea, p rivin d unele fenom ene electrice şi m agnetice, observate în ţinuturile An tarctice. Este vorb a de un fenom en, num it fo c u l St. E lm o " şi anum e; fu lgii de zăpadă, purtaţi prin atm osferă de vânturile puternice, devin elem ente electrificate. Pe ca ta rtele v a p o a re lo r s au putut vedea deseori scânleeri lum inoase proven ite din contactul lor, cu fu lgii de zăpadă. Este o p rob lem ă a cărei cercetare p reocu pă m ult pe savanţi. Dar, cea m ai interesantă descoperire p robabilă, la care putem spera este aceea m enţionată de însuşi com andantul Byrd. Dânsul crede, că pe în tinderea acestui F O C U L S T. E L M O D a r p osib ilitatea că ar fi răm as poate unii descendenţi şi că aceştia trăesc pe unele o a z e lib ere de ghiaţă, aşa cum îşi închipue B yrd, e de ajuns pentrucă sângele s p ecia liştilo r să fia rb ă şi să-i îndem ne ca să m eargă şi să se convingă. In ţă rile n o rd ice există o legendă prin care se crede, că u ndeva pe A rcticu l de ghiaţă, s ar găsi o ţară caldă în co n ju rată Pentrucă în centru l con tinentului nu e- xistă viaţă de plante sau anim ale, n ici părţi libere ale păm ântului, ci num ai ghiaţă şi zăpadă, aerul nu p oate con ţin e n ici cea inai neînsemnată im pu ritate. N um ai în laboratorii speciale şi cu m ari precauţnm i, oamenii ştiinţei ar putea fa b rica un aer alât de pur cum este acela din platoul Antarctic. Şi pentrucă în aer nu există nici un fel de praf, ştiut fiind că im ixturile în aer au o mare influentă asupra vrem ii, se crede eă pe acolo nu plouă niciodată. Aşa fiind, datele asupra felului cum sa schim bă. dacă se schim bă vrem ea, v o r fi de un real folos pentru m eteorologie. Gheţar Ciupercă, una din prim ejdiile care ameninţă pe exploratori Continentul A n tarctic m ai este cunoscut ca fiind străbătut de cele m ai puternice m are continent, care ar fi ap roxim a tiv de de foc, în care trăesc şi acum su pravieţu vânturi. Vânturile acestea au făcut ca expediţia S cotl să fie în zăpezită şi să piară, unele p ărţi n eacoperite de ghiaţă. după cum la capătul de n ord al păm ântului, au risip it v reo 4 m ilioan e m etri pătraţi, să existe ito ri de-ai lui N oe. B ecentele exp lorări însă, eu toate că un depozit adăpostit, cu a limente şi haine, se a fla la o depărtare de piate de P o lu l N o rd, care în tim pul verii să con tro leze şi com andantul B yrd. la P olu l se găsesc făsii de păm ânt pe insulele ap ro această legendă. O idee asem ănătoare vrea numai 12 m ile, de locul dezastrului. In sunt lib ere de ghiaţă sau zăpadă. T oate Sud, deşi nu prea este optim ist, în privinţa acestor vânturi, cari suflă din diferite părţi ale Continentului, un celebru în tra d e v ă r acop erite de ghiaţă, dar ş ar viaţă, sau vietăţi de alte soiuri, pe o a zele, vârfu rile m ai înalte ale Continentului sunt cred in ţa că ar da acolo peste oam eni în explorator australian, S ir D ou g la s Manşon. putea ca în in terioru l său, să se găsească cari, şi aceasta este p rob lem atic, s ar a făcut o com u nicare s ocietă ţii g e o g ra fice unele ţinuturi m ai joase, unde ghiaţa să- descoperi. americane, arătând p osib ilitatea că ele să dispară în unele anotim puri. Şi acolo s ar Totu şi, o făşie n eacoperită de ghiaţă, cu poată fi utilizate la punerea în m işcare a găsi poate şi.fiinţe vii. de un tel sau altul. câteva plante pe dânsa şi vre-o jum ătate duzină de animale, antice, de d iferite feluri, morilor de vânt şi să producă astfel fo rţă N ici un om al ştiinţei nu-şi poate închipu i electrică de un m are folo s industrial. cam ce-ar putea fi aceste creaturi. P e coastele Continentului, b io lo g ii din expediţia semna descoperiri ştiinţifice de o im p or m odificate şi desrădăcinate de frig, v o r în Singura nedum erire este ce să se facă cu această forţă? Shackleton, au găsit câteva specim ene de tanţă incalcu labilă, pentru în treaga ştiinţă Se crede că, dacă se vo r găsi pe continent vietăţi m icroscopice, Anim ale care au facul- universală, (din englezeşte de N. L. ROTEANU)

10 10 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă No Septembrie 1928 CONCURSUL DE FOTOGl, Biserica Domnească gé$. Foto Biciolla, d i» C.-de-Ar- Siluete a mare. Captarea latomltei. lo t o I> Ionescu.

11 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 ILUSTRATE Joc cu mingea. B{ia i cu napica pe p lu ta m a lu l bclnt in gura peşterei latomî cioara, fo to Th. Sunielevici. La Isvor. íla rry B., M areei B si Fícu N. Foto Th. Saniclcvici. Tekirghiol. Tabăra Prietenii M ărei. Foto Bieiolla.

12 12 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 Lapte de vacă,jbine dispusa"! Î n Statele U n ite ale A m ericei există în nenum ăratele reclam e răspândite, o expresie care, încă de m ulţi ani, a devenit celebră. E xpresia sună: L a p te de vaci bine dispuse. A t'ost şi este în că un bun subiect de satiră şi a dat naştere la discuţii şi com entarii ştiinţifice. In lot cazul, o m are industrie a laptelui de dincolo de ocean, e foarte m ulţumită că vacile sale sunt,.bine dispuse. Si asta se în tâm p lă fie din pricin a că vacile sunt adăpostite în grajduri m oderne şi confortab ile. fie că se bucură de o excelentă hrană. F a p t cert este că graţie bunei disp o z iţ ii. vacile produe un lapte m ai bun şi m ai abundent. Şi con sorţiu l laptelui cu pricin a îşi freacă m âinile de bucurie anunţând cu litere m ari prin ziare şi* prin reviste că ei servesc publicului L a p te de vacă bine dispusă. F erm ierii germ ani. în spiritul lo r teutonic de a urm a ritm u l vrem ii, s au gândit să im ite experienţele lăp tarilor am ericani. Voiau chiar, ca vacile germ ane să fie m ai bine dispuse decâl cele am ericane. Şi, desigur că, pe lângă grajd u ri co n fo r tabile, în g rijire veterin ară, hrană excelentă, - lu cru ri cari există şi la ei căutau să o fe re v a c ilo r ceva ce nu s a o fe r ii până acum vacilor am ericane. Aşa se fa ce că au dat v a c ilo r muzică. Au prevăzut grajd u rile cu câte un gram o fon, aşezat pe lângă vaci, atunci când venia vrem ea mulsului. M uzica urm a în tot tim pul cât dura operaţia. Şi au constatat, cu m are satisfacţie, că vacile au dat cu 10«/o mai m u lt lapte decât dădeau înainte de întrebuinţarea serenadelor m uzicale. S au găsit ch iar lăptari cari au făcut constatări ştiin ţifice, în ceeace p riveşte m uzica pe care o agrează m ai m u lt vacile. Şi a- num e că m uzica de Orchestre sau jazzu rile sgom otoase, am ericane, nu prod u c atât de m are plăcere d oam nelor vaci. pe câtă au când se p ot desfăta auzind solo-uri de vioară sau.flaut, qu artetle de instrum ente cu coarde, sau m uzică sim fonică de cameră. L a noi? V acile răm ân oropsite. Nu m i m ai că nim eni nu se gândeşte să le ofere distracţie, dar nu li se dă nici strictul necesar de hrană şi adăpost. V acile noastre rămân vaci,,1's.u dispuse".. Tunsul părului la Siamezi O curioasă cerem onie pentru un principe icul prin ţ al Siamului, C h ira sa k li, a fost tuns zilele trecute. Pentru toţi cop ii eu ropen i de vârsta prin cipelu i dânsul are vârsta de zece ani -K un tuns nu înseam nă altceva decât un tuns. Pentru C hirasakti însă, tunsul părului însem nează m ult mai m ult decât atâta. E un lucru de m are im portanţă. Când p rin cip elu i de S iam i se tunde p ă rul, cop ilăria acestuia încetează. C erem n ia tunsului înseam nă trecer a d la cop ilă rie la adolescenţă. E uri rit tradiţional al Siamului. F rizeru l, pentru această ocazie, a fost în suşi tatăl prin cipelu i, regele P ra ch a tip o k, care a făcu i o p eraţia tunsului, instalai fiind pe o p la tfo rm ă specială, aşezată în faţa palatului regal şi în p reezen ţa populaţiei, care aclama. Şi întocm ai ca la un friz e r verita bil, o- p eraţiei tunsului i-a urm at..fricţia cu loţiune arom ată. Lucrul acesta a fost desăvârşii de prin ţu l N ara, unchiul prinţului m oştenitor. In Siam. în tre vârsta de zece şi treisprezece ani, cozile sau părul depe cap. la băeţi şi la fete. e tuns cu observaţia unei cerem on ii anumite, ocazia aceasta fiind socotită drept una din cele m ai im portante. din viaţa copilului. In tr o zi. fixată de preot, se rid ică un altar în casa p ărin ţilor. al căror copil urm ează să fie tuns. P e a lla r se aşează o im agine a lui Budha. Altarul _ precum şi cam era în care este instalat, se îm podob eşte cu candele şi alte ornam ente costisitoare. în măsura bogăţiei de care dispune fam ilia respectivă. In iurul altarului sunt aranjate fo a rfeci, o căldare cu apă sfinţită, un p rosop şi alte ustensile necesare cerem oniei. Casa întreagă este în co n ju rată cu un fir sacru al cărui capăt, in trat în casă, e a- şezal convenabil, în m âinile p reo ţilor cari Pentru a pune la adăpost, transporturile de bani, pietre preţioase şi valori, de atacurile bandiţilor, cari operează cu o Îndrăzneală nemaipomenită, băncile an înce- ut să uzeze de tezaure blindate, înarmate cu posturi de mitraliere şi excortate de coloane de poliţişti, pe motociclete blindate. asistă la cerem onie. Se crede că firul care în con joa ră casa e o sacră barieră pentru spiritele rele, care v o r să pătrundă înnăuntru. In cu rlea casei se înalţă o estradă, cu un fel de canapea tapisată cu muselină şi alălu ri se plasează un fel de cutie, în care se pun alim ente. Acestea sunt pregătite pentru zeul num it Ketu. vizitator invizib il, dătătorul de viaţă lungă. Cu două zile înainte de ceremonie, prietenii fam iliei vizitează casa, fiecare aducând câte un dar. P reoţii vin mai târziu, însoţiţi şi anunţaţi de heralzi. cari bat din gonguri. L o r li se serveşte ceai. După un scurt in terval, apare şi copilu l, îmbrăcat în haine scumpe şi în cărcai cu bijuteriile fam iliei. I)upă aceea societatea pleacă. P re o ţii revin în ziua cerem oniei şi li se serveşte o masă copioasă. în cea mai mare linişte pentrucă sp iritele rele să nu jinduiască. A p oi, se p rocedează la tunsul pârului. Părul e îm părţit în trei şuviţe care sunt luate de oaspeţii cei mai onoraţi, sau cei m ai bătrâni dintre rude. C opilu l e aşezat apoi pe jilţul pregătit zeului Ketu şi toţi cei prezenţi defilează în ju ru l lui. stropindu-1 cu câte o mână de apă, din căldarea sfântă, până când tron şi copil devin leoarcă. U rm ează o schim bare a hainelor şi în sunetele m uzicei toată lum ea intră în casă unde toţi p reoţii suni ospătaţi. Tunsul părului m icului prinţ Chirasakti, a fost bine înţeles făcu t exact după acest ritual şi a însem nat un p rilej de sărbătoare şi b u cu rie pentru p op or. Sute de preoţi şi m ii de săraci au fo s t ospătaţi, în ţoale zilele cât a durai cerem onia.

13 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie SUB CONDUCEREA O-LUI VALENTIN PQDE4NU FIGURILE ECRAN U LU I N1COLAS KOLINE BONDOC, o c h i a lb a ş trii sub sprân cen e stufoase, fru n te lată, ce desvălue o inteligentă vastă, ia r p ă ru l blond, d a r u n [ blond frum os, a cesta -i N ico la s K o lin e. ' In viata p a rtic u la ră ca şi in film, e tot a- celaş: s u fle u ru l S o lo m o n d in K ean, p ă d u rarul din Casa m isteru lu i, tata Jean d in Căutătorul de petece d in P a ris, sau A n a - lole Galupin d in fra n ci pe lun ă". Este de o rig in e rus, s'a n ă scu t la P e tro - grad acum 36 de uni, deci în A u rm a t la Moscova co n se rva toru l de canto. A in terpretat r o lu r i de ten or. T ifo s u l i-a ră p it vocea; a d even it a rtis t d ra m a tic, a n g a ja i al teatrului de a rtă d in M oscova. In 1921, lu n a Ia n u a rie a v e n it la P a ris cu B a lie ff p e n tru a ju c a în C h a u v e -S o u rris, când b u n u l lu i p rie te n Iw a n M o s jo u k in e t-a dete rm in a t să jo a ce si în film. A d ebutat în C asa m isteru lu i, în r o lu l p ă d u ra ru lu i. Succes triu m fa l. A ră m a s n u m a i în studio, p ă ră sind p e n tru totdeauna scena Au u rm a t N o a p te a de C a rn a val, C a lv a rul D ragostei, unde a a vu t o in te rp re ta re fo a rte reuşită, d o c to ru l T re llis, F la c ă ra a r zătoare, Kean. C ău tătoru l de petece din P a ris, Cibles, D oam n a m ascată, L e p rin ce ch a rm a n t fra n c i pe lu n ă şi în că altele pe c a ri nu n i le m a i a m in tim. U lt i m u l lu i film este S h eh ereza d a p rod u s de U fa în re g ia lu i A le x a n d ru V o lk o ff. J o cu l lu i N ic o la s K o lin e e lim p ed e şi n a tu ra l. E in te rp re tu l id ea l a l o m u lu i d in clasa de jos E totd ea u n a bun şi e rtă tor. D upă ce m u strea ză pe cineva, îi pare rău. II m d n gd ie, îl îm b ră ţişea ză şi râ de p lâ n gând, că ci N ico la s K o lin e are suflet, atât în n a tu ră cât şi în film K «! S M Ecouri cinematografice R IZ A F IN A N C IA R Ă care a în cep u t să se ivească în c in e m a to g ra fia fra n ceză, are ca p rim efect suspendarea re a liz ă rii a două m a ri f i l m e ; unul reg is a t de R en é C lair, ia r al doilea, l'a rg e n t, de M a r cel L 'H e rb ie r. O V E S T E T R IS T Ă pen tru cititoare. S im p a ticu l W illy " care a te rm in a t de cu rân d S tu d en tu l d a n sato r1*, în care a ju cat a lă tu ri de fru m o a sa S u zy Vern on, a su ferit un g ra v acciden t de călă rie, în tim p ce tu rn a R a psod ia u n g a ră. D a r acum, m u lţu m ită în g r ijir ilo r ce i s au dat W illy Poşta Cinefililor E. V rânceanu B ăbeni. P arten era lui M osjou kin e în,,lea L y o n a fo st M ary Philbin R enée T r u n o v E im p o sib il ca toţi artiştii să cunoască lim ba d-tale. In ruseşte nu puteţi scrie decât a rtiştilo r cari sunt de această origine. L g a O tti. Pen tru şcoală adresaţi-vă ch ia r la sediul ei: Str. C. A. Rosetti. 2 Rucureşti. 2. E liza la P o rta : R erlin W estenal. K u rlânder alléé. 1. M e p h -V a rg a -R og g. Ágnes E sterh ázy; R e rlin -W ilm e rd o rf 15 K aiserallée 215; L u cy D orain c, R erlin \V. 50 N eu e, B ayreu th erslrasse, 5; M ady C ristians: B erlin-c harlottenburg, Bism arckstrasse, 67, Adresa Andrei O ndra m i-e necunoscută. M ironge. N ita N a ld i: c o M on Cine, 3, rue de R o c ro y, P aris (X e ); nu cunosc adresa Andrei Ondra. Igo Syin, W ien (V I I ). Siehensterngasse, şi M agda S on ja: R erlin W., B ayernallee, 47. R. V en eri şi O. V. O la f F jo rd, suedez; R icard o Cartez, austriac. R om an N o v a rro şi D olo res dél R io, m exican i; R on a ld Colm an şi C lara B o w, am erican ; V ic to r Varconv, austria^, iar E lisabet P in a je f cred că e de naţion alitate germ ană. A lic e. M ady C ristians: v e z i răspunsul M eph ; H eny P o rté n : B erlin. S. W. 68, Friederichstrasse, 37 a.; F lo ren ce G ilb ert: c/o T h e Standard Casting D irecto ry, 616 T a ft Building, H o lly w o o d Boul.. H o lly w o o d. Calif. U. S. A.; Ossi O sw ald a: B erlin W.. H ohenzollernstrasse, 14. Adresa An drei Ondra nu o găsesc în n ici un alm anach. Restul în num ărul viitor. N ora. D oroth ea W ie c k : M ünchen T h i- eschestrasse, 19; Asta N ielsen ; R erlin W 15, K aiserallee, 203; L u cie D o rra in e; v. răsp. M eph.; E llen K ü rti: M ünchen, T h o rw a ld sen - strasse 21; M agda Sonja: v. răspuns M i ron ge; E rn a M oren a: B erlin N. W., 23, F ritsch se a flă în p e rfe c tă stare, putân d Hăndelstrasse, 5. să p ă răsea scă ch ia r patul. P r im a v iz ită N in o n de V rg. 1.) 32. 2) 24. 3) 22. pe care a fă c u t o a fost la lo g o d n ica sa, 4. M i-e necunoscut un film cu asemenea care în tot tim p u l boalei a vegh iat la căp ă tâ iu l s ă rm a n u lu i W i l l y. vălui acest secret. titlu. 5) Idem. 6. Im i este in ierzis a des- M UlUUtHtHH MHUHU «»» 6-t 6 Noua stea a lui First National A lic e W ith e, în filmul Schow-Girl, în care excelează într'un rol de dansatoare de cabaret.. -'23 Norm a Shearer frumoasa vedetă am ericană la volanul^ elegantului său automobil pe care şi l-a cumpărat de curând.

14 14 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 Sportul românesc... ş i dupe ce v ă zu necu ratu l, că. Ionel Făt-Frum os, aruncase buzdu ga n u l m ai departe, 8coa,se sabia şi începură, să se lupte. D ar săbiile se sfărâ m ară. L a paloşe, p ie r du d racu l un och iu şi cân d se lu a ră cu gh ioagele, ră m a se şi cu nasu l rupt. A tu n ci se p rin seră la trâ n tă, şi vă zd u h u l v u ia de ră s u fla re a lo r... A s tfe l povestesc basm ele noastre, răm a se din m oşi-stră m oşi, p ăstra te d in ta tă n fiu ca o tr a d it e, ca un sim b ol vecin ic, despre puterea şi în d em â n a rea F eţilo r-f ru m o şi, în m aterie sportivă. C ăci n eam u l rom ân esc, are un trecu t demn, în ceeace priveşte sp ortivitatea străb u n ilo r noştrii. Când c a v a le rii M a ltei, în v ă ţa u scrim a, v o in ic ii lu i A le x a n d ru cel Bun, era u m eşteri în a ru n ca rea buzd u gan elor. Şi v a i de duşm anul, pe care-1 scotea gh in ion u l în calea lor. B u zd u g a n e le, aveau fo rm a, pe care o păstrează şi azi... p rin m uzee. U n baston gros, de cca. 1 m etru lu n gim e, a vân d în v â r f o b ilă m are, d in lem n de corn sau ră d ă cin ă de stejar, g h in tu ită cu ţepi de fie r, p r'n se în cercu ri p u tern ice de m etal. Cei m a i buni aru n cători de buzdu gan e, erau la Su ceava şi la B raşov. In această localita te, cin stirea lor, cel puţin la fig u ra t, s'a păstrat, până în zilele noastre, căci J u n ii" d in B raşov, v in la serb are c ă lă rii, cu b u zd u gan ele pe um eri. L u p ta cu sabia, a fo s t de-asem enea, un sport fo a rte a p recia t în sec. X IV şi X V. R om ân aşii scoteau scântei din ele şi m eritu l e ra m a i m a re atunci, când lu p tă to rii dădeau d ovad ă de iscusinţă, scăpând teferi am ândoi, sau cel m u lt sgâriati. Paloşele s cu rte, late şi cu m ân erele (g a r d a) descoperite, d ădeau loc celo r m a i periculoase hipte. Cete de câte de v o i nici, se a lin ia u fa ţă n fa ţă şi la un sem n al dom nulu i, în cep ea lupta. E ra u fo a rte m ult încu rajate, pentru a stim u la tin eretul de a se ob icin u i cu ele, căci fiin d m a i uşoare de m ân u it, se p u tea lu p ta m a i cu succes cu ele, con tra ia ta g a n e lo r în covo ia te ale tu rcilor. G hioaga, a fo st de-asem enea un sport, pe care stră b u n ii n o ştrii, l'a u p ra ctica t cu îndemftnnrp. De f o r ^ a bu zdu gan elor. pra însă m a i m ică şi cu b ila din cap ăt n egh in tu ită. S a p ra ctica t pe o scară fo a rte în tin să şi pentru ca un tân ăr, să in tre în râ n d u l v o in ic ilo r", tre b u 'a să ştie cel p u ţin să m ânuiască g h ioa ga cu m ăestrie. T rd n ta însă, a fost cel m ai rep rezen tativ m od de a stab ili cam pion ate", de o r d in fizic, m o ra l sau sentim en tal. B a za tă pe un p rin cip iu gen era '. în h ă ţa re a de m ijloc, nu avea alte regu le şi cel ce era d o borât, trebu ia să renunţe în fa voa rea b i ru itoru lu i. la obiectul, fr n ţ a sau ideea. pentru care a fost a n g a ja tă trân ta. Şi v a i de cel care odată b :ru it. în c e rca să nu se supună! A cesta a fost pe v re m u ri d u e lu l" rom ânesc, practic, on orabil şi m ai presus de toate, fă ră vărsa re de sânge şi ce. urm are, cod penal. T ra g e re a cu a rc u l, a fost unul din cele m a i fru m o a se şi n ob ile sp ortu ri rom ân eşti. T ra g e r i la distan ţă, în ă lţim e sau la ţin te fixe, m işcăto a re şi sburătoare, era u p robele la care se supuneau to ţi acei, cari v o ia u să-şi servească Ţ a ra şi D om nu l. Ia r acesta, era în cele m a i dese cazu ri, cel m a i bun arcaş. Se cunoaşte povestea fix ă re i locului unde s a clă d it m ă n ă s tire a P u tn ei. D oi din cei m a i buni arcaşi, au tra s ap roap e unul lâ n g ă altu L A tu n ci Ş tefa n cel M are, ceru a rcu l său, trase m a i departe ca am ân d oi şi pe locu l unde săgea ta sa, s a în fip t în tr - un a rb w e, s a clă d it a lta ru l S fin tei M ânăstiri. A rcaşii, v ite jii a rcaşi ai lui Ş tefan cel M are, c a ri au b ă g a t g ro a z a în A lio tm a - n u l su lta n ilo r tu rci, era u vestiţi în toată lu m ea şi însu şi P a p a, a vea în g a rd a 24 de voin ici din lim an u l N istru lu i. sa, U nii, erau atât de m eşteri în a rta lor, în cât o pasăre lo v ită de săgeată, era străpunsă în că de două ori, cu săgeţi d in acelaşi arc, în căderea-i vertig in o a să la păm ânt. Ia r în lupte, săgeţile nu d ădeau greş niciodată. T ra g e re a cu arcul, se m a i p ra ctică şi azi, dar... în A m e ric a şi F ran ţa, La aerodromul Tempelhof (Berlin) a au asistat peste de spectatori. Una din senzaţiile sportive, ale meetingului de aviaţie dela Tempelho! (Berlin): predarea ştafetei pe roată, (un nou sport, foarte agreat in Occident)) aviatorului, spre a fi transnartflta mni lîonor*a ««awîannl 1 A ru n c a re a cu sulitele, a fost de-asemenea, una d in cele m a i fru m oase probe sportive. N u se aruncau nu m ai la distanţe apreciabile, ci şi la ţin te fix e şi V la d Ţepes, a dat cea m ai m are răsp â n d ire acestui sport, care în să cu încetu l, a dispărut. Lu n gă, din lem n sau fier, cu vârful ascuţit, su liţa era cea m a i g ro za v ă armă ta răsboi şi p ra ctica rea acestui sport, desvolta toţi m uşchii corpuui. O ina, s a ju c a t m u ltâ vrem e, dar era un jo c sp ecific al c o p iilo r şi som ităţile noastre sportive, se străduesc s o reînvieze, ceeace pare că a reu şit. C a m p io n a tele de oină interşcolare d in u ltim u l tim p, ne dovedesc, că. a- cest jo c n a ţion al, poate fig u ra cu cinste, în g a le ria s p o rtu rilo r m od ern e şi onoare a- celora, cari i-au d at d in nou viaţă. D upă cum ved em dar, n eam u l noştrii a a vu t un trecu t cât se poate de frumos, In m a terie sp ortivă. Şi aceasta, cu atât mai m ult, cu cât s p o rtu rile de m ai sus, sunt absolu t o rig in a le rom ân eşti, necopiate du. pe stră in i, o ţelin d pe v re m u ri tineretul pen tru ap ărarea ţărei con tra duşmanilor. N u voim să fa cem o com p a ra ţie între ele şi sp o rtu rile m oderne, d a r eredem că eet* de d a to ria a u to rită ţilo r sp ortive, să repunâ în va lo a re, aceste jo cu ri sp ecific româneşti, spre a d oved i stră in ă tă ţei, că pe lângă e- x ib iţiile de foot-ball, ru g b y şi box, pe care le patron ea ză, ţa ra n oastră este boga tă şi în sp ortu ri m a i nob ile şi m ai lipsite de b ru talitate ca acestea. M in isteru l In stru cţiu n ei şi F. S. S. R. au cuvântul. L IV IU MIRON avut loc un mare meeting de aviaţie, la care L IP S Ă DE E D U C AŢIE In a ltă coloană a p agin ei sportive, com en tă m e v en im e n tu l sp o rtiv de Sâmbătă 8 Sept. cor. R e v e n im p en tru a pune la punct un incident, care doved eşte lip sa de educaţie a sp o rtiv ilo r noştri. F o to g ra fu l nostru, d e leg a t special pentru fo to g r a fie re a m a tch -u rilor, nu a putut lucra cum trebue, deoarece a fost m ereu ameninţat de g a le r ie, pe care o je n a magnéziumul şi fu m u l lud. N u te-o pune d ra cu ' să m ai dai foc odată? Aceasta, în aten ţiu n ea o rg a n iza to rilo r şi a o rg a n e lo r de con trol. L. M.... REALITATEA ILUSTRATĂ ' revistă săptămânală R ED ACŢIA ŞI A D M IN ISTR A Ţ IA Bucureşti, str. Sărindar 9 Telelőn 306/67 P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I Pe un an î n t r e g.... Lei 300 Pe o jumătate a n Pe trei l u n i...,>90 P E N T R U S T R Ă IN Ă T A T E Penrtu America Jugoslavia şi Cehoslovacia Director redacţional

15 Moti Spakow R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No. 35. ÎS S«jrtembrî* Săptămână sportivă I O NFRANGEREA lui,.m oţi id olu l galeriei D A T Ă cu în cep erea n o u ei a c tiv ită ţi, D upă p rim u l punct în scris de b u cu reşten i C a p ita la d em o n strea ză m u ltip le le fa din partea lui L a n cia a produ s stupoare In m in u tu l şase, situ a ţia ră m â n e n esch im ţeţe ale sportu lu i pe care-1 practică. N enb ua tă pân ă la fin e. S a d esfă şu ra t o p a rtid ă rinlre num eroşii săi suporteri. T recu tu l lui m ăra tele m an ifestaţiu n i desfăşu rate în u l su p erioară, b ro d a tă pe deosebite cunoştipakovv îi dă d ealtfel dreptul să aspire la tim a săptăm ână, în ved erea ză acest eclectism. U n m a tch coresp u n d ea fa z e lo r jocu lu i. in ţe tech n ice şi tactice. aîari dovezi de sim patie. A debutat acum câţiva ani în categoria D I uşoară. Pe ringul dela A lh am b ra în culisele căruia lucrâ ca electrician s a con rită p rim a citaţiu ne. A u avu t loc 2 reu m o ţie se în re g is tre a ză dou ă d ra w -u ri: U P Ă n u m ă ru l sp ecta torilor, b ox u l m e N ca m p io n a tu l c a te g o riei I-a de p ro sacrat definitiv în fa ţa lui C h irilă Dan. In n iu n i pugilist/ice. P rim a o rg a n iz a tă în g râ P r. M ih a i-v a l V â rte j (3 3 şi C olţea-b elvescurt timp figu rează în locu l cel m ai select d in a C olosseu m a opus, în m atch vedetă, pe dere (2 2). de pugilişti rom ân i. T recân d prin categoria A g a r ic i lu i S p a k o w. A c e s ta d ispu n e de a d L A T im iş o a ra, R a p id reu şeşte a term in a semimijlociee se clasează la m ijlo c ii în careul de a se alătura de N o u r, T e ică şi p riză. în v in g ă to r u l nu s a p rezen ta t în cele v ersa ru l său p rin knock -out In p rim a re la e g a lita te cu C h in ezu l (4-4), ia r T. M. T. E. jo a că nedecis cu U. d. R e şiţa 1-1. Lancia. m a i p erfe c te con d iţiu n i de fo rm ă. L a C ra io v a U n ire a T ric o lo r (B u cu reşti), Perioada de g lo rie se desfăşoară la P aris L a A re n e le R om an e, S p a k o w rea p a re din cedează lu i R o v in e G r iv iţa cu 5 3 (2 2). upde în curs de 2 luni devine favoritu l pretenţiosului pu b lic dela C en tral S p o rtin g. L a n cia, cam p io n a l R o m â n ie i îi dă rep lica. nou pe rin g la in te rv a l de n u m ai cin ci zile. L a O radea se în re g is tre a z ă dou ă succese ale S tăru in ţei şi C. A. O. Toate ziarele nu precupeţesc laudele la Cu m â n a d re a p tă luxată, M o ţi" se strădu- Jiu l obţin e o v ic to r ie la L u p e n i con tra adresa lui numindu-1 le grand b a ta illeu r eşte a lu p ta cât m a i en ergic. L a n c ia nu este V o in ţe i din A ra d (7^-0) ia r la S ib iu N. S. E. roumain. în să a d v e rs a ru l c ă ru ia i se p oate opune e x răspu nde M u n c ito rilo r cu 7 2 (2 0). întors în ţară, în urm a unui accident c lu s iv d efen siva. S p a k o w Ii cedează la R - de gardă cade victim ă vienezu lu i Peter puncte. E U N IU N E A n a u tică a A e r o C lu bu lu i Hanna. îşi rid ic ă din nou acţiunile în faţa In aceiaş seară, n e g ru l S o y a tran şează de A lb a s tru are loc la T ir ". Cu acest lui Agarici, p rin knock-out. îş i luxeazâ in sta n tan eu cu g erm a n u l Stein, trim itâ n - p rile j se stabilesc dou ă reco rd u ri n a ţio n a le: însă in acest m atch mâna. C avaler desăvârşit, nu poate înşela în crederea publicului du-1 la păm ânt; după două m inute. P e tru ţ T ra ia n în o a tă 100 m. în 1 m in. 14 1/5. P ia r pe 4X100 ş ta fe tă ech ip a B a lş-d ra gu -P e- E a ren a d in B u le va rd u l E lisabeta se său; în aceste v itr e g e con d iţiu n i p rim eşte tru ţ-f lorescu ob ţin 5 m in. 19 sec. 3/5. găzd u eşte B a n a tu l d in T im iş o a ra. M at a înfrunta pe temutul său adversar Lancia. L ch u l de fo o t-b a ll d ispu tat S â m b ă tă con tra A a tletism, pe sta d ion u l d in D ea lu l S p i Sunt sigur că voi fi în frân t, ne-a declarat el înainte de m atch. M ai presus de 7 0; scor s e ver şi o g lin d ă fid e lă a în tâ ln i- ţio n a le. V ir g il Io a n (S ta d io n u l R o m â n ) a- M acabi (B u cu reşti), r e v in e o a sp e ţilo r cu rei se d o b o a ră alte d ou ă record u ri n a victorie însă... Boxeurul M oţi Spakow este înfrânt. rei la care în v in su l nu a p re zen ta t fo r m a ţia com pletă, le a rg ă 300 m. în 37 sec. 1/5 ia r P o p o v ic i se clasează p rim u l pe 1000 m. cu 2 m in. 43 secunde Gentelmanul a trium fat totuşi în el. A doua zi B an atu l în fru n tă pe Juventus. 3/5. a. v. M A T C H U L DE ROX L A N C IA -S P A K O W Instantaneu prins în al zecelea round, la finele match-ulul Lancia a câstiaat la puncte. Au asistat peste de spectatori. CONCURS R E G IO N A L DE IN N O T Echipa Tennis-Club -uiui, câştigătoarea concursului de ştafetă CURSELE A U R E ÎN C E P U T L A R Ă N E A SA. Sosirea în premiul Predicateur, cu Dan, câştigătorul in fruntea plotonului. La concursul de înot, organizat Duminică 9 Sept. cor. la bazinul soc. Tir, a câştigat campionatul re gional, d. Florescu, fotografiat in timpul concursului.

16 !6 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 1928 C on tin u ă apoi cu cititu l. Un gem mare brazilian, in valoare de optzeci de mii de ăolari ; mai multe gemuri de prima apă, şi mai multe mii de diamante mici în valoare de cel puţin patruzeci de mii de dolari. M e rită să ştim, ceeace nu cunoaştem despre b iju te r ii" spuse M att zâ m b in d cu bună d ispoziţie. Teoria ucigaşilor" citi Jim m ai departe. Ucigaşii au ştiut, urmărind cu dibăcie acţiunile lui Bujanoff, despre întregul plan al acestuia şi au aşteptat momentul propice, spre a-1 găsi în camera lui împreună cu bijuteriile furate..." D ib ă c ie! pe dracu!. întreru p se M att ia tă cum se poate câştiga repu taţie... cu a ju to ru l g a zetelo r. De unde a veam să ştim noi, că dânsul îşi fu ră to va ră ş u l? " A şa se poate câştiga reputaţia... cu a ju torul ziarelor. O r i cum, m a rfa e la noi, spuse Jim rân jin d ia să le m ai p riv im odată 1 D ân su l se în cred in ţă că uşa e ra în cu iată, în vrem e ce M att scoase legă tu ra de d iam ante şi o desfăcu pe m asă. I a spune-m i, nu sunt m in u n a te p ietrele a s te a?!" excla m ă Jim, la ved e re a perlelor, şi c â tva v rem e d ân su l nu-şi lu a o c h ii de la ele. D u p ă evalu area experţilor, p rin u r m are, va lorea ză dela d olari 1 Ia r fem eile m or după ele com en ta M att şi a r fi în sta re să fa c ă orice ca să le aibă, s a r vin d e, a r ucide, o ric e." în to c m a i c a n oi. P e v ia ţa m ea rep lic ă M att aş fi în s ta re să m a i u cid o d a tă p en tru ele, în să nu pen tru p ro p ria lor fru m u seţe, ci pentru v a lo a re a lu c ru rilo r pe care le pot cu m păra cu ele. A ic i e deosebirea. F em eile doresc b i ju teriile, pentru b iju te rii, în v re m e ce eu le vreau, pentru că-m i pot d a tot ce doresc". P ă i de sigu r, fe m e ile şi b ă rb a ţii n u au trebuinţă de aceleaşi lucruri rem arcă Jim.,,Asta e baza com erţului con firm ă Matt fa p tu l că o a m en ii v o r lu c ru ri deosebite". C âteva ore m a i târziu, Jim pleca spre a tâ rg u i câte ceva de ale g u rii. In v re m e a cât acesta lipsea, M a tt strânse g iu v a e ric a le le după m asă, le în fă şu ră cum erau în a in te şi le v â r â sub pern ă. A p rin s e apoi m a şin a şi puse să fia rb ă apa de cafea. D upă câteva m inu te Jim reveni. C e cu rios spuse dân su l stradele şi p ră v ă liile şi tre că to rii nu s au sch im bat de fe l T oate sunt ca m a i în a in te. N im e n i nu s a u ita t la m in e şi n ici n a g h ic it că sunt un om b ogat". M att răspunse p rin tr un râs, lip sit de sim patie. E l pricepea foarte puţin aceste fan tezii de im agin aţie, ale tovarăşu lu i său. A i adus c a rn e a? ", în treb ă dânsul. D e sigur, e o fle ică gro a să de un deget, o m inunăţie, ia te uită"'. D ânsul desfăcu carnea şi o întinse celuila lt tova răş. S e aşeză a p oi la m a să şi, în vrem e ce M att i'rigea Ueica, se apucă sa prepare cafeau a. S ă nu p u i p rea m u lt a rd ei îl p reven i Jim - nu m ă p ot obişnu i cu g ă titu l tău m exican. T o td eau n a fa c i bucatele p rea iu ţi". M a tt râse şi u rm ă să-şi v a d ă de treabă. Jim tu rn ă cafea u a în ceşti, d a r m a i în a in te g o li în cupa lu i M a tt un p ra f, pe care îl scoase cu g r ijă d in tr un bu zu n ar al jiletcii. Spre a face aceasta, dânsul se în toarse cu 1) V ezi începutul acestei nuvele în num erile si 34 R ealitatea Ilustrată. spatele spre to va ră şu l său şi nu p riv i nici la dreapta, n ici la stânga. M att aşternu pe m asă o g a zetă şi pe a- ceasta aşeză cra tiţa fierb in te. D ân su l tă ie fle ica în două, îm p ă rţin d o pentru dânsu l şi pentru Jim. S o m ă n â n ci cât e cald ă ", îl p ovăţu i d â n sul, apucân d fu rcu liţa şi cu ţitu l spre a da pildă. E cât se poate de bună fu a p recierea lui Jim, dupăj p rim a îm bu cătu ră d ar trebue să-ţj spun pe faţă, un lu cru : n ici odată n am să m e rg cu tine, la c rescă to ria din A rizon a. Să nu m ă în trebi de ce". C e te-a apucat acum a? îl întrebă M att. D race fu răspunsul b u cătăria m e x ican ă de acolo nu p rea m i-a r conveni. C h ia r d a că m oi duce în iad, în v ia ţa a sta nu vreau să-m i chinui stom acul. A fu ris iţi a r d e i! Z âm b i apoi, suflă cu putere, spre a-şi ră cori g u ra care ardea, bău puţin ă cafea, şi continuă să m ănân ce frip tu ra. C e crezi tu, M att, despre v ia ţa viitoa re, ia spune?" întrebă el, câteva clipe m ai tâ r ziu, pe când se m ira cum de c e lă la lt în că nu atinsese cafeaua. N u există v ia ţă v iito a re răspu nse M att, lăsând frip tu ra spre a sorbi p rim a în g h iţitu ră de cafea nici rai, n ici iad, n i m ic. T o t ce ai de p rim it, p rim eşti aici, în v ia ţa a s t a " Ş i pe u rm ă? în treb ă Jim,m ân at de o cu riozita te b oln ă vicio a să, căci dânsu l ştia că are în fa ţă un om care, fo a rte repede trebu ia să m oară. Şi pe u rm ă? repetă dânsul. A i v ă zu t vre o d a tă tru p u l unui om, m o rt de două săptăm ân i? în treb ă celălalt. Jim clătin ă din cap, în sem n de negare. B ine, eu am văzut. E ra în tocm ai ca fr ip tura asta pe care o m ân căm noi. O dată fu sese grăd in ar, d ar atunci, era nu m ai o bucată de carne. A sta -i t o t : o bu cată de carne. Ş i asta o să fim şi eu, şi tu şi to ţi ceillilţi: carne, carn e p u tredă". M a tt dete du şcă şi restu l cafelei, câtă m ai răm ăsese în ceaşca, pe care o um plu iară. Ţ i-e team ă de m oarte? în treb ă dânsul. Jim dădu d in c a p : D e c e? O ri cum eu nu m or. E u v o i u rm a să trăesc..." S p re a fu ra şi a m in ţi şi a înşela, la fel şi m viaţa cealaltă, m ereu şi m ereu to t m ai departe? rosti M att. P o a te c ă m ă v o i în d rep ta îşi dădu cu p ă rerea Jim p oate că în v ia ţa v iito a re nu voi m a i avea nevoe să fu r." D ân su l se o p ri brusc. Cu p riv ir e a a ţin tită d rept în a in te, cu tră s ă tu rile feţei s g â rc ite de spaim ă. L e s'a întâm plat? îi iscodi Matt. N im ic. M ă g â n d ia m n u m ai Jim făcu o s fo rţa re spre a-şi rev e n i la această m o a r t e ; a tâ t". D a r dânsu l nu se putea su strage fric e i de care fu cuprins. Se s im ţia scu tu rat de un fio r de desn ădejde care-1 cuprin dea în um b ra lu i n ep ip ăib ilă. A v e a un presen tim en t de p răpăd. Se p ă rea că ceva g ro a zn ic avea să se în tâm p le. N en o ro c irea ră s co lia aerul din jur. D ânsul p riv i ţin tă pe deasupra m e sei, la om ul din fa ţa lui. N u putea să p riceapă. O are a g re ş it şi s a o tră v it sin g u r? Nu, M a tt a băut. d in ceaşca lui, în care era sigu r că pusese otrava. Se g â n d i a tu n ci că to a te nu erau decât în c h ip u iri ale fa n tez iei sale. E a l a m a i p ă c ă lit şi a lte d ăţi. Ce p rost e r a! D e bună seam ă că treb u ia să se în tâ m p le ceva, d a r lui M att trebu ia să i se în tâm p le. N a băut dânsu l to a tă cafeau a d in c &ŞC&? i iiuvefo df» Jim se în sen in ă şi-şi is p ră v i friptura, înm uind în untură, când term in ă carnea. C ând eram m ic... începu el iar vorba. Dai- se o p ri brusc. U m b ra nevăzută a desn ă d ejd ei îl apăsa ia r şi în trea g a lui fiinţă vib ra de p revestirea unei nenorociri iminente. S im ţia în to a tă carn ea lui influenţa unei opere de d e sa gre ga re şi în fiecare muş. chiu a vea sen za ţia unei con tracţii, pe care nu dânsu l o ordonase. Se lăsă brusc pe speteaza scau nu lu i şi ap oi tot atât de brusc veni înainte, spre a se p ropti cu coatele pe m asă. O sgu d u ire c o n vu lsiv ă i se scurgea d om ol,p rin fie ca re m u şch i a l trupului Era ca p rim a a d iere a fru n zelor, m ai înainte de a se d eslănţu i fu rtu na. îş i încleşta dinţii. Aceeaş tensiu n e sp asm odică a muşchilor reven i iar. L a re v o lta o rg a n e lo r d in lă u n tru! lui, Jim fu cu prin s de p anică. M u şchii săi nu-i mai recunoşteau au toritatea. Şi ia ră toată carnea i se convulsionă spasm odic, în ciu d a voin ţei sale, căci dânsul nu voise să se con vu lsioneze. A ceasta însemna a d e v ă ra ta revolu ţie, în lă u n tru l l u i ; anarhie. Şi gro aza neputinţei îl năpădi, in vreme ce ca rn ea depe dân su l se s vâ rco lia toată, părâ n d că voeşte să-l cu p rin d ă în ghiarele ei şi să-l târască, răsbunându-se de ascultarea de p â n acum. L u i Jim îi treceau fiori de sus în jo s p rin spate şi sudoarea prinse a i se prelin ge din sprâncene. El privi de ju r îm p re ju r în odaie, cu och i rătăciţi şi toate d eta liile îl im presion ară prin familia rita te a lor. E ra ca şi când atunci s ar fi în apoiat d in tr o călăto rie lungă. Se uită apoi, peste m asă la tovarăşul lui. M att îl cerceta cu ochi zâm bitori. F a ţa lu i Jim că p ă tă o exp resie oribilă de groază, m ilogeală, desnădejde şi u ră : D oam n e, M att! gem u el tu mai o- tr ă v it?! M att zâm b i şi continua să-l privească ţintă. In atacul care urm ă, Jim îşi păstră conş tiin ţ a M u şch ii s ă i se con tractau, se svârcoliau şi se înodau, producându-i dureri de nesu ferit. D ar în fră m â n ta re a lo r sălbatică, Jim putu totuş vedea că M a tt are o purtare foarte ciudată. U rm a exact calea pe care o parcursese dânsul. Z âm b etu l îi p ierise d in faţă şi fig u ra to va ră şu lu i a v e a o exp resie obosită, ca şi cân d a r fi ascu lta t o p oveste ce i se şopt:a în lă u n tru l său, o poveste al cărui înţeles oricât se căsnia nu-l putea prinde. Se sculă apoi, străbătu cam era dealungul, înain te şi în a p o i şi se aşeză iar. A sta m i-ai iacut-o tu, Jim 1 spuse dânsul lin iştit. D a r nu m ă aşteptam să vrei tu să mă ara n jezi pe m in e, răspunse celălalt cu ton de m ustrare. A h! eu le-am aranjat cât se poale de bin e spuse Matt, cu dinţii încleştaţi şi trem urând din tot trupul ce mi-ai dat? S tricn in ă,.t o c m a i ce ţi-am dat şi eu îl încunoştiinţă Matt, fă ră să fie întrebat e o încurcătură a dracului. N u-i aşa? N u te cred Matt, nu spui adevărat ripostă cu ton de rugă Jim nu m'ai otrăvit, spune-mi d rep t?!,,ba cât se poate de adevărat, Jim. Şi ţi-am dat ch iar doza necesară. Am prăjit fru m os otra va, in m ijlo cu l bucăţii de carne, care ţi se cu ven ia. O preşte-te! U nde vrei să te duci? (Sfârşitul to Nt. viitor)

17 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie 192ÍS O CĂSĂTORIE M O DERNĂ t Săptămâna trecută, a avut loc în comuna Cioceni (Prahova), căsătoria d-rei Jurgea Negrileşti cu d. Radu Greceanu. A asistat la această ceremonie, tot ce a avut Capitala mai distins şi s a petrecut într un cadru admirabil de intimitate. Fotografiile noastre, reprezintă pe fericiţii miri, înconjuraţi de fam ilii şi prieteni, după oficierea cununiei civile şi la eşirea din biserică, după cununia religioasă. (F oto L u v ru ) PE P L A J A D U D U IA (F o to I. N. D u ployen C onstanta) In Târgu-Jiu s a sfinţit piatra fundat mentală a unui nou locaş de rugăciune ro- X : mano-catolic cu hramul Sf. Ioan Capistan. ; I In mijloc : Andrei Kucke paroh şi decan + î de Craiova. La stânga: prim arul oraşului, Í Tity Bălănescu, colonelul Lör, comamlan- I tul reg. 18. La dreapta Doppelreiter arhitect.:: I (F o to Id eal, P a u l R ie g e r t T g.-j iu ) I FEftENC'jr J ö í [DICS^gESEN URAUKOBO KSRAlYUNtCö ţ* ' ' ' ES FELSECSă VfNS^Cj M)tórAWfKZtó'R 8 yes fenmllasahw cmlăfflte'ţ.,,.. A Dü«: VKMW CSATCR A MgCíf íí feskülesfürdön tett ÍS 9 6 É V IS Z F P J t H í ű d Acum 28 ani, la 27 Septembrie, s au întâlnit la Băile Herculane, trei regi, domnitori ai unor state vecine : Carol I, regele României, F ra n tz-j o eef, împăratul iostului stat Austro-Ungar şi Alexandru I, regele Serbiei. Toţi trei, au asistat la sfinţirea unei fântâni, la Porţile de Fier, după care au vizitat faimoasa staţiune Băile Herculane. In cinstea acestui eveniment, s a fixat într un bloc de granit la intrarea în băi, documentai pe care-l reproducem m ai sus, reprezentat printr o placă de marm oră pmti. Regimentul 4 Vânători din Lipcani, a organizat câte-va serbări în luna August, pentru Casa Ostăşească, lată mai sus, corpul de balet, compus exclusiv din... bărbaţi. Adaverul Literar şi Artistic" revistă scrisă de cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturei române A p a r e in fie c a r e săp tă m â n ă in 8 pagini m ari P r a f u l 7 le/

18 18 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No ÎS Septembrie 1928 Critica ucide un pictor b in e stabilit acum că, C harles Sims cunoscutul p ictor englez, dela A cadem ia Regală, nu-şi datoreşte m oartea unui accident, cum se credea la început, ci unei sinucideri. D upă spusele celor care erau în apro- şi-şi m anifestă această stare p rin m ai m ulte pânze în care fo rm u lele clasice ale p ictu rii de artă erau răsturnate. In genere erau p ictu ri de un stil im presionist foarte înaintat. Dânsul le num ia,,idei sp irilu a le şi nu picturi. Pen tru cu noscătorii şi esteţii p ictu rii clasice, lu crările lui Sim s apăreau d rept o p erele unei m inţi desechilibrate. Pen tru şcoala m odern istă însă, activitatea sa era in terpretată în ch ip lăudabil. C riticii acestei şcoli adm iteau că pânzele lui Sims rep rezin tă revolta autorului, îm p otriva m etodelor con venţionale. U na dintre pânze, intitulată E x taz, a fo st exp licată de către prieten ii m odern işti ai pictoru lu i ca reprezentân d sim ţăm in tele acestuia, atunci când s a văzut elib erat de an grenaju l artei conven ţion ale. C riticii m ai con servatori, la expunerea unei alte picturi intitulate R e vo lta spiritulu i au decla rat că pentru dânşii p ân za e lipsită de form ă, senz şi p ricep ere. Sim s s a în a poiat în A n glia cu şase pânze, dintre cele descrise m ai sus. D eşi nu voia să le expună n iciodată, totuşi, în dem n at de prieteni, se răsgândi şi în tr o bună zi consim ţi să le arate publicului. D a r şi de data aceasta lu cră rile sale au fost îm proşcate de un p otop de critici aspre. In urm a acestei noui lovitu ri, Sims părăseşte locu in ţa sa din L o n d ra şi pleacă în localitatea St. B osw ells din Scoţia şi num ai după op t zile, se răspândeşte în Anglii ştirea m o rţii pictoru lu i, care-ar fi căzut dela etaj. p ierea sa, pricin a care l-a determ inat să recu rgă la gestul disperat este că-i apăsa greu pe suflet critica d e fa vo ra b ilă cu care a fo st p rim it un tablou al său, rep rezen tân d pe R egele G eorge al Angliei. P o rtretu l acesta a fost expus tim p de im an, în tr una din sălile A cadem iei R egale din L o n d ra, şi apoi, în urm a unor aspre critici, din ord in u l P reşedin telu i A cadem iei şi ch ia r al R egelui, tabloul a fo s t scos din peretele în altei instituţiuni artistice. In portretul a cărei foto gra fie o reprodu cem, R egele G eorge a fo st rep rezen tat cu chipul ofilit, contrastând izb itor cu îm brăcăm intea şi zo rzo a n ele ord in u lu i ja r tie re i, în care e îm brăcat. T a b lo u l a fo st tim p de un an obiectul unor com en tarii fo a rte ră u voito a re pentru pictorul, care, de altfel, se bucura înainte de m ultă sim patie, p rin tre publicul englez. Presă şi pu b lic s au unit şi în crim in ă rile au fo st de tot soiul. M ai ales, i se rep roşa artistului, că a p ictat pe R ege în aşa fel, încât om ul apare covâ rşit de m antaua şi hainele de gală, al înaltului ord in britanic şi că regele pare trist, abătut şi ofilit. P ictoru l Sims, răn it adânc de p otop u l de critici, şi-a dat dem isia din dem nitatea de m em bru al A cadem iei R egale şi a plecat în Am erica. A colo deveni un om cu totul dezechilibrat FIOROSUL B A N D IT B Ă L A N, care a evadat dela Ocnele Mari, terorizând apoi iudete!e_ carpatine, unde a comis un şir de crime bestiale, a fost împuşcat de jandarmi. II vedem m ai sus, fotografiat pe patul de ispăşire. Un grup de excursionişti francezi, (proie sori universitari şi studenţi), ne vizitează tara. Ii vedem m ai sus, fotografiaţi în grup pe treptele Muzeului Militar. Unul din taurii, aduşi special din Spania, pentru vor avea loc 1a Arenele Romane. luptele cari

19 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A No Septembrie J o c No. 3 Cuvinte sinonime (10 p u n cte) d e S. M U Ş A T O C c e 3iiâ (15 puncte) de S. M U Ş A T In mod a n alog ca in jo c u rile de silabe krucişate ilu strate obişn u ite, fie c a re im a- pie alcătueşte o sila b ă care se fo rm e a z ii fie lánd din n u m ele ilu s tr a ţie i unui p ătră ţel Serile indicate de n u m ere, fie e lim in â n d Halea litere d e la în cep u tu l sau sfâ rşitu l Uitatului câte ap o stro a fe a vem, la înptul sau la sfâ rşitu l im a g in e i. Se deoibese numai p rin : In c o lo a n a o rizo n ta lă «ţintele form a te se citesc d e la cen tru spre piferie (m ergând în s p ira lă ); ia r cele din «Ioana.verticală se citesc d ela p e rife rie ţre centru. Dela centru spre p e rife rie (o r iz o n ta l): 1) Hirginea m ă rii cu fu n d u l p u ţin ad ân c; 2) Joc No. 2 Rebus (5 puncte) d e C O N S T. C O J A N Să se găsească o zicătoare rom ânească. â - lv îu s d i C aracteru l celor nedrepte (fig.); 3) O d ih n i te (m o ld.); 4) S cân d u rică în tre b u in ţa tă de p ic to ri; 5) P r o fe t ; 6) S e n tin ţă ; 7) A su p reş te ; 8) A lip ir i; 9) M ijlo c în treb u in ţa t spre a a- ju n ge la un scop; 10) A r b o r i; 11) M o jic i (fig.); 12) P r ile j; 13) A rep a ra o clădire. D ela p e rife ri spre centru (V e r t ic a l): 1) P ă sări; 2) Jocuri; 3) O presiu n e; 4) S trad ă m i că; 5) O răşel în R o m â n ia ; 6) P la n u ri (fig.); 7) M ătăoiu n e (B o t.); 8) P r im iţ i; 9) P r e fe r i; 10) A n a g ra m a c u v â n tu lu i z ia r; 11) P a lid e ; 12) Fru cte în treb u in ţate spre a da m iros; 13) C in stite; 14) în c h in ă c iu n e ; 15) A od ih n i \mold). Orizontal: 1) R ege b a rb a r; 4) F lu v iu în E u rop a; 5) F lu v iu în E u ro p a ; 7) P ro n u m e ; 8) L o c a lita te în R o m â n ia ; 11) F lu v iu în F ra n ţa ; 12) S a t în G a lileia, 13) F lu v iu în E u rop a ; 15) V e h ic u l; 17) P la n e tă ; 19) Oraş şii p ort în E u ro p a ; 20) In te r je c ţie ; 22) P e r son agiu m ito lo g ic ; 24) în c u ra je a z ă ; 26) P la n e tă ; 27) P ro n u m e ; 32) F o lo s ito r; 35) S u fe rin ţă (fig.); 36) A v â n t; 39) F u n c ţio n a r p u b lic; 40) O raş în P e ru ; 42) In fe rn ; 44) A d verb. Vertical: 1) P ic to r ro m â n ; 2) M u n te în C reta ; 3) O raş în R o m â n ia ; 4) S c riito r g re c ; 6) P e rs o n a g iu m ito lo g ic ; 9) P e rs o n a g iu b ib lic ; 14) R o m a n ic e r fra n c e z ( ); 16) F lu v iu în E u rop a ; 18) P o ftim ; 19) N o tă m u zic a lă ; 21) P ro v in c ie sp a n io lă ; 23) T ra g e d ia n fra n c e z; 25) P e n in s u lă a s ia tic ă ; 28) M ăsu ră de g re u ta te ; 29) P ă s ă r i; 30) M ijlo c de in tra re (fig.); 31) R ege Iu d eu ; 33) L o c a lita te în R o m â n ia ; 34) F a b ric a n ţi de v a s e ; 35) O- ră şel în R o m â n ia ; 37) D ep a rta m en t fr a n cez; 38) O ftic ă (fa m.); 41) P re p o z iţie ; 43) L ite ră din alfab etu l Slav. J o c IVo. 4 Proverb ascuns (5 puncte) Se dau u rm ă to a rele sila b e: de fru n la la n ă nas pâ pas po poş şap şi - te te un. Să a ra n je ze în aşa fel, în cât să se găsea scă un p ro verb rom ânesc. J o c No. Proverb ascuns (5 puncte) Se dau u rm ă to a re le cu v n ite : M a ria A r bore A r m o n ic ă L e a r a rg a t n a c e lă cădere g en e ra l reg e a ju n m,a i" m u ţă m u lţim e o ftic ă om o râ t p lâ n ge ră şin ă ştiucă p eta lă sătul. Să se ia o sila b ă d in fie c a re c u v â n t şi să se a ra n je ze în tr o ord in e a n u m ită şi, să se găsească un p ro verb rom ânesc. Deslegările jocurilor se primesc la redacţie până la 10 Oct. cor. Fiecare joc acordă deslegătorului un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine num ărul cel mai mare de puncte, prin deslegarea celui mai mare num ăr de jocuri, din numerile 33, 34, 35 şi 36, va primi un premiu de 1000 lei. Prem iul al doilea e de 5000 l e i ; premiul al treilea 300 lei. Urm ătorii şapte deslegători primesc câte un volum din operile autorilor renumiţi. Deasemenea vom publica numele tuturor deslegătorilor. Premiile se vor distribui la 20 Octombrie i.» V

20 A N U L I I. N o S e p te m b r ie PAGINI A p a r e Sâmbătă F A R U L M E D I T E R A N E Î V u lc a n u l S tro m b o li în r e c e n ta e ru p ţie

REALIZAREA PROGRAMULUI DE OCUPARE în perioada Nr.c TIP MĂSURĂ REALIZ la 12 luni rt I. T O T A L P E R S O A N E A S IS T A T E

REALIZAREA PROGRAMULUI DE OCUPARE în perioada Nr.c TIP MĂSURĂ REALIZ la 12 luni rt I. T O T A L P E R S O A N E A S IS T A T E REALIZAREA PROGRAMULUI DE OCUPARE în perioada 1.01-31.12.2017 REALIZ la 12 I. T O T A L P E R S O A N E A S IS T A T E 18.832 II. T O T A L P E R S O A N E ÎN C A D R A T E 7.526 1 Servicii de mediere

Mai mult

INNA POPENCO - RAPORT FINANCIAR 1 ( )

INNA POPENCO - RAPORT FINANCIAR 1 ( ) A n e x a nr. 3 la h o tărîrea C E C nr. 4 din 8 a u g u st 2 0 6 Raportul grupului de iniţiativă privind fluxul mijloacelor băneşti la d a ta de pentru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedintele

Mai mult

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd LA UN ARHANGHEL 13 iulie, 26 martie Tropar, glas 4 T Rt s după Nanu Virgil Ioan @m20! 11!0010!! 1a!1 M ai ma re vo ie vo du le al oş ti lor ce reşti te ru O'!!0'!!A b

Mai mult

S P I T A L U L O R Ă Ş E N E S C N E G R E Ş T I O A S Str. Victoriei nr 90 P R O C E D U R A G E N E R A L A E V A L U A R E A P E R F O R M A N T E

S P I T A L U L O R Ă Ş E N E S C N E G R E Ş T I O A S Str. Victoriei nr 90 P R O C E D U R A G E N E R A L A E V A L U A R E A P E R F O R M A N T E Tip document: Procedura Generala ;Cod document: PG - RU - 02 PROCEDURA GENERALA EVALUAREA PERFORMANTELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE ALE PERSONALULUI CONTRACTUAL Cod PG - RU - 02 S e m n ă tu ra D a ta F

Mai mult

DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata, Cornea Ecaterina, având funcţia de asistentă şefă la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, CNP, domiciliul

DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata, Cornea Ecaterina, având funcţia de asistentă şefă la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, CNP, domiciliul DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnatul/Subsemnata, Cornea Ecaterina, având funcţia de asistentă şefă la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, CNP, domiciliul Localitatea Sibiu, Sibiu cunoscând prevederile art.

Mai mult

Procedura de ăsurare a para etrilor asociati i dicatorilor de calitate pentru furnizarea serviciului de acces la Internet Para etrii preze tati se apl

Procedura de ăsurare a para etrilor asociati i dicatorilor de calitate pentru furnizarea serviciului de acces la Internet Para etrii preze tati se apl Procedura de ăsurare a para etrilor asociati i dicatorilor de calitate pentru furnizarea serviciului de acces la Internet Para etrii preze tati se apli ă ofertelor o er iale de servi ii de a es la I ter

Mai mult

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR Carte de colorat Dalia Teodora Ana 27/02/2016 este locul unde venim pe lume şi în care ne dezvoltăm (creştem). Este locul unde găsim dragoste, respect, linişte, înţelegere,

Mai mult

m in ist e r u l a f a c e r il o r in t e r n e U n itatea... D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E Subsemnaiul/Subsemnata,...*...* av^ funcţia de......,1

m in ist e r u l a f a c e r il o r in t e r n e U n itatea... D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E Subsemnaiul/Subsemnata,...*...* av^ funcţia de......,1 m in ist e r u l a f a c e r il o r in t e r n e U n itatea... D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E Subsemnaiul/Subsemnata,...*...* av^ funcţia de......,1a,.x SU L...^.a u 7...; CNJP. dom iciliul...9 ta ^

Mai mult

DECLARAŢIE DE AVERE MMdo/jt.oê, Jótf Subsem natul/subsem nata, Ck /),- r l. ( J y î h x ViyO.. având funcţia de f f r u M J U e h /yajxsijx jj'â

DECLARAŢIE DE AVERE MMdo/jt.oê, Jótf Subsem natul/subsem nata, Ck /),- r l. ( J y î h x ViyO.. având funcţia de f f r u M J U e h /yajxsijx jj'â DECLARAŢIE DE AVERE MMdo/jt.oê, Jótf Subsem natul/subsem nata, Ck 0 2 4 /),- r l. ( J y î h x ViyO.. având funcţia de f f r u M J U e h /yajxsijx jj'â (1 la / & 6 / K A? M fo-c L $ \., CN P y '?c / j /

Mai mult

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Anexa nr. 1 la H.C.J. Sibiu nr. / 2018 RECTIFICAREA bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Judeţului Sibiu pe anul 20

CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Anexa nr. 1 la H.C.J. Sibiu nr. / 2018 RECTIFICAREA bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Judeţului Sibiu pe anul 20 CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Anexa nr. 1 la H.C.J. Sibiu nr. / 2018 RECTIFICAREA bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Judeţului Sibiu pe anul 2018 Cod Total influenţă 2018 Trim.lll mii lei - Trim.IV

Mai mult

DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnaţu L/Subsemnat^, CjO / ^, având funcţia h ti rr. CNP % domiciliul cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind F

DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnaţu L/Subsemnat^, CjO / ^, având funcţia h ti rr. CNP % domiciliul cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind F DECLARAŢIE DE AVERE Subsemnaţu L/Subsemnat^, CjO / ^, având funcţia h ti rr. CNP % domiciliul cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind Falsul în declaraţii, declar pe proprie răspundere că

Mai mult

AN III MG, seria A, semestrul * DISCIPLINE OPŢIONALE; ** DISCIPLINE FACULTATIVE grupele 1-10 L U N I 8:00-9:00 9:00-10:00 10:00-11:00 11:00-12:00 12:0

AN III MG, seria A, semestrul * DISCIPLINE OPŢIONALE; ** DISCIPLINE FACULTATIVE grupele 1-10 L U N I 8:00-9:00 9:00-10:00 10:00-11:00 11:00-12:00 12:0 AN III MG, seria A, semestrul * DISCIPLINE OPŢIONALE; ** DISCIPLINE FACULTATIVE grupele 1-10 M ETO D E DE A N A LIZĂ BIO M ED ICALE - Ş.L. D r I C îtu - Cl. A.S.C.A.R A s U n iv Dr Costela Şerban. A m

Mai mult

ParchetyS d e p e lâ n g ă J u d ecă to ria T im işoara DECLARAŢIE DE A \ ERt^' A n u i.l u n a 2 O Sub sem natul/su bsem nata, de S a i u C>

ParchetyS d e p e lâ n g ă J u d ecă to ria T im işoara DECLARAŢIE DE A \ ERt^' A n u i.l u n a 2 O Sub sem natul/su bsem nata, de S a i u C> ParchetyS d e p e lâ n g ă J u d ecă to ria T im işoara DECLARAŢIE DE A \ ERt^' A n u i.l u n a 2 O-06-2017 Sub sem natulsu bsem nata, de S a i u C> VloTfei_, având funcţia CNP, dom iciliul i - pok^-h

Mai mult

DECLARAŢIE DE AVERE AGENŢIA NAPONÂLĂ DE INTEGRIMIE] DECLARAŢIE DE AVERE Nr. - ' 2. jj Subsemnatul.... ) având funcţia de Chiochiu C Andrei Inspector I

DECLARAŢIE DE AVERE AGENŢIA NAPONÂLĂ DE INTEGRIMIE] DECLARAŢIE DE AVERE Nr. - ' 2. jj Subsemnatul.... ) având funcţia de Chiochiu C Andrei Inspector I DECLARAŢIE DE AVERE AGENŢIA NAPONÂLĂ DE INTEGRIMIE] DECLARAŢIE DE AVERE Nr. - ' 2. jj Subsemnatul.... ) având funcţia de Chiochiu C Andrei Inspector Integritate Agenţia Naţionala de Integritate, Bucureşti,

Mai mult

Salve Regina à 8 Juan Gutiérrez de Padilla (c ) Superius I B & c Ú w 6 w w w w Sal - ve Re - gi - na ma - ter, Altus I B & c w œ# # w R

Salve Regina à 8 Juan Gutiérrez de Padilla (c ) Superius I B & c Ú w 6 w w w w Sal - ve Re - gi - na ma - ter, Altus I B & c w œ# # w R Salve Regina à 8 Juan Gutiérrez de Pilla (.1590-1664) Superius I B 6 6 6 6 Sal - ve Re - gi - na ma - ter, Altus I B Re - gi - na ma - - - - - ter, Re - gi - Tenor I B b Re - gi - na ma - - - ter, Re -

Mai mult

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLT I DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem natul/subsem nata,c R O ITO R U P. O V ID IU

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLT I DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem natul/subsem nata,c R O ITO R U P. O V ID IU MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLT I DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem natul/subsem nata,c R O ITO R U P. O V ID IU CRISTIA N, având funcţia de ŞEF SERVICIU la IN SPECTO

Mai mult

CONSTIENT Marius Chirila

CONSTIENT Marius Chirila CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.

Mai mult

Subiecte_funar_2006.doc

Subiecte_funar_2006.doc Clasa a VIII-a A. 1. Exista numere n Z astfel încât n si n+ sa fie patrate perfecte? (Gheorghe Stoica) A. 2. Se considera A N o multime cu 7 elemente si k N*. Aratati ca ecuatia 4x 2 4ax+b 2 +10k = 0,

Mai mult

Wise King Solomon Romanian CB

Wise King Solomon Romanian CB Biblia pentru copii prezintă Înțeleptul Împărat Solomon Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: Lazarus Adaptată după: Ruth Klassen Tradusă de: Ana Ionesi Produsă de: Bible for Children www.m1914.org BFC

Mai mult

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti... Este, aşa cum n-a fost niciodată, o trupă de Licurici însetată de cunoaştere, de neastâmp

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti... Este, aşa cum n-a fost niciodată, o trupă de Licurici însetată de cunoaştere, de neastâmp A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti... Este, aşa cum n-a fost niciodată, o trupă de Licurici însetată de cunoaştere, de neastâmpăr şi freamăt continuu pentru experienţe inedite, de

Mai mult

Vorbeşte lumea Situaţia de comunicare: Fragment dintr-un interviu realizat în cadrul emisiunii televizate Vorbește lumea (ProTV), difuzate la data de

Vorbeşte lumea Situaţia de comunicare: Fragment dintr-un interviu realizat în cadrul emisiunii televizate Vorbește lumea (ProTV), difuzate la data de Vorbeşte lumea Situaţia de comunicare: Fragment dintr-un interviu realizat în cadrul emisiunii televizate Vorbește lumea (ProTV), difuzate la data de 12.01.2017 data înregistrării: 27.05.2017 participanţi:

Mai mult

/ û -0 *2 >/ DECLARAŢIE DE AVERE Subsem nata, RAUŞ A D R IA N A, având funcţia de A U D IT O R Ia Inspectoratul T eritorial de M uncă B istriţa- N ăsă

/ û -0 *2 >/ DECLARAŢIE DE AVERE Subsem nata, RAUŞ A D R IA N A, având funcţia de A U D IT O R Ia Inspectoratul T eritorial de M uncă B istriţa- N ăsă û -0 *2 > DECLARAŢIE DE AVERE Subsem nata, RAUŞ A D R IA N A, având funcţia de A U D IT O R Ia Inspectoratul T eritorial de M uncă B istriţa- N ăsăud, CNP, dom iciliul în Loc. V iişoara, i cunoscând prevederile

Mai mult

Primara_0_BW_23912_PBSG_C2_00.qxd

Primara_0_BW_23912_PBSG_C2_00.qxd Primara_8_BW_23912_PBSG_C2_08.qxd 15.12.2015 09:11 Page 36 cţ Le ia 8 O poruncă nouă Daniel 6:25-28; Profeţi şi regi, pp. 544, 545 i-ai făcut un loc special unde te rogi de obicei? Ţ Oamenii aleg diferite

Mai mult

p S k H A NAŢIONALA D6 IN i iswu inw D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E s " declaraţie oe avere». S,. I^Tiua JLh A n u L S O flu Subsemnatul...> având f

p S k H A NAŢIONALA D6 IN i iswu inw D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E s  declaraţie oe avere». S,. I^Tiua JLh A n u L S O flu Subsemnatul...> având f p S k H A NAŢIONALA D6 IN i iswu inw D E C L A R A Ţ IE D E A V E R E s " declaraţie oe avere». S,. I^Tiua JLh A n u L S O flu Subsemnatul...> având funcţia de DINICĂ F. ROMICĂ Inspector de integritate

Mai mult

/ DECLARAŢIE DE AVERE * Sub sem natul/su bseim iata,. jq o/s/te H i tune fi.având funcţia de ( 41 C ~ iu i îă i^icu l^ ( C( - c C ^ c c tâ, CNP, domic

/ DECLARAŢIE DE AVERE * Sub sem natul/su bseim iata,. jq o/s/te H i tune fi.având funcţia de ( 41 C ~ iu i îă i^icu l^ ( C( - c C ^ c c tâ, CNP, domic DECLARAŢIE DE AVERE * Sub sem natulsu bseim iata,. jq oste H i tune fi.având funcţia de ( 41 C ~ iu i îă i^icu l^ ( C( - c C ^ c c tâ, CNP, domiciliul - t *-------------------------- ' 7 ----------- '

Mai mult

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2 ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2019 FLORI DE GÂND PENTRU MAMA Cu toată dragostea pentru

Mai mult

EN_IV_2019_Limba_romana_Test_2

EN_IV_2019_Limba_romana_Test_2 EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2019 LIMBA ROMÂNĂ Test 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2019 Pagina 1 din 9

Mai mult

Studiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul

Studiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul Studiul 1 pentru 7 ianuarie 2017 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit

Mai mult

Academician Nicolae Dabija: Un nou pact Ribbentrop-Molotov?

Academician Nicolae Dabija: Un nou pact Ribbentrop-Molotov? În toamna anului 1989 un grup de deputaţi ai Sovietului Suprem al URSS am fost invitaţi de un grup de senatori americani în SUA, scrie în literaturasiarta.md, Nicolae Dabija preluat de Romanian Global

Mai mult

Daniel and the Lions Den Romanian CB

Daniel and the Lions Den Romanian CB Biblia pentru copii prezintă Daniel În Groapa Leilor Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: Jonathan Hay Adaptată după: Mary-Anne S. Tradusă de: Ana Ionesi Produsă de: Bible for Children www.m1914.org BFC

Mai mult

Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura a

Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura a Parenting and Child Sexuality Questionnaire Va ruga m sa citit i fiecare afirmat ie s i sa bifat i un numa r de la 0 la 3 care indica i n ce ma sura acea afirmat ie vi se potrives te. Nu exista ra spunsuri

Mai mult

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzile adunate. Uită-te la aceste exemple simple despre

Mai mult

Studiul 6 - Poporul lui Dumnezeu, sigilat

Studiul 6 - Poporul lui Dumnezeu, sigilat Studiul 6 pentru 9 februarie 2019 Cei 144.000 sigilaţi sunt prezentaţi în două ocazii paralele: Apocalipsa 7 şi 14:1-5. În prima ocazie, rămân în picioare înaintea iminentei veniri a Mielului. În a doua,

Mai mult

Sa poti zambi atunci cand suferi

Sa poti zambi atunci cand suferi Derulare automată Carte cu acompaniament muzical 11 Să poţi zâmbi atunci când suferi (Aforisme de viaţă) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SMARANDACHE, FLORENTIN Să poţi zâmbi atunci când

Mai mult

Lupoiaca Anda şi taina Muntelui Omul - extrait

Lupoiaca Anda şi taina Muntelui Omul - extrait Ne aflăm în România, singura ţară din lume în care copiii nu se tem de lupi. Anda, lupoaica sfântă, poartă în ea trei pui, dintre care unul este simbolul unei noi ere de pace pentru omenire. Cei răi nu

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din

Mai mult

PARCHETUL DE PE li S.R.Ü.D.Jir.,y í ' " DECLARAŢIE DE.. Luna Subsemnatul, de grefier CNF G rozav Ion la domiciliul PÎC C J-SC JI _ B ucureşti, având f

PARCHETUL DE PE li S.R.Ü.D.Jir.,y í '  DECLARAŢIE DE.. Luna Subsemnatul, de grefier CNF G rozav Ion la domiciliul PÎC C J-SC JI _ B ucureşti, având f PARCHETUL DE PE li S.R.Ü.D.Jir.,y í ' " DECLARAŢIE DE.. Luna Subsemnatul, de grefier CNF G rozav Ion la domiciliul PÎC C J-SC JI _ B ucureşti, având funcţia cunoscân d preved erile art. 2 9 2 din C o d

Mai mult

Studiul 11 - Crestinul si datoriile financiare

Studiul 11 - Crestinul si datoriile financiare CREŞTINUL ŞI DATORIILE FINANCIARE Studiul 11 pentru 17 martie 2018 Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica;

Mai mult

Presentación de PowerPoint

Presentación de PowerPoint Lecția 1, 6 Aprilie 2019 Toate își au vremea lor (Eclesiastul 3:1). Dumnezeu a creat timpul și ritmurile care dirijează viața pe Pământ (pentru plante, animale și pentru oameni). Aceste ritmuri sunt identice

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Sărbătoarea Mărţişorului 1 Martie MĂRŢIŞORUL Mărțișorul este un mic obiect-talisman legat cu un șnur format din două fire împletite, unul roșu și altul alb. Purtătorul lui este protejat împotriva răului.

Mai mult

1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelu

1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelu 1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelui, printre rotocoale de ceaţă şi pini. În prima dimineaţă

Mai mult

ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT

ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT ORDIN Nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului i con inutului unor formulare de înregistrare în scopuri de tax pe valoarea ad ugat EMITENT: MINISTERUL FINAN ELOR PUBLICE AGEN IA NA IONAL DE

Mai mult

I T fr / ej.cï-ufj DECLARAŢIE DE AVERE Subsem natul/subsem nata GHEONEA CARM EN-CLAUDIA, având funcţia CABINETUL M INISTRULUI TINERETULUI SI de CONSIL

I T fr / ej.cï-ufj DECLARAŢIE DE AVERE Subsem natul/subsem nata GHEONEA CARM EN-CLAUDIA, având funcţia CABINETUL M INISTRULUI TINERETULUI SI de CONSIL I T fr / ej.cïufj DECLARAŢIE DE AVERE Subsem natul/subsem nata GHEONEA CARM ENCLAUDIA, având funcţia CABINETUL M INISTRULUI TINERETULUI SI de CONSILIER la SPORTULUI cunoscând prevederile art. 292 din Codul

Mai mult

ZÂNA BUNĂ DIN CĂMARĂ TEMA 1. Citeşte cu atenţie textul următor! Anotimp de bucurii! (autor nespecificat) Ce e toamna, dragi copii? Anotimp de bucurii!

ZÂNA BUNĂ DIN CĂMARĂ TEMA 1. Citeşte cu atenţie textul următor! Anotimp de bucurii! (autor nespecificat) Ce e toamna, dragi copii? Anotimp de bucurii! ZÂNA BUNĂ DIN CĂMARĂ TEMA 1. Citeşte cu atenţie textul următor! Anotimp de bucurii! (autor nespecificat) Ce e toamna, dragi copii? Anotimp de bucurii!... Mere-mbujorate, fine, Stau în coşurile pline! N-am

Mai mult

Spitalu l Ju d e ţean de Urgentă M avro m atî" Botoşani  ARE-IESIRE Subsemnatul/Subsemnata, de M P f- C W  i/z /H V kl CNP {/P P C //P /Y P /V c/p C

Spitalu l Ju d e ţean de Urgentă M avro m atî Botoşani  ARE-IESIRE Subsemnatul/Subsemnata, de M P f- C W  i/z /H V kl CNP {/P P C //P /Y P /V c/p C Spitalu l Ju d e ţean de Urgentă M avro m atî" Botoşani  ARE-IESIRE Subsemnatul/Subsemnata, de M P f- C W  i/z /H V kl CNP {/P P C //P /Y P /V c/p C rt / / / s b J / P, având funcţia. la 6.0 f i /x/sde'j

Mai mult

Studiul 6 - Lucrarea lui Petru

Studiul 6 - Lucrarea lui Petru Studiul 6 pentru 11 august 2018 T.M. Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: «În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este

Mai mult

Str. Narciselor, nr Bacau CUI:RO J04/789/2010 Capital social: lei CODCAEN: 3600 Tel: Fax: vvww.apab

Str. Narciselor, nr Bacau CUI:RO J04/789/2010 Capital social: lei CODCAEN: 3600 Tel: Fax: vvww.apab Str. Narciselor, nr. 14 - Bacau CUI:RO 27429315 J04/789/2010 Capital social: 24.047.170 lei CODCAEN: 3600 Tel:0334-401.796 Fax:0234-55.11.75 vvww.apabacau.ro email: raizc juridic:# yahoo.com Cont: R 066R

Mai mult

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimbarii, organizata de doua persoane de la care am avut

Mai mult

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_sarba

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_sarba CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2014 Test 2 Limba română pentru elevii de la şcolile şi secţiile cu predare în limba sârbă Judeţul/sectorul... Localitatea...

Mai mult

DECLARAŢIE DE AVERE U. 3L\)ox*CL\.'Zù\c\ Subsemnatul RUSU GH. GHEORGHE CO NSTANTIN, având funcţia de DIRECTOR GENERAL ADJUNCT la ADM INISTRAŢIA NAŢIO

DECLARAŢIE DE AVERE U. 3L\)ox*CL\.'Zù\c\ Subsemnatul RUSU GH. GHEORGHE CO NSTANTIN, având funcţia de DIRECTOR GENERAL ADJUNCT la ADM INISTRAŢIA NAŢIO DECLARAŢIE DE AVERE U. 3L\)ox*CL\.'Zù\c\ Subsemnatul RUSU GH. GHEORGHE CO NSTANTIN, având funcţia de DIRECTOR GENERAL ADJUNCT la ADM INISTRAŢIA NAŢIO NALA APELE RO M ANE, CNP., domiciliul BUCUREŞTI, cunoscând

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate sub

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate sub Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din

Mai mult

EN_IV_2018_Limba_romana_Test_2

EN_IV_2018_Limba_romana_Test_2 EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2018 LIMBA ROMÂNĂ Test 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2018 Pagina 1 din 10

Mai mult

SUPLIMENT LA REALITATEA ILUSTRATĂ e H H n a a a n s B a M B i e n n m n n u n N u i i u b u m i i l f ALIA y T SATmU PE I.U 9 B B B S ^ e n c a s a a

SUPLIMENT LA REALITATEA ILUSTRATĂ e H H n a a a n s B a M B i e n n m n n u n N u i i u b u m i i l f ALIA y T SATmU PE I.U 9 B B B S ^ e n c a s a a SUPLIMENT LA REALITATEA ILUSTRATĂ e H H n a a a n s B a M B i e n n m n n u n N u i i u b u m i i l f ALIA y T SATmU PE I.U 9 B B B S ^ e n c a s a a i^ ULI TÀ U N F O A R T E A M P L U R E P O R T A J

Mai mult

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx

Microsoft Word - BuscaCosminMugurel_Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati.docx ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MODELAREA PROCESELOR SOCIALE REFERAT BUSCA COSMIN MUGUREL CIBERNETICA SI ECONOMIE CANTITATIVA ANUL II 1 Invatarea ca raspuns la problemele unei comunitati. "Ce ar fi daca ne-am

Mai mult

Umeno

Umeno 1 Acesta este un translator manual. Kon'ichwa. Hello Oops, versiunea în limba engleză. Kon'ichwa. Bună Dimineata. Gogo, Gogo ( după-amiaza ). Bună ziua. În câțiva ani sau cam asa ceva, avem un telefon

Mai mult

Detectivii Apei Pierdute

Detectivii Apei Pierdute by ALIN ANCHIDIN O poveste adaptată De ce ai pierderile aşa de mari, bunicuţo?, o poveste adaptată A fost odată ca niciodată, sau, mai corect spus, a fost, există şi va exista o bunicuţă care avea o nepoţică

Mai mult

ghid_Gradinita_1_2019.pmd

ghid_Gradinita_1_2019.pmd L E C Ţ I A Ajutor pentru tata Anul B Trimestrul 1 Lecţia 2 SLUJIRE Isus este exemplul nostru de slujire. Referinţe Matei 13,55; Marcu 6,3; Hristos, Lumina lumii, pag. 72-74, în original. Text de memorat

Mai mult

Layout 1

Layout 1 Ghid esențial pentru viitoarele mirese RENTROP & STRATON Cuprins Capitolul 1 Să începem: De la vis la realitate 3 Capitolul 2 Primii pași către o nuntă de vis 18 Cum răspândim vestea evenimentului Pe cine

Mai mult

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta

Mai mult

Drumul crucii

Drumul crucii Drumul crucii Drumul crucii La sfarsitul versetului 4 al aceluiasi capitol din Evanghelia dupa Ioan, Domnul Hristos spusese: "Nu v-am spus aceste lucruri de la inceput, pentru ca eram cu voi." Dar acum,

Mai mult

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne -

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne - Pentru Papi, primul meu profesor Un profesor are un impact asupra eternității; nu știe niciodată unde se termină influența lui. Henry Adams Preceptele sau maximele au mare însemnătate; dacă ai la îndemână

Mai mult

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr. din Chişinău privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr. din Chişinău privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr. din Chişinău privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material Proiect A In scopul executării Legii fondului de susţinere

Mai mult

MINISTERUL a f a c e r il o r in t e r n e Unitatea DECLARAŢIE D E AVERE Snhsemngtal/Sţihşemnataj.... având funcţia de &.yjsipâ:. C.N.P..... dom

MINISTERUL a f a c e r il o r in t e r n e Unitatea DECLARAŢIE D E AVERE Snhsemngtal/Sţihşemnataj.... având funcţia de &.yjsipâ:. C.N.P..... dom MINISTERUL a f a c e r il o r in t e r n e Unitatea...... DECLARAŢIE D E AVERE Snhsemngtal/Sţihşemnataj.... având funcţia de &.yjsipâ:. C.N.P..... domiciriul ; C ^ A k..., cunoscând prevederile art. 292

Mai mult

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUM CURRICULUM ŞCOLAR pentru SOCIOLOGIE CLASA a XI-a ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF Aprobat prin Ordin al Ministrului nr..../... Bucureşti

Mai mult

Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e Dumnezeule, spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ

Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e Dumnezeule, spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ 6 5 4 3 2 1 PREGĂTIREA ÎNTÂLNIRII Tema întâlnirii Dumnezeu vrea sǎ intre în relaţie cu oamenii.

Mai mult

Ghidul in materie de fete pentru baieti:Layout 1.qxd

Ghidul in materie de fete pentru baieti:Layout 1.qxd 30 de lucruri pe care nu le po}i afla de la prieteni {i p rin}i CORINT JUNIOR Salutare, Fetele au făcut întotdeauna parte din viaţa ta. Dar până acum, tu şi prietenii tăi v - aţi văzut de treburile voastre,

Mai mult

d e c l a r a ţ ie d e a v e r e Subsemnatul/Subsemnata, de im -siv C ţc R. 01*4)111 W C H ' i A la PRjMA.P-1 A- ~Ifc:P>CL_, având funcţia 5 TIMIŞ *1)

d e c l a r a ţ ie d e a v e r e Subsemnatul/Subsemnata, de im -siv C ţc R. 01*4)111 W C H ' i A la PRjMA.P-1 A- ~Ifc:P>CL_, având funcţia 5 TIMIŞ *1) d e c l a r a ţ ie d e a v e r e Subsemnatul/Subsemnata, de im -siv C ţc R. 01*4)111 W C H ' i A la PRjMA.P-1 A- ~Ifc:P>CL_, având funcţia 5 TIMIŞ *1) P r i n familie se înţelege soţul/soţia şi copiii

Mai mult

PROIECTUL ZONA INDUSTRIALĂ PECICA TURNU (Z.I.P-TURNU) 1

PROIECTUL ZONA INDUSTRIALĂ PECICA TURNU (Z.I.P-TURNU) 1 PROIECTUL ZONA INDUSTRIALĂ PECICA TURNU (Z.I.P-TURNU) 1 1. PREZENTARE ZONĂ INDUSTRIALĂ PECICA - TURNU A eastă zo ă i dustrială este lo alizată la dista ţe foarte mici (3-10 km) de cinci puncte de interes

Mai mult

D212Anexa1_ pdf

D212Anexa1_ pdf anexa nr.1 DECLARA IE UNIC privind impozitul pe venit i contribu iile sociale datorate de persoanele fizice 212 A. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI Nume Ini iala tat lui Cod de identificare fiscal

Mai mult

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit

GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit GRUPA: mare EDUCATOARE: Taras Claudia TEMA ANUALA: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? TEMA PROIECTULUI: În lumea basmelor SUBTEMA: Harnic, cinstit şi bun TEMA ACTIVITĂŢII: Fata babei şi fata moşneagului

Mai mult

Subiectul 1

Subiectul 1 Subiectul 1 În fişierul Numere.txt pe prima linie este memorat un număr natural n (n

Mai mult

Primăria Prezentare Your Administrativ Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Atribuirea prin negociere directa a contractelor de concesiune pentru bu

Primăria Prezentare Your Administrativ Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Atribuirea prin negociere directa a contractelor de concesiune pentru bu Pagina 1 din: 18 Entitatea publică: Departamentul (Direcţia): PROCEDURĂ DOCUMENTATĂ privind concesiune pentru bunurile care apartin proprietarii COD: P O-ADM-03 Docum ente de referi nţă: Ordin 600/018

Mai mult

Mic ghid de folosire a Gmail

Mic ghid de folosire a Gmail GHID Gmail Daca aveti un cont (adresa) mail la Google de exemplu: ion.xulescu@gmail sau IoN.xuLescu@googlemail este de preferat sa-l accesati cu un browser (navigator) internet. Remarca. Pentru adresa

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiec

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiec Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI Ediția a IX-a FAZA INTERJUDEȚEANĂ 5 mai 2018 CLASA a IV-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mai mult

Personal profile – Michael

Personal profile – Michael Schiţă personală Michael Suntem într-o vacanţă-aventură în Asia pe cont propriu, fără ghid. Conducem o maşină închiriată.este un Landrover vechi care merge în medie cu 80 de km/h şi consumă un litru de

Mai mult

Microsoft Word - Comper-Comunicare_EtapaN_2015_2016_clasa6.doc

Microsoft Word - Comper-Comunicare_EtapaN_2015_2016_clasa6.doc CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER EDIŢIA 2015-2016 / ETAPA NAŢIONALĂ 23-27 MAI 2016 COMPER LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a VI-a Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul

Mai mult

Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei

Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei Până să dea gerul, au locuit, tot într-o odaie, la marginea mahalalei Obor, din Călărași. Ea are 36 de ani, el are 38. Și 11 copii. Asta ne amuză: Mă, voi sunteți

Mai mult

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_ucraineana

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_ucraineana CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2014 Test 2 Limba română pentru elevii de la şcolile şi secţiile cu predare în limba ucraineană Judeţul/sectorul...

Mai mult

Nr.inreg. din & /O f/2017 PRIMĂRIA ORAŞULUI BUZIAS Str. Principala, nr. 16, loc. Buzias, jud. Timiş, Romania Tel./fax ; pr

Nr.inreg. din & /O f/2017 PRIMĂRIA ORAŞULUI BUZIAS Str. Principala, nr. 16, loc. Buzias, jud. Timiş, Romania Tel./fax ; pr Nr.inreg. din & /O f/2017 PRIMĂRIA ORAŞULUI BUZIAS Str. Principala, nr. 16, loc. Buzias, jud. Timiş, Romania Tel./fax 0256321450; 0256321451 email: primbuzias@yahoo.com; web:www.primariabuzias.ro Aprobat

Mai mult

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex 1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sexual. Poţi contribui şi tu ca acest lucru să nu i se

Mai mult

Primăria Prezentare Your Contabilitate Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Revizia: 0 Organizarea gestiunea si contabilizarea serviciilor Pagina 1

Primăria Prezentare Your Contabilitate Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Revizia: 0 Organizarea gestiunea si contabilizarea serviciilor Pagina 1 Pagina 1 din: 9 Entitatea publică: Departamentul (Direcţia): PROCEDURĂ DOCUMENTATĂ privind COD: P O-CFC-12 Docum ente de referi nţă: Ordin 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial

Mai mult

Prezentare PowerPoint

Prezentare PowerPoint CREA Români din Diaspora Studiu Sociologic, Partea a 3-a București, 20 august 2019 47% dintre românii emigrați își doresc să se reîntoarcă în România, cu 10 procente mai puțin decât în 2017 47% dintre

Mai mult

Hyun Bin – descoperirea de sine

Hyun Bin – descoperirea de sine Hyun Bin descoperirea de sine de Carina T. Hyun Bin: Nu m? tem s? m? înrolez la Pu?ca?ii marini Ca actor, voi pre?ui cei doi ani pe care îi voi petrece în armat? f?r? s? profesez. Cred c? va fi o perioad?

Mai mult

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2 CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2014 Test 2 Limba română Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a...

Mai mult

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd LA UN ARHANGHEL 13 iulie, 26 martie Tropar, glas 4 T Rt s după Nanu Virgil Ioan @m20! 11!0010!! 1a!1 M ai ma re vo ie vo du le al oş ti lor ce reşti te ru O'!!0'!!A b

Mai mult

Cocosatul de la Notre Dame_paginat_Q8_Reed2013_Layout 1

Cocosatul de la Notre Dame_paginat_Q8_Reed2013_Layout 1 CUPRINS CAPITOLUL 1 O zi a sărbătorilor 9 CAPITOLUL 2 Papa Nebunilor 19 CAPITOLUL 3 Poetul şi ţigăncuşa 25 CAPITOLUL 4 Pierre o urmăreşte pe Esmeralda 32 CAPITOLUL 5 Nu-tocmai-căsnicie 43 CAPITOLUL 6 Preotul

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation ÎNVĂŢĂM SĂ DESENĂM ÎN VERSURI Poezii de Ilie. I. Mirea Ursul Ursul, cât este de mare, Doar forme rotunde are Şi e uşor, ai să vezi, Să înveţi să-l desenezi! Să începem de la cap: Din rotund am să îl fac;

Mai mult

a

a CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a III-a Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 60

Mai mult

^ fr I l ü.o i.w k - DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem nata, Nestorescu Amalia, având funcţia ele In sp ecto r i P la Ministerul Tineretului si Sportului,

^ fr I l ü.o i.w k - DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem nata, Nestorescu Amalia, având funcţia ele In sp ecto r i P la Ministerul Tineretului si Sportului, ^ fr I l ü.o i.w k - DECLARAŢIE DE AVERE 5 Subsem nata, Nestorescu Amalia, având funcţia ele In sp ecto r i P la Ministerul Tineretului si Sportului, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind

Mai mult

Raport Anual 2017 Lucrarea are culori

Raport Anual 2017 Lucrarea are culori Raport Anual 2017 Lucrarea are culori Adaptat timpului, dar ancorat pe stâncă CINE SUNTEM NOI?...cei care credem că fiecare copil și tânar este important și valoros în ochii Lui Dumnezeu... "Încredințează-ți

Mai mult

Microsoft Word - ROF - Complex SF. ŞTEFAN.doc

Microsoft Word - ROF - Complex SF. ŞTEFAN.doc CONSILIUL JUDEŢEAN OLT DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Complex servicii Sf. Ştefan : - Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat -

Mai mult

CUPRINS UNITATEA 1 PRODUSE ALIMENTARE Alimentaţia omului, satisfacerea nevoii de hrană Alimente de origine minerală Alimente

CUPRINS UNITATEA 1 PRODUSE ALIMENTARE Alimentaţia omului, satisfacerea nevoii de hrană Alimente de origine minerală Alimente CUPRINS UNITATEA 1 PRODUSE ALIMENTARE... 4 1. Alimentaţia omului, satisfacerea nevoii de hrană... 4 2. Alimente de origine minerală.... 6 3. Alimente de origine vegetală în stare proaspătă.... 8 4. Alimente

Mai mult

Primăria Prezentare Your Stare Civila Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Revizia: 0 Intocmirea actelor de casatorie Pagina 1 din: 13 Exemplar nr.:

Primăria Prezentare Your Stare Civila Procedură Documentată: Ediţia: a III-a Revizia: 0 Intocmirea actelor de casatorie Pagina 1 din: 13 Exemplar nr.: Pagina 1 din: 13 Entitatea publică: Departamentul (Direcţia): PROCEDURĂ DOCUMENTATĂ privind COD: PO-SCIV-02 Docum ente de referi nţă: Ordin 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial

Mai mult

PoloStart2 Istituto Comprensivo Marcello Candia Milano ESEMPI DI PROVE DI INGRESSO IN LINGUA MADRE a cura di Emanuela Crisà

PoloStart2 Istituto Comprensivo Marcello Candia Milano ESEMPI DI PROVE DI INGRESSO IN LINGUA MADRE a cura di Emanuela Crisà PoloStart2 Istituto Comprensivo Marcello Candia Milano ESEMPI DI PROVE DI INGRESSO IN LINGUA MADRE a cura di Emanuela Crisà TEST DE LECTURE EN MOLDAVE 1. Citeşte atent istorioarele de mai jos si desenează-le

Mai mult

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea ocup rii for ei de munca CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 În România fiec rei persoane îi sunt garantate dreptul

Mai mult

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL Cuprins: 1. Cine esti tu / cunoasterea eroului (acum faci cunostiinta cu tine insuti) a) cele 12 arhetipuri

Mai mult

OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod ROMÂNIA Telefon: ; ; ; 314

OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod ROMÂNIA Telefon: ; ; ; 314 OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN II I M RCI Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucure ti - Cod 030044 - ROMÂNIA Telefon:315.19.65; 315.19.64; 314.59.64; 314.59.65; 314.59.66; Telefon director: 315.90.66 Http:/

Mai mult

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Timp de o săptămână, au transformat pasiunea și talentul

Mai mult