MONITORUL CULTURAL. Lunar arădean de informaţie culturală Septembrie 2019 Lunar arădean de informaţie culturală

Transcriere

1 MONITORUL CULTURAL Lunar arădean de informaţie ă Septembrie 2019 Lunar arădean de informaţie ă

2 Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic Rut Mercea 29 de ani, studentă, anul 2 la Facultatea de Design UAV, secţia Design. Deşi am terminat Liceul de Artă Sabin Drăgoi, mereu am fost nesigură cu privire la abilităţile mele artistice şi din acest motiv au trecut zece ani până să mă înscriu la Faculatea de Design. Nu am crezut că am ceea ce este necesar pentru a fi un artist adevărat... ştiu... e o prostie... şi mai uimitor e faptul că străinii au găsit talent în mine când eu nu credeam asta. Uneori trebuie să treci prin vale ca să ajungi în varful muntelui. Aşa am ajuns să iau decizia să renunţ la un job superb şi să mă înscriu la Facultatea de Design. Lunar arădean de informație ă Supliment al revistei de cultură ARCA Anul XIII, nr. 5 (103) septembrie 2019 Redactor-șef: Ioan Ma uț Colaborează: Rodica Colta, Adriana Sasu, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Corina Huţan, Ovidiu Pecican, Horia Truţă, Viorel Nistor. Prezentare ar s că: Laurian Popa Design: Ghizela Şerban Corectură: Adriana Sasu DTP: Filip Cenade Tipar: Tipografia TRINOM Arad Editor: Centrul Cult Județean Arad Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor. Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modificările survenite în programul ins tuțiilor. ISSN ISSN-L Cultura şi glonţul politic Î n societatea din ce în ce mai mercantilă în care trăim, se aud tot mai multe voci împotriva finanţării artelor creative performante din bani publici. Ele sunt şi mai perfide atunci când vin din partea unor politicieni sau administratori vremelnici ai intereselor publice. Să ne imaginăm cum ar arăta lumea fără zestrea ă şi spirituală, transmisă şi îmbogăţită de la o generaţie la alta. Fără marii artişti plastici, muzicieni sau scriitori şi operele lor. Fără cei al căror talent a tras înainte lumea, născocind forme noi de exprimare, adevărate curente avangardiste, aflate de cele mai multe ori în conflict cu gusturile consevatoare ale contemporanilor. Şi, oricâte sacrificii personale ar fi făcut aceştia, fără implicarea comunităţilor, a oamenilor potenţi din clasa aristocratică, a clerului şi a curţilor regale, nu ar fi reuşit să lase în patrimoniul universal marile opere, fără de care umanitatea ar fi infinit mai săracă. Sunt domenii ale vieţii sociale importante, precum sănătatea, educaţia sau infrastructura, care consumă resurse şi energii. Priorităţi de necontestat într-o lume modernă, civilizată. Dar o administrare chibzuită a resurselor, a găsit şi va găsi, întotdeauna, rezerve din care să susţină cultura vie. Aşa cum o fac ţările europene cu un grad ridicat de cultură şi civilizaţie. Prin comparaţie, Franţa, care consideră cultura o prioritate naţională, alocă acestui domeniu cam de zece ori mai mult din PIB (şi ce PIB...), decât România. Desigur, vremurile s-au schimbat, nu mai vine nimeni să-ţi bage banii în buzunar, să-ţi dea sinecuri sau să-ţi facă diferite favoruri, aşa cum se întâmpla în perioada comunistă, când complicitatea şi tăcerea unor artişti era astfel cumpărată. Astăzi, artistul trebuie să fie propriul manager, prin proiecte convingătoare, făcând faţă unei birocraţii din ce în ce mai sufocante. Cine nu înţelege asta, se va lamenta la nesfârşit pe umerii altor confraţi, care la rândul lor nu înţeleg nimic... Am scris toate acestea, intrigat de o postare cinică pe facebook, a unui concitadin cu pretenţii de reformator politic, care propunea ca artistul să trăiască doar din vânzarea propriei creaţii, fără niciun sprijin din partea comunităţii. Confuzia dintre valoare şi comercial, dintre divertisment, diletantism şi actul artistic autentic, este cea mai nocivă şi iresponsabilă formă de a trata cultura şi felul în care ea modelează gusturile. O bombă a cărei efecte va mutila viitorul. Ioan Matiuţ septembrie EDITORIAL

3 PROIECTE CULTURALE fost o vară plină, cu multe evenimente frumoase, A organizate de Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cult Judeţean Arad, atât în municipiu cât şi în judeţ, cu artişti de renume care au adunat mii de spectatori. Seria evenimentelor estivale a început, în luna mai, cu cea de-a XXVIII-a ediţie a Festivalului Concurs Pop- Star, unde invitat special a fost nimeni alta decât cunoscuta cântăreaţă Nicole Cherry. Ediţia din acest şi-a propus, la fel ca celelalte, să descopere şi să sprijine afirmarea tinerelor talente din domeniul interpretării muzicii pop, la concurs participând elevi talentaţi ai liceelor de arte şi ale şcolilor populare de arte din întreaga ţară. O serie de activităţi dedicate Zilei Copilului (ateliere, spectacole de teatru de păpuşi) s-au desfăşurat la Căsoaia, în data de 1 Iunie, sub titulatura Jocurile copilăriei. În cadrul evenimentului au fost premiaţi şi câştigătorii concursului,,de la meşteşug la artizanat eco, organizat de Centrul Cult Județean Arad în şcolile din judeţ, în perioada aprilie - mai. Concursul s-a adresat copiilor din clasele a V-VII şi a avut ca scop punerea în valoare a creativității acestora prin confecţionarea de ornamente şi obiecte de artizanat din materiale reciclate. La fel ca în fiecare an, în perioada iunie-august, pe scena din curtea Centrului Cult Județean Arad au avut loc spectacole de teatru cu artiști care se bucură de recunoaștere și apreciere la nivel național și internațional. Cele zece reprezentaţii au fost extrem de apreciate de iubitorii de teatru, care s-au prezentat în 4 septembrie 2019 număr foarte mare, în fiecare miercuri, la ediţia a VII-a a Teatrului de Vară. Peste 1000 de persoane au participat, săptămânal, la spectacole susţinute de actori extrem de îndrăgiţi ai teatrului şi filmului. Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Florin Busuioc, Constantin Cotimanis, Corina Dănilă, Paula Chirilă, Adriana Titieni, Tania Popa, Aurelian Temişan, Monica Davidescu, Marius Chivu, Gheorghe Ifrim sau Leonid Doni sunt doar o parte din cei care ne-au trecut pragul, în acest an, la Teatrul de Vară. La sfârşitul lunii iunie, Cezar Ouatu a fost prezent la Lipova Symphonic City, cu un spectacol de mare clasă şi eleganţă, care a avut loc pe platoul Mănăstirii Maria Radna. Invitaţii regalului muzical au fost soprana Larisa Ştefan (solistă la Opera Naţională din Cluj Napoca şi bursieră la Fundaţia Principesa Margareta) şi Orchestra Filarmonicii de Stat Arad, sub bagheta dirijorului Dan Crişan. La fel ca în fiecare an, la sfârşitul lunii iulie, s-a desfăşurat binecunoscuta Paradă a Clătitelor la Moneasa. După ce, anul trecut, pe scena Teatrului de Vară a urcat Mirabela Dauer, în acest an Corina Chiriac, Gabriel Dorobanțu și Nelu Slev au susținut un concert de zile mari, urmat de Spuma Party, la cea de-a XIX-a ediţie a Paradei Clătitelor. Ediţia aniversară a Festivalului Cântecului Popular din Ţara Zărandului, care a ajuns în acest an la ediţia cu numărul 50 şi Parada Portului Tradiţional, au încheiat seria evenimentelor organizate de Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cult Judeţean Arad în această vară. Corina Huțan septembrie

4 TRADIŢII Lică Sămădău al nostru Între realitate și ficțiune I Dincolo de personajul literar din nuvela Moara cu noroc (1881), studiată în școală, Lică Sămădău este și azi o prezență vie în memoria satelor din jurul Ineului, care și-l revendică ca fiind al lor. Referindu-se la actualitatea lui Lică Sămădău în zonă, jurnalista Ioana Gavriliu scria în 2006, într-un articol publicat în Jurnalul.ro, că, de când (oamenii-n.n.) au văzut la televizor filmul Moara cu noroc au apărut urmași ai lui Lică Sămădau și vreo trei mori cu noroc. Pentru localnici, povestea lui Slavici despre oamenii din jurul Ineului a devenit o telenovela. 1 Examinând informațiile vehiculate prin sate, descoperim, odată cu trecerea în neființă a celor care l-au cunoscut direct, o opacizare a persoanei reale, care l-a inspirat pe Slavici, ce merge până la substituirea acesteia cu personajul nuvelei. Oamenii de azi sunt convinși că Lică Sămădău a fost porcar dar om cu stare, ce purta cămașă albă subțire, pieptar cu bumbi de argint și bici de cărmajin, cu codiștea de os împodobit cu flori tăiate și cu ghințulete de aur, a fost un om aspru și neîndurător, care știa toate înfundăturile, cunoștea pe toți oamenii buni și mai ales pe cei răi, de care tremura toată lumea. 2 Ecranizarea nuvelei în a complicat lucrurile și mai mult, descrierea lui Lică începând să coincidă, ca aspect fizic, cu Lică din film (interpretat de Leo Barton). Mai mult, prezentat în film ca tâlhar la drumul mare, lui Lică Sămădău i se construiește în zonă și o identitate de lotru. Încercând să schițăm o biografie a omului care l-a inspirat pe Slavici, putem spune că acesta s-a născut pe la mijlocul secolului al XIX-lea 4 și pare să fi fost un țăran înstărit, care creștea și făcea comerț cu porci, ca mulți alții din Câmpia Aradului. Conform documentelor vremii, porcii din acest teritoriu se vindeau la Viena. Lică Sămădau n-a fost un porcar ci mare proprietar de porci, cu oameni plătiți să se ocupe de animale. Mediatizarea lui Lică Sămădău, prin nuvela și prin filmul, care îl leagă de zona Ineului, justifică numeroasele încercări de a afla informații despre omul real, despre familia și urmașii acestuia. În investigația făcută în anul 2006, Ioana Gavriliu a descoperit După descrierea lui Ioan Slavici în Moara cu noroc 3 Filmul La moara cu noroc în regia lui Victor Iliu a fost vizionat de de spectatori în cinematografele din România 4 Personajul din nuvelă avea 36 de ani 6 septembrie 2019 urmași de-ai lui Lică Sămădău în Mocirla (azi Vasile Goldiș). Mocirlanii susțineau atunci și poate mai susțin și acum că, din acest sat a plecat Lică cu porcii și a făcut avere. Întrebată, Cătița Pele - la acea vreme de 90 de ani, adică cea mai în vârstă femeie din satpovestea că soția lui Lică, cu care a avut mai mulți copii a fost Nișcuța. Tot ea a refăcut din memorie și arborele genealogic al Sămădăului adică al Panteștilor, de la Budău la Todor, la Păvălișcu și Dihu. Dihu, pe numele lui Florea Pantea, la vremea anchetei din Mocirla de 40 de ani, semăna cu personajul literar al lui Slavici, fiind și el cu ochi verzi și cu sprâncene unite. În articol, Ioana Gavriliu consideră important să specifice că, bătrâna Cătița văzuse filmul Moara cu noroc și era convinsă că Lică cel adevărat era cel văzut pe ecran. (Continuare în numărul următor) Dr. Rodica Colta Rut Mercea, Tâlharul pedepsit septembrie

5 ETNOGRAFIE Despre târgurile din judeţul Arad În viaţa comunităţilor re, dar nu numai, târgul este, alături de sărbători, unul dintre cele mai importante evenimente. Pe lângă funcţia de schimb economic, târgurile sunt şi adevărate manifestări socio-e. La ele participă toată lumea, indiferent de sex sau vârstă. Sunt locuri de întâlnire pentru oameni din medii sociale diferite, din regiuni diferite, de diferite etnii, sunt locuri de întâlnire a mai multor moduri de viaţă. Aici se schimbă impresii, idei, gusturi, se stabilesc relaţii sociale, uneori chiar de rudenie, se leagă prietenii şi tot aici exista, pe lângă piaţa de mărfuri, şi o piaţă a muncii. Aici se făceau angajări şi pentru zone destul de îndepărtate faţă de locul târgului. Târgul este de fapt sărbătoare. De altfel, zilele de desfăşurare ale marilor târguri erau şi zile de sărbătoare. De exemplu unele târguri se ţineau de Sfântul Toader (Hălmagiu), de Sfântul Ilie (Găina), de Sfântul Dumitru (Arad) etc. Participând la târg, lumea se îmbrăca frumos, cu cele mai bune haine, în timp ce muncile obişnuite, agricole în general, erau întrerupte. Adesea, în ceea ce priveşte mâncarea şi băutura consummate la târg, se făceau excese exact ca în zilele de sărbătoare. O clasificare a târgurilor se poate face după data de desfăţurare: existau târguri anuale, altele care se desfăşurau de câteva ori pe an, de regulă în funcţie de muncile specifice celor patru anotimpuri, altele lunare, altele săptămânale. Ele mai pot fi grupate şi după natura produselor vândute: târguri de cereale, de vite, de animale sau mixte. În judeţul Arad numărul târgurilor a crescut în secolul al XVIIIlea, ele fiind încurajate şi de Curtea de la Viena. În acest secol situaţia lor era următoarea: - din anul 1702, Aradul avea dreptul să ţină trei târguri mari pe an. Foarte importante erau târgurile de la Sf. Petru şi Pavel în iunie şi Sf. Dumitru în octombrie. Importante erau şi târgurile de la Şiclău, Ineu, Şiria, Zărand, Chişineu, Ghioroc, Şimand, Radna. La sfârşitul secolului al XVIII-lea mai primesc drept de târguri şi localităţile Sântana şi Pâncota în 1768 şi Buteni la Păulişul are şi el acest drept la Existau însă în judeţul Arad şi târguri mai vechi decât cele atestate în secolele XVII-XVIII. Acestea erau târguri tradiţionale, ţinute mai ales în zonele de munte ale judeţului. Este vorba de Târgul de pe Muntele Găina (desfăşurat în fiecare an în cea mai apropiată duminică de Sf. Ilie) şi de Târgul Sărutului de la Hălmagiu (în ziua de Sf. Toader). În prima jumătate a secolului al XIX-lea, se remarcă târgurile mari de cereale şi de vite de la Arad şi Hălmagiu. La Hălmagiu erau cinci târguri pe an. La Buteni era foarte important târgul de vite mari, cornute, la Pecica Ungurească (Rovine), Nădlac şi Pâncota se remarcau târgurile de cai, iar cele de oi la Hălmagiu, Buteni, Pâncota, Cermei. Pentru judeţul Arad perioada reprezentată de secolul al XIX-lea a fost cea de maximă înflorire şi desfăşurare a târgurilor. Sorin Sabău Târg în Ţinutul Hălmagiului septembrie 2019 Rut Mercea, Melc zburător septembrie

6 FOLCLOR Suita de jocuri din Ţara Zărandului Suita din Ţara Zărandului cuprinde câteva din cele mai reprezentative jocuri culese de-a lungul anilor din localităţi de deal şi de munte: Dezna, Buhani, Minişel, Hălmăgel şi Zimbru. În aceste localităţi, deşi numărul de jocuri este mai mic, figurile de joc şi variantele acestora este destul de mare. Repertoriul de jocuri situat în bazinul Ţării Zărandului nu este izolat de folclorul coregrafic al unor localităţi limitrofe din judeţele Alba, Hunedoara şi Bihor, dimpotrivă, el este într-o legătură permanentă şi continuă în toate aspectele de tipologie şi structură. La baza repertoriului abordat stă Ardeleana bătrânescă, formă veche tradiţională care se practica în şir, iar elementul principal al jocului este un fel de pas scuturat care predomină toate variantele. Acest tip de joc cu paşi mărunţi şi pliaţi, concomitent cu aceeaşi mişcare a corpului şi a braţelor este prezent în multe localităţi din perimetrul montan al Ţării Zărandului. La acest joc factura polimorfă se manifestă prin simultaneitatea jocului în perechi şi a improvizaţiilor individuale mai ales la figurile tropotite şi a unor pinteni. Suprapunerea pe melodie a tuturor jocurilor din această arie folclorică este concordantă cu predominanţă a ritmului sincopat amfibrahic. 10 septembrie 2019 Montarea coregrafică pe care o descriem literar şi pe partituri muzical-coregrafice începe cu trei cântece din repertoriul ceremonial tradiţional: Răsai soare, Lioara şi Bătuta. Repertoriul este descris cu figuri şi variante ale acestora şi se continuă cu cele mai cunoscute jocuri din vetrele folclorice amintite: Ardeleana, Moţănesca, Rupta, Întoarsa, Bătuta, Şchioapa, Mărunţica Şchiopătată. În această suită, Ardeleana cuprinde cele mai multe forme coregrafice cu melodii proprii şi figuri de sine stătătoare: Lunga, Ardeleana măruntă, Împletita, Şchioa-pa-ntoarsă, Smintita, Şirinca şi altele. Jocul în linie sau în şir este cel care predomină, iar anumite elemente de ansamblu care privesc formaţia şi ţinuta sunt caracteristice întregii zone. Figurile de joc sunt alcătuite din 2-4 măsuri care se repetă într-un mod variabil în funcţie de poziţia şi schema coregrafică propusă. După cum se obsrevă din desenele dansului, am optat pentru o desfăşurare simplă cu linii, semicerc şi cerc. Din punct de vedere cinetic, la cele 2 jocuri descrise predomină paşii vârf-toc, paşii tropotiţi, pintenii, paşii încrucişaţi, mişcări de braţe în plan vertical şi orizontal, îndoiri uşoare ale picioarelor fetelor când băieţii execută figuri de virtuozitate. La grupa Ardelenelor din Ţara Zărandului, predomină o succesiune de amfibrah cu spondeu în care motivul sincopat începe întotdeuna cu un pas vârf-toc. La Împletita moţănească, alături de amfibrahul din prima măsură, în motivul de bază apare celula ritmică de tipul anapestului. Cel de al doilea joc, Învârtita sau Mănânţaua are mai multe variante cu figuri şi melodii proprii: Şchiopiţa, Învârtita ruptă, Învârtita moţănească, Învârtita scurtă. Mărunţica şchiopătată din această zonă are o cinetică asemănătoare cu cea a Ardelenei, cu predominanţă a paşilor vârf-toc, a unor învârtiri în perechi şi a pintenilor bătuţi la sol şi în aer. Caracteristica de bază a jocului este structura lui şchiopătată ce se realizează cu un acompaniament specific zărăndan, cu vioară, contră şi dubă cu cinel. Plimbarea cu paşi încrucişaţi a fost culeasă de la Teodor Costea şi Elena Moş din Dezna, iar o serie de paşi tropotiţi şi pinteni de la Mircea Duma din Buteni în Viorel Nistor septembrie

7 ISTORIE 12 Artă medievală arădeană: Bizere Un document din anul 1183 atestă existența, în arealul ocupat astăzi de satul Frumușeni, din zona Aradului, a mănăstirii Bistra (sau Bisra) care pe atunci avea hramul Sfintei Fecioare. Numele sub care i s-a transmis amintirea este de origine slavă și înseamnă repede (s-a păstrat în legătură cu alte toponime chiar așa, sau în formă diminutivală, în numele unui râu și al unui Oraș: Bistrița). De la Bis(t)ra la Biscere și apoi la Bizere, numele înregistrat aproximativ în acte s-a păstrat mult timp ca atare. Biserica funcționa deja în prima jumătate a sec. al XII-lea, după cum par să dovedească unele monede găsite sub cel mai vechi strat al pavimentului și care datează din timpul domniilor lui Ștefan al II-lea ( ) și Béla al II-lea ( ). Asta înseamnă că, zona era deja în sfera tentativelor de prozelitism ale bisericii romano-catolice sau că, era încă în vechea dependență constantinopolitană, sub patronaj ortodox. Dificultatea de a-i decide clar statutul vine din aceea că, în Regatul Maghiar, de care ținea zona Aradului, dinaștii din dinastia Arpadiană au tolerat, o vreme, lăcașurile de cult creștine care se aflau în subordinea Patriarhiei bizantine, chiar dacă treptat, persuasiv, s-a impus oficial cultul romano-catolic. Faptul se explică nu doar prin rezistența la schimbare a oamenilor locului și prin acțiunile diplomatice și religioase bizantine și răsăriteancreștine, ci și prin politica de alianțe dinastice a regilor maghiari, unii dintre aceștia căsătorindu-se cu reprezentante ale caselor princiare ortodoxe, iar alții primind chiar o educație în spirit bizantin (precum Béla al III-lea, aprilie 1196, alias Alexios despot, fiul unei prințese răsăritene, Eufrosina de Kiev și al lui Géza al II-lea; regele Ungariei între ). Deja la sfârșitul sec. al XII-lea locașul de cult este consemnat ca fiind mănăstire benedictină, semn că prozelitismul romanocatolic dobândise în regiune un sprijin regal consistent. Acum, călugării benedictini deveniseră grație unei danii regale, cu siguranță stăpânii bisericii, transformând-o în mănăstire și asigurând propaganda religioasă catolică menită să secondeze opera suveranilor maghiari de anexare la Ungaria a unor noi teritorii. În veacul al XIII-lea, mănăstirea, slujită de douăzeci și trei de călugări, avea un venit anual de de bolovani de sare, zestre considerabilă într-o epocă în care sarea adusă cu plutele și cu luntrele pe Mureș, era un bun relativ greu de procurat. Se prea poate ca, la Bizere să fi funcționat și o vamă pe transportul fluvial al sării. O mănăstire benedictină fondată nu departe de Orod și, în Banat, de Cenad fiecare dintre ultimele două având capitlul septembrie 2019 său, nu putea însemna, începând cu finalul sec. al XII-lea, decât un focar de energie spirituală și ă catolică în Câmpia de Vest. Nivelul la care au înțeles benedictinii să împletească predica religioasă și parabolele de tip fabulistic pe care le utilizau, probabil, în predicile lor construite în jurul unor exempla, este mărturisit indirect, dar elocvent, de fragmentele de mozaic păstrate din pardoseala bisericii. Descoperirea acestei piese medievale de mare valoare artistică, deși păstrată numai în parte, a îmbogățit repertoriul moștenirii e a României actuale cu un artefact fără egal în regiune. Ovidiu Pecican Rut Mercea, In loving memory of Bibi septembrie

8 MUZEU Situl arheologic Mănăstirea Bizere (1183) Situl Sarheologic Frumuşeni Mănăstirea Bizere itul arheologic Frumuşeni Mănăstirea Bizere este situat la 1 km nord-est de localitate, în rezervația arheologică din extravilanul comunei Frumușeni, județul Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al râului, în punctul numit Fântâna Turcului, unde în anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria. La sfârşitul secolului al XII-lea, Mănăstirea Bizere avea să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. În secolul al XIII-lea mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare, produs greu de procurat în acele timpuri. Din secolul al XIV-lea, mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după invazia turcească în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase, mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională. Cercetările arheologice ( ) Colectivul șțiințific: Complexul Muzeal Arad - Mircea Rusu, Mircea Barbu, drd. George Pascu Hurezan Complexul Muzeal Arad - dr. Peter Hügel, drd. George Pascu Hurezan, dr. Florin Mărginean, Kopeczny Zsuzsanna Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca - dr. Adrian A. Rusu Universitatea 1 Decembrie Alba-Iulia - dr. Ileana Burnichioiu Trecerea sitului arheologic în domeniul public al Județului Arad și administrarea sa de către Complexul Muzeal Arad este absolut necesară pentru demararea unor proiecte cu finanțare europeană, atât pentru protejarea și promovarea patrimoniului, conservat «in situ», cât și pentru includerea sitului în rute turistice de nivel european, dr. Constantin Ioan INEL, managerul Complexului Muzeal Arad. Expoziția Expoziția Mănăstirea Bizere - Viața monastică, artă și tehnologie, deschisă la Palatul Cult Arad/ etaj 2, este organizată în colaborare cu Universitatea 1 decembrie 1918 Alba Iulia. 14 septembrie 2019 Proiectul expozițional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Universitatea 1 decembrie 1918 Alba Iulia) are drept scop valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumușeni/județul Arad, fiind vernisat în trecut și la Alba Iulia cu prilejul Conferinței internaționale Monastic life, art and technology in 11th - 16th century. Semimaratonul Bizere Este un eveniment sportiv, și educativ desfășurat în fiecare an la începutul lunii octombrie. Prima ediție s-a desfășurat în 2014, iar din 2016, de organizarea acestuia se ocupă și Asociația Turism Alternativ, alături Primăria Comunei Frumușeni și Remat MG S.A. Mai multe detalii: Adelina Stoenescu septembrie

9 EUROMARIONETE Euromarionete 2019 șase zile de poveste săptămână de poveste. Șase zile cu istorii magice O pentru mari și mici. Festivalul Internațional de Teatru de Animație Euromarionete 2019 își deschide porțile, pentru a 20-a oară, între 29 septembrie și 4 octombrie, atunci când, actori păpușari din țară și din lume vin la Arad să farmece publicul de pici, părinți și bunici cu cele mai frumoase povești create în ultima vreme. Pe parcursul celor șase zile de sărbătoare teatrală, eroi ai literaturii universale, îndrăgiți de copii și nu numai, își dau întâlnire cu publicul tânăr arădean într-o călătorie plină de aventuri uimitoare - adevărate lecții de curaj, prietenie și încredere, de experiențe numai bune de povestit părinților! spune Christian Caimacan, director artistic al FITA 2019 Euromarionete 2019 prezintă și o selecție de trei spectacole eveniment, dedicate publicului matur. Este vorba despre: Eu, Sisif - un spectacol care explorează experiența revenirii veșnice a omului la sine (Puppets Lab Bulgaria), Jocul timpului - un spectacol inedit construit de un artist, din șapte povești, regizate de șapte regizori, din șapte țări diferite (David Zuazola Spania) și Ole! - un solo burlesc, uimitor, plin de prospețime și poezie (La Crique - Franța). Programul de spectacole Euromarionete 2019 este completat de o serie de întâlniri între creatori și spectatori, întâlniri găzduite de foaierul Trupei Marionete, zilnic de la ora 17.00, dar și de două expoziții inedite. Pentru a comemora un moment-esențial în existența teatrului de marionete din Arad, ediția aniversară EUROMARIONETE 2019 prezintă în premiera expoziția IN MEMORIAM 100 de ani de la nașterea celui care a fost fondatorul (în 1951), primul director și mai bine de trei decenii, regizor al Teatrului de Marionete Arad - maestrul Cristian Frangopol. Această expoziție este găzduită de Sala Clio a Complexului Muzeal Arad, între 28 septembrie și 14 octombrie spune Bogdan Costea, manager al Teatrului Clasic Ioan Slavici Arad. Cea de a doua întâlnire plastică prilejuită de Euromarinete 2019 se intitulează Marionete cu mici secrete și este inspirată 16 septembrie 2019 de Cartea cu marionete, volum de poezii scris de Adela-Smaranda Ungureanu-Caimacan. Expoziția este găzduită - între 27 septembrie și 11 octombrie - de Galeria Alfa, Arad. Iată însă care este programul complet al celei de a XX-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de Animație Euromarionete 2019: Jocul timpului FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU DE ANIMAȚIE EUROMARIONETE septembrie 4 octombrie ARAD ROMÂNIA PROGRAMUL SPECTACOLELOR DUMINICĂ, :00 Sala Trupa Marionete MINUNATELE AVENTURI ALE LUI NILS PRICHINDE- LUL (4+) 17:00 Întâlnirile 5 o clock LUNI, :30 și 11:00 Sala Trupa Marionete OMUL DE ZĂPADĂ CARE VOIA SĂ ÎNTÂLNEASCĂ SOA- RELE (4+) (spectacol în limba maghiară) 11:00 Sala mare TCISA LOOCHY & MOOCHY (12+) 17:00 Întâlnirile 5 o clock septembrie

10 MARȚI, :30 Sala Trupa Marionete POVEȘTI ÎN PARC (4+) 11:00 Sala mare TCISA PETER PAN (7+) 17:00 Întâlnirile 5 o clock 19:00 Sala studio TCISA EU, SISIF (16+) Lebedele Loochy 17:00 Întâlnirile 5 o clock 19:00 Sala studio TCISA OLE! Întâlnire între un clovn și flamenco (spectacol pentru copii și adulți) MIERCURI, :30 și 11:00 Sala Trupa Marionete O POVESTE ÎNTR-UN ACVARIU (4+) 11:00 Sala mare TCIS PUIUL DE OM DIN CARTEA JUNGLEI (5+) 17:00 Întâlnirile 5 o clock JOI, :00 Sala mare TCISA LEBEDELE (6+) 17:00 Întâlnirile 5 o clock 19:00 Sala Trupa Marionete JOCUL TIMPULUI (14+) 18 VINERI, :30 și 11:00 Sala Trupa Marionete PETRICĂ ȘI LUPUL (3+) 11:00 Sala maretcisa APOLODOR (4+) septembrie 2019 Rut Mercea, Flower Power septembrie

11 PERSONALITĂŢI Sever Frențiu și vitraliile primăriei N ăscut în 1931 la Săcuieni - Bihor, pictorul Sever Frenţiu, personalitate artistică remarcabilă, timp de două decenii a condus ca președinte, activitatea filialei arăderne a Uniunii Artiștilor Plastici. După debutul său în pictură, cu o expoziţie personală la Arad (1956), a lucrat ca gravor, apoi din 1960 pictor scenograf la Teatrul de Stat. În 1975, după patru ani de muncă, Sever Frenţiu, a înnobilat clădirea primăriei prin montarea în casa scărilor pe cele nouă ferestre mari, a unor vitralii, denumite inspirat: Anotimpurile și lunile anului. Pe de o parte, a fost estompată lumina care pătrundea brutal și orbitor pe cele trei laturi ale zidurilor, dar pe de alta, astăzi, vizitatorii sunt fermecaţi de armonia culorilor concepute ca o stare de spirit. O lucrare alegorică de mare efect decorativ, în care domniţe cu veșminte lungi medievale, prezintă darurile naturii de peste an. Pe cap poartă broboade scumpe, care le încadrează obrajii și le înfășoară umerii, prinse în legături complicate. În mijlocul compoziţiei, ocupând ambele canate ale ferestrei, a fost așezat Cronos, simbol al veșniciei, cu soarele deasupra și înconjurat de zodii. Fiul lui Uranus Atotputernicul, care asemenea timpului înghite totul, inclusiv proprii săi copii, drămuiește vremea cu vechea clepsidră. Este înveșmântat în purpură roșie, încă tânăr, cu barba scurtă, abia albită, ca un semn de înţelepciune. De o parte și de alta, două câte două ca surorile, se prezintă anotimpurile: în stânga Primăvara delicată, în haine ușoare, cu ghirlande de flori și Vara în culori aprinse și fructe timpurii; în dreapta, Toamna ruginie, cu poala plină de roadele viilor, ridicând ca un trofeu inflorescenţa plină de seminţe a florii soarelui, privind spre Iarna rece, cu perle sticloase din gheaţă și caierul cu fuior în braţe. Încă douăsprezece domniţe, câte una pentru fiecare lună îmanotimpurile 20 septembrie 2019 cult podobesc simetric, două câte două, golul ferestrelor de pe celelalte laturi ale incintei. Deși diferite, straiele sunt asemănătoare, cu linia simplă și faldurile mai puţin ample. Sunt împodobite cu flori, fructe și perle, simbol al tinereţii, împlinirii și al bogăţiei. Unele poartă scurteici evazate, de culori diferite, șaluri și broboade înflorate, cu mâneci largi sau manșete strâmte. Deși masculinizat, numele lor este preluat din calendarul popular: Gerar (Ianuarie), Făurar (Februarie, luna faurilor-fierari care pregătesc fiarele pentru arat), Mărţișor (Martie), Prier (Aprilie, deschizător), Florar (Mai), Cireșar (Iunie), Cuptor (Iulie), Gustar (August), Răpciune (Septembrie), Brumărel (Octombrie), Brumar (Noiembrie), Indrea (Decembrie). Gesturile sunt delicate, de fecioare Cronos (Timpul) visătoare sau ale unor femei împlinite. Deasupra creștetului se află, roza vânturilor în diferite culori, înconjurate de alte rozete decorative, într-o perfectă armonie a culorilor, inspirată din sobrietatea clasică. Mutându-se la București a continuat să expună la saloanele de pictură, artă decorativă și scenografie din România, Cehoslovacia, Italia, Bulgaria, Suedia, Polonia, fiind apreciat în literatura de specialitate ca un suprarealist de concepţie, nu de recuzită. A fost un om sensibil, vesel, generos, care scria cu har și povestiri pentru copii. A mai semnat vitralii, la Palatul Cotroceni, Sala Basarabilor, Casa de oaspeţi Olănești. Anotimpurile (2) septembrie 2019 Horia Truță 21

12 PROGRAM CULTURAL Programul evenimentelor organizate de Centrul Municipal de Cultură Arad în luna septembrie demonstrații și jonglerii cu spade, săbii, pumnale și multe alte atracții. Festivalul de muzică folk Folk Maris septembrie, Port Arthur Centrul Municipal de Cultură Arad va organiza un festival de muzică folk, printre invitații care au confirmat participarea fiind Ducu Bertzi, Călin Pop (Celelalte cuvinte), Lili Drumeva O Reilly, Didina Curea. Desigur că vor fi pregătite şi alte surprize. Sunetul fanfarelor 6 septembrie 2019 Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, ora Concert cu muzică de fanfare Participă fanfare din județele Arad și Timiș și Fanfara de la Bekescsaba - Ungaria. Festivalul medieval: Aradul la anul 1000 ediția a II-a septembrie, Parcul Mihai Eminescu A doua ediție a Festivalului medieval: Aradul la anul 1000 va aduce în fața publicului expoziții, concerte de muzică medievală, 22 cult septembrie 2019 septembrie

13 Evenimentele Centrului Cult Judeţean Arad luna septembrie Tabăra de vară pentru muzică de fanfară, Chisindia, 2-7 septembrie, CCJA, CJA Maratonul dansului și cântecului popular sârbesc, Arad, 7 septembrie, CJA, CCJA, Uniunea Sârbilor din România Sărbătoare la Ţebea, Ţebea, 7-8 septembrie, CJA, CCJA Ziua Cânepii, Slatina de Criș, 8 septembrie, CJA, CCJA, Ansamblul Artistic Slătioara Tabăra de creaţie a tinerilor scriitori, Arad, Săvârșin, septembrie, CJA, CCJA Târgul Internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - Agromalim, Arad, septembrie, CJA, CCJA Întâlnirea Agricultorilor Maghiari, ediția a XX-a, Arad, 14 septembrie, CJA, CCJA, Asociația Județeană a Gospodarilor Maghiari din Arad Crosul cetăților, 14 septembrie, CJA, CCJA, Asociația Proactivi pentru Viitor Arad Festivalul de literatură DOREL SIBII, ed. a XXI-a, Săvârșin, septembrie, CJA, CCJA Comemorarea eroilor de la Păuliș, Păuliș, septembrie, Primăria Păuliș, Consiliul local Păuliș, CJA, CCJA Zilele Culturii Sârbe, Arad, septembrie, Uniunea Sârbilor din România, CJA, CCJA Moștenirea lui Kovach Geza, Arad, 21 septembrie, CJA, CCJA, Asociația Statuia Libertății Arad Festivalul - Concurs al Soliștilor de Muzică Populară Slovacă, ed. XXI-a, Nădlac, septembrie, CJA, CCJA Întâlnirea cercurilor de istoriografie locală din școlile cu predare în limba maghiară, Arad, 28 septembrie, CJA, CCJA, Asociația Statuia Libertății Festivalul Vânătorilor, ed.a XII-a, Bata, septembrie, CJA, CCJA Festival Itinerant Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniș - Măderat, ed. a XI-a, localităţi din jud. Arad, septembrie, CJA, CCJA, Primăriile: Șiria, Păuliș, Ghioroc, Pâncota, Covăsânț