ARARAT. Fondat în 1924 (serie nouå)

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "ARARAT. Fondat în 1924 (serie nouå)"

Transcriere

1 Periodic al Uniunii Armenilor din România Fondat în 1924 (serie nouå) La Cluj a fost inaugurat[ expozi\ia Art[ =i Cultur[ Armeneasc[ la Gherla }n <Armenopolis>, ace=ti cei mai vechi cre=tini ai lumii, urma=i ai Sf]ntului Grigorie Lumin[torul, veni\i pe meleagurile transilvane din Moldova cu c]teva sute de ani ]n urm[, au adus admirabilele lor manuscrise miniate de secol XIV sau XV, cu nu pu\ine ecouri bizantine =i r[s[ritene, au ridicat biserici impun[toare =i senioriale ]n cel mai pur stil baroc al provinciei habsburgice de secol XVIII. Gherla ]nseamn[ un patrimoniu multicultural, unde comunitatea armeneasc[ a de\inut, prin crea\ia sa, locul eminent. Acad. R[zvan THEODORESCU Ministrul Culturii =i Cultelor S]mb[t[ 17 mai la Muzeul Na\ional de Art[ din Cluj a fost inaugurat[ expozi\ia Art[ =i Cultur[ Armeneasc[ la Gherla. La acest eveniment au vorbit numerosului public prezent: dr. Livia Dr[goi, directoarea muzeului; IPS Arhiepiscop Romano-Catolic György Jakubinyi; Excelen\a Sa Eghi=e Sarksian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucure=ti; Varujan Vosganian, pre=edinte al UAR; prof. univ. dr. Nicolae Sab[u =i Nicolae Pop, primarul ora=ului Gherla. Anul XIV nr. 10 (271) mai 2003 Armenia electoral[ VOTUL CONTINUIT{ II Pe 25 mai, cu numai trei zile ]naintea celei de a 85-a anivers[ri a proclam[rii independen\ei primei Republici a Armeniei (28 mai 1918), aleg[torii armeni s-au prezentat din nou la sec\iile de votare pentru a stabili componen\a Adun[rii Na\ionale pentru urm[torii patru ani. Spre deosebire de alegerile preziden\iale de la ]nceputul anului, interesul aleg[torilor fa\[ de alegerile parlamentare a fost la limita indiferen\ei, doar 51,5% din electorat particip]nd la vot. Din cele 17 partide =i 4 alian\e politice cu aspira\ii parlamentare (vezi Ararat nr mai 2003), doar 6 au reu=it s[ intre ]n Adunarea Na\ional[ prin dep[=irea pragului de 5% impus ]n cadrul sistemului propor\ional: Partidul Republican din Armenia (cu 24,55% din voturi), blocul <Dreptatea> (14,25%), Partidul < ara Legilor> (12,11%), Federa\ia Revolu\ionar[ Armean[ Da=nak\utiun (11,13%), Partidul Unit[\ii Na\ionale (9,67%) =i Partidul Unit al Muncii (5,61%). Pe l]ng[ acestea, prin sistemul majoritar au ocupat fotolii de deputa\i =i un important num[r de candida\i f[r[ de partid, dar cu dare de m]n[, parte dintre ace=tia afaceri=ti locali purt[tori de porecle, cu trecut =i prezent dubios. Vartan MARTAIAN (continuare ]n pagina 8) SARDARABAD, ACUM <NOI TREBUIE S{ OPRIM }NAIN- TAREA OCUPAN ILOR TURCI, }N CAZ CONTRAR VOR TREBUI S{ TREAC{ PESTE TRUPURILE NOASTRE, S{ AJUN- G{ LA ECIMIADZIN +I EREVAN. }N B{- T{LIA DE M}INE }NAINTAREA CU UN PAS A INAMICULUI POATE FI JUSTIFI- CAT{ DOAR PRIN NIMICIREA }NTRE- GULUI VOSTRU REGIMENT. DECI S{ MURIM SAU S{ }NVINGEM! AMINTI I-V{ DE STR{MO+II VO+TRI!> LA DOUĂ SĂPTĂMÎNI de Mihai STEPAN CAZAZIAN Dup\ 85 de ani }n urm[ cu 85 de ani, la Sardarabad, armenii au scris o pagin[ glorias[ a istoriei lor. A fost momentul care a dus la ob\inerea independen\ei pentru at]t de ]ncercatul popor armean. Cineva ne sugera c[ acei armeni, care au luptat fiindc[ nu mai aveau alt[ cale de a supravie\ui au transmis genera\iilor ce au urmat spiritul lor. Dac[ avem ]n vedere d]rzenia cu care au luptat ]n Karabagh armenii, acum ani, putem spune c[ acel spirit al Sardarabadului s-a p[strat. Din p[cate Armenia a trecut =i prin perioada de domina\ie sovietic[ ce a schimbat mult, ca =i ]n alte \[ri ex-comuniste mentalitatea =i educa\ia oamenilor. S[ nu uit[m totu=i c[ Armenia a fost printre primele republici care s-au desprins de Uniunea Sovietic[, ]n 1991 ceea ce a ]nsemnat o nou[ rena=tere pentru poporul armean. Dar dorin\a de libertate =i independen\a ob\inut[ nu au putut suplini greut[\ile cu care s-a confruntat \ara atunci la 1918 dar =i acum ]n anul Dac[ prima republic[ nu a rezistat dec]t doi ani fiind ]nghi\it[ de balaurul sovietic noua republic[ a dep[=it deja 10 ani de existen\[. De=i pu\ini ace=ti ani ce au trecut reprezint[ dovada ]ncrederii ]n viitor a unei na\ii care =i-a g[sit drumul ]n 1918 iar ast[zi, dup[ 85 de ani, continu[ s[ cread[ ]n spiritul celor ce s-au jertfit la Sardarabad. Expozi\ia Art[ =i Cultur[ Armeneasc[ la Gherla a fost ini\iat[ ]n urm[ cu aproape trei ani, la solicitarea Uniunii Armenilor din Rom`nia, Filialele Cluj =i Gherla. Expozi\ia, coordonat[ de c[tre Muzeul Na\ional de Art[ Cluj se ]nscrie ]ntr-un program amplu al acestui muzeu, de cercetare =i valorificare a multiculturalit[\ii specifice spa\iului transilvan. Nu ]nt]mpl[tor, aceast[ expozi\ie este g]ndit[ ca prima dintr-o serie de manifest[ri culturale dedicate civiliza\iei armenilor din Transilvania. Gherla Armenopolis, situat foarte aproape de Cluj este cel mai important centru de cultur[ =i art[ armeneasc[ din Transilvania, ora= baroc fondat ]n secolul al XVIII-lea de c[tre armeni =i p[str[tor, ]n c]teva colec\ii al unor valoroase m[rturii de cultur[ =i art[ de nivel european. Cercetarea care a stat la baza acestei expozi\ii de anvergur[ a antrenat un colectiv de speciali=ti din prestigioase institu\ii clujene: Universitatea Babe=-Bolyai Catedra de Istoria Artei, Muzeul Na- \ional de Art[ Cluj, Muzeul Na- \ional de Istorie a Transilvaniei, Arhivele Na\ionale Direc\ia Jude\ean[ Cluj. Au fost studiate principalele fonduri de obiecte ce vorbesc de la sine despre trei secole de art[ =i cultur[ armeneasc[ la Gherla, p[strate ]n prezent la Parohia armeano-catolic[ din Gherla, Muzeul de Istorie din Gherla =i Arhivele Na\ionale Direc\ia Jude\ean[ Cluj. Manuscrisele p[strate ]n aceast[ din urm[ colec\ie, fiind ]n curs de restaurare au putut fi din p[cate prezentate ]n expozi\ie doar prin reproduceri dup[ paginile lor cele mai expresive, dar cu prilejul elabor[rii acestei expozi\ii =i a volumului de studii editat cu acest prilej, ele au fost studiate de un eminent bizantinolog, profesorul Helmut Buschhausen de la Universitatea din Viena. }n urma cercet[rii a rezultat un material expozi\ional bogat, ]n cea mai mare parte inedit, semnificativ pentru c]teva dintre domeniile de referin\[ ale contribu\iei armenilor la cultura =i arta din Transilvania secolelor Dr. Livia DR{GOI (continuare ]n pagina 4) Acestea s]nt cuvintele din chemarea adresat[ prin megafon, spre a fi auzite de ]ntreg frontul de colonelul Pirumian, pe c]mpia de la Sardarabad, ]naintea b[t[liei decisive ce urma s[ aib[ loc ]n diminea\a zilei de 22 mai }n aceast[ b[t[lie, trupele armene, ]n condi\iile unei lipse totale de sprijin din afar[, au oprit, au respins =i au zdrobit ]naintarea inamicului. Aceast[ b[t[lie a fost punctul de plecare =i de sprijin pentru opera\iunile militare ulterioare ]n urma c[rora a fost posibil[ crearea primei Republici Armene independente la 28 mai (continuare ]n pagina 6) Arpiar SAHAGHIAN Nansen la i\ernakabert }n preziua celei de-a 88-a comemor[ri a Genocidului armean, ]n zidul monumentului memorial de la i\ernakabert a fost depus[ o urn[ cu p[m]nt de pe morm]ntul unuia dintre cei mai mari prieteni ai poporului armean, norvegianul Fridtjof Nansen, fiind instalat[ =i o plac[ memorial[ cu numele acestuia. Directorul Muzeului Genocidului, Lavrenti Barseghian, a precizat c[ placa memorial[ ]n cinstea lui Nansen este a zecea al[turi de cele ale ambasadorului american la Constantinopol, Henry Morgenthau, a scriitorului austriac Franz Werfel, a scriitorului francez Anatole France, a Papei Benedict al XV-lea =i a altor personalit[\i. Poporul armean =i-a manifestat recuno=tin\a fa\[ de Fridtjof Nansen =i ]n trecut prin botezarea dup[ numele s[u a unei str[zi =i a =colii generale nr. 150 din capital[, iar ]n curtea spitalului norvegian construit la Spitak dup[ cutremurul din 1988 a fost ]n[l\at[ statuia marelui norvegian. V.M.

2 2 Actualitate O supriz[ deosebit de pl[cut[ Chiar de ajunul Sfintei }nvieri, am citit ]n publica\ia Ararat, la rubrica <Scrisori primite la redac\ie>, r]ndurile scrise de fostul meu elev Radu Dumitrache. M[rturisesc c[ am r[mas foarte pl[cut surprins[ de apari\ia nea=teptat[ a acestor aprecieri f[cute la adresa muncii mele de <dasc[l>. Cum de la absolvirea liceului (1961) =i p]n[-n prezent ]ntre noi n-a mai existat comunicare, r]ndurile lui m-au emo\ionat profund. Doresc, pe aceast[ cale, s[-i mul\umesc fostului meu elev, actualmente dr. ing. Radu Dumitrache pentru cuvintele calde pe care mi le-a adresat =i s[-l asigur c[ ele au constituit pentru mine cel mai frumos dar pe care l-am primit de Sfintele S[rb[tori de Pa=ti^ Te felicit din toat[ inima, drag[ Radule, pentru realiz[rile tale =i s[ =tii c[ mi-ar face o mare bucurie s[ ne vedem dup[ 42 de ani. M[ po\i contacta la tel A=tept cu bucurie s[ dep[n[m amintiri^ Am primit la redac\ie La Radio Erevan... Prof. Ulnia Bl[naru MAGANIAN Stimate d-le Mihai Stepan Cazazian, Redactor-=ef al publica\iei <Ararat> V[ rog s[ binevoi\i a ]nsera ]n paginile revistei dvs. urm[toarea Dezmin\ire <Mare mi-a fost uimirea c]nd persoane din comunitatea armean[ m-au anun\at c[ ]n <Radio Rom`nia Revista programelor de Radio> nr. 326 din mai este prev[zut[, pe Canalul Rom`nia Cultural, pentru ziua de mar\i, 20 mai, ora 21,30 difuzarea emisiunii Enciclopedia =tiin\elor umane, ]n care subsemnatei i se va lua un interviu despre Genocidul armean o problem[ deschis[. Men\ionez c[ de=i emisiunea respectiv[ nu a difuzat nici unul dintre subiectele programate, ci relatarea unei recente ]nt]lniri de la R[=inari, jud. Sibiu, dedicat[ lui Emil Cioran, am luat leg[tura cu redactorul emisiunii, d-l Valentin Protopopescu, pentru a-mi exprima nedumerirea =i chiar indignarea fa\[ de folosirea numelui meu ]ntr-o problem[ pe care am tratat-o mereu cu re\inere. M[rturie stau reportajele pe care le-am publicat, anul trecut, ]n Ararat. Am fost =i mai uimit[ c]nd d-l Valentin Protopescu mi-a spus c[, ]nc[ cu mai bine de o lun[ ]nainte de data respectiv[, avea ]n proiect abordarea unei asemenea teme =i s-a ar[tat uimit, la r]ndul s[u (!) c[ redac\ia revistei programase o emisiune cu acest con\inut. Or, eu ]ns[mi fiind om de radio de trei decenii, =tiu c[ ]n Revista programelor de Radio apar doar informa\ii precise primite de c[tre redac\ia respectiv[ de la redactorii sau produc[torii emisiunilor care cunosc con\inutul acestora. Ca atare, este regretabil c[ s-a folosit numele meu ]n mod abuziv pentru abordarea subiectului respectiv. Este evident c[ nici unul dintre noi, armenii, nu putem uita tragedia poporului armean de la ]nceputul secolului XX, dar asta nu ]nseamn[ c[ putem vorbi la infinit pe aceast[ tem[. Trebuie s[ \inem cont c[ ]n Turcia exist[ o puternic[ =i prosper[ comunitate armean[. Pe de alt[ parte, personal am acolo prieteni armeni, dar =i turci, cu care s]nt ]n cele mai cordiale rela\ii>. Cu mul\umiri anticipate, Madeleine Karaca=ian, 22 mai 2003 }n cadrul unui recent spectacol de la Teatrul Odeon din Capital[ au fost prezentate lucr[rile coregrafice <Chipul> =i <Poveste de demult> pe muzic[ compus[ de Mihaela St[nculescu-Vosganian. }n cadrul galei UNITER de anul acesta, Florin Piersic jr. a ob\inut premiul pentru cel mai bun actor cu rolul din <Sex, Drugs, Rock and Roll> de Eric Bogosian (cunoscut actor =i dramaturg american), spectacol prezentat la Teatrul Luni de la Green Hours din Bucure=ti. De asemenea, actri\a Daniela Anencov a La Bucure=ti a fost prezentat <Quo vadis> Regia: Jerzy Kawalerowicz De=i a fost prezentat pe ecranele Bucure=tiului ]nc[ din luna aprilie, filmul <Quo vadis>, purt]nd semn[tura marelui regizor polonez de origine armean[ Jerzy Kawalerowicz (n. 1922), a f[cut parte din selec\ia Festivalului filmului european def[=urat ]n capital[ ]ntre 9 =i 18 mai, precum =i la Timi=oara =i Ia=i, din acea=i lun[. Publicul rom`n a primit cu interes aceast[ recent[ (2001) crea- \ie a lui Kawalerowicz, cineast cu o bogat[ =i apreciat[ filmografie. Filmele sale s-au bucurat de recunoa=teri la festivaluri importante, cum ar fi cele de la Karlovy Vary, Cannes, Berlin =i Moscova, unde i s-a a- cordat un premiu de onoare pentru contribu\ia sa la arta cinematografic[. Autor al scenariilor pentru filmele sale, J. Kawalerowicz semneaz[, =i de aceast[ dat[, scenariul lui <Quo vadis>, adaptat dup[ cunoscutul roman al lui Henryk Sienkiewicz ( ), scris ]n 1896 =i r[spl[tit cu premiul Nobel ]n Ca =i mul\i al\i cinea=ti (cel pu\in 30), Kawalerowicz a fost tentat s[ ecranizeze acest roman, sugerat de persecutarea primilor cre=tini din vremea ]mp[ratului roman Nero. Dar, regizorul a declarat: «Am fost dintotdeauna interesat de reconstituirea imaginii lumii apuse, pentru a-l ar[ta pe om ]n contextul epocii sale, pe primit un premiu special pentru ]ntreaga sa carier[. Juriul na\ional al ISCM-SNR a selectat recent =ase lucr[ri de compozitori din Rom`nia care vor fi propuse Festivalului World Music Days 2004, cea mai important[ manifestare interna\ional[ de muzic[ contemporan[, care va avea loc ]n Elve\ia. Printre cei selecta\i se afl[ =i compozitoarea Mihaela St[nculescu-Vosganian cu lucrarea <Interferen\e pentru clarinet sopran =i cvartet de coarde> (Informa\ia culeas[ din revista lunar[ <Actualitatea muzical[> nr. 3 din martie 2003 care apare la omul implicat ]n rezolvarea dilemelor universale. Am realizat c[ titlul c[r\ii nu ]nseamn[ pentru mine <}ncotro, Doamne?>, ci <}ncotro, Omule?>». Plin de tensiune dramatic[, ]n atmosfera str[lucitoare a metropolei romane, ]ntr-o lume a tr]nd[- viei =i destr[b[l[rii, o lume populat[ de consuli, cavaleri, poe\i =i filosofi, dansatoare =i patricieni, sclavi =i gladiatori, cu eroi viguro=i, cu scene de lupt[ av]nd propor\ii gigantice, o lume ]n care desfr]ul =i crima s]nt patronate de insu=i ]mp[ratul Nero, <Quo vadis> red[ povestea de dragoste dintre t]n[rul ofi\er roman Vinicius =i Ligia, poveste ]n care primul se las[ convertit la cre=tinism din iubire pentru frumoasa fiic[ a unui general. O distribu\ie impresionant[ d[ via\[ numeroaselor personaje din <Quo vadis>, film a c[rui premier[ interna\ional[ a avut loc ]n august 2001 la Vatican, ]n prezen- \a Papei Ioan Paul al II-lea. M. K. pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt pe scurt Bucure=ti sub egida Uniunii Compozitorilor =i Muzicologilor din Rom`nia). Joi, 22 mai, canalul TVR Cultural a transmis, ]n cadrul emisiunii <Identit[\i>, un interviu cu Paul Grigoriu, cunoscutul realizator de emisiuni ale Radiodifuziunii Rom`ne. Acesta a vorbit despre originea sa (patern[) armean[, despre comunitatea armean[ din Bac[u, ora=ul s[u natal, despre tradi\iile culturale armene=ti =i despre impresiile sale dintr-o c[l[torie ]n Armenia, c[l[torie realizat[ ]n ultimul deceniu. M.K. Tradi\ii =i obiceiuri de }n[l\are la armeni La R.E. un ascult[tor ]ntreab[: Ce asem[nare exist[ ]ntre un inginer =i un c]ine? R.E. r[spunde: Ambii au priviri inteligente, dar nici unul nu se poate exprima. La R.E. un ascult[tor ]ntreab[: Pot ]ncepe orele de educa\ie sexual[ cu fiica mea de 12 ani? R.E. r[spunde: Da! Ve\i ]nv[\a lucruri noi =i interesante! Bilunar al Uniunii Armenilor din România Redactor şef: Mihai STEPAN-CAZAZIAN Redactori: Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fotoreporter: Mihai GHEORGHIU Colaboratori: Arachel MUSAIAN (Constanţa) Corespondenţi din străinătate: Edvard JEAMGOCIAN (New York), Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare: Drtad BARTUMIAN Tehnoredactare: Mihai HĂŢULESCU ADRESA REDACŢIEI: Str. Armenească 13, Bucureşti 2 Tel. / Fax: , Fax: Tiparul executat la s.r.l. I.S.S.N Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le revine acestora. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Deoarece pe 5 iunie este }n[l\area, Hampar\um, a=a cum se zice ]n armean[ ne-am g]ndit c[ ar fi interesant s[ v[ inform[m despre obiceiurile armenilor din aceast[ zi, mai ales c[ este una deosebit[. Toate aceste informa\ii le-am ob\inut de la doamna Anaid Garabedian, o armeanc[ adev[rat[, ce s-a implicat de-a lungul anilor trup =i suflet pentru sus\inerea comunit[\ii noastre. Dup[ cum ne poveste=te d]nsa, ]n Ajun de }n[l- \are, adic[ miercuri seara tinerele armence se str]ng ]n grup mare de vreo de fete la locul lor obi=nuit de hor[. Ele trebuie s[ culeag[ flori de c]mp din 7 locuri diferite: c[r[ri, dealuri, munte, v[i, c]mpii, etc (7 fiind un num[r simbolic dup[ cum bine =ti\i). A=adar, fetele se ]mpr[=tie, culeg flori, iar apoi le pun ]n ap[ ]ntr-o g[leat[ de aram[. Un alt grup de tinere merg cu g[leata din cas[ ]n cas[ pentru ca fiecare persoan[ s[ pun[ ]n aceasta un obiect reprezentativ, personalizat, care poate fi recunoscut imediat. Dup[ ce toat[ lumea din sat pune c]te ceva ]n g[leat[, fetele o iau =i ]ncearc[ s[ o ascund[ c]t pot de bine pentru ca b[ie\ii din sat s[ nu o g[seasc[. Dac[ ei nu o g[sesc se fac de ru=ine ]n fa\a fetelor care p]n[ la urm[ aduc g[leata din ascunz[toare. A doua zi, frumos ]mbr[cate de s[rb[toare, dup[ ce ies din biseric[, b[tr]nele satului merg pe c]mp pentru a s[rb[tori }n[l\area. Acolo, fiecare gospodin[ contribuie cu m]nc[ruri specifice care mai de care mai delicioase, organiz]nd de fapt o s[rb[toare c]mpeneasc[. La un moment dat se face lini=te =i o femeie mai ]n v]rst[ zice: <E, oameni buni, acum trebuie s[ ne alegem mireasa!>, aceasta fiind o feti\[ cu v]rsta cuprins[ ]ntre 7 =i 12 ani, ]mbr[cat[ ]ntr-o rochie alb[, cu flori de c]mp pe cap, simboliz]nd puritate, inocen\[ =i ]n acela=i timp veselie. Este important de men\ionat c[ pentru a putea fi mireas[ trebuie neap[rat s[ fie primul copil al mamei. Dup[ ce mireasa este aleas[, ea este urcat[ pe o l[di\[ pentru a fi v[zut[ de toat[ lumea. Se face lini=te, iar un b[tr]n se adreseaz[ femeii: <Coan[ mare, acum e r]ndul dumitale s[ ne ]nc]n\i cu ceva!> A=adar, b[tr]na ]ncepe s[ spun[ versuri legate de satul =i de obiceiurile locului. Apoi mireasa scoate din g[leat[ c]te un obiect, moment intercalat cu diverse alte catrene rostite de c[tre ]n\elep\ii satului. Pe ]nserate, lumea vesel[ =i bine dispus[, ]nainte s[ str]ng[ =i s[ se duc[ acas[ ]ncepe s[ fac[ ur[ri, unele mai originale ca altele: <+i la anu s[ venim / De bine s[ auzim^> Aceste frumoase tradi\ii se mai p[streaz[ p]n[ =i ast[zi ]n unele regiuni ale Armeniei, oamenii de acolo respect]nd astfel tradi\iile str[mo=e=ti, considerate un element de unitate al valorilor, principiilor =i credin\elor ]n care au fost crescu\i. Pe l]ng[ semnifica\ia religioas[ }n[l\area reprezint[ pentru armeni =i un prilej de voie bun[, de distrac\ie, de reunire a genera\iilor. }n 1992 a avut loc la Biblioteca Dudian un spectacol al +colii Armene unde, spre satisfac\ia publicului s-a organizat =i o scenet[ inspirat[ din ritualurile de }n[l\are, ]n care micu\a mireas[ scotea din g[leat[ diverse obiecte st]rnind astfel buna dispozi\ie a publicului. Laura Ioana URD{NEANU PAPAZIAN

3 Actualitate Parlamentul Rom`niei Conferin\a Interna\ional[ <Minorit[\ile na\ionale, factor de echilibru ]n procesul democratic> <Atunci c]nd vorbim despre minorit[\ile na\ionale dintr-o \ar[, mul\i se ]ntreab[ merit[ ca statul s[ fac[ un efort, s[ investeasc[ ]n minorit[\ile na\ionale, s[ le asigure o dezvoltare armonioas[. Eu cred c[ este una dintre cele mai eficiente investi\ii pe care un stat le poate face. Este o investi\ie eficient[ pentru c[ ]n primul r]nd mecanismul de protec\ie al minorit[\ilor confer[ statului respectiv o deosebit[ stabilitate. Iar Diaspora V[ rog s[ ne spune\i c]te ceva despre dvs. =i despre comunitatea armean[ din Plovdiv. C]\i armeni s]nt la Plovdiv? M[ numesc Eghiazar Uzunian =i s]nt pre=edintele Consiliului Parohial al bisericii Sf. Ghevorg din Plovdiv. }n ora=ul nostru tr[- iesc aproape =ase mii de armeni occidentali. Nu =tiu care este num[rul celor veni\i din Armenia, ]ntruc]t nu se prea apropie de noi. Dintre cei sosi\i foarte pu\ini vin la biseric[. Comunitatea noastr[ este una foarte veche, ea exist]nd ]nc[ de pe vremea Imperiului Roman. O mare parte dintre armeni s]nt meseria=i, bijutieri, ceasornicari, cizmari. Noua genera\ie este deja alta, tinerii au deja firmele lor particulare. }n timpul masacrelor, \arul bulgar a ordonat deschiderea grani\elor ]n fa\a armenilor, ]n timp ce celelalte \[ri nu o f[cuseser[. Niciodat[ armenii nu au avut probleme cu autorit[\ile bulgare. Ca =i ]n restul lumii, acolo unde s-au a=ezat, ]nainte de cas[ armenii =i-au construit biseric[, =coal[ =i cas[ de cultur[. Noi avem o biseric[ destul de mare, o =coal[ cu dou[ etaje =i o cas[ de cultur[. +coala se nume=te Victoria =i Krikor Tutungian, dup[ cei care au construit-o din propria avere, +coala a apar\inut administra\iei biserice=ti, dar ]n prezent am predat-o guvernului. De trei-patru ori pe s[pt[m]n[ se \in cursuri de limb[ armean[. Ce face comunitatea armean[ pentru p[strarea limbii =i culturii armene? La ce nivel se afl[ educa\ia armeneasc[ a elevilor =colii? Este greu. }n ora=ul nostru exist[ c]teva organiza\ii puternice care au o larg[ activitate. Avem o organiza\ie sportiv[ care se ocup[ de copii, verile se organizeaz[ tabere unde de diminea\[ p]n[ seara copiilor li se vorbe=te numai armene=te. Cel mai important lucru este c[ ]nva\[ limba de la o v]rst[ fraged[. Organiza\ia Parekordzagan (Uniunea General[ de Binefacere Armean[) se ocup[ mai mult de ajutorarea nevoia=ilor. Avem un cor =i o trup[ de teatru, care este sprijinit[ tot de Parekordzagan. stabilitatea, am v[zut, ]n lumea de azi este un lucru extrem de pre- \ios. Pierderea acestei stabilit[\i poate costa enorm. Este o investi\ie bun[ pentru c[ protejarea acestor minorit[\i dezvolt[ schimbul de libertate. Iar libertatea este un bun a c[rui valoare nu o ]n\elegem dec]t atunci c]nd o pierdem. Este o investi\ie pre\ioas[ pentru c[ un stat care reu=e=te s[ asigure modul de dezvoltare al minorit[\ilor na\ionale, va fi un stat ]n care va Mar\i, 20 mai la Palatul Parlamentului ]n impun[toarea sal[ I.C. Br[- tianu a avut loc Conferin\a Interna\ional[ intitulat[ <Minorit[\ile na\ionale, factor de echilibru ]n procesul democratic>. Seminarul a fost organizat de c[tre Centrul European pentru studii de securitate <George C. Marshall>, Ministerul Informa\iilor Publice, Consiliul Na\ional pentru combaterea discrimin[rii =i Grupul parlamentar al minorit[\ilor na\ionale. Printre invita\ii de marc[ s-au num[rat domnii Vasile D]ncu, Ministrul Informa\iilor Publice; R[zvan Theodorescu, Ministrul Culturii =i Cultelor; Marko Bella, Pre=edintele UDMR; Adrian Severin, Pre=edintele Emerit al Adun[rii Parlamentare a OSCE (deosebit de interesant[ ni s-a p[rut ideea domniei sale privind drepturile minorit[\ilor: <Cine nu d[ drepturi, d[ teritorii^>); Cristian Jura, Pre=edintele Consiliului Na\ional pentru combaterea discrimin[rii =i nu ]n ultimul r]nd Varujan Pambuccian, Pre=edintele grupului parlamentar al minorit[\ilor na\ionale =i deputat al Uniunii Armenilor din Rom`nia. Red[m ]n continuare discursul deputatului Varujan Pambuccian. Eduard ANTONIAN +coala are propria ei trup[ de c]ntece =i dansuri. Se simte c[ =coala este armeneasc[. Anul trecut, gra\ie administra\iei noastre biserice=ti s-a ]nfiin\at o uniune cu scopul construirii unei cl[diri numite <Mesrop Ma=to\>, cl[dire ce va fi pus[ la dispozi\ia elevilor, ]ntruc]t ]nc[perile actualei =coli nu s]nt suficiente. Vrem s[ facem ]n a=a fel ]nc]t copiii s[ aib[ cursuri de limba armean[ toat[ s[pt[- m]na. La construirea acestei cl[diri au ajutat biserica, guvernul, am primit ajutor =i din America =i am adunat bani =i de la armenii boga\i din Bulgaria. Ave\i elevi care ]nva\[ la Institutul Melkonian din Nicosia? }n prezent avem mul\i elevi care ]nva\[ la Institutul Melkonian din Nicosia, elevi care se ]ntorc cu bune cuno=tin\e de limb[ armean[. }n Bulgaria exist[ un Colegiu American, unde copiii au posibilitatea s[-=i continue studiile. +i noi vrem s[ deschidem un liceu dup[ modelul Melkonian, dar aceasta este doar o dorin\[ frumoas[, deoarece nu avem personalit[\i at]t de bogate gra\ie c[rora s[ fie posibil[ realizarea acestui vis. Cu ce greut[\i se confrunt[ ]n prezent comunitatea armean[ din Plovdiv? Cea mai grea este problema banilor. Guvernul bulgar nu ne finan\eaz[ deloc =i nu avem nici o perspectiv[ ]n acest sens. Biserica de\ine domenii, are venituri, dar =i multe cheltuieli. Avem un cimitir cu trei mii de domni diversitatea =i nu uniformitatea. Iar uniformitatea pe termen lung este extrem de periculoas[, are efecte negative at]t asupra intelectului celor care o practic[ c]t =i asupra tenta\iilor continue spre dictatur[. Uniformitatea de obicei conduce la dictatur[. Cred c[ este suficient s[ dau aceste exemple pentru a se ]n\elege de ce ]n Rom`nia ]nc[ din primele zile de dup[ revolu\ie a fost g]ndit un mecanism de protec\ie al minorit[- \ilor na\ionale. Deja acest mecanism s-a dezvoltat ]n mod continuu. }n momentul de fa\[ exist[ trei factori ce contribuie ]n acest sens, trei institu\ii, c[ci f[r[ institu\ii este foarte greu s[ construie=ti ceva. Primul este Consiliul Minorit[\ilor Na\ionale care este cel mai important ]n coordonarea activit[\ilor noastre =i unde pre- =edin\ii tuturor organiza\iilor noastre care au reprezentare parlamentar[ impun punctul de vedere al fiec[rei minorit[\i. Al doilea este Grupul Parlamentar al Minorit[\ilor Na\ionale constituit ]n urma unui mecanism de excep\ie foarte bine definit. Iar al treilea este o structur[ guvernamental[ care se ocup[ de minorit[\i =i care poate lua forma unui departament sau minister. Ca orice mas[ cu trei picioare este un mecanism func\ional foarte stabil. Trebuie s[ reu=im s[ rafin[m foarte mult legisla\ia privind protec\ia minorit[\ilor. Lucrul acesta a f[cut =i va face ]n timp ca organiza\iile, interesul fa\[ de noi, modul ]n care s]ntem percepu\i de popula\ia majoritar[ s[ poat[ s[ fie din ce ]n ce mai potrivit. Un exemplu ]n acest sens este faptul c[ unele minorit[\i au ob\inut mai multe voturi dec]t au membrii, ceea ce ]nseamn[ c[ popula\ia majoritar[ a ]nceput s[ aib[ o mare ]ncredere ]n minorit[\ile na\ionale. Un alt exemplu este ce s-a ]nt]mplat la Sibiu unde Forumul Democrat German conduce prim[ria prin locuri de veci ale c[rui cheltuieli s]nt acoperite doar de biseric[. Cum este privit[ comunitatea dumneavoastr[ de c[tre guvernul bulgar? Comunitatea armean[ este foarte bine v[zut[ de c[tre guvernul bulgar. Primarii ne respect[ foarte mult =i ne invit[ ]n mod oficial la toate s[rb[torile. +i noi ]i invit[m de Pa=ti, de Cr[ciun sau de hramul bisericii Sf. Ghevorg. Armenii au un foarte bun renume ]n Bulgaria. V[ rog s[ ne spune\i c]te ceva despre presa dumneavoastr[. Ce ziare armene=ti apar ]n Bulgaria? 3 reprezentantul s[u ]n condi\iile ]n care germanii nu s]nt majoritari ]n Sibiu. Acest fapt este o dovad[ de normalitate deja. La noi este normal s[ fie a=a. Asta ]nseamn[ c[ mecanismele care le-am construit au ]nceput s[ dea roade. Iar Rom`nia, are clar multe beneficii de pe urma acestui mecanism (^) Credem c[ ceea ce am realizat vorbe=te deja de la sine (^) Am avut =i avem, noi, minorit[\ile na\ionale, o contribu\ie clar[, m[- surabil[ ]n procesul de integrare euro-atlantic[ =i ]n cel de aderare la structurile europene, ]n special din partea minorit[\ilor care au \ara mam[ ]n Europa de vest (^) Sper c[ aceast[ ]nt]lnire s[ poat[ sugera ce ar mai trebui f[cut pentru c[ este foarte important s[ ascult[m p[rerea c]t mai multor oameni (^)> Interviu cu EGHIAZAR UZUNIAN, pre=edintele Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Plovdiv La sf]r=itul lunii aprilie a fost oaspete al comunit[\ii noastre dl. Eghiazar Uzunian, pre- =edinte al Consiliului Parohial al Bisericii armene din Plovdiv, ora= unde se afl[ o important[ comunitate armean[ din Bulgaria. Cu acest prilej a fost realizat =i interviul de fa\[ pe care l-am reprodus, ]n limba armean[, ]n revista noastr[ Nor Ghiank. La plecare domnia sa a invitat ca o delega\ie a conducerii UAR s[ se ]nt]lneasc[ cu reprezentan\i ai unor organiza\ii armene din Bulgaria. }nt]lnirea a avut loc la Ruse ]n ziua de 10 mai la aceasta particip]nd, din partea UAR domnii Varujan Vosganian, Jirair Ghiulbenghian =i Bergi Margarian iar din partea comunit[\ii din Bulgaria domnii Eghiazar Uzunian, pre=edinte al Consiliului Parohial al Bisericii armene din Plovdiv =i Rupen Tciavu=ian, pre- =edinte al filialei Uniunii Generale de Binefacere Armene din Bulgaria. Trebuie subliniat c[ ]n Bulgaria comunitatea armean[ nu este grupat[ ]n cadrul unei singure organiza\ii =i nu dispune de fonduri alocate de la bugetul statului. }n cadrul discu\iilor a fost f[cut[ o informare privind via\a comunitar[ din cele dou[ \[ri pun]ndu-se accent pe ideea unei mai str]nse colabor[ri dintre cele dou[ comunit[\i =i ]n scopul sus\inerii ]nfiin\[rii Organiza\iei Mondiale a Armenilor care a avut, de cur]nd, prima reuniune la Erevan. A fost de asemeni vizitat[ Biserica armean[ din Ruse, fondat[ ]n anul }n Bulgaria se tip[resc trei ziare armene=ti, Erevan, care apare la Sofia, este ajutat de Parekordzagan, care i-a pus la dispozi\ie birouri =i calculatoare. A doua revist[ este bilunarul Vahan, care apare la Plovdiv sub auspiciile Hamazkain-ului, iar cea de-a treia este Hayer, tot un bilunar ce se tip[re=te la Burgas. Toate revistele apar ]n armeana occidental[. Ce leg[turi ave\i cu Armenia? Cu Armenia nu avem aproape nici o leg[tur[, dar ]ntruc]t avem posibilitatea recept[rii programelor de televiziune din Armenia, ne uit[m la televizor, ceea ce ne bucur[ foarte mult. Aceasta este singura noastr[ leg[tur[. Cum vede\i viitorul armenilor din Bulgaria? Realitatea este c[, ]n Diaspor[, ]n cele din urm[ armenii se asimileaz[. Noi facem tot ce putem =i lupt[m ca s[ ]nt]rziem asimilarea. Din p[cate, dup[ pierderea limbii materne, trebuie s[ ne g]ndim m[car la a nu pierde =i sentimentele armene=ti. S]ntem nevoi\i s[ traducem ]n bulg[re=te c[r\i armene=ti =i s[ le public[m pe banii no=tri. Ca =i evreii, care =iau pierdut limba, dar nu =i sentimentele. Mai exist[ =i o alt[ problem[, aceea c[ famiile tinere nu au mai mult de unul sau de doi copii =i ]ncepem s[ ne ]mpu\in[m =i fizic. Dar, trebuie s[ spun cu bucurie, ]n ultimii ani tinerii vin s[ se cunune la biseric[ =i s[ ]=i boteze copiii, lucru care ]n timpul comuni=tilor era aproape interzis. V[ mul\umesc. Madlen TER-GHUKASIAN Ruse, 10 mai ]nt]lnire dintre reprezenta\i ai comunit[\ilor armene din Rom`nia =i Bulgaria

4 4 Eveniment Cultur[ =i art[ armeneasc[ la Gherla }nalt Prea Sfin\ia Voastr[ György Jakubinyi, doamnelor, domni=oarelor =i domnilor, s]ntem azi p[rta=i la dou[ evenimente deosebite ale acestei prim[veri ne]mplinite: vernisajul expozi\iei =i lansarea volumului miscelaneu Cultur[ =i art[ armeneasc[ la Gherla, lucrare elaborat[ prin str[daniile unui colectiv =tiin\ific =i tehnic format din 24 de speciali=ti ]n domeniile ce concur[ la izvodirea unei c[r\i. Ast[zi nu am fi prezen\i la aceast[ bucurie a sufletului =i ]nc]ntare a ochiului dac[ nu ar fi existat generoasa finan\are a Uniunii Armenilor din Rom`nia =i sprijinul forurilor culturale centrale =i locale, nu ]n ultimul r]nd al Editurii Ararat, c[rora le dator[m mul\umirea =i recuno=tin\a noastr[, a acelora pentru care cartea a r[mas ]nc[ chiar ]n aceast[ epoc[ a internetului hr[nitoarea spiritului nostru>. }ntr-un discurs aniversar intitulat Dans cu o carte, Gabriel Liiceanu punea urm[toarea ]ntrebare: Cum p[trunde spiritul ]n lume? Prin ce capilare o idee ap[rut[ ]n intimitatea min\ii cuiva va ajunge s[ cuprind[ lumea s[ o ]nal\e sau s[ o distrug[? R[spunsul s[u era f[r[ echivoc: miracolul c[r\ilor care cu inaparen\a lor natural[ pot s[ ne mute din locul ]n care s]ntem, ]n spa\iu =i timp. Acest principiu al dez-depart[rii fa\[ de cititor l-au avut ]n g]nd =i autorii volumului de fa\[. Cuv]ntul ]nainte apar\ine aceleia care s-a devotat cu d[ruire =i XVIII-lea =i al XIX-lea. Orfevr[- ria, utilizat[ ]n Biserica armean[ din Gherla ]n cadrul cultului armeano-catolic este reprezentat[ prin piese din argint =i argint aurit (crucifixuri, monstran\e, potire, c[delni\e dat]nd din perioada barocului, stil dezvoltat ]n mod caracteristic la Gherla). Din aceea=i perioad[ dateaz[ o pre\ioas[ colec\ie de ve=minte =i piese textile de cult: pluviale, casulae, mitre, acoper[minte de potir =.a.m.d. Pictura de =evalet cuprinde portrete ale unor personalit[\i apar- \in]nd comunit[\ii armene din Gherla dar =i ansamblului culturii armene, compozi\ii religioase =i mai cu seam[ o serie de ex-voto-uri cu o valoare documentar[ de excep\ie asupra tradi\iilor culturale proprii comunit[\ii armenilor gherleni. Sculptura ]n rondebosse este ilustrat[ de cunoscutele <Fecioare cu pruncul> care tenacitate ]ntru ]mplinirea acestui minunat proiect, D-na Azaduhi Varduca-Horenian. O Prolegomena la istoria armenilor ardeleni =i la istoria ora=ului modern Gherla Armenopolis, sub toate aspectele sale, politice, economice, sociale, culturale, religioase =i demografice este prezentat[ de Nicolae Gazdovits, harnic cercet[- tor al istoriei armenilor din Transilvania. Lucia-Augusta +erdan ne face cunoscut[ Colec\ia de manuscrise =i tip[rituri armene=ti custodite de Direc\ia Jude\ean[ Cluj a Arhivelor Na\ionale, preluat[ de la Muzeul de Istorie din Gherla ]n anul 1974, tezaur alc[tuit din 164 de manuscrise apar\in[toare unui arc temporal cuprins ]ntre secolele XIV-XIX. Cititorul obi=nuit dar mai cu seam[ specialistul str[in va avea posibilitatea s[ cerceteze aceste fonduri ( ) ]n mare parte inedite, surse documentare valoroase ce ofer[ oportunit[\i nelimitate de decorau odinioar[, ]n ni=e, fa\adele unor edificii baroc din Armenopolisul secolului al XVIII-lea, precum =i de rondebosse-uri (lemn cu structur[ policrom[, care se aflau ini\ial ]n interiorul Bisericii Sf]nta Treime din Gherla). Cea mai mare parte a pieselor prezentate ]n expozi\ie au beneficiat ]n vederea expunerii, de lucr[ri de conservare =i restaurare realizate ]n Laboratorului Zonal de Restaurare din cadrul Muzeului Na\ional de Istoria a Transilvaniei. }n premier[ s]nt prezentate documente =i c[r\i de valoare inestimabil[, precum: Diplomele imperiale prin care Armenopolisului i se acorda statutul de ora= liber, Statutul breslei t[b[carilor din Armenopolis, registre de stare civil[ de la ]nceputul secolului al XVIII-lea, c[r\i vechi armene=ti precum Evangheliarul din Armenopolisul fiind un ora= fondat de armeni =i ]n ]ntregime cercetare =i de informare asupra <vie\ii de fiecare zi a armenilor transilvani>. Remarcabil prin profesionalismul =i acribia =tiin- \ific[ dovedite este studiul Manuscrise medievale, martore ale istoriei =i culturii armene=ti, datorat eminentului bizantinolog vienez, prof. univ. dr. Helmut Buschhausen. Istoria medieval[ a statului armean, sub aspectul <cre=terii =i al descre=terii> puterii sale, avantajele na\ionale dar =i constantul =i permanentul succes ]n domeniul cultural artistic, priorit[\ile cre=tinismului =i nu mai pu\in rodirea acestuia ]n textele liturgice miniate din scriptoriile Ciliciei, Crimeei sau ale Ciprului secolului XIV s]nt tot La Cluj a fost inaugurat[ (continuare din pagina 1) edificat ]n func\ie de principii urbanistice clare =i apel]nd la solu\ii constructive =i stilistice la data respectiv[ de ultim[ or[: solu\iile barocului, ]n expozi\ie s]nt prezentate ]n mod firesc imagini ale unor edificii din Gherla, imagini care evoc[ sugestiv ambian\a specific[ a ora- =ului din perioada sa de maxim[ ]nflorire. Fotografii de epoc[, puse la dispozi\ie de familiile armene din Gherla completeaz[ documentar imaginea de ansamblu a unui fenomen cultural de mare valoare =i originalitate, pe care expozi\ia o ofer[ cu generozitate publicului vizitator. dr. Livia DR{GOI GYÖRGY JAKUBINYI, Arhiepiscop de Alba Iulia: <Aceast[ expozi\ie precum =i albumul de art[ care a fost editat cu a- ceast[ ocazie demonstreaz[ c[ armenii ]=i amintesc de ]nainta=ii lor. Armenii din Transilvania nu =i-au uitat datinile =i cu 10 ani ]naintea rom`nilor din Transilvania au semnat unirea cu Biserica Romano-Catolic[. Gherla nu este numai sediul ordinariatului armeanocatolic din \ar[ dar el este simbolul armenilor din Transilvania>. at]tea sec\iuni ale investiga\iilor domniei sale, concretizate prin identific[ri, atribuiri pe seama unor =coli sau de ateliere, analogii =i dat[ri credibile. Figurile miniate ale Evangheli=tilor din manuscrisele armene=ti p[strate la Cluj dovedesc uluitoare consonan\e cu lucr[rile sinonime ale artei bizantine =i ale romanicului occidental european. Studiul <Armenopolis> sau Gherla baroc[ a istoricului de art[ clujean Nicolae Sab[u dezbate problemele dezvolt[rii urbane =i arhitecturale din perioada de maxim[ ]nflorire edilitar[ a acestei a=ez[ri, secolul al XVIII-lea =i primele decenii ale secolului al XIX-lea. Atunci, comunitatea armean[ gherlean[ =i-a pus ]n valoare voca\ia economic[ =i aceea constructiv-edilitar[ prin proiecte ad hoc ]ntocmite, ce vizau o deliberat[ integrare central-european[. Astfel, planul geometric octogonal al noului ora= consun[ cu cele ale satelor b[n[\ene de coloni=ti, elaborate de speciali=tii aulici din Viena ]n func\ie de principiile ra- \ionaliste =i moda vremii (acele Schachbrettdorf sat ]n forma tablei de =ah) dar =i cu noile relevee ale ora=elor europene ref[cute ca urmare a unor distrugeri catastrofale (ex. Karlsruhe, Erlangen). A fost deschis[ astfel o pagin[ inedit[ ]n repertoriul artelor plastice transilvane ce va contura un pitoresc baroc or[=enesc, receptat cu tot at]ta ]n\elegere cu c]t a fost perceput ]n prealabil noul cult al catolicismului post-tridentin. Desigur voca\ia constructiv[ a armenilor, cu r[d[cini temeinice ]n \ara de ba=tin[ sau ]n Moldova din care au venit, cu priorit[\i de factur[ arhitectural-structiv[ sau a sistemelor de boltire tradi\ionale (v. Josef Strzygowski, Die Baukunst der Armenier und Europa, I, II, Viena, 1918), se va modula formelor edilitare ale Rena=terii tardive =i ale barocului european, propuse de mae=trii de origine german[ imigra\i din statele Europei Centrale (Austria, Bavaria, Boemia, Moravia). }n modelul urban, ]n planul =i ]n eleva\ia caselor armene=ti deslu=im o comuniune ]ntre solu\iile arhitecturale, sculpturale =i picturale europene cu cele autohtone, o traiectorie sinergetic[ ce confer[ ora=ului valoarea de unicat. <Pictura de =evalet ]n colec- \ia comunit[\ii armene din Gherla> elaborat de dr. Livia Dr[goi, Muzeul de Istorie al ora=ului Gherla (fosta cas[ Karácsony secolul XVIII-lea) reputat specialist al picturii transilvane din secolele XVIII =i XIX, reprezint[ cea dint]i cercetare exhaustiv[ a subiectului ]n istoriografia de specialitate. Materialul ]n bun[ parte inedit vizeaz[ toate variet[\ile genului practicate ]n ora= sau comandate la mae=trii str[ini: ]nsemnele heraldice pictate, portretul, peisajul arhitectural, pictura religioas[ din care se deta=eaz[ pitore=tile ex-voto-uri, imagini apotropaice, de intercesiune ]ntre fiin\a religioas[ a secolului al XVIII-lea =i entitatea suprem[. Martirii na\ionali, Sf. Grigore Lumin[torul, Sf]nta Hripsimé cu cele =aizeci de c[lug[ri\e (Fecioarele Hripsimeene) ne vorbesc despre devo\iunea acestui popor devenit martir ]n istorie. S]ngele martirilor este s[m]n\a Bisericii spunea Tertulian, proorocind parc[ episodul primei recunoa=teri oficiale a cre=tinismului european. }n aceste lucr[ri naiv-populare putem deslu=i =i influen\a centrului de pictur[ pe sticl[ din Nicula dar =i participarea probabil[ a pictorilor <care zugr[vesc =i tip[resc pe h]rtie>, membrii ai primei Asocia\ii a pictorilor rom`ni din mai multe localit[\i ]nvecinate, breasla zugravilor din Gherla, ]ntemeiat[ ]n anul Unui excelent cunosc[tor al artelor decorative medievale =i premoderne transilvane, muzeograful Ana Maria Szöke, ]i apar- \ine articolul Textile de art[ ]n Muzeul de Istorie din Gherla. S]nt prezentate ve=minte =i accesorii confec\ionate din \es[turi de m[tase, damascuri =i lampasuri bro=ate (sau brocarturi) din secolele XVII-XVIII, de tipar occidental, unele v[dind =i puternice influen\e orientale. Nu au fost uitate piesele brodate, elaboratele broderii cultice de aspect stilistico-formal baroc sau de inspira\ie post-bizantin[: acoper[m]nt de ciboriu dar =i componente ale ve=mintelor liturgice (casula, velum, manipulus, cappa, palla, mitra, epitrahil) lucr[ri reprezint]nd tot at]tea piese de patrimoniu ce impresioneaz[ prin frumuse\ea aleas[ a motivelor, c]t =i prin creativitatea =i inventivitatea execu\iei tehnice. Un eseu sentimental, de rezonan\[ poetic[, <Piscuri maramure=ene prin cea\[>. Pe urmele lui Hollósy ( ) pe meleagurile natale, ]l dator[m reputatului istoric =i critic de art[ clujean Murádin Jenö. Dep[=ind capcana definirilor controversate ori polemice privind ini\iativa maestrului armean Hollósy de creare a unui centru artistic ]n Baia Mare, =coal[ sau colonie temporar[, ce debuteaz[ din anul 1896, de l[murire a problemei identit[\ii ini\iatorilor =i a fondatorilor acestei mi=c[ri artistice, autorul focalizeaz[ discursul ]n rela\ie cu c]teva dintre cele mai cunoscute lucr[ri ale pictorului: Cetatea de la Hust, La c]rcium[, Fat[ r]z]nd, La cules de porumb, Schi\a pentru mar=ul Rákóczi, Curte \[r[neasc[ cu c[ru\[, C[- pi\e =i La c]mp; cea dint]i crea\ie este prezentat[ ]n toat[ istoria concep\iei sale artistice dar =i a ]nt]mpl[rilor spectaculoase de care a <avut parte>. Multe dintre aceste motive =i subiecte picturale s]nt proprii orizontului

5 Eveniment perceptiv =i sc[rii de valori pe care o clas[ de mijloc =i le-a apropiat printr-un stil de via\[ marcat de experien\e =i aspira\ii existen\iale societ[\ii aristocratice. Este real[ constatarea =i sugestia Lindei Nochlin (subcap. Betwen the Country and the City: The Plein-air Problem, ]n <Realism>, London, 1990), c[ mediul ambiant specific discursului plainair-ist nu este total identic cu spa- \iul natural =i social \[r[nesc. }n realitate spa\iul de desf[=urare a experien\elor plastice realiste este par\ial =i cazul crea\iei hollosyene se siteaz[ undeva ]ntre \ar[ =i ora=. Cel din urm[ articol al volumului de fa\[ reprezint[ o pledoarie ]nsufle\it[ ]n rela\ie cu re]nfiin\area muzeului bisericesc armean din Gherla, a c[rui centenar ar putea fi s[rb[torit ]n anul Armenopolis EGHI+É SARKSIAN, ambasadorul Republicii Armenia la Bucure=ti: <Fiecare popor se simte bogat ]n primul r]nd prin cultura sa. M[re\ia, for\a culturii sale este dovada care atest[ c]t de ad]nci s]nt r[d[cinile sale spirituale =i suflete=ti. Valorile culturale create de armenii din Transilvania de=i pu\ini ca num[r, dovedesc c]t de puternice s]nt aceste r[d[cini (^)> Necesarul epilog este semnat de maestrul Jakobovits Miklós, unul dintre cei mai aprecia\i restauratori ai picturii religioase medievale =i premoderne din Transilvania, dac[ ar fi s[ enumer[m doar picturile din Colec- \ia Episcopiei Catolice din Oradea. Constat[rilor de alarmant[ ]ngrijorare la starea acestui valoros patrimoniu sculptural, pictural =i grafic armenesc se adaug[ solicitarea unui sprijin financiar =i moral adresat institu\iilor ecleziastice =i laice ]ntru ]mplinirea proiectelor de restaurare, c[ci, Qvis custodet, ipso custodes. Onorat[ asisten\[, ]n ]ncheiere vreau s[ remarc izbutita metafor[ a D-nei Azaduhi Varduca-Horenian din finalul Cuv]ntul ]nainte, prin care NICOLAE POP, primarul ora=ului Gherla: <Noi gherlenii de ast[zi, s]ntem datori s[ continu[m cultura armean[ din municipiul nostru>. Dup[ cum era de a=teptat expozi\ia de art[ =i cultur[ armeneasc[ de la Cluj a st]rnit ecouri favorabile ]n presa local[ =i central[. Astfel cotidianul Bun[ ziua Ardeal din 14 mai a f[cut deja o <reclam[ consistent[> expozi\iei, public]nd un articol intitulat <Armenii din Gherla ipostaze ]n muzeu> prin care informeaz[ cititorii c[ <Manifestarea face parte din cadrul unui program de cercetare care pune ]n valoare aspecte semnificative ale multiculturalit[\ii specifice transilvane (^)> Acela=i cotidian, prezent =i la vernisaj pe 17 mai men\ioneaz[ ]ntr-un alt articol intitulat <Gherla, metropol[ secular[ a armenilor> c[ <Fiecare din obiectele expuse are o istorie a lui proprie. Iar toate aceste exponate ]mpreun[, redau publicului vizitator un cr]mpei din istoria de peste trei secole a unei comunit[\i armene care a construit integral la acea vreme ]n sec. XVIII unul dintre cele mai moderne =i reprezentative ora=e ale stilului baroc. Ast[zi, Gherla se afl[ sub mormanul uit[rii sau al noului val de construc\ii care distruge arhitectonica original[, multe dintre casele de faim[ unde au locuit familiile nobile armene=ti necesit[ lucr[ri de restaurare =i renovare. Mai mult, memoria locului este ]nlocuit[ de nep[sare, iar armenii din Gherla s]nt din ce ]n ce mai pu\ini>. Cel mai remarcabil =i <sensibil> articol a fost cel al cotidianului Monitorul de Cluj care, luni 19 mai informeaz[ clujenii c[ la Muzeul de Art[ <Comunitatea armeneasc[ din Transilvania s-a aflat str]ns[ laolalt[ la Cluj pentru a participa la vernisajul de art[ =i cultur[ armeneasc[. La Cluj, ca =i ]n celelalte ora=e transilv[nene, armenii s-au ar[tat a=a cum s]nt: pu\ini dar frumo=i. Al[turi de exponate care le atest[ cultura =i credin\a, armenii transilv[neni au dovedit c[ nu =i-au ]nc[lcat jur[m]ntul de credin\[: au dovedit c[ nu au uitat cine s]nt =i c[ dup[ sute de ani de izolare ei continu[ s[ simt[ armene=te (^) Expozi\ia este rezultatul s]rguin\ei neobi=nuite al unor mae=trii care recompun un mozaic pre\ios (^) Varujan Vosganian crede c[ numai cultura este t[- r]mul pe care nu exist[ ]nvin=i ci doar ]nving[tori. Cei care cunosc, afl[ =i simt cultural propria istorie sau pe a semenilor lor s]nt =i ei ni=te ]nving[tori (^) VARUJAN VOSGANIAN, pre=edintele UAR: <Aceast[ expozi\ie =i acest album s]nt dedicate ]n primul r]nd, b[tr]nilor gherleni, c[rturarilor gherleni care nu mai s]nt printre noi, cum ar fi Janos Gabanyi, Kovrig =i al\i oameni de cultur[, care, cu siguran\[ ar fi fost emo\iona\i ]n aceste momente. Este dedicat[ cre=tin[t[\ii pe care ei au purtat-o ]n suflet, dar =i prieteniei, apropierii dintre oameni ]n care cultura este t[r]mul cel mai prielnic ]n care po\i ]nvinge f[r[ s[ existe ]nvin=i. Cel ce se las[ cucerit de cultur[, este de fapt un ]nving[tor (^)> armenii transilvani erau asemui\i cu o pas[re cu dou[ aripi diferite: una b[tr]n[, care a p[r[sit spa\iul armenesc ]n perioada medieval[, cealalt[ t]n[r[, venit[ aici din locurile de ba=tin[ dup[ genocidul din }n aceea=i accep\iune dar cu un plus de optimism =i de ]ncredere ]n comuniunea efortului omenesc spre bine, spre frumos, am s[-l invoc pe Gabrielle d Annunzio: <S]ntem ]ngeri cu o singur[ arip[ Ca s[ zbur[m trebuie s[ ne ]mbr[\i=[m> S[ o facem, a=adar, spre folosul ]mplinirii noastre spiritualartistice. prof. univ. dr. Nicolae SAB{U (text prezentat la deschiderea expozi\iei) De te voi uita Ierusalime uscami-se-va m]na dreapt[, spune Biblia citat[ de unul dintre ]nal\ii prela\i prezen\i la vernisaj. Fire=te c[ Ierusalimul este istoria armenilor, cultura =i arta lor, suferin\a ]ndurat[ de acest neam, poate cel mai vitregit de soart[ dup[ cel evreiesc. Faptul c[ au reu=it s[ supravie\uiasc[ venind ]n Transilvania ]n dou[ etape, ]n plin Ev Mediu =i dup[ anul 1915 s[-=i cultive propria identitate =i s[ contribuie exemplar la cultura =i civiliza\ia de aici, toate acestea dovedesc c[ armenii s]nt un neam de ]nving[tori (^) Armenii au semnat un conciliator cu Biserica Catolic[, devenind catolici cu zece ani ]naintea rom`nilor Ecouri ]n pres[ din Ardeal =i f[c]nd astfel primul pas spre Europa civilizat[>. Dealtfel (cu mul\umirile de rigoare ale comunit[\ii noastre pentru Monitorul de Cluj) =i titlul articolului are o semnifica\ie mai mult dec]t pozitiv[ =i laudativ[: <Cultur[ =i art[ armeneasc[ istoria unor ]nving[tori>. Oare a=a s[ fie? Acela=i Monitorul de Cluj a publicat un amplu interviu cu E. S. Eghi=é Sarksian, Ambasadorul Republicii Armenia la Bucure=ti, care prezent la expozi\ia de la Cluj men\ioneaz[ printre altele c[ <Armenii din Rom`nia vor juca un rol esen\ial ]n viitoarele rela\ii (^) =i c[ ]n scurt timp rela\iile dintre Rom`nia =i Armenia vor fi ceea ce trebuie s[ fie (^)> }n sf]r=it, <Rom`nia Liber[> ]n binecunoscutu-i stil, promp =i la obiect, atrage aten\ia cititorilor s[i despre expozi\ia de la Cluj men\ion]nd printre altele c[ <Art[ =i cultur[ armeneasc[ la Gherla este un eveniment expozi\ional de excep\ie (^) =i, timp de c]teva s[pt[m]ni putem s[ ne delect[m urm[rind ]n cadrul expozi\iei amintite, istoria =i destinul unei comunit[\i care ]n Gherla, a ]n[l\at =i una dintre cele mai mari =i frumoase catedrale armene=ti din Europa>. Nu ne r[m]ne dec]t s[ mul\umim colegilor de breasl[ care au scris at]t de laudativ despre noi =i s[ ne consol[m cu g]ndul c[ armeni fiind, avem ]n spate un trecut frumos^ Noroc cu ]nainta=ii no=tri. Eduard ANTONIAN Mul]umiri 5 Dorim s[ mul\umim =i pe aceast[ cale Excelen\ei Sale Ambasadorul Armeniei ]n Rom`nia, Eghi=é Sarksian, Arhiepiscopului de Alba-Iulia, dr. Jakubinyi György, conducerii Uniunii Armenilor din Rom`nia reprezentat[ prin pre=edintele Varujan Vosganian =i secretarul general, Berci Margarian, autorit[\ilor jude\ene =i locale, distin=ilor oameni de cultur[, reprezentan\ilor celorlalte etnii =i ]ntregii asisten\e care a participat la acest eveniment de excep\ie. De asemenea mul\umiri din partea comunit[\ilor armene din Gherla =i Cluj adresate tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui vis de a aduce la lumin[ m[car o parte din patrimoniul armenesc al Armenopolisului, ]ntemeiat de str[mo=i. Se cuvine s[ amintim c[ primul care a avut ideea acestei expozi\ii a fost pasionatul colec\ionar =i cunosc[tor de art[ armeneasc[, Mircea Tivadar. Datorit[ istoriei zbuciumate a Transilvaniei acest tezaur s-a dispersat ]n diverse institu\ii de stat, la persoane fizice din \ar[ =i nu numai, ]n consecin\[ studiul a fost foarte anevoios =i cu multe sacrificii. Aceast[ expozi\ie =i volumul realizat cu aceast[ ocazie au fost sus\inute financiar de Uniunea Armenilor din Rom`nia de-a lungul celor trei ani de cercetare. Obiectele expuse provin de la Parohia Armeano-Catolic[ din Gherla, Muzeul de Istorie din Gherla =i Direc\ia Jude\ean[ a Arhivelor Na\ionale printr-o bun[ colaborare cu parohul Szakács Endre, dr. Mihai Me=ter, respectiv prof. dr. Joan Dr[gan, directori ai institu\iilor respective. Rolul determinant ]n realizarea proiectului l-a avut Muzeul Na\ional de Art[ Cluj, care a fost =i institu\ia gazd[ a evenimentului cultural. Proiectul a mai fost sprijinit de urm[toarele institu\ii: Ministerul Culturii =i Cultelor, Ministerul de Interne, Ministerul Informa\iilor Publice, Arhivele Na\ionale, Consiliul Jude\ean Cluj, Consiliul Local =i Prim[ria Municipiului Cluj-Napoca, Muzeul Na\ional de Istorie a Transilvaniei, Editura Gloria din Cluj. Cartea a ap[rut la Editura Ararat-Bucure=ti. Aducem calde mul\umiri doamnei director a Muzeului Na\ional de Art[ Cluj, dr. Livia Dr[goi, pentru d[ruirea =i ]naltul s[u profesionalism cu care s-a consacrat realiz[rii acestui proiect. Prin asumarea de c[tre domnia sa a responsabilit[\ii coordon[rii =i organiz[rii acestei expozi\ii, precum =i a volumului editat ]n patru limbi (rom`n[, armean[, maghiar[ =i englez[), ele au devenit o realitate. Mul\umiri coordonatorului =tiin\ific al albumului, prof. univ. dr. Nicolae Sab[u =i autorilor: prof. univ. dr. Helmut Buschhausen, dr. Livia Dr[goi, Nicolae Gazdovits, Jakobovits Miklós, Murádin Jenõ, prof. univ. dr. Nicolae Sab[u, Szõke Ana Maria =i Lucia-Augusta +erdan pentru pasiunea cu care s-au aplecat asupra acestui material documentar pu\in cercetat =i uitat de aproape =aizeci de ani; muzeografilor pentru munca de cercetare, conservare, selec\ia materialului =i panotarea expozi\iei, ]n situa\ia unui inventar inexistent: dr. Livia Dr[goi, Szõke Ana Maria, Andrea Radu, regretatului Petru Jambor, Eugenia Mesaro=, Rodica Pintea; artistului fotograf Feleki István pentru munca desf[=urat[ ]n cei trei ani de cercetare, precum =i graficianului C[lin Stegereanu. Restauratorii: Jakobovits Miklós, care lucreaz[ de mai mul\i ani ]n acest sens, Doina M]ndrea, Vajda Katalin, Adriana Bulbuc, Daniel Pop, Radu Cordo= au d[ruit comunit[\ii armene o munc[ de mare valoare. Amintim cu deosebit[ pl[cere implicarea cu seriozitate a echipei de lucru din Gherla =i Cluj: Szakács Endre, preotul Parohiei Armeano- Catolice din Gherla, Estegár Ioan, pre=edintele UAR al Organiza\iei Teritoriale a Transilvaniei, Mircea Tivadar, dr. ing. Gheorghe Mihai, Sztranyiczki Zsófia, Sztranyiczki Mihály (care s-au implicat ]n multele etape ale derul[rii proiectului), Murádin László, Lidia Gross, regretatul Aram Martaian, Garbis Martaian, Antonia Macavei, Tõkés Anna, Steib Anna, Krucian Margareta, Stolz Rosemarie, Rodica Mihai, Murádin Antal, Begidsán Andrea, Joó Kristina, Veress Adél =i contribu\ia important[ a unor oameni de cultur[ din Bucure=ti: Arhimandrit dr. Zareh Baronian, Siran Navruzian, Madlen Ter-Ghukasian, Madeleine Karaca=ian, Vartan Martaian, Mihai Stepan-Cazazian =i Eduard Antonian. Mul\umiri tuturor celorlal\i colaboratori pe care din lips[ de spa\iu n-am putut s[-i nominaliz[m, dar f[r[ contribu\ia c[rora acest eveniment cultural nu s-ar fi putut realiza. Sper[m ca aceast[ expozi\ie s[ fie un prilej de bucurie pentru to\i cei ce o viziteaz[ pentru c[ este a noastr[, a tuturor. Azaduhi VARDUCA-HORENIAN coordonator al proiectului

6 6 Istorie (continuare din pagina 1) B[t[lia de la Sardarabad s-a desf[=urat exact ]n zilele ]n care cu circa 1500 ani ]n urm[ a avut loc o alt[ b[t[lie, crucial[ pentru soarta poporului armean, cea de la Avarayr. +i atunci, ca =i acum, era ]n joc fiin\a na\ional[ a poporului armean. +i atunci, ca =i acum nu numai armata ci =i ]ntregul popor a ie=it la lupt[ unit. +i de c]te ori ]n istorie se ]nt]mpl[ acest lucru, victoria este inevitabil de partea poporului. S-a spus adesea c[ ]ntreaga istorie a Armeniei este un Avarayr. Dac[ este a=a, atunci Sardarabadul este o confirmare a acestui adev[r. E bine s[ re\inem acest lucru dar s[ nu uit[m c[ de fapt totul se cucere=te prin lupt[ =i se ap[r[ f[r[ ]ncetare. La Sardarabad poporul armean =i-a ap[- rat =i cucerit dreptul la existen\[ pentru ]nc[ o etap[ istoric[. Sardarabadul nu este nici prima =i nici ultima ]nt]lnire cu destinul a armeanului. De fiecare dat[ armeanul a fost mai tare ca destinul. A=a a fost la Sardarabad =i pute\i avea convingerea c[ a=a va fi de fiecare dat[. Pe ce drumuri =i pe ce c[r[ri au venit lupt[torii armeni la Sardarabad pentru a da piept cu du=manul? Primul r[zboi mondial intrase ]n al patrulea an al s[u Anul precedent, 1917, a fost un an de cotitur[ ]n desf[- =urarea r[zboiului. }n condi\iile declan=[rii revolu\iei bol=evice din Rusia =i a intensific[rii mi=c[rilor de eliberare na\ional[, ]n vara =i toamna anului acela Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, =i alia\ii lor) sufer[ ]nfr]ngeri dup[ ]nfr]ngeri, fapt care se va solda la sf]r=itul r[zboiului cu pr[bu=irea a trei imperii. La data de 22 mai 1918 ]ns[, Imperiul Otoman desf[=ura opera\iuni pe toate fronturile; solda\ii ru=i pe frontul caucazian practic nu desf[=urau opera\iuni deoarece din octombrie 1917 revolu\ia a cuprins ]ntreaga Rusie. Pe de alt[ parte armata turc[ nu a desf[=urat opera\iuni ]n campania din 1917, trupele armatei a 2-a =i a 3-a st]nd pe pozi\ii ]n spatele frontului. O dat[ cu pr[bu=ire frontului (decembrie 1917) =i dup[ ce drumurile au ]nceput s[ devin[ practicabile, armata turc[ regrup]ndu-se, a re]nceput ofensiva pe direc\ia Erevan. De data asta ]ns[, linia frontului nu era ap[- rat[ dec]t de osta=ii armeni. Ei au venit ]n r]ndurile armatei \ariste =i mai ales ca voluntari din toate col\urile lumii, mai cu seam[ din provinciile decimate ale Armeniei de Vest, din Caucaz dar =i din Fran\a, Statele Unite =i alte \[ri. Au alergat s[-=i apere p[m]nturile str[mo=e=ti cotropite de secole de inamic, =i era evident c[ nu se puteau g]ndi s[-=i p[r[- seasc[ pozi\iile. Era luna mai anul O via\[ de om s-a scurs de atunci, timp ]n care a mai explodat un r[zboi mondial =i altele <locale>. Au explodat bombele atomice, electronica, era cosmic[, informatica, celularele =i multe altele pe plan tehnic. Poate pentru unii anul 1918 pare ceva pierdut ]n cea\a istoriei, ]ngropat ad]nc ]n praful uit[rii. Poate pentru unii acei oameni, care au scris cu s]ngele lor istoria ]n anii aceia, s[ par[ mult diferi\i, ]napoia\i chiar, =i comparativ cu <NOI>, ignoran\i, primitivi =i lipsi\i de influen\a binef[c[toare a civiliza\iei =i a culturii: ni=te dep[=i\i, aproape <s[lbatici> comparativ cu <noi>. Ei bine, nu ]n sens filozofic ci practic noi s]ntem nu numai contemporani cu b[t[lia de la Sadarabad dar s-ar putea, ]nt]mpl[tor, ca =i cititorul care parcurge aceste r]nduri s[ fi fost participant la acea b[t[lie. O legitim[ curiozitate ne ]ndeamn[ s[ facem o incursiune ]n universul spiritual, ]n forul interior al oamenilor de atunci. Ceea ce vom vedea este c[, mai ]nt]i, deosebirea de cei de atunci =i noi este ne]nsemnat[, iar apoi vom putea constata c[ mo=tenirea spiritual[ a omenirii la acea dat[ nu justific[ prin nimic =i nu scuz[ ]n nici un fel actele inumane de barbarie comise pe plan militar, politic, diplomatic =i moral la care s-au dedat marile imperii. Care erau aceste imperii reie=ea clar din simpla contemplare a unei h[r\i =colare vechi pe care se putea citi: <Imperiul Francez>, <Imperiul Britanic>, <Imperiul Austro-Ungar>, <Imperiul arist>, <Imperiul German>, <Imperiul Otoman>. Care era a=a dar tabloul lumii ]n preajma izbucnirii primului r[zboi mondial? Iat[: de circa 30 de ani erau deja realit[\i intrate ]n cotidian lucruri ce ni se par realiz[ri recente: telefonul, fotografia, zg]rie norii americani, tramvaiul electric, mitraliera, turbina cu abur, discul muzical, turnul Eiffel (1889), anvelopa SARDARABAD, ACUM de automobil, ma=ina de calculat, fabricarea aluminiului =i a o\elurilor speciale, =i altele. Secolul XX a debutat ]n primul s[u deceniu cu magistrala transsiberian[, cu punerea bazelor radiofoniei, cablul transatlantic, ]nceputurile avia\iei, tuburile electronice radio, celula fotoelectric[, lampa cu neon. Coand[ inventeaz[ avionul cu reac\ie (1910), Amudsen ajunge la Polul Sud, Ford introduce banda rulant[ la fabricarea automobilelor. De o jum[tate de secol erau descoperite =i aplicate betonul armat, ma=ina de scris, sudarea electric[, microfonul, conservele, dinamita, =oselele asfaltate, teleimprimatorul, vaccinul antirabic, electronul =i radioactivitatea. Savan\i a c[ror nume s]nt prea cunoscute spre a fi men\iona\i aici public[: teoria undelor electromagnetice, periodicitatea elementelor, comportarea viru=ilor, teoria cuantic[, corela\ia dintre cromozomi, teoria relativit[\ii, filozofia pragmatismului, teoria reflexelor condi\ionate, bazele geneticii, teoria transla\iei continentelor, structura atomului, se izoleaz[ primele vitamine, difrac\ia cu raze X, teoria cuantic[ este aplicat[ la decrierea structurii atomului. Wundt public[ Elemente de psihologie a popoarelor>, N. Iorga <Imperiul Bizantin> etc. }n 1913, Komitas d[ o serie de concerte corale la Constantinopol. }n mod sigur c[ asist[ la ele =i scriitorul Grigor Zohrab, c[ci ]i place muzica bun[, a c[l[torit ]n Europa =i a avut prilejul s[ asculte Beethoven, Schuman, Berlioz, Belini, Liszt, Verdi, Ceaikovski, Debussy, Grieg, Dvorak, Stravinsky, sau a asistat la concertele celebrei Wanda Landowska. Pe rafturile bibliotecii personale a lui Zohrab st[teau operele lui Saint Beuve, Verlaine, Abovian, Flaubert, Raffi, Nietzsche, Sienkiewicz, Tolstoi, Jack London, Cehov =i al\ii. To\i ace=ti oameni ai culturii umane, arseser[, se consumaser[ spre a lumina cugetul omenirii, spre a disloca egoismul din inima ei ]mpietrit[. +i iat[ c[ totul fusese absolut ]n zadar! R[zboiul a fost declan=at pe toate continentele cu o virulen\[ de flagel apocaliptic. Scriitori ca: H.Barbusse,B. Ibañez, Alex. Blok, M. Gorky, A. Toynbee, F. Werfel, privesc neputincio=i ororile ce se perind[ ]n fa\a lor, =i ]=i ascut pana C]t de =coli\i, de rafina\i erau to\i protagoni=tii actelor politice a acelui timp, ei practic nu se deosebeau prin ceva de cei de ast[zi. Ei nu au scuza ignoran\ei sau a distan\[rii istorice. Cruzimile babilonienilor nu pot fi scuzate de faptul c[ ei au tr[it acum 6000 de ani. C]t de sub\ire este pojghi\a civiliza\iei Iat[ c]teva ziare vechi, ale timpului, =i iat[ c]teva titluri luate la ]nt]mplare din ele: 2 august 1914: Germania =i Turcia ]ncheie un acord ]ndreptat ]mpotriva Rom`niei>, 1 oct. 1914: <Tratat de alian\[ ]ntre Germania =i Turcia>, 4 martie 1915: <Memorandumul guvernului rus con\in]nd propunerea anex[rii la Rusia a Constantinopolului =i a str]mtorilor M[rii Negre, remis Fran\ei =i Marii Britanii. Cele dou[ state au r[spuns favorabil>, 28 mai 1915: <Germania scufund[ transatlanticul Lusitania, apar\in]nd Statelor Unite, cu mii de civili la bord>, 20 august 1915: <Italia declar[ r[zboi Turciei>, 21 august 1915: <Turcia a trecut la executarea na\ionali=tilor arabi din Beirut>, noiembrie 1915: <Tratative la Londra ]ntre Marea Britanie =i Fran\a pentru ]mp[r\irea Imperiului Otoman>, 9 mai 1915: <Tratatul Sykes-Picot privind ]mp[r\irea teritoriilor Imperiului Otoman din Orientul Apropiat, ]ntre Fran\a =i Anglia>, 22 mai 1915: <Memorandumul ministrului de externe al Italiei, Sanino, prin care se cere recunoa=terea preten\iilor italiene asupra vilayetelor Aidin, Konya =i Adana>, 29 octombrie 1914: <Flota turc[ atac[ prin surprindere Sevastopolul>, noiembrie 1914: <Turcia a atacat prin surprindere Persia>, 20 decembrie 1914: <Armatele ruse=ti ]nfr]ng trupele turce=ti ]n Armenia>, 1-4 ianuarie 1914: <Armata turc[ ]n derut[ la Sarikam]= (Armenia)>, 16 septembrie 1916: <Ofensiva germano-bulgaro-turc[ pe linia Rasova- Cobadin-Topraisar respins[ de trupele rom`no-ruse>, 10 ianuarie 1917: <CONFERIN A INTERALIAT{ DE LA ROMA, Se prevede restaurarea Belgiei, Serbiei, Muntenegru, dreptul la autodeterminare a popoarelor slave, =i a celorlalte popoare din Imperiul Austro- Ungar, eliberarea popula\iilor supuse tiraniei s]ngeroase a turcilor =i scoaterea ]n afara Europei a Imperiului Otoman>, 12 martie 1917: <Revolu\ie ]n Rusia!>, 7 noiembrie 1917: <Declara\ie anglo-francez[ cu privire la popoarele emancipate de sub domina\ie turc[. Ele vor avea dreptul s[-=i creeze guverne na\ionale>, 8 ianuarie 1918: <Mesajul pre=edintelui SUA, W. Wilson, cu cele 14 puncte privind printre altele eliberarea na\iunilor captive din Imperiul Otoman>, 5 martie 1918: <Tratatul de pace de la Brest-Litovsk. Rusia cedeaz[ Turciei Karsul, Batumi, =i Ardahanul.>, 20 septembrie 1918: <Denun\area tratatului de la Brest Litovk ]n cea ce prive=te Turcia>, 24 aprilie 1918: <Tratatul de pace de la Bucure=ti ]ntre Rom`nia, =i pe de alt[ parte Germania-Austro Ungaria-Turcia. Condi\ii ]nrobitoare pentru Rom`nia, care o transform[ ]n fapt ]ntr-o colonie>, 13 noiembrie 1918:< Rusia anuleaz[ tratatul de la Brest Litovsk>, 29 octombrie 1918: <Capitularea trupelor turce=ti din Mesopotamia>, 30 octombrie 1918: <Capitularea Turciei semnat[ pe cruci=[torul britanic Agamemnon, ]n golful Mudros din insula Lemnos.>, <Turcia a pierdut ]n r[zboi 3 milioane de cet[\eni, din care mor\i pe front, restul disp[ru\i, r[ni\i sau prizonieri>. Imediat dup[ r[zboi Marea Britanie avea ]n Imperiul Otoman (sau ce mai r[m[sese din el) un efectiv de militari, Fran\a , Grecia avea , Italia Ce f[ceau de fapt aceste trupe acolo? Exact ce f[ceau guvernele lor prin conferin\ele mai mult sau mai pu\in secrete: ]mp[r\eau <fr[- \e=te> resturile Imperiului Otoman de a c[rui popula\ie inclusiv na\iunile captive ]ns[ pu\in le-a p[sat vreodat[ Iar Rusia era ]n plin[ revolu\ie =i solda\ii ei nu mai luptau. La Sardarabad ceasul istoriei se oprise ]n loc pentru o clip[, a=tept]nd desf[=urarea evenimentelor. Armenii erau singuri ]n fa\a destinului. *** De-a lungul c[ii ferate linia frontului trecea la est de gara Arax iar turcii ocupaser[ cl[direa g[rii. La sud de gar[, =i p]n[ la p[- puri=urile fluviului Arax erau dispuse ]n linie dou[ regimente turce=ti av]nd ca ]nt[riri cavaleria kurd[ =i ba=ibuzucii musulmani. }n gara Karaburun, ]n spatele Araxului, erau trupele de rezerv[. La nord de calea ferat[, p]n[ la poalele Araga\ului erau desf[=urate regimentele din divizia Gallipoli (Dardanele), =i anume regimentele 106, 107, 108 care primiser[ sprijin pe flancuri trupe din divizia lui Kara Bekir Pa=a. Trupele dislocate din divizia armean[ ocupaser[ pozi\ii ]n fa\a trupelor inamice. Din aceia=i divizie un batalion era dislocat la sud-vest de Tali= =i la est de satul Nerkin Kalakud =i se desf[=urase ]n a=teptarea companiilor r[mase din deta=amentul armean Maku. La sud de acesta, prin ]nv[luire spre inamic se replia spre linia a doua deta=amentul format din regimentul Erznga reunit cu o parte din deta=amentul Hnus. Tot acolo se afla =i colonelul Garo Karaba=ian cu deta=amentul s[u de oameni. Sub conducerea comandantului Pirumian =i a fiului s[u Lt. Mikael, deta=amentul a fost condus ]n spatele liniilor inamice =i cu o lovitur[ nimicitoare a rupt liniile inamicului care panicat nu =tia ]n ce direc\ie s[ trag[ fiind luat prin surprindere ]ntre dou[ focuri. La 27 mai ora 15, Makedon =i T[ru\ik Hovsep, cu deta=amentul lor de cavalerie au luat pozi\ie pe linia Araxului, pe dealurile Karabukiand la sud-vest de Armavir. Aveau misiunea s[ opreasc[ ]naintarea inamicului pe firul fluviului. La est de gar[, turcii au trecut la contraofensiv[ dar au ]nt]lnit partizanii lui Perekriost. Iar la nord de ace=tia, cu toate trupele regimentului s[u, lupta contra diviziei 36 turce=ti Bohos Pirumian. }n spatele lor erau trupele de rezerv[, o companie din regimentul Igdir =i o alta din regimentul Kars. La b[t[lie au participat ]n afar[ de trupe =i popula\ia: tineri =i femei =i chiar preo\i. Anima\i de con=tiin\a identit[\ii =i a unit[\ii ]n fa\a imensului imperativ pe care p[m]ntul str[mo=esc ]l dicta, eroi anonimi =i-au unit puterile ]n lovituri decisive care au pus pe fug[ inamicul. }n noaptea de 27/28 mai nu mai existau trupe turce=ti ]n zon[. Pozi\iile s]nt ocupate acum numai de trupe armene. O parte s]nt trupele din rezerva regimentar[. }n centru, primul =i al doilea deta=ament al regimentului V ajunseser[, urm[rind fuga diviziei Gallipoli, tocmai ]n satul Karaburun =i la poalele dealului cu acela=i nume. La dreapta deta- =amentul de cavalerie a lui Panduht, trec]nd de Nerkin Tali=, ]i urm[re=te pe turci ]n zona de vest a dealurilor Kagh Topali. La st]nga, partizanii lui Perekriost ocup[ acum g[rile Mastara =i Karakert. Turcii, ]n asemenea ritm nu se mai retrag ci fug, p[r[sindu-=i pozi\iile =i armele, muni\iile, proviziile =i trofeele militare =i civile. }n seara zilei de 29 mai a ajuns la Tiflis telegrama Comandantului General M. Silikian ]n care se raporta: <Dup[ 3 zile de lupte grele pe direc\ia Sardarabad, turcii ]nv[lui\i prin flancuri =i nimici\i, au fost respin=i pe toate direc\iile. Trupele noastre, urm[rind inamicul au ajuns la linia satelor Karagula =i Sarnaghbiur. Pierderile inamicului s]nt importante.> +i telegrama adresat[ pre=edintelui Consiliului Na\ional Armean din Tiflis continua: <Totodat[ pe direc\ia Ba=-Aparan, inamicul, care a jenat avantposturile noastre de cavalerie pe linia Karapor- Karakilisa, dup[ dou[ zile de lupte cr]ncene a fost respins ]n seara zilei de 29 mai fiind complet nimicit. Moralul trupelor noastre este ridicat. }n prezent trupele noastre ocup[ pozi\ii ]nt[rite =i consolideaz[ linia de demarca\ie. General Silikian>. Armata armean[ urm[rea inamicul care fugea ]n panic[. Era pentru prima dat[ c]nd inamicul secular era ]ntr-adev[r pus pe fug[. *** Cele relatate mai sus au fost prezentate ]n dou[ h[r\i executate de cartograful armatei din timpul acela ceea ce a permis refacerea ]n am[nun\ime a b[t[liei. Cea de a treia hart[, care consemna prima victorie, datat[ din 22 mai, nu s-a p[strat ]n original, dar exist[ o fotocopie =i permite s[ ne facem o imagine asupra desf[=ur[rii b[t[liei. Victoria de la Sardarabad este piatra unghiular[ a temeliei Armeniei de ast[zi. De la aceast[ b[t[lie s-au derulat evenimentele care au dus ]n final la refacerea fiin\ei na\ionale. Sardarabadul a fost condi\ia sine qua non a Armeniei de ast[zi. Lua\i o nuia =i o ve\i fr]nge u=or. Lua\i un snop de nuiele =i nu ve\i reu=i s[ le fr]nge\i niciodat[. Vechea fabul[ a lui Esop ]=i perpetueaz[ adev[rul ve=nic. Putem totu=i s[ fr]ngem u=or snopul. Pentru asta trebuie s[-l desfacem din nou ]n nuiele. Este ceea ce niciodat[ nu trebuie permis s[ ni se ]nt]mple, oricine ar fi cel care ar ]ncerca! Un poet lituanian, E. Mejelaitis, vizit]nd monumentul de la Sardarabad a notat ]n versuri impresiile sale astfel: <Din seceri=ul teribil al genocidului, S-a salvat o m]n[ din neamul armenesc Din suflul puternic al Araratului El s-a ]nsufle\it =i a ren[scut> (Clopotele din Sardarabad) At]ta timp c]t va avea privirea a\intit[ spre piscurile ]nalte ale Araratului, poporul armean va d[inui ve=nic! Referin\e selective Arpiar SAHAGHIAN 1. Petre B[rbulescu <Repere de cronologie interna\ional[> Ed. +t. Enc. Bucure=ti, Mircea N. Popa, <Primul r[zboi mondial, > Ed. +t. Enc., Bucure=ti, Cr[ciun Ionescu, <Furtun[ deasupra orientului> Ed. Politic[, Bucure=ti, B. Ulubabian, <Sardarabad> roman, fragment ]n <Garun> nr. 4/ ***Album< Participarea armenilor la primul r[zboi mondial>.

7 Culturå Lîng[ sofaua lui Saferian se g[seau dou[ mormane de covoare persane întoarse pe dos =i împ[turite, alese de el personal din piesele cele mai bune, sustrase din emo\ie estetic[ circula\iei comerciale. Afar[ de aceasta, a=ezat pe du=umea se vedea un glob terestru a=a de mare, încît de pe sofa Saferian îl putea învîrti cu mîna =i contempla. I-l adusese Demirgian, dintrun fond de mobile vechi. Manigomian primea un jurnal armenesc ap[rînd la Stambul =i unul fran\uzesc la Cairo, La Bourse, pe care le citea =i r[scitea, c[utînd a ghici sensurile dintre rînduri. Acestea nu-l mul- \umeau =i c[uta lumini în convorbirile cu prietenii, pe care îi descosea asupra tuturor evenimentelor posibile. (G. C[linescu, Bietul Ioanide) Comentatorii romanului Bietul Ioanide (1953) de George C[linescu au fost în cvasi-unanimitatea lor de acord cu faptul c[ modelul personajului Saferian Manigomian colec\ionarul =i negustorul de antichit[\i artistice în salonul c[ruia începe ac- \iunea c[r\ii =i se desf[=oar[ parte din întîlnirile =i intrigile ei nu este altul decît faimosul colec\ionar de art[ K.H. Zambaccian. Dup[ cum se =tie, volumul a fost întîmpinat la apari\ie cu mult[ ostilitate de c[tre critica dogmatic[ a stalinismului jdanovist, indispus[ de modul nu tocmai pe linia partidului în care scriitorul înf[\i=a istoria epocii. Un personaj de natur[ s[-i indispun[ pe jandarmii ideologici ai comunismului era chiar Saferian Manigomian însu=i, a c[rui cas[ juca în acest roman cu cheie rolul de paravan pentru tot felul de combina\ii, inclusiv financiare, secrete. O evident[ iritare s-a manifestat =i în anumite cercuri universitare =i academice oficiale, unele nume sonore recunoscîndu-se KEMANCISTUL RUBEN Un A=ugh-panduht al zilelor noastre (continuare din num[rul trecut) Erau t[ieturi din ziarele armene=ti sau str[ine din Japonia, China, India, Polonia, Bulgaria, Anglia, Fran\a, Belgia, Austria, Ungaria, Italia, Cehoslovacia, Germania, Iugoslavia, Egipt, Liban, Siria, Irak, Palestina, Cipru =i desigur Rom`nia, precum =i altele. <Din strunele acestui instrument firav, m]nuit de Ruben, se ]n[l\a ]n inimile oamenilor uria=ul Ararat creat de melodiile sale>. For\a Primul din st]nga, pe scaun, Ruben al[turi de armeni din Frumoasa Un document G. Călinescu despre K. H. Zambaccian în caracterologia personajelor încondeiate satiric de c[tre C[linescu. Rezultatul tuturor acestor reac\ii a fost, în cele din urm[, blocarea difuz[rii volumului, autorul fiind constrîns ulterior s[-=i corecteze opera printr-o continuare mai conformist[ Scrinul negru. Dosarul înc[rcat al Bietului Ioanide, cu atacurile din presa vremii, a fost de curînd restituit în interiorul unei remarcabile edi\ii critice alc[tuite cu probitate de istoricul literar Nicolae Mecu, specialist în editarea operei prozastice a lui G. C[linescu. Edi\ia nu include îns[, probabil din motive de spa\iu, =i coresponden\a sau însemn[rile \esute în marginea romanului. Recuperarea lor în cadrul unui dosar de personaje ar merita, cu siguran\[, extins[. Oferim cititorilor no=tri, în continuare, o pies[ de arhiv[, un manuscris c[linescian pu\in cunoscut, intrat în posesia noastr[ prin intermediul unei copii xeroxate. Textul în spe\[ se intituleaz[ K. H. Zambaccian =i e datat (dac[ am descifrat bine) 14 XI 1951, deci înainte de apari\ia propriu-zis[. M[rturisim a nu =ti cine va fi fost destinatarul acestui înscris am[nuntul r[mîne s[ fie precizat de c[tre speciali=ti cu acces la arhive, cunosc[tori ai culiselor istoriei literare. Avem de-a face în punctul de plecare cu o replic[ explicativ[ =i cu o fi=[ de personaj, care îns[ se transform[ treptat într-un medalion admirativ =i emo\ionant despre spiritul armean. Din p[- cate, copia xerox a manuscrisului este descompletat[ =i par\ial deteriorat[, motiv pentru care textul nu a putut fi reconstituit în întregime. Atît cît s-a p[strat, îl cit[m in extenso în cele ce urmeaz[: «Unii cred c[ în Saferian Manigomian am pus tr[s[turi din K. H. Zambaccian. Nu m-am gîndit o clip[ la aceasta, fiindc[ nici nu-l cuno=team. Adev[rul este c[-mi trebuia un om bun îng[duitor pentru capriciile de artist ale lui Ioanide =i pentru asta se impunea un oriental. Numai acolo în Asia sim\urile =i inteligen\a nu mai s]nt mijloc =i scop în sine. K. H. Zambaccian e mult mai complex =i compara\ia cu Ambroise Vollard mi se pare nostim[. Vollard, negustor inteligent, vindea tablouri, K. H. Zambaccian strînge. E o opera\ie psihic[ diametral opus[. Totu=i, amîndoi au o facultate comun[, s]nt orientali. Ambroise Vollard se n[=tea în insula Reuniunii din Oceanul Indian, K. H. Zambaccian este prin tat[ originar (pe cîte îmi spune) din Cappadocia cea vestit[ prin frescele bisericilor sale. Regiunile vulcanice =i solare din Orientul mijlociu, patria ( ) au solul pigmentat de metale ce excit[ ochiul =i solicit[ imagina\ia la fic\iuni caligrafice. Lanurile noastre verzi produc dimpotriv[ sa\ietate. Artificiul devine oricum inutil din moment ce oriunde g[se=ti o paji=te verde sau o miri=te galben[. Orientalul migrînd într-un spa\iu pustiu simte neoia simte nevoia de a purta în sine un empireu floral în miniatur[ care e covorul. Omul î=i creaz[ pe loc orizontul, î=i scrie peisajul. Gr[dina de Rena=tere ca oper[ de caligrafie, devenit[ apoi gr[din[ (...) e un covor lucrat prin ajustarea naturei =i cerînd o r[bdare =i un efort penibile. Covorul oriental e libertatea absolut[, concep\ia despre lume mutabil[ ca decorul de teatru. Iar Le marchand de tapis (...), tablou cam plat, grupul de orientali cu mîinile la spate contemplînd într-o curte interioar[ un fel de ghiordez imens întins prin dou[ caturi, e interesant cel pu\in prin gest. Oamenii se pierd cu ochii în covor, îl citesc în criptica lui ca pe un univers în culori cu sentimentul de a avea în fa\[ nu un obiect casnic ci un sistem de gîndire =i de interpretare a lumii. Portretul tat[lui lui K. H. Zambaccian de C. Ressu cu fa\a pu\in torturat[ =i \inuta de om de afaceri surprinde prin pupilele privind somnolente departe =i fascinate de firele unei \es[turi. Se vorbe=te des de somnolen\a aparent[ a lui Vollard. Un suflet adunat într-un singur sim\ nu tresare decît cînd înaintea senza\iei respective K. H. Zambaccian are o privire molatec[, aproape (...) =i placid[ (...) cu aromirea zîmbitoare, un fel de beatitudine ce cre=te voluptos în direc\ia b[rbiei solide. N[rile (...) ca =i cînd amatorul ar vedea cu nasul (...) întoarce la formula ancestral[, revenind c[tre tebrizurile edenice ale str[mo=ilor s[i. El pune s[-i întoarc[ =i reîntoarc[ ghiordezurile, le salveaz[ temporar prin birouri, p[=e=te cl[- tinat =i euforic peste el. K. H. Zambaccian va p[r[si geografia noastr[ zburînd pe un covor persan». Dup[ cum se poate observa, de=i marele critic =i romancier afirm[ c[ nu-l cuno=tea pe K. H. Zambaccian, textul s[u se refer[ în permanen\[ la acesta, nu la Saferian, oferind o subtil[ incursiune speculativ[ în psihologia artei orientale. Compara\ia în oglind[ între cappadocianul Ambroise Vollard =i Zambaccian trimite c[tre o matrice stilistic[ modelat[ de influen\a peisajului. Pe de alt[ parte, covorul ca imagine a lumii, ca fic\iune caligrafic[ =i ca metafor[ a textului c[ci textul e \es[- tur[, iar covorul e art[ a \es[turii trimite la o prestigioas[ tradi\ie armean[ =i persan[. Interesant e c[, necunoscîndu-l direct artei lui Ruben a reu=it ca ]n 1937, la Grenoble, s[ reuneasc[ ]n aceea=i sal[ dou[ grup[ri politice armene rivale care se evitaser[ sistematic p]n[ atunci Odat[, se poveste=te, i se furaser[ actele =i Ruben nu putea trece frontiera, nu se putea ]n\elege cu vame=ul. Atunci el scoase kemanceaua =i ]ncepu s[ c]nte. Vame=ul, ascult[ fermecat =i f[r[ vorb[ ]l l[s[ s[ treac[. Ce a ]nsemnat kemanceaua pentru Ruben a spus-o un alt a=ugh celebru, Sayat Nova la 1759, ]n c]ntecul s[u ]nchinat chiar acestui instrument: <Dintre toate al[utele, tu e=ti cea mai de laud[, kemancea! Cel de nimic nu te poate vedea,tu e=ti potrivnic[ lui, kemancea! St[ruie! +i vei vedea: zile mai bune vor veni, kemancea! Cine ne poate desp[r\i? Tu e=ti soarta mea, kemancea!>( ) Ruben nu era numai interpret dar =i compunea. }n timpul vizitei la Frumoasa (SepViz) a fost cazat ]ntr-o cas[ s[teasc[ =i ascult]nd c]ntecele din partea locului a scris, pentru kemancea, o bucat[ ]ntitulat[ <Diminea\a ]n sat>, iar alt[ dat[, particip]nd la un concurs, l-a c]=tigat devenind astfel autorul imnului de independen\[ al Irak-ului (regalist). In total a compus circa 30 de piese,dintre care putem cita <Uvertura Araratian[>, <Dor de patrie>, <Amintiri din Armenia>, <Sf]ntul Ierusalim>, <Dormi pribeagule>, <Fantezie Caucazian[>, <Flautul>, < Dansul ciobanilor>, piese ]nchinate republicilor independente Armenia, Gruzia =i Azerbaidjian (]nainte de sovietizarea lor). Din 1922 se stabile=te ]n Rom`nia,unde se sim\ea cel mai bine. }n 1939, face un sejur la Frumoasa, de unde ]ntreprinde turnee la Gheorghieni, Miercurea-Ciuc, Tu=nad-B[i, =i fire=te ofer[ spectacole =i la Frumoasa. Din 7 pe Zambaccian dac[ e s[ d[m crezare propriilor afirma\ii G. C[linescu se refer[ la renumitul colec\ionar comentînd mai întîi, cu p[trundere =i fine\e, portretul tat[lui s[u realizat de pictorul Camil Ressu, f[- cînd apoi referiri la arta armean[. De re\inut însemnarea ini\ial[ «Îmi trebuia un om bun, îng[duitor pentru capriciile de artist ale lui Ioanide =i pentru asta se impunea un oriental». Dincolo de efectul compozi\ional contrastiv, este oferit un indiciu important cu privire la statutul personajului Saferian, conceput, într-un fel, ca dublu spiritual al lui Ioanide. În fapt, creatorul de art[ =i colec\ionarul de art[, artistul activ Ioanide =i comerciantul contemplativ Saferian, filozof al comer\ului =i iubitor de vechime, sînt naturi complementare =i, totodat[, singurii autentici cunosc[- tori în materie de frumos din cadrul romanului sînt, într-un fel, singurele personaje care au o viziune de ansamblu artistic[ asupra lumii. Finalul textului de fa\[ K. H. Zambaccian va p[r[si geografia noastr[ zburînd pe un covor persan este un adev[rat poem admirativ care ne trimite cu gîndul la cartea celor 1001 de nop\i. Dac[ ne gîndim la anii sumbri în care a ap[rut Bietul Ioanide, ani în care arta adev[rat[ era prigonit[ =i ostracizat[ de canoanele realistsocialiste, gestul evazionist al covorului fermecat creeaz[ un evident, frapant efect de contrast în raport cu estetica de placaj =i rumegu= a epocii. Este îns[ =i un mesaj de solidaritate uman[ între doi mari iubitori de art[ în vremuri de restri=te. Florian F. BAICULESCU acele timpuri ne-a r[mas o fotografie unde un grup de armeni au \inut s[ se fotografieze cu Ruben. Dup[ r[zboi Ruben face un turneu ]n Bulgaria, Grecia =i ajunge apoi ]n Egipt =i Liban unde se stabile=te ]n De aici d[ concerte cu diferite ocazii at]t ]n Liban c]t =i ]n Siria ]n cluburile =i =colile armene. }n 1960 c]nd armenii const[n\eni treceau prin Liban pe drumul spre SUA, unii din fo=tii lui spectatori din Rom`nia l-au rev[zut concert]nd cu vechea sa kemancea. Afi=ele care anun\au concertele sale purtau un singur nume RUBEN. Dar el avea un nume de familie =i acesta era Garahanian. El s-a n[scut acum 110 ani (]n 1893, la 1 ianuarie) ]n satul +ulver, (Karabagh). So\ia sa, Azniv, cu care se c[s[tore=te ]n 1931, ]l va ]nso\i ]n toate turneele sale acompaniindu-l la pian. Ruben =i-a ]nchinat ]ntrega sa via\[ promov[rii adev[ratului c]nt armean exprimat prin glasul (aproape c[ nu e o metafor[) kemancelei. A mi=cat sufletele a st]rnit lacrimi, a ]nc[lzit ba chiar a dezghe\at inimi a cl[dit metereze ale patriotismului, mai solide =i mai ]nalte =i mai durabile dec]t o mie de oratori. Era un lupt[tor. Era din Karabagh. Era un adev[rat armean, din cei care nu-i mai vezi la tot pasul. A avut un crez pe care ]l c]nta pe strunele inimitabile ale kemancelei sale, dar a avut =i spectatori care vibrau la acest crez. Oare chiar toat[ aceast[ muzic[ diamantin[ nu s-a g]ndit nimeni s[ o ]nregistreze? Ce surpriz[ de propor\ii ar fi s[ g[sim ni=te ]nregistr[ri cu RUBEN! Nu am aflat dac[ exist[ a=a ceva dar, cine =tie, ]n Liban, poate, a avut totu=i cineva aceast[ idee Arpiar SAHAGHIAN

8 8 Armenia VOTUL CONTINUIT{ II (continuare din pagina 1) Astfel, principalele trei partide sus\in[- toare ale pre=edintelui Robert Kocearian Partidul Republican al primului ministru Andranik Markarian, FRA Da=nak\utiun =i < ara Legilor> ob\in ]mpreun[ aproape 48% din voturi, scor care, dup[ redistribiurea voturilor partidelor r[mase sub pragul de 5%, ]i asigur[ pre=edintelui o majoritate parlamentar[ fidel[ =i o libertate de ac\iune confortabil[. Din cele 131 de locuri ale Adun[rii Na\ionale, republicanii ob\in 23, da=nacii 11, iar Partidul < ara Legilor> 12, tab[ra propreziden\ial[ acumul]nd ]n total 46 de mandate de deputat. Dac[ la acestea se adaug[ =i deputa\ii independen\i intra\i prin sistemul majoritar, dar apropia\i partidelor de la putere, rezult[ un control total asupra parlamentului exercitat de tab[ra guvernamental[, ceea ce va asigura, cel pu- \in ]n viitorul apropiat, stabilitatea politic[ =i guvernabilitatea \[rii. }n schimb, blocul electoral de opozi\ie <Dreptatea>, constituit din for\ele politice care au sus\inut candidatura lui Stepan Demirgian ]n al doilea tur al alegerilor preziden\iale, a ob\inut un rezultat mult sub a=tept[ri, at]t liderii opozi- \iei, c]t =i elementara logic[ preelectoral[ acredit]nd ideea c[ <Dreptatea> va ob\ine cel pu\in majoritatea relativ[ ]n parlament. Imediat dup[ alegerile preziden\iale, sup[- ra\i de realegerea lui Robert Kocearian, Stepan Demirgian =i sus\in[torii s[i vehiculau ideea boicot[rii alegerilor parlamentare, idee abandonat[ ]n speran\a unei revan=e parlamentare urmat[ (]n mod logic) de declan=area unei proceduri de destituire a pre- =edintelui Kocearian. Rezultatul extrem de slab ob\inut de blocul <Dreptatea> face din tab[ra lui Demirgian o opozi\ie neglijabil[ ]n condi\iile ]n care ]n parlament nu mai exist[ destui poten\iali opozan\i ai pre=edintelui care s[ i se al[ture. }n aceste condi\ii, dac[ via\[ intern[ nu va fi zguduit[ de atentate politice ca cel comis de grupul Hunanian ]n octombrie 1999, pre=edintele Kocearian =i echipa sa se vor bucura de o capacitate de guvernare nesperat[, ceea ce le va permite continuarea aceleia=i politici aplicate de patru-cinci ani ]ncoace, at]t ]n plan intern, c]t =i extern. Acord]ndu-i votul lui Robert Kocearian =i for\elor politice ce-l sus\in, aleg[torii au votat pentru continuarea reformelor economice =i consolidarea liberalismului economic, pentru o cre=tere economic[ din dou[ cifre, pentru fermitate ]n chestiunea Karabaghului, pentru politica de impunere pe plan interna\ional a recunoa=terii genocidului armean. Totu=i, victoria lui Robert Kocearian =i a taberei sale ]n acest an electoral nu reflect[ nicidecum o op\iune con=tient[ a majorit[\ii electoratului pentru politicile enumerate mai sus, ea fiind urmarea unei campanii electorale bazate exclusiv pe subiectele economice =i sociale interne =i a absen\ei de la vot a multor simpatizan\i ai opozi\iei. }ntr-adev[r, este de remarcat faptul c[ la Erevan, unde Stepan Demirgian a ob\inut cele mai bune rezultate la alegerile preziden\iale, electoraltul a participat la vot ]n propor\ie de numai 40,7% (mult sub media de 51,5%), fiind evident faptul c[ mul\i dintre votan\ii lui Demirgian de la preziden\iale au lipsit de la alegerile parlamentare, opozi\ia reunit[ ]n blocul <Dreptatea> pierz]nd ]n acest fel multe voturi. Este de remarca\ ]n treac[t c[ nici Partidul Unit[\ii Na\ionale condus de Arta=es Gheghamian, clasat al treilea ]n primul tur al alegerilor preziden\iale, nu a ob\inut un rezultat foarte bun, adun]n doar 9,67% din voturi fa\[ de cele 17% ob\inute de liderul s[u la preziden\iale. Dup[ cum era de a=teptat, dup[ scandalul de la alegerile preziden\iale, opozi\ia nu recunoa=te nici rezultatele alegerilor parlamentare din 25 mai, promi\]nd c[ va continua <lupta pentru instaurarea ]n \ar[ a unei democra\ii reale>. Potrivit declara\iei date publicit[\ii de blocul <Dreptatea>, <]ntreaga desf[=urare a alegerilor parlamentare a fost ]nso\it[ de ]nc[lc[ri grosolane ale codului electoral =i de nesocotirea obliga\iilor interna\ionale asumate de Armenia>. <Dreptatea> consider[ c[ a fost ]nc[lcat ]nc[ o dat[ dreptul electoral al aleg[torilor, alegerile transform]ndu-se ]ntr-o <procedur[ formal[ de perpetuare a puterii politice>. <}ntreaga responsabilitate pentru situa\ia creat[ cade ]n seama lui Robert Kocearian =i a for\elor politice care-l sus\in>, se spune ]n declara\ia opozi\iei. Oricum p[rerea general[, ]mp[rt[=it[ at]t de observatorii interna\ionali, c]t =i de opozi\ie, este c[ alegerile parlamentare, de=i marcate de numeroase nereguli =i situ]ndu-se departe de normele interna\ionale, s-au desf[=urat ]ntr-o atmosfer[ mult mai calm[ dec]t cele preziden\iale. O confirmare a acestei constat[ri este =i lipsa mitingurilor de protest ale opozi\iei dup[ modelul celor din timpul =i de dup[ alegerile preziden\iale. Oricum, ca =i candidatul preziden\ial Stepan Demirgian, =i de aceast[ dat[ opozi\ia a dat de ]n\eles de la bun ]nceput c[ nu este dispus[ s[ recunoasc[ nici un rezultat care nu-i va consfin\i victoria parlamentar[. }n chiar ziua alegerilor, Demirgian ]=i exprima convingerea c[, ]n cazul unor alegeri c]t de c]t corecte, blocul <Dreptatea> va ob\ine majoritatea ]n Adunarea Na\ional[. Cu nereguli electorale sau nu, corecte sau mai pu\in corecte, alegerile parlamentare din 25 mai i-au ]ndeplinit dorin\a lui Robert Kocearian, duc]nd la formarea unei <Adun[ri Na\ionale care s[ poat[ coopera cu pre=edintele>, asigur]nd astfel continuitatea politic[ at]t intern[, c]t =i extern[. REFORMELE CONSTITU IONALE, RESPINSE Referendumul privind aprobarea reformelor constitu\ionale desf[=urat ]n paralel cu votul parlamentar din 25 mai a e=uat, dintre votan\i spun]nd NU, fa\[ de numai care au spus DA. Privit ca un test al ]ncrederii fa\[ de regimul aflat la putere =i politica pre=edintelui Robert Kocearian, cel mai important sus\in[tor al noii constitu\ii, referendumul constitu\ional a fost umbrit de campania pentru alegerile parlamentare. }n acela=i timp, s-a f[cut mult prea pu\in pentru informarea electoratului ]n leg[tur[ cu reformele propuse, ceea ce a l[sat loc specula\iilor politice, tab[ra proguvernamental[ consider]nd reformele necesare pentru democratizarea \[rii, ]n timp ce pentru opozi\ie acestea nu erau altceva dec]t o ]ncercare de ]nt[rire a dictaturii pre=edintelui Kocearian. <Totu=i, dac[ schimb[rile constitu\ionale nu vor fi aprobate, nu v[d nici o problem[, \ara va continua s[ tr[iasc[ baz]ndu-se pe vechea Constitu\ie>, a declarat Robert Kocearian ]n fa\a presei imediat dup[ vot. A=adar, via\a primei constitu\ii a Armeniei postsovietice, adoptate ]n anul 995, ]nc[ nu s-a ]ncheiat. <Viitorul guvern de coali\ie trebuie format de acele for\e politice care, unindu-se, ]=i vor asuma o r[spundere concret[>, le-a declarat ziari=tilor pre=edintele Kocearian imediat dup[ ce a votat ]n alegerile parlamentare. Potrivit lui Robert Kocearian, opozi- \ia nu poate face parte din coali\ie, ]ntruc]t ]n acest caz ar ]nceta s[ mai fie opozi\ie. F[- r[ s[ explice, pre=edintele a chemat la exprimarea unor <formul[ri politice corecte>, preciz]nd c[ <nu exist[ opozi\ie permanent[ sau for\e proguvernamentale permanente>. Revenind la atmosfera electoral[ =i la aprecierile observatorilor interna\ionali, trebuie amintit mai ]nt]i incidentul s]ngeros care a p[tat alegerile din 25 mai. Spre sf]r=itul zilei un \[ran din satul +ahumian din prefectura Araratului deschide foc cu arma automat[ ]n curtea =colii s[te=ti unde se afla instalat[ sec\ia de votare, ucig]nd un om =i r[nind al\i doi, printre care =i pe mai marele satului. }n ceea ce-i prive=te pe observatorii europeni veni\i din partea OSCE, a Consiliului Europei =i a Biroului pentru Institu\ii Democratice =i Drepturile Omului, ace=tia consider[ c[ alegerile parlamentare din 25 mai reprezint[ un pas ]nainte fa\[ de cele preziden\iale, dar nu marcheaz[ o ]mbun[t[\ire semnificativ[ din punct de vedere al normelor interna\ionale. Observatorii s-au ar[tat =oca\i de incidentul de la +ahumian. <Sper[m c[ de aceast[ dat[ autorii crimei vor fi pedepsi\i iar sentimentul impunit[\ii ]n cele din urm[ va sc[dea. +i nu ca dup[ alegerile preziden- \iale, c]nd autorii neregulilor electorale au r[mas p]n[ ast[zi nepedepsi\i>, a spus =eful misiunii de observare a Adun[rii Parlamentare a Consiliului Europei, Russell Johnston. Cam for\at[ asocierea ]ntre o crim[ prosteasc[ a unui \[ran din Valea Araratului, care f[r[ ]ndoial[ va face pu=c[rie pentru omor, =i fraudele electorale care pot fi pe c]t de multe, pe at]t de subtile. }n ceea ce prive=te participarea sc[zut[ la vot a electoratului, observatorii consider[ c[ aceasta este urmarea ne]ncrederii aleg[torilor ]n procesul electoral =i ]n institu\iile politice, refacerea acestei ]ncrederi trebuind s[ fie una dintre principalele sarcini ale autorit[\ilor. Observatorii se mai arat[ <uimi\i> de faptul c[ imediat ]naintea ]nchiderii sec\iilor de votare participarea electoratului la vot era de numai 43%, dup[ care a urcat brusc la 51%. Totu=i, ei asigur[ c[ <nu au venit ]n Armenia pentru a c[uta vreo vin[>, iar aprecierile nu s]nt definitive, ele depinz]nd de adunarea contesta\iilor =i de atitudinea autorit[\ilor fa\[ de incidentul de la +ahumian =i fa\a de neregulile electorale. Concluzia alegerilor parlamentare din 25 mai: alegeri mai lini=tite dec]t cele preziden\iale, fraude mai pu\ine dec]t la preziden\iale, ]nfr]ngerea nea=teptat de sever[ a opozi\iei, lipsa protestelor =i a tulbur[rilor de strad[, primul parlament armean dup[ 1991 lipsit de comuni=ti =i care c]=tigul cel mai important promite s[ asigure stabilitatea politic[ a \[rii ]n urm[torii ani. Vartan MARTAIAN NATO SE INTERESEAZ{ DE CAUCAZ Aflat ]ntr-o vizit[ de dou[ zile la Erevan ]n cadrul unui turneu regional ]nceput la Moscova =i continuat la Tbilisi, secretarul general al NATO, George Robertson, a declarat c[ alian\a nord-atlantic[ <]=i va asuma un rol concret ]n rezolvarea problemelor din Caucazul de Sud, dar principala r[spundere a asigur[rii securit[\ii =i stabilit[\ii le revine \[rilor din regiune>. Vorbind ]n fa\a studen\ilor =i a corpului profesoral al Universit[\ii Franceze din Erevan, Robertson a \inut s[ implice =i Moscova, spun]nd c[ deosebit de util[ va fi cooperarea cresc]nd[ dintre NATO =i Rusia. <}n aceast[ regiune exist[ multe probleme, dar =i un mare poten\ial>, a spus secretarul general al NATO, potrivit c[ruia alian\a are noi planuri pentru valorificarea poten\ialului Caucazului de Sud, planuri <care se vor baza nu pe idei, ci pe rezultate>. }n cadrul ]ntrevederilor pe care le-a avut cu pre=edintele Robert Kocearian, cu primul ministru Andranik Markarian =i cu ministrul ap[r[rii Serj Sarksian, George Robertson a primit asigur[ri cu privire la inten\ia ferm[ a Armeniei de a-=i ad]nci cooperarea cu NATO. O dovad[ ]n acest sens s]nt =i exerci\iile militare organizate anul acesta ]n Armenia ]n cadrul programului Parteneriatului pentru Pace, exerci\ii pe care Robertson le-a calificat drept foarte utile at]t pentru Armenia, c]t =i pentru ]ntreaga regiune, ]ntruc]t programul avansat de NATO presupune cooperarea ]ntre vecini, =i nicidecum confruntarea. }ntrebat de ziari=ti dac[ nu vede vreo contradic\ie ]ntre apartenen\a Armeniei la Tratatul de Securitate Colectiv[ al CSI =i cooperarea cu NATO, George Robertson a r[spuns c[ nu, NATO salut]nd voin\a tuturor statelor de a ]mbun[t[\i situa\ia regional[ at]t pe baze individuale, c]t =i colective. R[spuns ]n spiritul aprecierilor formulate de Robertson cu c]teva zile ]nainte la Moscova, unde s-a aflat pentru a participa la conferin\a Rusia-NATO, conferin\[ pe care a calificat-o drept un <eveniment excep\ional de importan\[ istoric[, ce arat[ c[ NATO are nevoie de Rusia, iar Rusia de NATO> =i <demonstreaz[ noua calitate a rela\iilor dintre NATO =i Rusia>. Secretarul general al NATO, care ]ntr-un amplu articoil publicat ]ntr-un ziar gruzin ]=i exprima p[rerea c[ alian\a nord-atlantic[ nu poate conduce singur[ procesul de solu\ionare a conflictelor din Caucaz =i c[ este necesar[ <interven\ia constructiv[ a Rusiei>, a mai declarat la Erevan c[ Transcaucazia are o semnifica\ie extrem de important[ pentru alian\[, care inten\ioneaz[ s[ ajute din ce ]n ce mai activ \[rile din regiune. }n paralel cu turneul lui George Robertson, la sediul NATO de la Bruxelles s- a desf[=urat un seminar pe tema cooper[rii dintre alian\a nord-atlantic[ =i \[rile Caucazului de Sud. }n cadrul acestuia s-a subliniat ideea c[ NATO inten\ioneaz[ s[ considere Caucazul de Sud nu ca pe o regiune unitar[, ci ca pe un grup de trei state separate, Armenia, Gruzia =i Azerbaidjan, ceea ce ar permite, pe l]ng[ abordarea individual[ a statelor partenere ale NATO, o ]ncurajare a reformelor ]n aceste \[ri, precum =i str]ngerea cooper[rii acestora cu NATO. }n alt[ ordine de idei, reprezentan\ii NATO la seminarul dedicat Caucazului de Sud consider[ conflictul din Karabagh ca fiind o ran[ deschis[ care, al[turi de celelalte conflicte nerezolvate din regiune, ]ntre\ine ne- ]ncrederea Europei fa\[ de interesul NATO ]n Caucaz. De asemenea, participan\ii la seminar au subliniat c[ este foarte pu\in probabil[ primirea ]n alian\a nord-atlantic[ a \[rilor implicate ]n dispute teritoriale nesolu\ionate =i s-au ar[tat ]n\eleg[tori fa\[ de str]nsa cooperare a Erevanului cu Rusia, cooperare care serve=te interesul na\ional al Armeniei. V.M.