ECONOMIE AN I DREPT IF TITULAR DISCIPLINĂ: CONF. UNIV. DR. IULIA PÂRVU Domeniul economic este strâns corelat cu cel juridic. Între ele se cr

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "ECONOMIE AN I DREPT IF TITULAR DISCIPLINĂ: CONF. UNIV. DR. IULIA PÂRVU Domeniul economic este strâns corelat cu cel juridic. Între ele se cr"

Transcriere

1 ECONOMIE AN I DREPT IF TITULAR DISCIPLINĂ: CONF. UNIV. DR. IULIA PÂRVU Domeniul economic este strâns corelat cu cel juridic. Între ele se creează corelaţii impun cu necesitate înzestrarea specialistului în drept cu cunoştinţe din domeniul economic. Disciplina Economie permite înţelegerea şi însuşirea fundamentelor gândirii economice moderne. Fenomenele economice, deşi guvernate de legi obiective, pot fi canalizate în direcţiile fireşti raţionale prin acţiunile subiective ale oamenilor care elaborează şi respectă legile juridice care permit guvernarea societăţii în direcţia maximizării efectelor şi minimizării eforturilor. Înţelegerea corectă a problematicii economice va permite studentului din primul an de studii să efectueze transferuri de cunoştinţe la alte discipline juridice care au tangenţă cu domeniul economic, financiar etc. Cursul Economie este structurat astfel: 1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ECONOMIEI 1.1. Tensiunea dintre nevoi şi resurse mobil al activităţii economice 1.2. Activitatea economică 1.3. Agenţii economici 1.4. Riscul şi incertitudinea în activitatea economică 1.5. Economia contemporană 2. ELEMENTE DE ANALIZĂ MICROECONOMICĂ 2.1. Comportamentul economic al consumatorului 2.2. Comportamentul economic al producătorului 2.3. Cererea şi oferta 3. TIPURI DE PIEŢE SPECIFICE ECONOMIEI MODERNE 3.1. Piaţa,concurenţa şi preţul 3.2. Eşecul pieţelor 3.3. Pieţe specifice mecanisme, funcţii 4. VENITURILE FUNDAMENTALE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ 4.1. Salariul 4.2. Dobânda 4.3. Profitul 4.4. Renta 5. MANAGEMENT GUVERNAMENTAL 5.1. Rolul statului în economie 5.2. Creşterea şi dezvoltarea economică 5.3. Fluctuaţiile activităţii economice 5.4. Şomajul 5.5. Inflaţia 5.6. Eficienţa schimburilor economice externe

2 1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ECONOMIEI 1.1. Tensiunea dintre nevoi şi resurse mobil al activităţii economice Din punct de vedere ştiinţific, studiul economiei începe cu clarificarea a două noţiuni fundamentale: nevoi şi resurse. Principala caracteristică a nevoilor este aceea că sunt dinamice şi nelimitate ca număr. Nevoile sunt satisfăcute prin consumul de resurse (bunuri) şi se exprimă prin cererea de bunuri. Principala caracteristică a resurselor este aceea că sunt limitate, sunt rare în raport cu nevoile. Insuficienţa bunurilor/resurselor în raport cu nevoile reprezintă problema generală a economiei, pe care ştiinţele economice în ansamblul lor şi fiecare cu ceea ce îi este specific, practica economică, economiştii, încearcă să o rezolve cât mai bine. A rezolva cât mai bine această problemă nu înseamnă nicidecum faptul că ştiinţele economice îşi propun să ofere soluţii prin care volumul nevoilor şi cel al resurselor să devină egal (acest fapt se poate întâmpla numai în cazuri particulare şi pentru perioade determinate), ci oferă soluţii pentru folosirea raţională a resurselor sau utilizarea eficientă a lor. Aceasta presupune maximizarea raportului dintre rezultate (nevoi satisfăcute) şi consum (resurse utilizate) sau minimizarea raportului dintre consum şi rezultate. Acţiunea raţională se mai numeşte şi acţiune desfăşurată pe principiul raţionalităţii, principiul fundamental pentru ansamblul ştiinţelor economice Activitatea economică Activitatea economică este sinonimă cu economia, reprezentând acel proces de administrare eficientă a resurselor limitate cu posibilităţi alternative de utilizare în vederea satisfacerii nevoilor. În cadrul activităţii economice se disting anumite funcţii ale acesteia, care devin preocupări pentru anumite verigi ale economiei, cum sunt: producţia, circulaţia, repartiţia şi consumul. Această delimitare a activităţilor economice s-a realizat prin intermediul diviziunii muncii care este definită în literatura de specialitate ca fiind procesul de desprindere şi diferenţiere a diferitelor activităţi economice specializate autonome Agenţii economici Toate procesele economice sunt declanşate şi se desfăşoară ca urmare a acţiunii unor autori, şi ei la fel de numeroşi şi diferiţi ca economia însăşi. Aceştia sunt agenţii economici, sau, ca sinonime ale termenului de agent economic se pot folosi subiect economic, actor economic, operator economic etc. Oricare ar fi însă termenul folosit, sensul este acela de participant la viaţa economică. Agenţii economici pot fi abordaţi ca agenţi economici elementari şi, respectiv, ca agenţi economici agregaţi. Agenţii economici elementari reprezintă entităţile primare autonome ale vieţii economice, aceştia formând obiectul de studiu al microeconomiei. Agenţii economici agregaţi reprezintă clase de agenţi economici elementari care îndeplinesc funcţii similare în cadrul economiei. În literatura de specialitate sunt menţionate următoarele tipuri de agenţi economici agregaţi: întreprinderile, menajele, băncile şi alte instituţii financiare, exteriorul.

3 1.4. Riscul şi incertitudinea în activitatea economică Riscul şi incertitudinea se regăsesc, în diferite proporţii, în toate activităţile economice. Riscul se caracterizează prin posibilitatea apariţiei unui eveniment care poate fi cuantificat cu ajutorul unei legi probabilistice ce poate fi cunoscută de agenţii economici. Printre cauzele obiective care determină apariţia riscului la nivelul activităţilor economice sunt: Factori externi piaţa, tehnologia, societatea, guvernele. Factori interni potenţialul uman, potenţialul tehnico-material, potenţialul financiar al activităţii economice. Incertitudinea se caracterizează prin posibilitatea apariţiei unui eveniment fără ca probabilitatea sa de apariţie să poată fi cuantificată de către agenţii economici. Riscul nu trebuie perceput ca fiind un lucru rău. De fapt, riscul poate induce oportunităţi noi pentru cei care ştiu cum să-l gestioneze. Progresul însuşi presupune asumarea riscului. Din acest motiv agenţii economici trebuie să dezvolte o înţelegere amănunţită a modului în care rezultatele potenţial negative pot fi transformate în oportunităţi. Astfel, managementul riscului devine o teorie şi o practică necesare a se afla la baza oricărei afaceri. În esenţă conţinutul managementului riscurilor, constă dintr-un proces sistematic cu următoarele componente: - cunoaşterea factorilor potenţiali ce ameninţă securitatea întreprinderii; - măsurarea gradului de gravitate al acestora; - reducerea efectelor prin prevenire şi protecţie; - transferul acelor efecte ce nu pot fi gestionate de întreprinderi către societăţile specializate în gestiunea riscurilor. 1.5.Economia contemporană Modalităţile concrete de fundamentare, adaptare, aplicare şi urmărire a deciziilor impuse de realitatea economică sunt sintetizate sub forma a două sisteme (modele) teoretice de organizare şi funcţionare a economiei de schimb: sistemul economiei de comandă şi sistemul economiei de piaţă. Modelul teoretic al economiei de comandă, aşa cum a fost gândit de Karl Marx, consideră că statul reprezintă şi sintetizează cel mai bine interesele indivizilor, de aceea principalele decizii economice ar trebui adoptate de către stat. Sistemul economiei de piaţă reprezintă acel tip de organizare a economiei în care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în producerea bunurilor, metodelor de organizare şi de combinare a factorilor de producţie, persoanele şi categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri prin intermediul nivelului şi dinamicii preţurilor. Într-o asemenea economie, producţia, repartiţia, schimbul şi consumul nu sunt îngrădite prin acte normative, ci se desfăşoară în virtutea legilor pieţei, în virtutea cererii şi ofertei. Economia de piaţă modernă nu poate fi concepută în afara pieţei cum nici relaţia în sens invers nu poate fi eludată. Economia de piaţă produce pentru piaţă iar piaţa validează eficienţa economiei de piaţă. Există autori care consideră economia de piaţă un model economic ideal, caracterizat prin absenţa totală a intervenţiei statului în economie şi obişnuiesc să numească economiile de piaţă în formele lor reale de existenţă, economii mixte.

4 2. ELEMENTE DE ANALIZĂ MICROECONOMICĂ 2.1. Comportamentul economic al consumatorului Prin comportament economic al consumatorului se înţelege ansamblul reacţiilor atitudini, acţiuni, măsuri, iniţiative pe care acesta le are în legătură cu satisfacerea nevoilor prin utilizarea bunurilor economice existente. Teoria economică a consumatorului este, în esenţă, foarte simplă: economiştii considerând că un consumator va consuma cea mai bună combinaţie de bunuri pe care şi-o poate permite. Capacitatea unui bun economic de a satisface o nevoie, este exprimată prin conceptul de utilitate. În sens general, utilitatea exprimă capacitatea reală sau imaginară a unui bun (serviciu, informaţie) de a satisface o nevoie (a individului, de producţie, a societăţii) în baza proprietăţilor intrinseci ale acestuia. Altfel spus, pentru oricare dintre consumatori, util, utilitate, desemnează ceea ce este de folos, necesar. Utilitatea se prezintă sub următoarele forme : a) utilitatea individuală (unitară); b) utilitatea totală; c) utilitatea marginală. Extinderea analizei problematicii utilităţii, permite aprofundarea studiului domeniului şi pe această cale elaborarea unui model de comportament al consumatorului care are la bază două grupe de factori : a) endogeni (satisfacţia şi preferinţele); b) exogeni (veniturile şi preţurile) Comportamentul economic al producătorului În mod curent se acceptă ideea conform căreia scopul producătorului este acela de a obţine profitul maxim posibil. Pentru a produce, în orice sector de activitate trebuie utilizaţi factori de producţie. Factorii de producţie sunt resurse umane sau materiale atrase şi utilizate efectiv întro activitate economică în vederea producerii de noi bunuri economice. În literatura de specialitate se disting factorii de producţie tradiţionali şi neofactorii de producţie. Factori de producţie tradiţionali Munca; Natura; Capitalul cu cele două forme: - capital fix; - capital circulant. Neofactori de producţie Tehnologiile; Informaţia; Managementul şi marketingul; Capitalul uman Capitalul, ca factor de producţie, reprezintă ansamblul bunurilor produse prin muncă şi folosite pentru obţinerea altor bunuri şi servicii destinate vânzării. După modul în care participă la activitatea economică, cum se consumă şi cum se înlocuiesc componentele capitalului real se grupează în: - capital fix - capital circulant.

5 Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real formată din bunuri materiale care participă la mai multe cicluri de producţie, se depreciază treptat fiind înlocuite după mai mulţi ani de utilizare. Exemplu: clădiri, utilaje, mijloace de transport, instalaţii, calculatoare. Folosirea mijloacelor fixe în procesul de producere a bunurilor materiale duce la uzura lor, fapt care impune, după o serie de cicluri de producţie înlocuirea acestora. Reînnoirea periodică a capitalului fix impusă de uzura fizică şi morală a acestuia, se face pe baza unui fond de amortizare (de înlocuire), creat prin includerea treptată în costuri a valorii capitalului fix în funcţiune şi prin recuperarea treptată a acestei valori, în urma vânzării mărfurilor. Expresia bănească a uzurii capitalului fix este amortizarea. Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului real format din bunuri care participă la un singur ciclu de producţie, sunt consumate sau sunt profund transformate în cursul acestuia şi trebuie înlocuite cu fiecare nou ciclu de producţie. Exemplu: materii prime, auxiliare, combustibil, apa tehnologică etc. Capitalul se autovalorifică numai în mişcare, trecând prin sfera circulaţiei şi sfera producţiei, unde parcurge trei stadii şi îmbracă succesiv trei forme funcţionale. Această mişcare se numeşte circuitul capitalului şi are următoarea reprezentare: B K M B Capitalul lichid banii (B) se transformă în capital tehnic (K), urmează combinarea acestuia cu ceilalţi factori de producţie în urma căreia se obţin bunuri destinate vânzării pe piaţă mărfuri (M). Astfel, se obţin bani (B ), dar cu un surplus faţă de forma bani iniţială, surplus reprezentând valoarea adăugată în timpul acestui circuit. Gestiunea economică necesită calculul economic, evaluarea în bani a consumului de factori de producţie şi, deci, cunoaşterea costului. Costul de producţie reprezintă expresia bănească a consumului de factori de producţie necesari agenţilor economici pentru fabricarea şi desfacerea produselor, executarea şi prestarea serviciilor. Costul de producţie se regăseşte în preţul de vânzare al bunului destinat vânzării. În funcţie de nivelul la care se face calculul şi analiza costului, există: costuri globale, costuri medii (unitare) şi costul marginal. A. Costul global reprezintă ansamblul costurilor care corespunde unui volum de producţie dat. În cadrul acestuia se disting: Costurile fixe (CF) sunt costurile independente, pe termen scurt, de volumul producţiei. Exemplu: chiriile, asigurările, dobânzile, amortizarea capitalului fix, salariile personalului administrativ; în general toate cheltuielile pe care întreprinderea le suportă indiferent de nivelul producţiei, chiar dacă acesta este zero. Costurile variabile (CV) sunt acele costuri care privite în totalitatea lor sunt variabile în funcţie de volumul producţiei şi în acelaşi sens cu modificarea acesteia. Exemplu: costurile cu materiile prime, materiale de bază, auxiliare, salariile personalului direct implicat în producţie. Dacă volumul producţiei este egal cu zero, costul variabil este zero. Unele dintre aceste costuri pot varia proporţional cu volumul producţiei (exemplu: costurile cu materiile prime). Alte costuri pot oscila neproporţional (exemplu: orele suplimentare sunt plătite cu un tarif superior celui normal).

6 Costurile totale (CT) reprezintă suma ansamblului costurilor fixe şi variabile. CT = CF + CV Dacă volumul producţiei este egal cu zero, costul total este egal cu costul fix. util. B. Costul mediu (unitar) reprezintă costul global pe unitatea de produs sau de efect În cadrul acestuia se disting: costul fix mediu, costul variabil mediu, costul total mediu. Raţionalitatea şi eficienţa economică Eficienţa economică reprezintă un raport între rezultatele obţinute (efectul util) şi cheltuielile (efortul) efectuat pentru obţinerea lor, într-un anumit interval de timp, atât în domeniul producţiei, cât şi în alte activităţi economico-sociale, adică: E = efect / efort maxim E = efort / efect minim Eficienţa economică se prezintă în principal sub două forme: rentabilitatea economică şi productivitatea factorilor de producţie. Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a obţine profit. Productivitatea (W) stabileşte o relaţie cantitativă între producţia obţinută (Q) într-o anumită perioadă şi factorii de producţie utilizaţi (F p ) pentru obţinerea acesteia. Prin productivitate se înţelege rodnicia, randamentul factorilor de producţie utilizaţi. În general nivelul productivităţii se determină după relaţia: Q W Fp W nivelul productivităţii. Q volumul bunurilor economice produse, exprimat, după caz, în unităţi fizice naturale (kg, m, bucăţi, t etc.) şi unităţi natural-convenţionale (kwh, C.P. etc.) sau în unităţi monetare (lei, dolari, euro etc.), ca valoare a producţiei. Fp factorii (sau factorul) de producţie utilizaţi, exprimaţi, şi ei, după caz, în unităţi fizice naturale şi natural-convenţionale (ca volum) şi/sau în expresie monetară (ca valoare). i = 1,2, n factorii de producţie utilizaţi. Nivelul productivităţii se determină pe firmă, pe ramură şi pe economia naţională privită în ansamblu. 2.3.Cererea şi oferta Cererea reprezintă cantităţile dintr-un bun pe care consumatorii doresc să le cumpere la diferite niveluri ale preţului. Ea constituie partea solvabilă a nevoii sociale, adică acea parte care este satisfăcută prin intermediul pieţei. Ea exprimă raporturi între cele două variabile determinate de: - restricţiile bugetare (veniturile limitate ale consumatorului) - factori de natură endogenă (satisfacţia respectiv structura de preferinţe a acestora). În literatura economică şi în practică, cel mai des sunt luate în consideraţie şi studiate, datorită importanţei lor, modificările cererii sub incidenţa directă a unor factori economici, cum sunt preţul, venitul agenţilor economici, numărul de cumpărători, intensitatea nevoilor şi preferinţele cumpărătorilor, preţurile altor bunuri etc.

7 Oferta reprezintă cantităţile dintr-un bun pe care vânzătorii sunt interesaţi să le desfacă la diferite niveluri ale preţului. Ea exprimă raporturi între cele două variabile determinate de: - resursele economice avute la dispoziţie; - cererea de bunuri de pe acea piaţă. Oferta este determinată şi evoluează în timp sub incidenţa mai multor împrejurări economice şi extraeconomice, ca: numărul de producători, nivelul costului, nivelul preţului unitar, nivelul taxelor şi subvenţiilor etc. 3. TIPURI DE PIEŢE SPECIFICE ECONOMIEI MODERNE 3.1. Piaţa, concurenţa şi preţul Piaţa Piaţa este locul de întâlnire, mai mult sau mai puţin abstract, dintre oferta vânzătorilor şi cererea cumpărătorilor, prima fiind forma de manifestare a producţiei în condiţiile economiei de piaţă, a doua exprimând nevoile umane solvabile, însoţite de capacitatea oamenilor de a cumpăra mărfurile oferite şi care se dovedesc a fi convenabile pentru ei. Orice piaţă se caracterizează prin următoarele aspecte: obiectul tranzacţiilor; cererea; oferta; preţul; concurenţa. Concurenţa Concurenţa reprezintă confruntarea deschisă, rivalitatea dintre agenţii economici vânzători ofertanţi pentru a atrage de partea lor clientela (cumpărători solicitanţi). În economia de piaţă, concurenţa, prin funcţiile ei generale, îndeplineşte un rol deosebit de important, având virtuţi incontestabile: - stimulează progresul general; - duce la reducerea preţurilor de vânzare; - contribuie la egalizarea progresivă a veniturilor, a condiţiilor de viaţă. În funcţie de instrumentele luptei de concurenţă, aceasta a fost departajată în concurenţă loială (corectă) - atunci când se respectă reglementările legale şi neloială (incorectă) - când nu se respectă aceste reglementări. Astfel, lupta de concurenţă se manifestă prin două tipuri de comportamente ale întreprinderilor comerciale denumite în literatura de specialitate: comportamentul concurenţial; comportamentul anticoncurenţial. Tipul de piaţă care caracterizează realitatea economică este piaţa cu concurenţă imperfectă. Asemenea pieţe infirmă una, mai multe sau toate caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă. Piaţa cu concurenţă imperfectă poate fi reprezentată prin următoarele forme: 1. Piaţa cu concurenţă monopolistică 2. Piaţa cu concurenţă oligopol 3. Piaţa cu situaţie de monopol sau piaţa de monopol

8 4. Piaţa cu situaţie de oligopson 5. Piaţa cu situaţie de monopson Preţul Preţul, în sens general, exprimă cantitatea de monedă ce trebuie plătită pentru achiziţionarea (cumpărarea) unor bunuri materiale şi servicii în cadrul tranzacţiilor bilaterale de piaţă. Nivelul şi mişcarea preţurilor sunt influenţate de o serie de factori, un loc central ocupând cererea şi oferta. Relaţiile dintre cerere - ofertă preţ trebuie văzute în dublu sens, deoarece modificarea nivelului preţurilor poate fi uneori cauza, alteori efectul schimbărilor ce au loc în evoluţia cererii şi/sau ofertei. Indiferent de locul său în cadrul relaţiilor menţionate, preţul constituie, în ultimă instanţă, rezultatul confruntării intereselor economice ale purtătorilor cererii şi ofertei, interese formate sub influenţa semnalelor transmise de evoluţia condiţiilor producţiei şi ale pieţei. Creşterea cererii face să sporească preţul, iar o urcare a preţului va face, la rându-i, să se reducă cererea. La urcarea preţului, cantitatea oferită se măreşte, iar aceasta poate genera o reducere ulterioară a preţului Eşecul pieţelor Eşecul pieţelor denumeşte sintetic toate aspectele de ineficienţă şi inechitate care apar în mecanismul pieţei ca urmare a disfuncţionalităţilor şi dezavantajelor în funcţionarea acestora. Insuccesul pieţei se manifestă atât la nivelul agenţilor economici, dar şi la nivelul sistemului economic în care se manifestă. Practic, este vorba despre incapacitatea instituţiilor de piaţă ale unui sistem economic de a susţine activităţile necesare din punct de vedere social, sau de a le elimina pe cele nedorite. Cauzele care se consideră a determina eşecul pieţelor sunt: a) externalităţile; b) elementele de patrimoniu cărora nu li se poate asocia un preţ; c) bunurile publice; d) costurile tranzacţionale; e) dificultăţi în individualizarea drepturilor de proprietate; f) ignoranţa şi incertitudinea; g) viziunea pe termen scurt; h) ireversibilitatea Pieţe specifice mecanisme, funcţii A. Piaţa muncii Piaţa muncii poate fi definită ca fiind confruntarea dintre cererea şi oferta de muncă într-un anumit interval şi într-un anumit spaţiu ce se finalizează prin vânzarea - cumpărarea de forţă de muncă în schimbul unui preţ numit salariu. Cererea şi oferta de forţă de muncă prezintă anumite particularităţi, în raport cu cererea şi oferta de pe alte pieţe, astfel: - pe termen scurt cererea de forţă de muncă este practic invariabilă, deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi iniţierea altora noi, generatoare de locuri de muncă, presupun o anumită perioadă de timp;

9 - oferta de forţă de muncă în ansamblul său, se formează în decursul unui timp îndelungat, în care creşte şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care să se poată angaja; - posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă; - oferta de forţă de muncă depinde de vârstă, sex, starea sănătăţii, etc., condiţii care nu sunt neapărat de natură economică; - oferta de forţă de muncă este perisabilă şi are un caracter relativ rigid; - cererea şi oferta de forţă de muncă nu sunt omogene, ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale, neputându-se substitui reciproc decât în anumite limite sau deloc. B. Piaţa de capital Într-un sens foarte larg, obiectul pieţei capitalului îl constituie titlurile financiare pe termen lung, cunoscute sub termenul de valori mobiliare. Titluri financiare pe termen lung care includ în principal obligaţiunile (titluri de credit) şi acţiunile (titluri de proprietate); acestea sunt negociate pe piaţa capitalului. Acestea sunt de fapt titluri care generează în viitor un flux de venituri viitoare. Vânzătorii de astfel de titluri pot fi: firmele, băncile şi societăţile financiare, autorităţile publice guvernamentale, administraţiile locale care au nevoie de resurse băneşti. Cumpărătorii sunt agenţi economici persoane fizice sau juridice - care dispun de economii băneşti pe care le folosesc pentru cumpărarea de astfel de titluri. În funcţie de momentul în care se face tranzacţia, piaţa de capital se divide în două segmente dependente temporal: primară şi secundară. - piaţa primară - în care se vând şi se cumpără emisiunile noi de titluri financiare pe termen lung; - se emit şi se plasează titlurile financiare pe termen lung la valoarea nominală; - vânzătorii (agenţi economici, autorităţi publice guvernamentale, administraţii locale), care au nevoie de resurse băneşti oferă noi titluri pe termen lung; - cumpărătorii (alţi agenţi economici populaţia instituţii financiare) care dispun de economii băneşti achiziţionează asemenea titluri; - operaţiunile se realizează de obicei de către bănci care în acest scop solicită un comision pentru efectuarea acestor tranzacţii. - piaţa secundară - în care se negociază titlurile financiare emise în prealabil. - se tranzacţionează titlurile de valoare emise anterior, la un preţ numit curs; - un rol important îl au bursele care reprezintă principala instituţie de intermediere a vânzărilor şi cumpărărilor de titluri financiare pe piaţa secundară. Pe piaţa de capital funcţionează trei instituţii fundamentale: 1.Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare 2.Brokerajul 3.Bursa de valori. C. Piaţa monetară Pe această piaţă obiectul tranzacţiei îl formează moneda numerar, a cărei producere cade în sarcina Băncii Centrale şi/sau banii de cont, a căror creare este asigurată de băncile comerciale, iar preţul îmbracă forma specifică de rată a dobânzii. Piaţa monetară are rolul de a compensa excedentul cu deficitul de monedă existente la diferiţi agenţi economici şi de a regla cantitatea de monedă în economie.

10 Compensarea excedentului cu deficitul de monedă ale agenţilor economici reprezintă o activitate cu caracter comercial realizată de bănci, acestea având rolul de intermediar între cererea şi oferta de monedă. Pentru ca moneda să-şi poată exercita cu eficienţă funcţiile în cadrul economiei, trebuie să existe într-un anumit volum şi structură, definite prin conceptul de masă monetară. Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, existente la un moment dat într-o economie. Masa monetară şi componentele ei sunt analizate şi aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar. Agregatele monetare desemnează părţile constructive ale masei monetare, fiecare autonomizat prin: - funcţii specifice; - agenţi specializaţi care emit instrumente de plată; - instituţiile bancar-financiare care le gestionează; - fluxurile economice reale pe care le mijlocesc. Analiza economică distinge trei categorii principale de lichidităţi: M1 lichidităţile primare M2 lichidităţile secundare M3 lichidităţile terţiare Cererea de monedă exprimă necesarul de bani pentru realizarea acelor motivaţii şi considerente care solicită bani efectivi. Oferta de bani exprimă cantitatea de bani destinată pieţei monetare care trebuie să fie corespunzătoare nevoilor reale ale activităţii economico - financiare la un moment dat. Într-o economie de piaţă, diferitele componente monetare sun puse în circulaţie, create de: băncile comerciale, Trezorerie şi Banca Centrală. D. Piaţa valutar-financiară Piaţa valutar-financiară reprezintă ansamblul de relaţii manifestate la nivel supranaţional, între diferite instituţii naţionale sau de vocaţie internaţională, între persoane fizice sau juridice, angajate în operaţiuni valutar-financiare internaţionale a căror sferă de desfăşurare, derulare, depăşeşte cadrul naţional. Cererea de valută se formulează de către agenţii economici în următoarele împrejurări: pentru extinderea activităţilor economice, pentru interese speculative de profit, pentru scopuri de protejare sau apărare împotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de schimb al diverselor monede naţionale. Cererea de valută reiese din operaţiunile de import, din prestările de servicii realizate în ţară de agenţii economici străini, ca şi din ieşirile de capital naţional. Oferta de valută se formează pe baza depozitelor bancare şi a banilor persoanelor fizice şi juridice ca agenţi economici, care acţionează în diverse ramuri ale economiei naţionale, numerarul fiind nesemnificativ în procesul de constituire a ofertei valutare. Pe piaţa valutară naţională, oferta de devize rezultă îndeosebi de la exportatori de bunuri, de la agenţii economici care execută servicii în altă ţară şi intrările în ţară sub diverse forme de capitaluri străine. Preţul unei monede naţionale sau internaţionale exprimat într-o altă monedă naţională cu care se compară valoric în anumite condiţii de spaţiu şi de timp se numeşte curs valutar. Cursul valutar este influenţat de numeroşi factori: Factori economici: nivelul producţiei, productivitatea muncii, competitivitatea şi calitatea produselor, PIB/locuitor etc.

11 Factori financiari: rata inflaţiei, rata dobânzii, volumul masei monetare, starea balanţei de plăţi etc. Factori de natură social-politică: stabilitatea politică, mişcările sociale etc. Factori de natură psihologică: zvonuri, declaraţii, programe electorale etc Salariul 4. VENITURILE FUNDAMENTALE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ Salariul este o sumă de bani primită de posesorul factorului muncă pentru contribuţia lui la desfăşurarea oricărei activităţi. Salariul depinde de munca depusă şi de rezultatul obţinut, iar mărimea sa concretă pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de firmă. Salariul este mărime dinamică ce variază de la domeniu la domeniu, de la ţară la ţară, de la firmă la firmă sau de la persoană la persoană. Diferenţierea are la bază caracterul muncii, costul forţei de muncă, productivitatea muncii, raportul cerere-ofertă de muncă, dinamica preţurilor. Literatura de specialitate din domeniul economic scoate în evidenţă o serie de optici sub care este privit salariul: * Salariul individual care în funcţie de nivelul şi dinamica preţurilor (P) poate fi considerat sub două aspecte : a) Salariul nominal (S n ) - suma de bani ce i se cuvine salariatului pentru munca depusă; Salariul nominal poate fi analizat ca salariu brut sau ca salariu net. Structura salariului brut este următoarea: Salariul brut = Salariul de bază + Adaos la salariu + Spor la salariu Salariul nominal net reprezintă suma ce rămâne salariatului după ce plăteşte taxele şi impozitele aferente salariului brut. Salariul net = Salariul brut Impozite şi taxe b) Salariul real (S R ) este cantitatea de bunuri şi servicii pe care o poate procura un salariat cu salariul nominal la un moment dat. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Conform legii 32/1991, se consideră salarii realizate pe teritoriul României şi se impozitează salariile în bani primite de către salariaţi de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum şi salariile primite din străinătate de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în România. Pentru salariile obţinute în urma activităţii economice desfăşurate, fiecare salariat trebuie să contribuie la următoarele fonduri: CAS (contribuţii de asigurări sociale): contribuţia este de 9,5%; CASS (contribuţii pentru asigurări sociale de stat) : o contribuţie de 6,5%; CFS (contribuţia la fondul de şomaj): contribuţie de 1%. Toate acestea se calculează proporţional cu salariu brut. După ce a fost calculată întreaga sumă cu care salariatul trebuie să participe la fondurile menţionate, se scad deducerea personală de bază (diferă în funcţie de mărimea salariului brut), deducerea suplimentară (dacă este cazul, respectiv pentru salariaţii care au una sau mai multe persoane în întreţinere), iar rezultatul acestei diferenţe reprezintă salariul impozabil. La rândul său, acesta este impozitat cu o cotă de 16%, iar ceea ce rămâne reprezintă salariul net.

12 Salariul brut contribuţii deducerea personală de bază deducerea suplimentară = Salariul impozabil Salariul impozabil 0,16 x Salariul impozabil = Salariul net 4.2. Dobânda Dobânda este o formă de venit ce reprezintă suma de bani ce i se cuvine proprietarului de capital bănesc pentru serviciul adus într-o activitate economică prin intermediul acestui capital. Dobânda este, practic, suma de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului pentru banii primiţi sub formă de credit. Mărimea şi dinamica dobânzii sunt exprimate cu ajutorul a doi indicatori fundamentali: masa dobânzii (D) reprezintă valoarea absolută a dobânzii, şi se determină ca diferenţă între suma totală plătită creditorului de către debitor şi suma luată cu împrumut de către el. rata dobânzii (d) - este mărimea relativă a dobânzii şi exprimă preţul pe care debitorul îl plăteşte pentru un credit de 100 u.m. pe timp de un an. Aceasta exprimă nivelul preţului la care poate fi dobândit împrumutul acceptat de solicitant. Rata dobânzii poate fi interpretată ca rată reală sau ca rată nominală. Formele dobânzii Dobânda simplă - se calculează pentru o perioadă mai mică de un an conform relaţiei: D = K x d x n unde: K creditul acordat; d rata dobânzii; n - perioada de acordare a împrumutului. Dobânda compusă se calculează pentru o perioadă mai mare de un an de zile conform relaţiilor :. K = K o (1 + d) n D = K - K o Rata dobânzii este o mărime dinamică. Ea se modifică de la o etapă la alta a dezvoltării economice. În fiecare etapă asupra ratei dobânzii acţionează direct şi indirect o multitudine de factori, dintre care cei mai relevanţi sunt: raportul dintre cererea şi oferta de credit; conjunctura economiei; riscul nerambursării; rata profitului; puterea de cumpărare a banilor Profitul Profitul (beneficiul) reprezintă diferenţa între ceea ce se încasează şi ceea ce se plăteşte în activitatea economică sau diferenţa între preţul de vânzare şi costul produsului (serviciului) provenit din activitatea respectivă. Profitul este câştigul, avantajul realizat sub formă bănească dintr-o activitate economică, ce revine proprietarului de capital folosit în activitatea economică respectivă. Indicatorii cu ajutorul cărora poate fi pusă în evidenţă mărimea profitului sunt:

13 1. Masa profitului reprezintă suma totală dobândită sub formă de profit de către un agent economic. Se calculează ca diferenţă între preţul de vânzare şi cost sau ca diferenţă între venituri şi costuri. masa profitului = preţ de vânzare - cost 2. Rata profitului reprezintă raportul procentual dintre masa profitului pe de o parte şi capitalul folosit, cifra de afaceri sau costurile de producţie pe de altă parte conform relaţiilor: rata profitului masa profitului capitalul folosit 100 rata profitului masa profitului cifra de afaceri 100 rata profitului masa profitului 100 costurile de productie Atât mărimea cât şi dinamica ratei profitului sunt influenţate de numeroşi factori: costul producţiei; preţul bunurilor şi serviciilor; volumul producţiei; structura producţiei; calitatea producţiei; viteza de rotaţie a capitalului Renta Renta reprezintă venitul ce revine proprietarului oricărui factor de producţie, a cărei ofertă este rigidă sau foarte puţin elastică pentru transferarea dreptului de folosinţă sau de uzufruct al acestuia altei persoane. Realizarea rentei presupune existenţa simultană a trei condiţii: - bunul respectiv să fie limitat cantitativ; - bunul să nu poată fi substituit cu un alt bun, cel puţin o perioadă de timp; - oferta din bunul respectiv să fie inelastică în raport cu variaţia preţului. Principala formă de rentă este renta funciară, cea care se formează în agricultură. Alte forme de rentă sunt renta minieră, renta în construcţii, renta consumatorului, renta vânzătorului, renta de abilitate, renta conjuncturală. Renta este un venit care se formează pe seama valorii nou create în sfera producţiei şi însuşită de proprietarii factorilor de producţie când aceşti factori au un caracter restrictiv.

14 5.1. Rolul statului în economie 5. MANAGEMENT GUVERNAMENTAL Teoria generală a implicării statului în economie Statul reprezintă ansamblul de instituţii politice şi de guvernare ale unei ţări, autoritatea centrală şi locală, precum şi instituţiile publice create de acestea pentru a da curs doctrinelor din care se inspiră şi valorilor ce corespund majorităţii electoratului. Implicarea statului în activitatea economică este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de management guvernamental. Cauzele implicării statului în economie sunt multiple: - insuficienţa iniţiativei private într-o serie de domenii de interes general; - complexitatea problemelor care apar în perioadele dificile ale istoriei unei ţări (războaie, crize economice etc.); - modificările în conjunctura economică internaţională, care favorizează sau complică situaţia economică a unor ţări; - pentru a corija neajunsurile economiei de piaţă şi a susţine desfăşurarea normală a vieţii economico-sociale. Implicarea statului în economie este bidirecţionată: la nivel macroeconomic şi la nivel microeconomic, prima direcţie de acţiune fiind şi cea care prezintă o importanţă deosebită. La nivel macroeconomic se urmăreşte rezolvarea a cel puţin şase probleme fundamentale: 1. Asigurarea unei creşteri economice susţinute; 2. Asigurarea unei ocupări cât mai depline a resurselor umane; 3. Controlul inflaţiei; 4. Asigurarea echilibrului economic global în economie; 5. Asigurarea unor raporturi de schimb externe eficiente; Prezenţa statului în economie este un fenomen complex, care se derulează în mod organizat, coerent, în cadrul unui sistem format din strategii, politici şi instrumente economice. Indicatori macroeconomici de rezultate Potrivit aceloraşi principii după care se măsoară şi se evidenţiază rezultatele microeconomice obţinute de agenţii economici, este necesar să se aprecieze şi activitatea agenţilor economici agregaţi, prin intermediul rezultatelor macroeconomice. Rezultatele de ansamblu, agregate, ale activităţii economice, în ţările cu economie de piaţă, sunt calculate şi analizate statistic cu ajutorul a două grupe de indicatori: PRODUS INTERN = produsul care aparţine agenţilor economici rezidenţi pe teritoriul ţării respective. NAŢIONAL = produsul care aparţine agenţilor naţionali indiferent de ţara unde îşi desfăşoară activitatea

15 BRUT (include consumul de capital fix - C.C.F.) PRODUSUL INTERN BRUT (P.I.B); reprezintă valoarea finală a bunurilor şi serviciilor realizată de agenţii economici rezidenţi. PRODUSUL NAŢIONAL BRUT (P.N.B.); reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor realizate de agenţii economici naţionali. NET (Exclude C.C.F.) PRODUSUL INTERN NET (P.I.N.)- reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor destinate consumului final în care nu este inclusă investiţia netă şi este exclusă cea rezultată din amortizări. PRODUSUL NAŢIONAL NET (P.N.N.)- valoarea PNB din care s-a scăzut amortizarea. Cel mai utilizat indicator macroeconomic este P.I.B. deoarece acesta reflectă cel mai bine capacitatea productivă a unei ţări şi volumul bunurilor şi serviciilor ce pot fi consumate pe teritoriul unei ţări pe parcursul unei perioade determinate Creşterea şi dezvoltarea economică Creşterea economică reprezintă obţinerea unui spor important de produs naţional pe o persoană, ca o tendinţă fermă pentru o perioadă viitoare mai îndelungată, dar previzibilă. Creşterea economică se măsoară, în principal, cu ajutorul a doi indicatori: - creşterea reală a PIB - creşterea reală a PIB/locuitor. Din punctul de vedere al resurselor, creşterea economică poate fi: a) Creştere economică potenţială; b) Creştere economică actuală. Factorii cu influenţă decisivă asupra creşterii economice sunt: - creşterea populaţiei active; - acumularea de capital real; - progresul tehnologic. Printre factorii cu influenţă mediată se înscriu: - rata investiţiilor; - cheltuielile de cercetare-dezvoltare; - politica monetară, bugetară, financiară şi fiscală; - capacitatea de absorbţie a pieţei interne; - schimburile internaţionale; - politica ecologică, etc. Pentru a realiza obiectivele creşterii economice, autorităţile publice pot aplica două tipuri de politici de creştere: măsuri de stimulare a cererii; măsuri de stimulare a ofertei Dezvoltarea economică a unei ţări evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi calitative ce survin în structurile economico-sociale şi ştiinţifico-tehnice, în mecanismele economice, precum şi în modul de gândire şi în comportamentul economic al oamenilor. Progresul economic reprezintă un efect în timp al creşterii şi dezvoltării economice şi în esenţă el constă în: - sporirea productivităţii factorilor de producţie; - creşterea dimensiunilor potenţialului economic; - modernizarea structurilor. Creşterea economică evidenţiază preponderent dimensiunea cantitativă, amplificarea rezultatelor obţinute în economica naţională. Dezvoltarea pune în evidenţă şi alte transformări cele calitative ale economiei, dar şi ale sistemului social în ansamblu.

16 5.3. Fluctuaţiile activităţii economice În activitatea economică prezintă o importanţă deosebită fluctuaţiile ciclice. Ciclicitatea activităţilor economice este un mod specific de evoluţie a fenomenelor şi proceselor economice, caracterizat prin alternanţa într-o anumită succesiune a fazelor de expansiune (de creştere, dezvoltare) şi de contracţie (stagnare, scădere, regres) a afacerilor dintr-un areal geografic şi economic. Unitatea de măsură a timpului în care se succed ciclurile activităţii economice, segmentele de timp în care se încadrează dinamica economică reprezintă ciclul economic. Ciclul economic reprezintă succesiunea în timp şi schimbarea periodică a condiţiilor şi rezultatelor creşterii şi dezvoltării economice. Pe baza datelor statistice acumulate au fost identificate trei tipuri de cicluri economice care se întrepătrund şi se interinfluenţează. Acestea sunt: Ciclurile Kondratief (cicluri pe termen lung, seculare); Ciclurile Juglar (cicluri pe termen mediu, decenale); Ciclurile Kitchin (cicluri pe termen scurt, conjuncturale). Un ciclu economic este format din mai multe faze, fiecare definind o anumită stare a economiei: recesiunea (manifestările de criză economică şi depresiunea), cunoscută şi sub denumirea de contracţie şi boomul (reluarea creşterii economice şi expansiunea). Politicile anticiclice se referă la măsurile pe care guvernele le pot adopta în scopul atenuării fluctuaţiilor ciclice şi reducerii efectelor negative ale acestora. Aceste măsuri se pot grupa în două categorii: măsuri care vizează cererea agregată; măsuri care influenţează oferta agregată Şomajul În literatura de specialitate şomajul şi şomerii sunt definiţi în maniere diferite: Şomeri sunt acele persoane apte de muncă (ofertanţi de forţă de muncă) care au avut un loc de muncă salarizat şi l-au pierdut şi nu-şi găsesc alt loc de muncă. Biroul Internaţional al muncii consideră (B.I.T.) consideră şomeri persoanele care îndeplineau simultan în decursul unei perioade de referinţă următoarele condiţii: - au vârsta de cel puţin 15 ani; - nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele patru săptămâni toate mijloacele legale pentru a-l găsi; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile de îndată ce şi-ar găsi un loc de muncă. A XIV-a Conferinţă internaţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 1987 printre criteriile folosite pentru definirea noţiunii de ocupare a stabilit şi criteriul căutării unei munci salariate ori nesalariale precizând că acest criteriu este esenţial pentru definirea stării de şomaj însemnând înscrierea la un birou de plasare, ori utilizarea altor forme de căutare activă a muncii. În statistica internaţională se operează cu următoarele categorii de populaţie: - populaţie totală cuprinde persoanele prezente în mod obişnuit pe teritoriul ţării şi cetăţenii aflaţi peste graniţă; - populaţia disponibilă pentru muncă sau populaţia activă disponibilă formează resursele de muncă ale unei ţări şi acţionează pe piaţa muncii ca ofertă de muncă;

17 - populaţia efectiv activă sau ocupată este formată din acele persoane care prestează o muncă salariată, inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei boli, a unui accident sau pentru că sunt în concediu. Se consideră ocupate următoarele categorii de persoane: salariaţii, patronii, lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii familiali neremuneraţi, membrii ai unei societăţi agricole sau ai unei cooperative meşteşugăreşti sau de credit. - şomerii persoane care nu lucrează şi caută în mod activ un loc de muncă. - populaţia neocupată restul populaţiei în vârstă de muncă. Sunt incluşi aici studenţii, casnicele, bolnavii inapţi, persoanele care nu doresc să lucreze. La baza formării şomajului stau următoarele procese: 5.5. Inflaţia A. Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate B. Creşterea ofertei de muncă Inflaţia contemporană reprezintă un dezechilibru structural monetaro-material, care exprimă existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeşte nevoile economiei, ceea ce conduce la deprecierea monedei şi la creşterea durabilă şi generalizată a preţurilor. Determinarea ratei inflaţiei dintr-o ţară se poate realiza cu ajutorul unor indici de preţ, dintre care cei mai importanţi sunt: indicele preţurilor bunurilor de consum, deflatorul P. I. B. şi indicele preţurilor bunurilor de producţie. Dintre acestea, instrumentul la care se apelează cel mai des este indicele preţurilor bunurilor de consum (IPC). Indicele general al preţurilor şi tarifelor de consum (IPC) exprimă modificarea medie ponderată a cheltuielilor pe care o familie de talie medie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenţă în concordanţă cu nivelul şi structura nevoii sociale. În funcţie de valorile ratei inflaţiei se disting mai multe tipuri de inflaţie, şi anume: inflaţie moderată; inflaţie galopantă; hiperinflaţie Analiza inflaţiei, deşi a înregistrat importante succese atât în teorie cât şi în practică, nu a ajuns la explicaţii pe deplin edificatoare cu privire la intercondiţionarea cauzelor care o generează şi dacă ele sunt rezultatul unui dezechilibru fundamental sau nu. Factorii care se consideră a determina inflaţia sunt: - creşterea mai rapidă a cererii agregate decât a ofertei agregate ( inflaţia prin cerere); - sporirea costurilor de producţie (inflaţia prin costuri); Politicile de combatere a inflaţiei sunt corelate cu cauzele fundamentale care determină inflaţia. Acestea sunt: - Politicile fiscale; - Politicile monetare; - Politici de control a preţurilor şi veniturilor; - Politici de stimulare a ofertei Eficienţa schimburilor economice externe Economiile reale nu pot exista fără să exporte mărfuri respectiv fără să importe mărfuri din alte ţări. În prezent schimburile externe au devenit principalul mijloc prin care naţiunile îşi pot procura prodfactorii şi satisfactorii de care au nevoie şi pe care nu le deţin. Această realitate, impune derularea între economiile naţionale a unor importante fluxuri de bunuri materiale şi servicii, de capitaluri, de forţă de muncă. Dată fiind importanţa lor,

18 autorităţile guvernamentale se implică în desfăşurarea cu eficienţă a schimburilor externe care fac obiectul comerţului internaţional. Operaţiunile de comerţ exterior trebuie judecate din punctul de vedere al eficienţei economice adică al raportului dintre efectele obţinute şi eforturile depuse. Pe termen scurt, efectele activităţii de comerţ exterior sunt exprimate, din punct de vedere economic prin: veniturile realizate din export; bunurile şi serviciile obţinute prin import. Eforturile activităţii de comerţ exterior reprezintă cheltuielile: în monedă naţională pentru export; în valută pentru import. Eficienţa comerţului exterior pe termen scurt la nivelul agenţilor economici se apreciază cu ajutorul următorilor indicatori: a) Cursul de revenire brut la export; b) Cursul de revenire la import. La nivel macroeconomic raporturile economice externe sunt urmărite cu ajutorul balanţei de plăţi externe. Balanţa de plăţi externe este un tablou statistico-economic în care se înscriu şi se compară totalitatea plăţilor şi încasărilor efectuate de o ţară, rezultate din relaţiile sale economice, financiare şi monetare cu alte ţări pe o perioadă de timp determinată (de regulă un an). Balanţa de plăţi poate fi: - activă (excedentară) atunci când încasările sunt mai mari decât plăţile; - pasivă (deficitară) atunci când plăţile sunt mai mari decât încasările; - echilibrată atunci când încasările sunt egale cu plăţile. Balanţa de plăţi reflectă situaţia reală a raporturilor economice ale ţării cu străinătatea. Este de dorit ca aceste raporturi să prezinte o echivalenţă sau să concretizeze într-un sold pozitiv, adică o balanţă de plăţi echilibrată sau execedentară. Este important de reţinut şi faptul că, în principiu, creditele se egalizează cu debitele şi în consecinţă balanţa, aparent este întotdeauna echilibrată. Echilibrarea aparentă se poate realiza pe două căi: a) prin cursul de schimb al monedei care se ajustează până când se ajunge la o egalitate între credite şi debite. b) prin intervenţia guvernului care acţionează în direcţia egalizării. INTREBĂRI INTRODUCERE ŞTIINŢA ECONOMICĂ AN I ( ) DREPT, ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 1. Principala caracteristicã a nevoilor umane este: 2. În raport cu modificarea nevoilor umane, resursele economice sporesc si se diversificã: 3. Prestãrile de servicii se înscriu în urmãtoarea categorie de activitati economice:

19 4. Plata salariilor se înscrie în urmãtoarea categorie de activitati economice: 5. Serviciile juridice fac parte din: 6. Care dintre urmãtoarele categorii de agenti economici exercitã functia de redistribuire financiarã, pe baza serviciilor non-marfare pe care le presteazã? 7.Care din tipurile de economie prezentate considerati cã s-a dovedit cea mai rationalã sub aspect economic? 8. Productia materialã reprezintã: 9.Prestãrile de servicii reprezinta: 10. Repartitia reprezintã: 11. Consumul reprezintã: 12. Scopul activitãtii desfasurate de administratii este: 13. Din sectorul secundar al economiei fac parte 14. Factorii de productie traditionali sunt: 15. Bunurile capital sunt acele bunuri care: 16. Capitalul, ca factor de productie reprezintã: 17. Acea parte a capitalului real formatã din bunuri materiale care participã la mai multe cicluri de productie se numeste capital 18. Într-o întreprindere în care se realizeazã o folosire corespunzãtoare a masinilor si utilajelor: 19. Uzura fizicã a capitalului fix are loc în urmãtoarea situatie: 20. Uzura fizicã a capitalului fix are loc în urmãtoarea situatie: 21. În care din situatiile enumerate, capitalul fix în functiune este afectat de uzura moralã? 22. Deprecierea treptatã a caracteristicilor functionale ale capitalului fix ca urmare a folosirii acestuia în productie si actiunii agentilor naturali se numeste: 23. Expresia bãneascã a uzurii capitalului fix se numeste:

20 24. Valoarea anualã a amortizarii capitalului se calculeaza ca raport intre pretul de achizitie a capitalului fix si: 25. Acea parte a capitalului real formatã din bunuri materiale care participã la un singur ciclu de productie se numeste capital In capitalul circulant al unei firme nu se includ: 27. În capitalul fix al unei firme nu se includ: 28. Procesul de recuperare treptatã a cheltuielilor fãcute cu achizitionarea si întretinerea capitalului fix, prin repartizarea costului acestuia asupra exercitiilor financiare în care este utilizat mijlocul fix respectiv se numeste Dacã pretul de achizitie al capitalului fix creste, iar celelalte conditii rãmân constante, rata anualã a amortizãrii: 30. Dacã perioada normatã de functionare a capitalului fix creste, iar celelalte conditii rãmân constante, rata anualã a amortizãrii: 31. Reluarea permanentã a circuitului capitalului real se numeste Procesul de transformare a capitalului bãnesc în capital tehnic se numeste: 33. Procesul de transformare a capitalului tehnic în marfã se numeste: 34. Procesul de transformare a mãrfii în capital banesc se numeste: 35. Pentru ca masa anualã a profitului unei firme sã creascã este necesar ca viteza de rotatie a capitalului sã Costurile fixe sunt acelea care: 37. Costurile variabile sunt acelea care: 38. Care dintre urmãtoarele reprezintã un exemplu de cost fix? 39. Care dintre urmãtoarele reprezintã un exemplu de cost variabil? 40. Costul total mediu al unui bun economic nu este influentat de:

Microsoft Word - economie_proba_III_2007

Microsoft Word - economie_proba_III_2007 ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE NICOLAE BĂLCESCU Comisia de admitere Sesiunea iulie 2007 NESECRET Exemplar unic APROB PREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE Col. prof.univ.dr. Benoni SFÂRLOG SUBIECTELE PENTRU PROBA

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt

Microsoft PowerPoint - Prezentare_Conferinta_Presa_12iul07_1.ppt Conferinţă de presă Alexandru Matei Directorul Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar Bucureşti, 12 iulie 2007 1 Prezentarea celui de-al doilea număr al Buletinului semestrial al Fondului

Mai mult

rrs

rrs Analiza economică a veniturilor şi cheltuielilor Drd. Maria MIREA (mirea_maria@yahoo.com) Academia de Studii Economice din București Abstract Datorită implicațiilor fi scale, veniturile și cheltuielile

Mai mult

ECONOMIE 1. Productia de bunuri si servicii exprimata in forma monetara obtinuta intr-o perioada de timp de agentii economici dintr-o tara fara a fi d

ECONOMIE 1. Productia de bunuri si servicii exprimata in forma monetara obtinuta intr-o perioada de timp de agentii economici dintr-o tara fara a fi d ECONOMIE 1. Productia de bunuri si servicii exprimata in forma monetara obtinuta intr-o perioada de timp de agentii economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din

Mai mult

FINANTELE INTREPRINDERII An III Management An univ Titular disciplină: conf.univ.dr. Neguriță Octav INTREBARI ORIENTATIVE 1. Fragilitatea s

FINANTELE INTREPRINDERII An III Management An univ Titular disciplină: conf.univ.dr. Neguriță Octav INTREBARI ORIENTATIVE 1. Fragilitatea s FINANTELE INTREPRINDERII An III Management An univ. 2018-2019 Titular disciplină: conf.univ.dr. Neguriță Octav INTREBARI ORIENTATIVE 1. Fragilitatea sau stabilitatea unei intreprinderi depinde de urmatorii

Mai mult

Revistă ştiinţifico-practică Nr.1/2018 Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova IMPACTUL CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE ASUPRA DEZVOLTĂRII E

Revistă ştiinţifico-practică Nr.1/2018 Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova IMPACTUL CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE ASUPRA DEZVOLTĂRII E Revistă ştiinţifico-practică Nr.1/2018 IMPACTUL CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE ASUPRA DEZVOLTĂRII ENTITĂȚII Elena NIREAN, doctor în științe economice, conferențiar universitar, Universitatea Agrară de

Mai mult

Microsoft Word - carte_finante

Microsoft Word - carte_finante CUPRINS Introducere... XIII PARTEA I. REPERE TEORETICE PRIVIND FINANŢELE PERSONALE... 1 Capitolul 1. Planificarea financiară... 1 1.1. Planificarea de-a lungul etapelor de viaţă ale individului... 1 1.1.1.

Mai mult

Buletin lunar - Mai 2019

Buletin lunar - Mai 2019 BULETIN LUNAR Mai 2019 (secțiune statistică) Anul XXVII, nr. 307 N O T E Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 8 iulie 2019. Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmând

Mai mult

Olimpiada republicană la disciplina Economie Aplicată, ediţia Clasa a X-a. Timp acordat: 180 min. I. Completați definiţiile categoriilor economi

Olimpiada republicană la disciplina Economie Aplicată, ediţia Clasa a X-a. Timp acordat: 180 min. I. Completați definiţiile categoriilor economi Olimpiada republicană la disciplina Economie Aplicată, ediţia 017. Clasa a X-a. Timp acordat: 180 min. I. Completați definiţiile categoriilor economice ( p.) 1. - știinţă despre comportamentul uman din

Mai mult

Slide 1

Slide 1 REPARIS A REGIONAL PROGRAM Seminar SIRF pentru autorităţile de reglementare Probleme de contabilitate și regulatorii GDLN Sesiunea 2: SIC 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare - Contabilitatea

Mai mult

Acordurile de achiziții, implicații concurențiale și juridice

Acordurile de achiziții, implicații concurențiale și juridice Acordurile de achiziții, implicații concurențiale și juridice 12 Apr 2016 de Diana Crângașu [1] Acordurile de cooperare încheiate de companii pentru achiziții în comun sunt o mișcare strategică tot mai

Mai mult

Microsoft Word - TEMATICA LICENTA MANAGEMENT 2011.doc

Microsoft Word - TEMATICA LICENTA MANAGEMENT 2011.doc UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE, BRAŞOV PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE: MANAGEMENT TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ, SESIUNILE

Mai mult

European Commission

European Commission COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea

Mai mult

SC BERMAS SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO Telefon: 0230/526543; Fax: 0230/526542;

SC BERMAS SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO Telefon: 0230/526543; Fax: 0230/526542; SC BERMAS SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO 723636 Telefon: 0230/526543; 526544 Fax: 0230/526542; 526543 E-mail: bermasv@yahoo.com;office@bermas.ro RAPORT SEMESTRIAL

Mai mult

S

S SC BERMAS SA Suceava Str. Humorului nr. 61 Şcheia Cod de înregistrare fiscală: RO 723636 Telefon: 0230/526543; 526544 Fax: 0230/526542; 526543 E-mail: bermasv@yahoo.com;office@bermas.ro RAPORT SEMESTRIAL

Mai mult

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU Facultatea de Ştiinţe Economice Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, Tel , tel./ fax ++40-

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU Facultatea de Ştiinţe Economice Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, Tel , tel./ fax ++40- UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU Facultatea de Ştiinţe Economice Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345 www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro DEPARTAMENTUL

Mai mult

2_cistrate

2_cistrate Volumul IV, Numărul 7 / 2002 ISSN 1454-9980 Măsurarea contabilă a performanţelor grupurilor de întreprinderi (pag. 3-6) Costel ISTRATE Volume IV, Issue 2 (7) / 2002 MĂSURAREA CONTABILĂ A PERFORMANŢELOR

Mai mult

슬라이드 1

슬라이드 1 Tipuri de instrumente financiare Cuprins 01. Rolul instrumentelor financiare în sistemul financiar 02. Tipuri de instrumente financiare 03. Active reale vs active financiare 04. Instrumentele pieței de

Mai mult

Microsoft Word - 02c5-8eca fee

Microsoft Word - 02c5-8eca fee Raport Trimestrial pentru exercițiul financiar Q1 2019 Data raportului : Raport trimestrial conform Regulamentului nr.5/2018, cu modificările și completările ulterioare Pentru exercițiul financiar Q1 2019

Mai mult

Anexa A În vederea elaborării programului de asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale de către entităţile al căror exerciţiu financia

Anexa A În vederea elaborării programului de asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale de către entităţile al căror exerciţiu financia În vederea elaborării programului de asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul calendaristic, vă comunicăm următoarele:

Mai mult

Microsoft Word - Raport Sem I 2010 conform reg.1 CNVM

Microsoft Word - Raport Sem I 2010 conform reg.1 CNVM RAPORTUL SEMESTRIAL AL CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE CONFORM REGULAMENTULUI C.N.V.M. NR. 1/2006 PENTRU SEMESTRUL I 2010 Data raportului: august 2010 Denumirea societăţii comerciale: S.C. Rolast S.A. Sediul

Mai mult

zz

zz TEMATICĂ ECONOMIE ADMITERE MASTER - 2019 1. CAPITALUL - FACTOR DERIVAT DE PRODUCȚIE 1.1. Structura capitalului - factor de producție 1.2. Formarea şi deprecierea capitalului fix 1.3. Circuitul şi rotaţia

Mai mult

I M O C R E D I T I F N S.A. Adresa sediului: str. Horea, nr.3/113, Cluj-Napoca, jud.cluj, cod postal Nr. Reg. Com. J12 / 2387 / 2003 C.U.I. RO

I M O C R E D I T I F N S.A. Adresa sediului: str. Horea, nr.3/113, Cluj-Napoca, jud.cluj, cod postal Nr. Reg. Com. J12 / 2387 / 2003 C.U.I. RO ANEXA Nr. 14 RAPORT SEMESTRIAL PENTRU SEMESTRUL 1 AL ANULUI 2018 Raportul semestrial conform: Legea nr. 24/2017 Data raportului: 07.08.2018 Denumirea societăţii comerciale: IMOCREDIT IFN S.A. Sediul social:

Mai mult

Microsoft Word - raport de gestiune trim III 2008.doc

Microsoft Word - raport de gestiune trim III 2008.doc RAPORT DE GESTIUNE al Consiliului de Administraţie al S.C. "BUCUR" S.A. privind activitatea desfăşurată la 30.09.2008 S.C. "BUCUR" S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/392/1991, CIF:

Mai mult

RAPORT SEMESTRIAL

RAPORT SEMESTRIAL RAPORT SEMESTRIAL pentru semestrul I 2012 conform Regulamentului nr.1/2006 Data raportului: 30.06.2012 Denumirea societăţii comerciale: S.C. ELECTROPUTERE SA Sediul social: Craiova, str. Calea Bucuresti,

Mai mult

Relatii Financiare Internationale - Titu Netoiu

Relatii Financiare Internationale - Titu Netoiu Relatii financiare f internationale CUPRINS CAPITOLUL I. 7 MODALITĂŢI CONCRETE DE MANIFESTARE A RELAŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE INTERNAŢIONALE 1.4 Conţinutul relaţiilor financiare internaţionale 7

Mai mult

Data / Ora / 15:02 Nr. client RO Nr. de iesire / Creditreform Romania Nr. de comanda Data ultimei actualizari Pag

Data / Ora / 15:02 Nr. client RO Nr. de iesire / Creditreform Romania Nr. de comanda Data ultimei actualizari Pag Pagina 1 din 15 Date de identificare DR. KOCHER SRL Telefon +40 21 2522120 Baicului 82a Fax +40 21 2527711 021784 Bucuresti Sector 2 E-mail info@drkocher.ro România WEB www.matriterie.ro Crefo Nr. 15354

Mai mult

CAP 1

CAP 1 UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMCE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE CONTABILITATE BANCARA STUDENT 2018-2019 1 T E M Ă D

Mai mult

PROIECT Instrucțiune pentru modificarea Instrucțiunii Autorității de Supraveghere Financiară nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării con

PROIECT Instrucțiune pentru modificarea Instrucțiunii Autorității de Supraveghere Financiară nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării con PROIECT Instrucțiune pentru modificarea Instrucțiunii Autorității de Supraveghere Financiară nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării contabile semestriale de către entitățile autorizate,

Mai mult

RAPORT ANUAL AL ADMINISTRATORILOR

RAPORT ANUAL AL ADMINISTRATORILOR DATE DE IDENTIFICARE RAPORT ŞI EMITENT Raportul trimestrial conform prevederilor art.227 din Legea nr.297/2004 Data raportului: 15 mai 2018 Denumirea societăţii comerciale: SNTGN TRANSGAZ SA Sediul social:

Mai mult

Economie Teste de tip grilă pentru admitere 1. În economie, nevoile reprezintă: a. greutățile cu care se confruntă un grup de indivizi b. diferența ne

Economie Teste de tip grilă pentru admitere 1. În economie, nevoile reprezintă: a. greutățile cu care se confruntă un grup de indivizi b. diferența ne Economie Teste de tip grilă pentru admitere 1. În economie, nevoile reprezintă: a. greutățile cu care se confruntă un grup de indivizi b. diferența negativă dintre venituri și cheltuieli c. totalitatea

Mai mult

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PROGNOZA DE TOAMNĂ 2012 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2012-2016 - 23 Noiembrie 2012 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 243 PIB 2012 definitiv.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 243  PIB 2012 definitiv.doc B-dul Libertăţii nr. 16, sector 5, Bucureşti, tel / fax: 318.18.69, e-mail biroupresa@insse.ro Embargo ora 10.00 Nr. 243 din 8 octombrie 2014 Produsul intern brut în anul 2012 - date definitive Produsul

Mai mult

Microsoft Word - CF Seminare 4 5 Rezolvari.doc

Microsoft Word - CF Seminare 4 5 Rezolvari.doc 2. Contabilitatea imobilizărilor 2.1 Contabilitatea imobilizărilor corporale 1. (A se vedea documentele justificative din suportul pentru seminarul 4) R1. Înregistrarea facturii de cumpărare a maşinii

Mai mult

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea Economie și Admin

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea Economie și Admin FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1.2 Facultatea Economie și Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul Economie 1.4

Mai mult

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc

Microsoft Word - COMUNICAT_Mures_st_ec_soc_sept_2018.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01. 30.09.2018 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 4. Modernizarea Ser

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 4. Modernizarea Ser Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 4. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Domeniul major de intervenţie

Mai mult

Data / Ora / 14:22 Nr. client RO Nr. de iesire / Creditreform Romania Nr. de comanda Data ultimei actualizari Pag

Data / Ora / 14:22 Nr. client RO Nr. de iesire / Creditreform Romania Nr. de comanda Data ultimei actualizari Pag Pagina 1 din 16 Date de identificare AUTOMECANICA MEDIAŞ SRL Telefon +40 269 803646 Aurel Vlaicu 41 Fax +40 269 803606 551041 Medias Sibiu E-mail info@autm.ro România WEB www.autm.ro Crefo Nr. 471992 Nr.

Mai mult

Tradeville - Date Financiare 2015

Tradeville - Date Financiare 2015 2018 1 TRADEVILLE SA Tip situatie financiara: VM Bucuresti, Sector 3 Forma de proprietate: 34 Calea Vitan, Nr. 6A, Bloc B, Tronson B, et. 3 Societati comerciale pe actiuni Numar din Registrul Comertului:

Mai mult

BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a

BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI COMITETUL EXECUTIV HOTĂRÂREA nr. din 2019 Cu privire la aprobarea și modificarea unor acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei În temeiul art.5 alin.(1) lit.a), art.11

Mai mult

SG

SG Conferinta Internationala EU-Constructii Bucuresti, 19 mai 214 Viciu si Virtute Realitati si perspective economice Florian LIBOCOR Economist sef BRD-GSG P.1 Cercul Vicios al Saraciei cadru macroeconomic

Mai mult

Bilant_2011.pdf

Bilant_2011.pdf S1002_A1.0.6 / 14.03.2012 Suma de control 4.969.178 Bifati numai dacă este cazul : Mari Contribuabili care depun bilanţul la Bucuresti Sucursala Tip situaţie financiară : BL Anul 2011 Entitatea SC APA

Mai mult

SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr ORADEA - ROMANIA Tel: Tel: Fax: sinteza. ro

SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr ORADEA - ROMANIA Tel: Tel: Fax: sinteza. ro SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr. 35 410605 ORADEA - ROMANIA Tel: 0259 456 116 Tel: 0259 444 969 Fax: 0259 462 224 e-mail: sinteza@ sinteza. ro www.sinteza.ro C.U.I.: R0 67329 Nr. înreg. ORC-Bihor: J.05/197/1991

Mai mult

Microsoft Word - CF seminar 9 - Contabilitatea decontarilor cu tertii 2

Microsoft Word - CF seminar 9 - Contabilitatea decontarilor cu tertii 2 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE ŞI SOCIALE ȘI CU BUGETUL STATULUI 1.1 Noţiuni teoretice privind decontările salariale şi sociale Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_mar_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.03.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Signature Not Verified Digitally signed by Ministerul Finantelor Publice Date:

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Signature Not Verified Digitally signed by Ministerul Finantelor Publice Date: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ Signature Not Verified Digitally signed by Ministerul Finantelor Publice Date: 2019.05.10 18:17:28 EEST Reason: Document MFP Index

Mai mult

FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI 2015

FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI 2015 FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI 2015 C U P R I N S 1. PREMISE SPECIFICE PENTRU FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR DE PRODUCŢIE 3. FUNDAMENTAREA

Mai mult

ANTET EXTERN

ANTET EXTERN SC BOROMIR PROD SA Membra a grupului de firme BOROMIR RAPORTUL CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE prezentat ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR Privind situatia economico-financiara pentru activitatea defasurata

Mai mult

JUDETUL

JUDETUL SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU La data de 31 decembrie 2014 Sold la Cresteri Reduceri Sold la Element al capitalului propriu inceputul Total, din Prin Total, din sfarsitul Prin transfer perioadei

Mai mult

Microsoft Word - NOTE EXPLIC BILANT 2012 EMERGENT.doc

Microsoft Word - NOTE EXPLIC BILANT 2012 EMERGENT.doc SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU La data de 31 decembrie 2012 Sold la Cresteri Reduceri Sold la Element al capitalului propriu inceputul Total, din Prin Total, din sfarsitul Prin transfer perioadei

Mai mult

Finante publice

Finante publice Cuprins Cuvânt-înainte... 11 Capitolul 1 Public Finances/Finanţele publice... 13 1. Noţiuni generale... 19 2. Conţinutul, funcţiile şi rolul finanţelor publice... 23 3. Caracteristicile finanţelor publice...

Mai mult

Politici contabile si note explicative V

Politici contabile si note explicative V COMUNA RECI Raport privind situaţiile financiare încheiate la 31.12.2016 Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului, îl reprezintă situaţiile financiare. Situaţiile

Mai mult

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzile adunate. Uită-te la aceste exemple simple despre

Mai mult

Instrucțiunea nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării contabile semestriale de către entitățile autorizate, reglementate și supravegheat

Instrucțiunea nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării contabile semestriale de către entitățile autorizate, reglementate și supravegheat Instrucțiunea nr. 2/2016 privind întocmirea și depunerea raportării contabile semestriale de către entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară Sectorul

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc

Microsoft Word - Comunicat_Mures_st_ec_soc_aug_2017.doc DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO SOCIALI în judeţul Mureş în perioada 01.01 31.08.2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria

Mai mult

Formatul formularelor de raportare anuală aplicabile instituţiilor de credit

Formatul formularelor de raportare anuală aplicabile instituţiilor de credit Anexa Modificări și completări ale anexei la Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare

Mai mult

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc

Microsoft Word - 5 CUPRINS ED 2018.doc CUPRINS Notă metodologică generală XVII Capitolul 1. Locul judeţului Suceava în economia natională 1 1.1. Locul judeţului Suceava în economia naţională 2 Capitolul 2. Geografie, meteorologie şi organizare

Mai mult

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc

Microsoft Word - comunicat de presa nr 63 indicatori.doc ROMÂNIA INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICĂ Biroul de presă B-dul. Libertăţii, nr.16, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: +(4021) 318.18.69; Fax +(4021) 312.48.73 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Cercul vicios al politicii fiscale în România Prezentare la conferința Fiscalitatea din România: de la evoluție la revoluție Lucian Croitoru București 20 noiembrie 2014 Sunt trei cercuri vicioase active

Mai mult

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc

Microsoft Word - Comunicat nr 236 PIB trim II provizoriu_2_.doc ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr.16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse.ro; biroupresa@insse.ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 236 din 5 octombrie 2012

Mai mult

Raport semestrial SC ARMATURA SA

Raport semestrial SC ARMATURA SA RAPORT SEMESTRIAL 2011 S.C. ARMATURA S.A. CLUJ-NAPOCA Sediul social: 400267 Cluj-Napoca Str. Gării Nr. 19 Telefon: +40 264 435 367 Fax: +40 264 435 368 Email: office@armatura.ro Website: www.armatura.ro

Mai mult

Microsoft Word - analiza economico financiara .doc

Microsoft Word - analiza economico financiara .doc UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG MUSCEL PROGRAMUL DE STUDII: FINANŢE ŞI BĂNCI ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ 1. Raportul dintre productia marfa fabricata si valoarea

Mai mult

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc

Microsoft Word - Sondaj_creditare_2012mai.doc Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei, mai 12 Sinteză Standardele de creditare 1 au cunoscut în T1/12 o înăsprire marginală pentru creditele destinate companiilor, dar mai

Mai mult

1 Romania in 2010_28 Jan 2010 (RO).ppt [Compatibility Mode]

1 Romania in 2010_28 Jan 2010 (RO).ppt [Compatibility Mode] Conferinţa anuală de fiscalitate Noutăţile fiscale în vigoare în anul 2010 Romania în 2010 O analiză economică 28 ianuarie 2010 Cuprins Economia României în 2009 Perspectivele economice în 2010 Principalele

Mai mult

COMPARAŢIA VÂNZĂRILOR PENTRU CLĂDIRI

COMPARAŢIA  VÂNZĂRILOR  PENTRU CLĂDIRI COMPARAŢIA VÂNZĂRILOR PENTRU CLĂDIRI COMPARAŢIA VÂNZĂRILOR PENTRU CLĂDIRI Oferta şi cererea pieţei sunt constituite de vânzători şi cumpărători, iar dacă cererea pentru o proprietate este mare, preţurile

Mai mult

csr_romania_ro.doc

csr_romania_ro.doc COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 7.6.2011 SEC(2011) 825 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind

Mai mult

PLAN DE AFACERI (model) <maxim 80 de pagini, inclusiv eventualele anexe> I. REZUMAT: aceasta parte se va întocmi la final (Atentie! Rezumatul nu trebu

PLAN DE AFACERI (model) <maxim 80 de pagini, inclusiv eventualele anexe> I. REZUMAT: aceasta parte se va întocmi la final (Atentie! Rezumatul nu trebu PLAN DE AFACERI (model) I. REZUMAT: aceasta parte se va întocmi la final (Atentie! Rezumatul nu trebuie sa depaseasca 4 pagini!) - Suma dorita pentru finantare,

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 al Regiei Autonome Imprimeria Băncii

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 al Regiei Autonome Imprimeria Băncii Hotărâre 636 2017-08-30 Guvernul României privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 al Regiei Autonome Imprimeria Băncii Naţionale a României, aflată în subordinea Băncii Naţionale

Mai mult

MODEL PLAN DE AFACERI

MODEL PLAN DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1. MODELUL PLANULUI DE AFACERI Planul de afaceri este un document care descrie natura afacerii, piata-tintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, resursele

Mai mult

Consultant Fiscal, Auditor Financiar - Adrian Bența ; tel: Act normativ descărcat prin aboname

Consultant Fiscal, Auditor Financiar - Adrian Bența   ; tel: Act normativ descărcat prin aboname OMFP nr. 191/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2016, precum şi pentru modificarea şi completarea

Mai mult

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Raport pentru anul 2016 privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României Prezentul ra

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Raport pentru anul 2016 privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României Prezentul ra BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Raport pentru anul 2016 privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României Prezentul raport a fost elaborat în baza prevederilor art. 58 din

Mai mult

Programul de activitate pentru 2018 PREMISE COMUNE ALE CELOR DOUA VARIANTE ALE PROGRAMULUI DE ACTIVITATE 1. Analiza patrimoniala a BUCUR OBOR S.A. 1.1

Programul de activitate pentru 2018 PREMISE COMUNE ALE CELOR DOUA VARIANTE ALE PROGRAMULUI DE ACTIVITATE 1. Analiza patrimoniala a BUCUR OBOR S.A. 1.1 Programul de activitate pentru 2018 PREMISE COMUNE ALE CELOR DOUA VARIANTE ALE PROGRAMULUI DE ACTIVITATE 1. Analiza patrimoniala a BUCUR OBOR S.A. 1.1. Activele imobilizate Pozitie Bilant 31.12.2015 31.12.2016

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Conferință de presă Raport asupra stabilității financiare Nr. 17 (1/219) Liviu Voinea Viceguvernator București, 5 iunie 219 1. Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România 2 27 28 29

Mai mult

Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018

Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018 Raport privind activitatea regiilor autonome aflate în subordinea Băncii Naționale a României 2018 Raportul pentru anul 2018 Privind activitatea regiilor autonome aflate în Băncii Naționale a României

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation În parteneriat cu CARTA ALBĂ A IMM-URILOR DIN ROMÂNIA 2017 EDIŢIA A XV-A 14 IULIE 2017 HOTEL CARO BUCUREȘTI RAPORT DE CERCETARE NR. XV PARTENERI PARTENERI MEDIA Prelucrarea informaţiilor-georgiana Stoian

Mai mult

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A. în temeiul art.108 din Constituția României, republic

Hotărâre privind organizarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A. în temeiul art.108 din Constituția României, republic Hotărâre privind organizarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții - S.A. în temeiul art.108 din Constituția României, republicată și al art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență

Mai mult

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI 2019

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI 2019 BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI 2019 Bugetul de Venituri şi Cheltuieli 2019 C U P R I N S 1. PREMISE SPECIFICE PENTRU FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR

Mai mult

MANAGEMENT INTERNATIONAL = Curs 1 =

MANAGEMENT INTERNATIONAL = Curs 1 = MANAGEMENT INTERNATIONAL = Tema 1 = Conf. Univ. Dr. Irina-Eugenia IAMANDI ASE, REI, 2017 = Tema 1 = Internationalizarea afacerilor CUPRINS: 1. Internationalizarea si globalizarea afacerilor 2. Internationalizarea

Mai mult

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015

Comisia Naţională de Prognoză Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 Prognoza de primăvara 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Mai 2015 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1 - modificare procentuală faţă de anul anterior, % - PRODUSUL INTERN

Mai mult

ORDIN Nr. 4160/2015 din 31 decembrie 2015 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile EMITENT: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PUBLIC

ORDIN Nr. 4160/2015 din 31 decembrie 2015 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile EMITENT: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PUBLIC ORDIN Nr. 4160/2015 din 31 decembrie 2015 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile EMITENT: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 21 din 12 ianuarie 2016

Mai mult

Microsoft Word - NOTE EXPLIC rap sem emergent.doc

Microsoft Word - NOTE EXPLIC rap sem emergent.doc SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU La data de 30 iunie 2009 Sold la Cresteri Reduceri Sold la Element al capitalului propriu inceputul Total, din Prin Total, din sfarsitul Prin transfer perioadei

Mai mult

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 1. Indicele valorii adãugate (I VA ) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (I Qex ). Aceasta reflectã : a.

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 1. Indicele valorii adãugate (I VA ) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (I Qex ). Aceasta reflectã : a. ANALIZĂ ECONOMICOFINANCIARĂ 1. Indicele valorii adãugate (I VA ) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (I Qex ). Aceasta reflectã : a. o crestere a profitului b. o reducere a ponderii consumurilor

Mai mult

Curs Contabilitate financiară: Contabilitatea trezoreriei Prof.Univ.dr. TIRON TUDOR ADRIANA Trezoreria 1. Obiective 2. Delimitari, clasificari, evalua

Curs Contabilitate financiară: Contabilitatea trezoreriei Prof.Univ.dr. TIRON TUDOR ADRIANA Trezoreria 1. Obiective 2. Delimitari, clasificari, evalua Curs Contabilitate financiară: Contabilitatea trezoreriei Prof.Univ.dr. TIRON TUDOR ADRIANA Trezoreria 1. Obiective 2. Delimitari, clasificari, evaluare, prezentare 3. Structură 3.1. Contabilitatea investiţiilor

Mai mult

Microsoft Word - CF Seminare 6 7 Rezolvari.doc

Microsoft Word - CF Seminare 6 7 Rezolvari.doc 3. Contabilitatea stocurilor 3.1 Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale 1. (A se vedea documentele justificative din suportul pentru seminarul 6) Achiziţie materie primă - cherestea (conform

Mai mult

C.U.I.: R Nr. înreg. ORC-Bihor: J.05/197/1991 SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr ORADEA - ROMANIA Tel: Tel: Fax

C.U.I.: R Nr. înreg. ORC-Bihor: J.05/197/1991 SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr ORADEA - ROMANIA Tel: Tel: Fax C.U.I.: R0 67329 Nr. înreg. ORC-Bihor: J.05/197/1991 SINTEZA S.A. Şos. Borşului nr. 35 410605 ORADEA - ROMANIA Tel: 0259 456 116 Tel: 0259 444 969 Fax: 0259 462 224 e-mail: sinteza@ sinteza. ro www.sinteza.ro

Mai mult

Microsoft Word - Concordante unele conturi prevazute de Ordinul MFP 1752 si Ordinul BNR nr 5 .doc

Microsoft Word - Concordante unele conturi prevazute de Ordinul MFP 1752 si Ordinul BNR nr 5  .doc CONCORDANŢELE dintre unele conturi din planul de conturi prevăzut de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu

Mai mult

PT Curs 6 [Compatibility Mode]

PT Curs 6 [Compatibility Mode] PREȚURI DE TRANSFER Curs 6 Lect.univ.dr. Victor-Octavian Müller CAPITOLUL 6: ALEGEREA METODEI CELEI MAI ADECVATE PT. STABILIREA PREȚURILOR DE TRANSFER Lect.univ.dr. Victor-Octavian Müller 1 Introducere

Mai mult

S.C. ARMATURA S.A. Raport semestrial 2012 Cluj - Napoca RAPORT SEMESTRIAL 2012 S.C. ARMATURA S.A. CLUJ-NAPOCA Sediul social: Cluj-Napoca Str. G

S.C. ARMATURA S.A. Raport semestrial 2012 Cluj - Napoca RAPORT SEMESTRIAL 2012 S.C. ARMATURA S.A. CLUJ-NAPOCA Sediul social: Cluj-Napoca Str. G RAPORT SEMESTRIAL 2012 S.C. ARMATURA S.A. CLUJ-NAPOCA Sediul social: 400267 Cluj-Napoca Str. Gării Nr. 19 Telefon: +40 264 435 367 Fax: +40 264 435 368 Email: office@armatura.ro Website: www.armatura.ro

Mai mult

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010

Proiecţiile macroeconomice pentru zona euro ale experţilor BCE, Septembrie 2010 Casetă PROIECŢIILE MACROECONOMICE PENTRU ZONA EURO ALE EXPERŢILOR Pe baza informaţiilor disponibile până la data de 20 august 2010, experţii au elaborat proiecţiile privind evoluţiile macroeconomice din

Mai mult

Microsoft Word - modif_reglem_contabile_dec2010.doc

Microsoft Word - modif_reglem_contabile_dec2010.doc MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE ORDIN pentru modificarea şi completarea unor reglementări contabile În baza art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Mai mult

HOTĂRÂRE Nr. 524/2019 din 24 iulie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor fin

HOTĂRÂRE Nr. 524/2019 din 24 iulie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor fin HOTĂRÂRE Nr. 524/2019 din 24 iulie 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor financiare nete şi a celor care se scad din baza impozabilă,

Mai mult

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI mai Prognoza de primăvară 2019 PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 2019-2022 - mai 2019 - PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI - modificare procentuală faţă de perioada corespunzătoare

Mai mult

Слайд 1

Слайд 1 CAPITOLUL IV FUNCŢIILE CULTURII FIZICE Lecţia 13 TEMA: Cultura fizică - factor de socializare. Integrarea socială - efect al socializării prin cultura fizică. Cultura fizică - activităţi instructiv educative.

Mai mult

Bizlawyer PDF

Bizlawyer PDF Care sunt primele tari din topul investitorilor straini în România Primele trei tari din topul investitorilor straini în România cumulau 51,3% din soldul investitiilor straine directe (ISD), de la finele

Mai mult

C Paun_Finante

C Paun_Finante Domeniul: FINANȚE ȘI CAPITAL FINANCIAR Prezentare indicatori relevanți pentru domeniul analizat Domeniul: FINANȚE ȘI CAPITAL FINANCIAR 1.2 Rezumatul analizei domeniului Sinteza principalelor idei în dezvoltarea

Mai mult

"Optimizari sinergetice dupa criterii yalorice globale" instrument

Optimizari sinergetice dupa criterii yalorice globale instrument OPTIMIZARI SINERGETICE DUPA CRITERII VALORICE GLOBALE, INSTRUMENT METODOLOGIC PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN CONTEXTUI DEZVOLTARII DURABILE A ECONOMIEI Conf.dr.ing DIMITRIE CLEPAN Universitatea 1 Decembrie

Mai mult

ORDIN Nr. 6/2017 din 24 mai 2017 pentru modificarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţ

ORDIN Nr. 6/2017 din 24 mai 2017 pentru modificarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţ ORDIN Nr. 6/2017 din 24 mai 2017 pentru modificarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile

Mai mult

Formatul formularelor de raportare anuală aplicabile instituţiilor de credit

Formatul formularelor de raportare anuală aplicabile instituţiilor de credit PROIECT Anexă Modificări ale Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile instituţiilor de credit,

Mai mult

SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICO

SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICO SCENARII MULTIANUALE UTILIZÂND UN MODEL REDUS DE TIP RMSM PENTRU PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI DIN ROMÂNIA * -SINTEZĂ- Mariana NICOLAE (coordonator) Lucian-Liviu ALBU Dalina Maria ANDREI

Mai mult

R A P O R T

R A P O R T RAPORT DE ACTIVITATE LA 31.12.2015 FDI OMNINVEST este autorizat de catre CNVM prin Decizia 1852/07.04.2004 şi a primit numărul de înregistrare 0015 în Registrul ASF. Documentele fondului (Prospect de emisiune,

Mai mult