REUNIUNEA SODALILOR ROMÂNI DIN CLUJ

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "REUNIUNEA SODALILOR ROMÂNI DIN CLUJ"

Transcriere

1 REUNIUNEA SODALILOR ROMÂNI DIN CLUJ Prin decretarea desfiinţării iobăgiei la 1848 in Transilvania, se crează in această provincie condiţiile dezvoltă,rii capitalismului, ale formării industriei capitaliste. Abolirea stărilor feudale în 1848 a fost însă incompletă şi, în consecinţă, nesatisfăcătoare, pentru că situaţia dependentă a T:r:ansHvaniei şi rămăşiţele feudade oare aru conti.njl.iib.t să existe şi după revoluţie n-au permis realizarea concoroanţei relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de producţie, fapt resimţit ca o frînă puternică in dezvoltarea industriei transilvănene 1 Se adăujga şi existenţa corporaţiilor meşteşugăreşti - organizaţii feudale ce deveniseră d0mult o frînă evidentă in calea dezvoltării industriei transilvănene - nedesfiinţate de legile din Ele, de altfel, vor continua pînă in 1872 să reglementeze producţia meşteşugărească, să frineze dezvoltarea forţelor de producţie şi a industriei, favorizind o creştere inegală a burgheziei din rindul naţionalităţilor trnnsilvălnene. Dar toate acestea n-au putut impiedica cu desăvirşire dezvoltarea relaţiilor capitaliste. In ianuarie 1852 a apărut o,"instrucţiune provizorie" a guvernului din Viena referitoare la bresl,e, prijn oare "numărllll iillchiis (numeros clausus) al firmelor de negruţă.tjori şi de industriari 15-<au oasat şi s-a deschis un cimp larg de activitate pentru toţi locuitorii cîţi puteau proba că alu învăţat cutare ram de industrie şi că-1 pri,cep" 2 La finele anului 1859 s-a publicat şi patenta împărătească - intrată în v1goave de la 1 mai , care, fără a prevedea desfiinţarea breslelor, însemna totuşi un pas inainte pe calea lărgirii activităţii industriale. Se asigura astfel o libertate necunoscută pînă atunci dezvoltării industriale, legalizindu-se producţia meşteşugărească din afara breslelot şi ingăduîii1jdu-se insu~irea meseriilor de către orice persoană 3 Dar incheierea dualiismului austro-rmgar la 1867 şi stabilirea uniunii vamale dintre Austria şi Ungaria, care favoriza mărfurile austriece in concurenţa lor cu cele autohtone, au contribuit, pe de altă parte, la impiedecarea dezvoltării fir~ti a industriei în Transilvania. 1 D. Ghişe, I. Kecskes şi P. Teodor, Idei economice in opera lui George Bariţ privind promovarea industriei la românii din Transilvania, în AIIC, VI, 1963, p G. Bariţiu, Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă, vol. II, Sibiu, 1890, p D. Ghişe, I. Kecskes şi P. Teodor, loc. cit.

2 390 E. GLODARIU - N. CORDOŞ In această situaţie, o preocupare de seamă a ginditorilor români transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (G. Bariţiu, P. Vasici, N. Cristea, 1. Roman, B. Baiulescu, D. Cornşa şi alţii) a foot aceea legată de starea industriei, căreia in scrierile lor i-au subliniat însemnătatea şi mijloacele de a o promova 4 Ei au văzut superioritatea industriei faţă de meserii şi manufacturri, au relevat rolul progresist al acesteia în dezvoltarea social-economică a poporului român. Faptul că au acordat totuşi o mare atentie meseriilor - adoptind unanim pînă la 1918 această direcţie - se explică numai prin situaţia concretă naţională şi socială a românilor din Transilvania, a cărei burgezi~ era sufocată in tendinţele ei de dezvoltare de către burgheziile mai puternice ale naţiunilor dominamte. Acolo unde: "Un popor apăsat nu poate dispune după plac cu puterile fizic-e şi materiale ale sale, nu-şi poate organiza trebile sale publice aşa precum ar fi de lipsă pentru binele şi inaintarea sa proprie. Iar ce se ţine de averea şi 1navuţirera unui popor atirnătoriu de la voia altora, mărturisim că acolo unde membrul UP~i societăţi e împedecat in ~rad mai mic ori mai mare în afacerile sale, unde el trebuie să se supună voiei necondi1,ionate altuia, toţi paşii săi e silit a-i regula după placul străimului... nu poate fi vorba despre o industrie infloritoare, prin urmare, nici despre înavu1,irea membrilor şi a corpului intreg":;. Se pleca astfel de la ideea că românii nedispunind deocamdată de capitaluri, marea indll5trie era pentru ei imposibilă. De aceea trebuia găsită neapărat o cale accesibilă, care "să ne procure mai iute avere", şi apoi, odată întemeiată o largă platformă de industrie mică, să se poată trece Ja marea industrie 6 Promovarea meseriilor in rindurile populaţiei român~ti din Transilvania era considerată de majoritatea intelectualilor preocupaţi 4 Vezi, spre exemplu, [N. Cristea], Industria noastră viitoare şi lncă un cuvint in privinţa industriei, în Telegraful Romdn (1864), nr , 34-35; C. C. M~lea, Protopopul Bartolomeiu Baiulescu, Braşov, 1938; D. Comşa, Studii asupra stărei noastre economice, in Foişoara Telegrafului Român, (1876), nr. 1-2, 4, 6, 12; 1. Roman, Cum să intemeiem clasa de mijloc care ne lipseşte, in Observatorul (1884), nr. 83, 86-87; D. Ghişe, 1. Kecskes şi P. Teodor, op. cit., p ; N. Cordoş - P. Teodor, Activitatea economică a doctorului Pavel Vasici, în ActaMN, IV, 1967, p. 578; T. Ionescu, Cauze ale inapoierii economice ale vechii Transilvanii în scrierile unor ginditori progresişti, în Studia, series oeconomica, XIII, 1968, p Cultivarea şi îmbunătăţirea stării poporului, în Concordia, nr. 24 (88), 25 mart./ 6 apr. 1862, p. 92 " Gh. Zane, Problemele industriei in literatura economică românească din Transilrania ( ), in Probleme economice, nr. 4, 1969, p A se vedea şi citeva articole' din presa vremii in această problemă: B. Baiulescu, Despre unele mijloace, care ar putea ameliora starea materială a poporului român, în Transilvania, nr. 19, 1 octombrie 18î5, p ; Priviri asupra situaţiunii noastre economice. Industria şi meseriile, în Revista economică, nr. 5, 9 februarie 1901, p ; /nceput11rile de organizare economică, li, în Revista economică, n.r. 38, 19 ~eptembrie, 1903, p

3 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 391 de aceajstă problemă, ca un mijloc de a crea in centrele urbane o burghezie industrială românească, care, după,părerea lor, ar fi constituit o legătură de fier intre,"dasa agricolă" şi "c1ajsia inteligenţilor". Regulamentele feudale ale breslelor opreau primirea la meserie a fiilor de iobagi, iar de prescripţiile acestor regulamente de organizaţie profita numai un cerc restrins al maiştrilor rsaşi şi maghiari. In felul acesta breslele, prin caracterul lor inchis, n-au primit sujb raportul învăţării de meiserii nici un -copil român saru de altă naţi0ll1alitate. Ingrădirile feudale, au împiedicat, deci, formarea păturii meseriaşilor în cadrul burgheziei române din Transilvania. Drept consecinţă, inainte de revoluţia din 1848, această pătură lipsea aproape cu totul din sinul burgheziei române. "Româlnrul luat peste tot unde se află -.constata G. Bariţiu - avu aristocraţi şi ţărani, iat orăşeni prea puţini; el avu preoţi, administratori şi.soldaţi, ţărani agriculoori, iar clasa de meseriaşi ii lipsea' 17 Constatind inexistenţa acestei,"clase de mijloc" (numită şi "clasa meseriruşilar" sau "dasa industriaşilor"), majoritatea publiciştilor români vor m'ilita şi vor desfăşura o rodnică alctivitate in direcţia imbrăţişării meseriilor de către românii transilvăneni. "Prin aceasta - scria Bartolomeiu Baiulescu - facem un serviciu insemnat nu numai indivizilor respectivi, asigurind multor români pinea de toate zilele, dar ne creem şi o burghezie, ~creem factori, cari să ne arate oraşe româneşti, creem o dasă mijlocie, creem sucuts ale comercianţilor români, creem puterea ţării" 8. Ginditorii progresişti români au arătat şi o serie de căi şi mijloace neeesare dezvoltării meseriilor. Intre mijloacele puse la cale in acest scop, după exemplul asociaţiilor literare şi de cultură, au fost ~i ~,reuniunile.de sodali''. Intemeiate in s copul de a sprijini şi răspîndi meseriile intre români, reuniunile de sodali au înfiinţat "stipendii şi ajutoare, şi mulţujmită neobositei lar (Stăruinţe, am şi ajuns pînă la atîta, că 1Un număr frumos de copii români învaţă şi au învăţat măestrii" 1 "'. Ele au,fost de o însemnătate deosebită pentru meseriaşii şi sodalii (caj.fele) români din Transilvania, deoarece au Jucrat pentru 11,dezvoltacr-ea l10r spirituală şi pregătirea pentru viaţă socială, pentru.ijntărirea simţului de colegialitate şi ajutor al'le reciprocă, pentru cultirvarea simţului na1fional e>tc." 10. Avind la origine modelul reuniunilor de sociali.germane infiinţate de Adolf Kolping la Elberleld (1845) şi Colonia (1849) 11, ele se voc generaliza şi la românii tram;ilvăneni du!pă infiijnţarea celor,de la,sibiu (1867) 12,? D. Ghişe, 1. Kecskes, P. Teodor, op. cit., p B. Baiulescu, op. cit., în Transilvania, nr. 20, 15 octombrie 1875,!p. ~27. 9 Gazeta Transilvaniei, nr. 237, 21 oat./2 nov. 1890, p Priviri asupra situaţiunii noastre economice. Industria şi meseriile, în Revista economică, nr. 5, 9 februarie 1901, p. 61. u Folosul reuniunilor de sodali, ln Unirea, nr. 44, 31 octombrie 1911, p Tr. Chirilă, Reuniunea culturală naţională a mesel'iaşilor români din Sibiu La 80 de ani, Sibiu, 1946.

4 J92 E. GLODARIU - N. CORDOŞ Braşov { ) 1!1 şi Cluj { ). La inceputu~ secoluj.ui al XX-lea (1908), reuniurrile, societăţile ori asociaţiiil.e de sodali, meseriaşi şi industriaşi români - cum li se mai spunea - infiinţate în localităţile Haţeg, Făgăraş, Cluj, Sibiu, Braşov, Sălişte, Sebeş, Bistriţa, Alba lulija, Orăştie, Arad, Blaj, Poiana (azi Poiana S1biul.ui), Lugoj, Nădlac, Merotilrea, Porceşti {azi Tumu Roşu), Turda etc.. vor ajunge la numărul de 25 pe: intreaga Transilvanie 14 * Oraşul Cluj, in a doua jumătate a secolului al XIX-lea. era un important centru cultural, dar prea puţin dezvoltat din punct de vedere industrial. Forma predominantă a economiei era mica producţie de mărfuri. După statisticile vremii, in 1878 erau 1434 meseriaşi, comercianţi şi industriaşi, dintre care 633 m~teşugari (in ordinea numărului: cizmari, pantofari, zidari, croitori, tîmplari, măcelari, olari, fierari)15. Intre aceştia numărul meşteşugarilor români era destul de redus; tot aşa cum reduse erau şi pdisibilltăţile de şcolarizare profesională pentru viitorii meseriaşi români. Situaţia. existentă, precum şi influenţa curentului general ce se manifesta în Transilvania - de a canaliza instruirea şi îndn.unarea tinerilor spre industrie şi meserii - i-au determinat pc intelectualii ~i meseriaşii români din Cluj :aă se orienteze spre crearea unor asociaţii şi reuniuni cu asemen<:>a preocupări. Luind ex.?mplul "Reuniunii sodalilor romăni din Sibiu", la 5 februarie 1871, la iniţiativa lui Iacob Mureşanu, Iosif Pop şi Gavrilă Pop, meseriaşi şi fruntaşi români clujeni sint convocaţi la "Casina Română" din localitate1 1 Procesul verbal al acestei intruniri menţionează că "inteligenţa română din Cluj, convinsă despre necc>sitatea înfiinţării unei reuniuni intre sodalii de industtic şi meserie din Cluj, a decis intr-o convenire privată a-şi incerca înfiinţarea unei atari reuniuni"1 7 Intn.mindu-se din nou peste citeva zile, in 26 februarie, reuniunea s-a constituit, provizoriu, pînă la aprobarea statutelor de către autorităţi, avind ca preşedinte pe Gavrilă Pop şi secretar pe Iacob Mrureşan 1 8. Statutele au fost inaintate la inceputul lunii mai 1873 Consiliului Orăşenesc, de unde au fost trimise spre aprobare Minis- ' 13 E. Pavlescu, Meşteşug şi negoţ la românii din sudul Transilvaniei (sec. XVIJ XIX), Bucureşti, 1970, p u Revista economică, nr. 36, 6 septembrie 1908, p s M. Roşca-Rosen, DezvoUarea industrială a oraşultti Cluj, în perioada , in Studia, 2, 1972, p Mureşan, Istoricul Reuniunii sod.alilor români din Cluj, in TelEgraful Român, nr. 134, 21 dec. 1885/2 ian. 1886, p Din Procesul verbal menţionat de D. Voinea, Din trecutul şi realizările,,reuniunii comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor romdni din Cluj şi judeţul Cluj", in Observatorul social-economic, nr. 3, 4, iulie-decembrie 1932, p Autorul menţionează şi alte protocoale şi documente ale reuniunii, pe care noi astăzi nu le-am găsit. 1a J. Mure~n, loc. cit.

5 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 393 terului de Interne, la 9 mai 18731!.'. După un a.n de la tt.rinut.ei"eal lor, Ministerul, avind cîteva obiecţinni, cere modificarea statutelorzo. In timpul cît s-a aşteptat aprobarea statu~lor, Gavrilă Pop s-a re'tras.de la conducerea,reuniunii. In locul lui a fost ales, in adunarea din 29 martie 1874, ca preşedinte interimar, Grigore Silaşi. In acooistă calitate el a s.?mnat, la 27 septembrie 1874, statutele refăcute, şi lc' va înainta spre aprobare autorităţilor clujene şi la Budapesta2 1. Statutele reuniunii au fost aprobate la 4 decembrie 1874 sub nr , iar in adunarea generală din 7 februarie 1875, reuniunea s-a constituit din nou, de data aceasta pe baze legale, avind ca p~dinte pe Grigore Silaşi22, Conform statutelor, reuniunea purta numele de "Reuniunea sodalilor români din Cluj". Scopul reuniunii era: "inalntarea membrilor săi in cultură, nutrirea spiritului social intre ei şi cu deosebire propăşirea lor intru ci~tigarf'a cunoştinţelor reale":za. Reuniunea era condusă de un comitcl ales anual de adunarea generală "prin aclamaţiune", format dintr-un preşedinte, un vicep~edinte, un notar, un casier, un controlor şi alţi,şase membri2 4 Activitatea reuniunii se desfăşu1 a conform hotăririlor adoptate în cadrul adunărilor generale ordinare şi, in cazuri E'Xcepţ10nale, in cadrul adunărilor generak extraordinare2s. Referitor la membrii reuniunii, statutul specifica că aceştia puteau fi de patru cate.gorii: ordinari, fondatori, conlucrători şi onorari. Putea fi m0mbru ordinar al reuniunii orice,.industriaş român" (inţelegîndru-se prin aceasta maiştrii şi sodalii); membru fondator, orice român care a plătit o taxă fixă de 5 florini (10 coroane) 2 r.; conlucrător, cel ce va da un ajutor anual de 1 florin (2 coroane) sau va ţine prelegeri cel puţin de patru.ori pe an in cadrul reuniunij. şi membri onorifici urmau a fi cei aleşi in cadrul adunărilor pentru serviciile aduse reuniuni.f'. Reuniunea putea avea şi un 1,patron", membru de onoare, ales pe viaţă in adunarea generală, 1,dintre cei mai de frunte fii ai patriei şi naţionalităţii române pe temeiul meritelor faţă de reuniune"2b, 1 g I. Lupaş, Comemorarea Prof. dr. Grigore Si~i. 1937, p Ibidem. 21 D. Voinea, op. cit., p Mureşan, loc. cit.; D. Voinea, loc. cit. 23 Vezi Statutele Reuniunii din 27 septembrie 1874, tipărite în Istoricul şi Statutele Reuniunii sodalilor români din C'buj, Cluj, 1906, p. 39 (În continuare Istoricul şi Statutele Reuniunii). Aducem mulţumiri şi pe această cale tov. Gh. Isac din Cluj, care J;le-a pus la dispoziţie ac-eastă publicaţie. 2 4 Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Zi Idem, p Dintre membrii fondatori ai reuniunii menţionăm pe Grigore Silaşi, Gavrilă Pop, Anania Trombiţaş, B. Podoabă, Geo!'g'e Nea, Iacob Mureşan, Elie Dăianu (Istoricul şi Statutele Reuniunii, p ). 21 Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Idem, p. 30, 40. Reuniunea a avllit de-a lungul anilor ca patroni pe Gavrilii Ilieş, Lazăr Baldi, Alexandru Bohăţel şi Am-el Isac.

6 394 E. GLODARIU - N. CORDOŞ Statutele mai fixau, de asemenea, drepturile şi indatoririle membrilor reuniunii2!'. In forma aprobată la 1874 statutele s-au tipărit in 1885 şi din nou in In acest din urmă an, la adunarea generală a reuniunii, s-a pus problema modificării unor prevederi ale statutelor, depăşite de situaţia existentă, fără să putem însă preciza in ce constau,ele-10. Deducem doar că schimbările nu s-au făcut atunci, pentru că in adunarea generală din 28 martie 1909 s-a pus din nou problema modificării lor, cerindu-se membrilor propuneri concrete~ 1. Modificările se pare că 5-au făcut cu această oc2zie, şi in şedinţa din 10 septembrie 1911 s-a hotărit retipărirea statutelor 32 Numărul membrilor, redus la înfiinţare (11), creşte continuu, ajungind la 23 in , la 47 in 1878, 56 in 1879J4, 61 in 190P[, 77 în şi 164 membri in La conducerea reuniunii a fost de la inceput, după cum s-a arătat, unul dintre' iniţiatorii crec'rii C'i, Gav1 ilă Pop, care a ocupat funcţia de preşedinte pînă in 29 mai 1873:1!!, cind s-a retras şi a fost inlocuit cu cunoscutul filolog şi sprijinitor al vieţii naţional-culturale', Grigore S1la.şi. Grigore Silaşi a deţinut funcţia de preşedinte pînă în mai cind din cauza situaţiei create prin destituirea sa din postul univc'rsitar, s-a retras. Adunarea generală din 26.mai 1885 a ales ca preşedinte pe Basiliu Podoab:,=~. care a rămas in fruntea ei 20 de ani, pînă în anul '\ urmat apoi Vasi!C' nanta-buticescu (pînă in 29 martie 1908) 4 0, Eugen Pop-Păcural'iÎ!u (martie nov. 1910)41, Valentin Drăgan (nov ) 1 2 _şi in anii din preajma războiului Iunion [Simion] Nemeş~=. 2!' Vezi paragrafele din Statut, cuprinse in capitolul III, p ' 10 Istoricul şi Statutele Reuniunii, p. 17. ~ 1 Raportul general al Comitetului ci:itre adunarea generală din 28 martie 1909, Cluj, 1909, p. 18 (în continuare Raportul general). :u Adunarea generală jubiliară din 4 februarie Istoric şi Raport, Cluj, 1912, p 21 (în continuare Adunarea generală jubiliară); Istoricul Reuniunii sodalilor din Cluj, in Progresul economic, nr. 4, 30 iulie 1925, p D. Voinea, op. cit., p Idem, op. cit., p M Gazeta Transilvaniei, nr. 32, 11/24 februarie 1901, p Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Gazeta Transilvaniei, nr. 23, 29 ian./11 febr. 1912, p. 2-3; Adunarea generală jubiliară, p :1s 1. Mureşan, loc. cit. 39 Ibidem. 40 Gazeta Transilvaniei, nr. 32, 11/24 februarie 1907, p. 3; Răvaşul, nr. 5-6/martie 1908, p. 11' u Raportul general, p Adunarea generală jubiliară, p Romdnul, nr.1, 1/4 ianuarie 1913, p. 9.

7 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 395 Reuniunea a avut din anul 1876 un steag de mătase roşie, in mijloc cu o emblemă brodată cu alb44, şi un sigiliu 4 S. Pentru o mai bună organizare.şi administrare a reuniunii, in şedinţa comitetului din 9 decembrie 1897 s-a hotărît ţinerea evidenţei membrilor şi ajutoarelor acordate. In acest scop s-a creat cite o "carte fundamentală", una pentru membri, iar alta pentru elevii cărora reuniunea le-a acordat ajutor 4 ~. Necesităţile băn~ti ale societăţii erau acoperite dintr-un fond rezultat din taxele membrilor ei, donaţii particulare (Grorge Pop de Băseşti, I. C. Brătianu. A.Jexandru Vai da Voevod, Amos Frâncu, Am.rton Mocioni - fiul lui Zeno şi Petru Mocioni - fiul lui Eugen, de la diferiţi particulari din Buzău, Galaţi, Budapesta, Viena şi din alte oraşe transilvănene: Huedin, Blaj, Bistriţa, Năsăud, Turda, Sibiu etc 47, din donaţii ale unor instituţii de credit ca,.albina" din Sibiu 4 B, "Economul" din Cluj 49, "Riureana" din Copalnic-Mănăştur (jud. Maramureş) şi "Cordiana" din Fofeldea (jud. Sibiu)so, precum şi din veniturile obţinute în urma concertelor.şi spectacolelor organizate de societatem. Se adaugă sprijinul financiar al societăţilor culturale: "Astra"5 2, "Liga culturală", Societatea ~,Carpaţi" şi,.transilvania", ultimele trei din România53. Iniţi.al, din sumele de care dispunea reuniunea, s-au creat două fonduri: unul destinat sodalilor şi celălalt menit,să ajute pe elevii meseriaşim. Mai tîrziu, odată cu creşterea posibilităţilor financiare ale asociaţiei, s-au mai creat, pe lîngă cele e:ldstente, alte două fonduri: în 1908 fondul.de 20 fileri, numit "Grigore Silaşi" 5 5, 44 Soţiile membrilor reuniunii în frunte cu Maria Ianchi au iniţiat o colectă dc> bani, înzestrind societatea cu un steag (I. Mureşan, op. cit., in Telegraful Român, nr. 135, 24 dec. 1885/5 ian. 1886). Nu :cunoaştem care a fost emblema reuniunii sodalilor din Cluj, dar nu putea fi mult diferită de cea a sodalilor din Sibiu care consta din reprezentarea artelor prin Minerva şi insemnele unor meserii. Pe verso, într-o cunună de lauri, inscripţia,,cultura e viaţă" (Telegraful Român, nr. 83, 18/30 octombrie 1870, p. 332). 4 5 Gazeta Transilvaniei, nr. 2î, 6/18 aprilie 1878, p Istoricul şi Statutele Reuniunii, p "7 Munca, nr. 10, 10 aprilie 1910, p Gazeta Transilvaniei, nr. 7, 10/22 ianuarie 1886, p Anuarul Institutului de c1 edit şi economii "Economul", Societate pe acţiuni în Cluj, 1894, Gherla, 1895, in ArhStSibiu, fond Astra, cutia 96, nr. 168/1895; Tribuna, nr. 81, 4/17 mai 1902, p. 322; Gazeta Transilvaniei, nr. 100, 9/22 mai 1909, p. 5; nr. 27, 5/18 februarie 1911, p. 6; nr. 63, 19 mart./1 apr. 1914, p. 3. 5o Munca, nr. 10, 10 aprilie 1910, p Raportul general, p. 14; Munca, nr. 7, 10 martie 1910, p. 74; Românul, nr. 1, 1/14 ianuarie 1913, p Gazeta Transilvaniei, nr. 7, 10/22 ianuarie 1886, p I. Lupaş, op. cit., p. 3; V. Curticăpeanu, Societatea "Transilvania" din Bucureşti pentru sprijinirea studenţilor şi elevuor meseriaşi români din Austro-Ungaria, în Studii, 19, 1, 1966, p Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Raportul general, p. 20; Munca, nr. 24, 31 mai 1909, p. 229.

8 396 E. GLODARIU - N. CORDGŞ destinat ajutoarelor pentru unele familii nevoiaşe ale reuniunii, pentru văduve şi orfani şi, in 1912, la dniţiativa şi avind ca bază donaţia lui Amos Frâncu, un.:f9fid pentru excursii şi "cercetarea" expoziţiilor:>r.. Pentru adunările, intrunirile şi in general activităţile comune desfăşurate. de reuniune s-a utilizat la inn?puturi numai localul "Oasinei Române" 57 ; din 1896 atit localul amintit cit şi o sală pusă la dispoziţia ei de Institutul "Economul" 5 B şi din , s-au inchiriat citeva săli pc.strada J6kai (azi Napoca) nr. 6, destinate bibliotecii, unor activităţi distractive şi intrunirhlor. Urmind exemplul altor reuniuni, in şedinţa comitetului din 28 ianuarie.190l s-a luat iniţiativa infiinţării unei case de ajutor de- inmormintare. Statutele, puse- Ja punct cu concursul lui Amos Frâncu, au fost trimise spre aprobare şi Casa. de ajutor a fost numită,.cuncm dia". Pină in anul 1905 ea nu ~i-a inceput activitatea, deoarece- statutele n-au fost aprobate de autorităţi'.o. Se parc' că acc'astă casă de ajutor a rămas doar in proiect, ea nemaifiind amintită mai tirziu. Intre preocupările reuniunii a,figurat.şi cea a înfiinţării şi dotării unei biblioteci. dar la inceputul activităţii ci. din cauza lipsei de local, nu s-a putut organiza o bibliotecă proprie. Bibliot.('Ca.,Casinei Român< " şi a societăţii de lectură a studenţilor "Iulia", a cărui S<'diu C'ra tot la Casină, a stat şi la dispoziţia membrilor reuniunii sodalilor 81 In raportul.pe anul se- specifică faptul că reuniunea.dis pune doar de şase-şapte opere proprii şi SP face apel l.a autorii români de a dona societăţii cite un exemplar din operele lor t. Raportul pe anul 1885/86 consemnează faptul că fondul bibliotc'cii este de 50 volume donat( in mare parle de tipografia Constantin Popr' 1 Abia in anul 1900, cind reuniunea avea un sediu, s-a hotărît aranjarea şi d<"sc-hidcrea unei biblioteci cu un fond de 204 volume 'cu conţinut diferit 64 In urma donaţiei.,economului" a fost aranjat şi un cabinpt de lectură, prevăzut cu ziare şi reviste, a cărui deschidere fe-stivă a avut loc 'în 23 aprilie După inchirierea,in anul,1909 a noului local, in el au funcţione~t atit biblioteca cit şi cabinetul de lectură aferent lui. Activitatea propriu-zisă a reuniunii s-a desfăşurat urmărindu-se realizarea scopului inscris in statute. Mijloacele prin care-şi propuneau realizarea lui erau: conveniri săptămînale unde "vor conversa, vor asculta propuneri privitoare la indijstrie, comerţ, agricultură, economie şi comput peste' tot din ştiinţele reak; apoi 56 Gazeta Transilvaniei, nr. :.!3, 29 ian./11 fcbr. 1912, p Idem, nr. 59, 14/26 martie 1897, p Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Munca, nr. 13, 10 mai 1910, p , Istoricul şi Statutele Reuniunii, p. 21. e1 Luminătoriul, nr. 12, 9/21 februarie 1883, p. 4; Amicul Familiei, nr. 4, februarie 1883, p Gazeta Transilvaniei, nr. '!.7, 6/18 aprilie 1878, p Idem, nr. 7, 10 dec. 1885/22 ian. 1886, p. 2-3; Telegraful Român, nr. 135, 24 âec. 1885/5 ian. 1886, p s. Gazeta Transilvaniei, nr. 32, 1J./24 februarie 1901, p. 4; Tribuna, nr. 81, 4/17 mai 1902, IP Raportul general, p. 12; Munca, nr , iunie 1909, p

9 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 397 pentru recrearea şi cultura spirituală cîştigîndu-şi cu timpul şi o bibliotecă se vor citi obiecte de natură beletristică şi poezii; şi amăsurat timpului ce va cădea la dispunere, se vor face deprinderi in scriere com;put şi cîntări "66. Se adăugau ajutoarele băneşti acordate tinerilor şi sprijinirea lor în învăţarea şi practicarea meseriilor. Adivitatea reuniunii a inceput după aprobarea statutelor în anii Tot atunci s-au primit şi primele ajutoare băneşti din partea unor asociaţii şi institute de creditg7. De-a lungul anilor, în activitatea ei s-au înregistrat perioade de înflorire şi de deosebită intensitate, nelipsind însă nici perioadele de stagnare sau chiar cele de regres. O asemenea etapă de stagnare a precedat adunarea generală din Hl97, în cadrul căreia 5e iau măsurile destinate a Unpulsiona din nou activitatea reuniuniir.s. In schimb, 1a inceputul secolului al XX-lea, reuniunea a trecut într-<l perioadă de avint a activităţii, dar nu de lungă durată, pentru că rapoartele din 1904 vorbesc din nou de o delăsare ce se constată in cadrul reuniuniir. 9. Cu v,enirea noului preşedinte in al'ljul 1908, reuniuii1ea cunoaşte o jjnflorire deosebită, consemnată în presă şi recunoscută de celelalte reuniuni transilvănene 7 o. Vorbind despre activitatea desfăşurată de,,reuniunea sodalilor români din Cluj", S<' disting două laturi principale ale ei: administ,ativ-organizatorică şi profesionalculturală. Referitor la activitatea administrativ-organizatorică, pe lîngă cele consemnate in paginile precedente, este de adăugat înfiriparea şi menţinerea unor legături cu cea mai veche reuniune - a sodalilor de la Sibiu -,,precum şi cu alte reuniuni similare. S-a incercat chiar crearea unui comitet general al acestor reuniuni, menit să le coordoneze activitatea. Crearea comitetului a avut loc la Conferinţa de la Sebeş, din 15 iulie 1901, la care au participat opt reuniuni, între ele fiind reprezentată şi cea de la Cluj. Ou acest prilej reuniunile participante au convenit să dea comitetului de la Sibiu sarcina de a le coordona activitatea, urmind ca fiecare reuniune participantă să informeze regulat comitetul, prin rapoarte, despre activitatea desfăşu:rntă71. Coordonarea a fost însă mai mult formală, fiecare reuniune activînd independent. Totuşi, nevoia de a strînge legăturile şi de a acţiona coordonat s-a simţit mereu. Astfel, comitetul din Sibiu a lansat un nou apel la 20 iulie 1905, cerînd reuniu.nilor să comunice date despre activitatea lor, pentru a se putea şti ce probleme frămîntă asociaţiile şi unde anume întîmpină greutăţi, 1n vederea unor măsuri de viitor7 2. Chemarea a fost reînnoită la 25 mai 1909, cînd comitetul din Sibiu solicită reuniunilor date privind numărul membrilor, apelînd totodată la reuniunile mai active eg Istoricul şi Statutele Reuniunii, p. 39. G 7 I. Mureşan, op. cit., in Telegraful Român, nr. 134, ZI dec. 1885/2 ian. 1886, p Gazeta Transilvaniei, nr. 59, 14/26 martie 1897, p. 3. EP Răvaşul, nr. 22, 22 maă. 1904, p. 94. ~o Raportul general, p Telegraful Român, nr. 50, 10/23 mai 1911, p. 219; Revista Economică, nr. 2.i, l iunie 1911, p. 258; Tr. Chirilă, op. cit., p '12 Telegraful Român, nr. 50, 10/23 mai 1911, p. 219.

10 398 E. GLODARIU - N. CORDOŞ să organizeze expoziţii industriale şi să se caute mijloace de a stringe legăturile intre toatle reuniunile 73 In acelaşi an, reuniunea sodalilor braşoveni "Lumina" a hotărît convocarea unui congres al reprezentanţilor tuturor reuniunilor de meseriaşi pentru anul 1909 şi a lansat in acest scop o chemare rcuniunilor de a~i exprima adeziunea 74 Tot cu scopul strîngerii legăturilor dintre reuniuni, cea din Sebeş scoate, incepind cu 10 octombrie 1908, o revistă adresată mcseria.şilor, numită "Munca, revistă pentru meserii, industrie, comerţ şi economie". Ea a fost decre11ată drept organul oficial al societăţilcr de meseriaşi din Blaj, Cluj, Mercurea, Sebeş şi Si.biu. In numărul 1, apărut la 10 octombrie 1908, Victor Tord.ăşianu, preşedintele reuniunii sodalilor din Sibiu, in articolul "Sa.1ut frăţesc" adresează o caldă felicirt:are iniţiatorilor din Sebeş 7 s. Articolul "Programul nostru" arată că primul punct din programul de muncă era "concentrarea tuturor intereselor meseriaşilor", realizabilă numai prin stringerea in jurul revistei şi sprijinirea ei materială 76 Apariţia revistei a fost salutată şi de meseriaşii din România, prin Gheorghe Tătar care, in numele,,asociaţiei generale a absolvenţh.or şcoalelor de artă şi meserii"', saluta apariţia ziarului şi urează succes transilvănenilor 7 i. Revista a apărut însă scurt timp, doar doi ani ( ), şi îşi încetează apariţia din cauze financiare. Reuniunea sodalilor din Cluj a salutat cu căldw ă apariţia revistei, şi in adunarea comitetului din 16 august 1908 ia hotărîrea de a-şi oferi sprijinul ei moral şi material". In adunarea din 11 februarie 1909, s-a decis decretarea revistei "Munca" drept organ oficial al reuniunii clujene şi a comunicat această adeziune redacţiepb, anunţînd totodată şi hotărîrea ei de a contribui cu fonduri pentru bunul mers al rrvistei1 9 In această revistă reuniunea clujeană a publicat o serie de articole, făcîndu-şi astfel cunoscută activitatea desfăşurată. Cea de a doua direcţie a activităţii reuniunii sodalilor clujeni, cea profesionalculturală, consta mai ales din organizarea de "conveniri sociale", cu prelegeri destinate membrilor reuniunii, in primul rind tinerilor meseriaşi şi in acordarea de ajutoare-stipendii tinerilor care învăţau sau se perfecţionau in diferite ramuri meşteşugăreşti. Prelegerile vizau ştiinţele reale, meserii, industrie, comerţ, agricultură, fiind urmate de conversaţii. Asemenea prelegeri s-au ţinut încă din anul 1877, pentru tinerii meseriaşi in specialso, de către Iacob Mureşan, Aurel Isac, Grigore Silaşi şi alţiibl. 7 3 Ibidem; Munca, nr. 25, 10 iunie 1909, p Munca, nr. 20, 20 aprilie 1909, p Idem, nr. 1, 10 octombrie 1908, p Idem, p dem, p. 2. ib Scrisoare adresată de Reuniunea sodalilor din Cluj redacţiei revistei (Munca, nr. 17, 20 martie 1909, p. 133). 79 Munca, nr. 10, 10 aprilie 1910, p so Gazeta Transilvaniei, nr. 27, 6/18 aprilie 1878, p. 3; nr. 7, 10/22 ianuarie 1886, p. 2; nr. 59, 14/26 martie 1897, p. 3; nr. 100, 9/22 mai 1909, p..5; Telegraful Român, nr. 134, 21 dec. 1885/2 ian. 1886, p Bl Gazeta Transilvaniei, nr. 7, 10/22 ianuarie 1886, p. 2.

11 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 399 Prelegerilor din cadrul reuniunii, menite să contribuie la îmbogăţirrea cunoştinţelor generale şi în special profesionale ale tinerilor, li se adăugau artkolele publicate în revista "Munca". Multe dintre acestea din urmă tratau fie probleme de strictă specialitate in meseriile practicate in acea vreme, fie problpme de intf'rcs general pentru meseriaşi, scrise într-un limbaj accesibil celor cărora li se adresau82. Reuniun~ a manifestat o permanentă preocupare pentru ajutorarea tinerilor t omâni care doreau să înveţe o meserie. Se îngrijea de plasarea lor la diferiţi meseri~i, le plătea întreţinerea, se îngrijea de inscrierea lor la şcoli profesionale, acoperind din fondurile reuniunii taxele, cumpărarea de manuale şcolare sau chiar îmbrăcăminte pentru cei fără posibilităţi8 3. Pentru o mai bună organizare a acordării de stipendii şi supravegherea elevilor, reuniunea a votat în 1879 un regulament special conform căruia în fiecare an se alegea o comisie care se ocupa de această problemă. Ea a fost dizolwltă însă l:n aceiaşi an, revenind comitetului reuniunii această sarcinăe 4 Conducerea reur.iunii a hotărît în anul 1883 ca toţi elev.i.i să primească instrucţiunea prescrisă în legea industrială a ţării în cadrul şcolii confesionale româneşti din oraş. Nereuşindu-se acest lucru, s-a căutat ca elevilor şi celor care au ajuns sodali să li se dea o educaţie românească, organizîndu-se şcolarizare-a lor duminica, cînd persoanele din conducerea societăţii ţineau prelegeri de gramatică, compunere, matematică, istorie, cînt, doctrina religiei şi moralei. Unul dintre organizatorii acestor prelegeri era învăţătorul Iacob Mureşan, secretarul reuniuniib5. In anul 1909, 82 In paginile ei s-au publicat: a) "articole de cuprins general" (Despre necesitatea industrializării, probleme de comerţ şi meserii din România eyi Transilvania); b) "articole de cuprins special" (articole de strictă specialitate ca: "Despre culori", "Şlefuitul", "LUS>trmt", "Mobilier", "Incălţărninte", "Meseria cojocă'l""itului", "Fiel"ul şi oţelul", "M~ina de frezat", "Chimia Industrială", "Mobile româneşti"); c) legislaţie (diferite legi apărute); d) "de cuprins ec0111omic" (agricultură, zootehnic): e) "de cuprins divers" (ştiri economice, despre celelalte reuniuni şi societăţi. chiar şi din străinătate, informaţii, ştiri ale birourilor de plasare etc.); f) "cuprins literar" (poezii de Şt. O. Iosif, D. Anghel, proză şi teatru din G. Lessing, I. 1\gîrbiceanu, I. L. Caragiale, Th. Speranţia, Al. Vlahuţă etc.) [Munca, nr. 1, 10 octombrie Sumarul revistei, p. I-IV]. 83 De ex. de la înfiinţare şi pîlnă în anul 1885, reuniunea a ajutat 64 eleviimeseriaşi (!. Mureşan, op. cit., in Telegraful Român, nr. 135, 24 dec. 1885/ian. 1886, p. 543); în 1900 au fost ajutaţi 43 elevi (Gazeta Transilvaniei, nr. 32, 11/24 februarie 1901, p. 4); în 1903 s-alu plătit taxele pentru şcoală la 40 ucenici şi 40 au fost înzestraţi cu haine de vară şi iarnă, iar 6 sodali au fost ajutaţi cu bani după termirnare (Răvaşul, nr. 22, 22 mai 1904, p. 4); în anul 1908 au fost ajutaţi cu îmbrăcăminte şi încălţăminte 30 elevi (Raportul general, p. 19); in 1909, 55 elevi (Munca, nr. 13, 10 mai 1910, p. 149); în 1910, 56 elevi şi în 1912, 43 elevi (Adunarea generală jubiliară, p ). IH I. Mureşan, op. cit., în Telegraful Român, nr. 134, 21 dec. 1885/2 ian. 1886, p as Ibidem.

12 400 E. GLODARIU - N. CORDOŞ cei 170 de elevi meseria~i au fost împărţiţi in două grupe şi, alternativ, duminicile li s-au ţinut prelegeri inscţile de proiecţii cu schiopticonulb 6 Intru ajut.orarea elevilor-meseriaşi, numai intre anii reuniunea a cheltuit suma de florinib 7, şi in anul 1904/1905 s-au cheltuit 715 coroaness. In acţiunea de sprijinire a tinerilor pentru a învăţa o meserie, un real ajutor 1-au acordat, pe lîngă băncile transilvănene, "Astra" şi societatea "Transilvania" din Bucureşti1!9. ln scopul încurajării meseriilor, societatea "Transilvania" a stabi!it un plan de măsuri şi a luat legătura cu reuniunile transilvănene printr{' care şi "Reuniunea sodalilor români din Cluj". Societatea "Transilvania" pretindea indeplinirea unor condiţii de către tineri, precum şi instituirea unor concursuri de selecţionare a tinerilor ce doreau să ir.veţe anumite meserii, obligindu-se, în schimb, să plătească taxa cu care se incheia contractul dintre reuniune şi maiştrioo. După mai multe corespondenţe cu comitetul reuniunii, in şedinţa societăţii "Transilvania" din 12 noiembrie 1878 s-a hotărît să se pună la dispoziţia reuniunili din Cluj 400 florini pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a elevilor meseriaşi în acel an, revenind in medie 50 florirui (valoare austriacă) pentru întreţinerea unui elcv 9 t. Peste citeva luni, la cprerca societăţii, Grigore Silaşi a întocmit un tabel statistic al tuturor elevilor ce urmau a primi ajutoare1'2. In iulie 1879, societatea,,transilvania" a luat hotărîrea de a pune la dispoziţia reuniunii din Cluj cite 400 florini anual, in intervalul 1 oct oct La rindul ei, "Reuniunea sodalilor români din Cluj" a publicat concursul pentru cei cm e doreau să se specializeze in diferite meserii, anunţînd totodată condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească candidaţii: să fie de naţionalitate română, virsta de 14 ani, cu şcoala primară terminată, să cunoască o limbă străină (maghiară sau germană) şi să aibă acordul părinţilor. Erau avantajaţi orfanii şi cei ce voiau să se aşeze în mediul rural după învăţarea meseriei, urmărindu-se prin aceasta răspîndirea meseriilor şi in satele transilvănene. Intre meseriile avantajate erau enumerate cele legate direct de necesităţile din mediul rural: rotăria, funăria, butnăria, măsăria, lemnăria, cojocăria, cizmăria, pielăria, curelă!"ia 94 ss Munca, nr , 20/31 mai 1910, p B7 1. Mureşc.n, op. cit., in Telegraful Romdn, nr. 135, 24 dec. 1885/5 ian. 1886, p. 543; Adunarea generală jubiliarii, p. 13. BB Istoricul şi Statutele Reuniunii, p V. Curticăpeanu, op. cit., p oo Actele Societliţii "Transilvania" din Bucureşti, pentru sprt]tmrea studenţilor ~i elevilor meseriaşi români din Austro-Ungaria, , Buc., 1880, p , 147 (in continuare Actele Societăţii). 91 Idem, p D. Voinea, loc. cit. 93 Actele Societăţii, , p. 147; , Buc., 1888, p. 82. Df Anunţ pentru concursul din anul 1880 publicat in Gazeta Transilvaniei, nr. 35, 13 apr./1 mai 1880, p. 4.

13 REUI'IlUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 401 In reportul întocmit de reprezentantul societăţii "Tran&ilvanlia", D. Raţiu, asupra felului cum sînt întrebuinţate ajutoarele tri:mise de societate reuniunijor de sodah, se arată că înt-re anii , din totalul de învăţăcei din Cluj, au fost ajutaţi de societatea,,transilvania" 88, dintre care 50 s-au liberat ca sodali. Conform legii mescriilor, 12 au rcimas in Cluj ca maiştri, 20 ca lucrători, iar restul in alte localităţi~s. Jn anul 1897, societatea "Transilvania" intreţinea la Cluj 32 elevi, m0setiile preferate fiind cizm<iria, pantofăria şi ficrăria. In raportul întocmit pentru a cest an, se sublinia că majoritate'a tinerilor se intorceau în comunele lor după ce deveneau calfe%. Contractele de ucenicie pc care le încheia reuniunea cu patronii-maiştri cuprindeau: îndatorirea maistrului de a instrui elevul-ucenic, în aşa fel, incit să devină calfă după îndeplinirea stagiului de practică şi dreptul conducerii reuniunii de a 100ntrola felul cum E'levul este tratat; reunliunhl îi revenea obligaţia de a achlittl toate taxele97. Alături de societatea "Transilvania", la instruirea tinerilor meseriaşi a contribuit efectiv, prin ajutoare băneşti, şi "Astra". Din contribuţiile societăţilor "Transilvania" şi "Astra reuniunile meseriaşilor din Braşov, Cluj şi Bistriţa, pma m anul 1918, au acordat stipendii la pe.stc 1000 de tineri c;!re s-au calificat in Transilvania sau în străinătate 9 B. Ccmcomitent cu susţinc'rea tinerilor români transilvăncni în vederea deprinderii diferitelor meserii, reuniunea clujeană s-a interesat şi de ins<l.ruirea, în acelaşi domeniu, a unor tineri din vechea Românie. O informaţie ne precizează faptul că sccţia din Tutova a "Societăţii pentru învăţătura poporului român" a adus 50 de elevi din România şi i-a plasat la diferite meserii în Braşov şi Cluj99, fiind sub protecţia reuniunilor de meseriaşi români din aceste localităţi. Conducerea reuniunii a dovedit o preocupare susţinută şi pentru educaţia culturală a membrilor ci. La acele "conveniri sociale" înscrise in statute, se ţineau deseori prelegeri sau conferinţe cu caracter literar-muzical, istoric, urmate de conversgţii, proiecţii sau de programe artistice, ele luind aspectul 1\.l.TlOr serate sau şeză.tori literarcloo. 95 Actele Societăţii, , Buc., 1898, Anexa A, 1889, p Idem, , Buc., 1901, Raport pe anul 1897, p D. Voinea, op. cit., p M. Mir el - A. Ardos, Preocupări ale românilor din Transilvania pentru organizarea învăţămîntului profesional după 1848, in ActaMN, VI, 1969, 'P Observatoriul, nr. 43, 1/13 iunie 1883, p De ex., la serata literară din aprilie 1900, preşedintele reuniunii B. Podoabă a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Grigore Silaşi (Tribuna, nr. 69, 4/17 aprilie 1900, p. 275); în 1908 au avut loc in toamnă trei serate muzicale publice (Munca, nr , 20/30 iunie 1909, p ); la serata din iulie 1909, preşedintele E. Pop-Păcurariu a ţinut prelegerea.,despre Muncă", deschizînd seria seratelor literere cu această conferinţă (Munca, nr. 29, 20 iulie 1909, p ), iar la cea din "preset.ra" anului nou conferinţa "Despre Obîrşia Neamului" a fost însoţită de"proiecţii cu schiopticonul ~i s-au declamat poezii de G. Coşbuc şi V. Alecsandri (Raportul general, p. 158). In anul următor, la serata literară din aprilie, după

14 402 E. GLODARIU - N. CORDOŞ Alături de acestea, reuniunea a aranjat producţii teatrale şi concerte. Iacob Mureşan, secretarul reuniunii, a scris o piesă intr-un act, "Ioniţă Cataramă", destinată meseriaşilor şi uşor de reprezentat. Ea a fost pusă în scenă, cu amatori, la 8 ianuarie La 1878 se încearcă injghebarea unui cor vocal bărbălesc 1 C 2, care va activa cu intermitenţe incepind abia din In anul 1900 este consemnat un cor mixt 101, care activează sporadic pînă in In acest an se alcătuieşte un nou cor mixt, care va susţine concerte din creaţiile rompozitorilor Gheorghe Dima, Iacob Mureşianu, Io:n Vidu şi alţi.i 1 ~. La aceste concerte erau invitaţi şi reprezentanţi ai altor reuniuni ti>imilare. Astfel, la concertul din 21 ianuarie 1908 au luat parte patru reprezentanţi din BlajlO:i, iar la concertul din '27 februarie 1910 au participat opt invitaţi din Turda şi doi delegaţi din partea revistei "Munca"l0 6 Pentru cunoa~terea activităţii allor reuniuni s-au practicat vizitele reciproce, în eadrul cărora aveau loc discuţii pe leme de organizare şi activitate concretă într-un domeniu sau altul. Amintim in acest sens participa1 ea unei delegaţii a reuniunii clujene la sărbătorirea societăţii mcseri~ilor din Blaj, in iunie , cu care ocazie se vizitează expoziţia organizată cu acel prilej şi a altei delegaţii, la Turda, in anul 19091os. In 10/23 mai 1911, comitetul din Sibiu lansează un apel tuturor reuniunilor de meseriaşi, in care, după ce face o retrospectivă a celorlalte acţiuni de apropiere între reuniuni încercate de comitet, cere sprijin pentru reeditarea revistei "Munca" şi scoaterea unui anuar statistic al m~eriaşilor. Fiind in pragul marilor sărbători ale,,astrei", ce urmau să aibă loc la Blaj, pentru a putea prczenta, ~lături de societăţilp culturale, o dare de seamă a acţiunilor desfăşurate de reuniunile sodalilor, solicită cit mai multe dat.e10''. O exemphficare a infiripădi legăturilor dintre reuniunile de meseriaşi este şi participarea reprezentanţilor rcuniunilor de sociali la sărbătoarea prilejuită de împlinirea a 40 de ani de existenţă a "Reuniunii sodalilor români din Cluj". In 13 ianuarie 1912, sub patronajul preşedinţilor celorlalte reuniuni surori in frunte cu conferinţa "Despre urmările consumului de alcool ~i o "Călătorie" prin Ţara Românească cu schiopticonul, elevii meseriaşi au declamat poezii (Munca, nr , 20/30 aprilie 1910, p ). tot Istoricul şi Statutele Reuniunii, p Gazeta Transilvaniei, nr. 27, 6/18 aprilie 1878, p. 3; D. Voinea, op. cit., p " /dem, nr. 32, 11/24 februarie 1901, p. 4. tot Munca, nr. 24, 31 mai 1909, p. 220; nr. 7, 10 martie 1910, p. 74; nr. 13, 10 mai 1910, p Vezi programul concertului din 27 februarip 1910 din sala,.reduta", în Munca, nr. 5, 20 feb1 uarie 1910, p. 52. tos Raportul general, p Munca (1910), nr. 7, 10 martie, p. 74; nr. 13, 10 mad, p to 7 Raportul general, p 15-16; Gazeta Transilvaniei, nr. 100, 9/22 mai 1909, p. 5. tos Munca, nr. 5, 6/19 ianuarie 1912, p Cătră reuniunile de meseriaşi (Spre organizarea meseriaşilor noştri), în Telegraful Român, nr. 50, 10/23 mai 1911, p. 219.

15 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 403 Victor Tordăşianu a avut loc in sala "Reduta' un concoct jubiliar, în cadrul căruia.şi-au dat concursul corul, soliştii şi echipa de dans formată din tinerii sodali 110 Tot acum a fost publicat istoricul şi ~raportul prezentat in adunarea gt:"ncrelă jubiliară din 4 februarie 1912, cu care ocazie s-<a făcut un bilanţ "-1 activităţii reuniunii111. In următorii ani activitatea reuniunii nu s-a remar~at prin ceva deosebit. S-au continuat vechile acţiuni, iar in 3 martie 1914 are loc ultima adunare generală a reuniunii112 de dinaintea izbucnirii primului război mondial. Activitatea reuniunii se reia abia după 1918, intr-o formă nouă. Societatea rco: ganizată, cu sfera de activitate mult extinsă, va purta şi altă denumire: "ReuniunE"a comercianţilor, industriaşilor.şi meseriaşllor români din Cluj şi judeţul CluJ 11 1 După reorganizare se poate vorbi de o reuniune structural dposcbită de cea înfiinţată în deceniul al.şaptelea al secolului al XIX-lea şi Pa nu face obiectul acestui studiu. * lmporbainţa activităţii de pe-ste patru 1decentili a "Reuniunii sod:a:lhor români din Cluj" rezidă irrl primul rind în f31ptul că e-a a reprezentat prima societate de acest fel in oraş, infiinţată şi organiq:ată in vederea sprijinirii dezvoltării meserii1or şi a sporirii numerice a pături! soc'iale româneşti ocupate in domeniul amintit. Dintre conducătorii reuniunii, prin poziţia sa socială, prin interesul manifestat pentru a-i asigura cadrul OI'ganizatoric, mijloacele şi formele de bază ale activităţii, s-a remarcat in mod deosebit Grigore Silaşi. Interesele şi foloasele concrete pe care le p11ezentau acţiunile organizate de societate au fost 'remadcate de contemporani şi au fost sprijinite, moral şi material, de diferite instituţii bancare, de societăţi culturrale de pretutindeni din Transilvania şi România. Pe plan profesional reuniu!ilea a grupat şi organizat pentru prima oară pe toţi meseriaşii românâ. de la Cluj şi a asigurat desf~urarea - ch!iar in limite modeste - a 131cţiundi organizate şi coordrm1a'te de atragere şi sprijinire a romanilor spre meserii. Cu toată inegala activitate a reunirunii in diferite perioade din existenţa ei, timp de peste patru decenii, ea a asigurat apariţia constantă, an după aln, a noi şi noi contingente de meseriaşi care au îngroşat rindurile păturii mec;;teşugăreşti de la oraş şi au dat satelor pe meşterii legaţi, datorită specificului calificării lor, de activităţile caracteristice mediului rural. Reuniunea, in rap-ort cu posibilităţile de care dispunea, a atras şi a inlesnit accesul tinerilor la diferite meserii, i-a sprijinit material şi mo- 11o Adunarea generală jubiliară, p. 20; Românul, nr. 5, 6/19 ianuarie 1912, p Adunarea generală jubiliară din 4 februarie Istoric şi Raport, Cluj, Românul, nr. 41, 20 febr./5 mart. 1914, p D. Voinea, op. cit., p. 283.

16 404 E. GLODARIU - N. CORDOŞ rai in perioada de formare a lor ca meşteri şi le-a susţinut şi dezvoltat interesul şi atracţia pentru profesiunile industriale. Prin prelegerile şi cursurile duminicale le-a dat aceloraşi tineri elementele indispensabile de cultură generală şi instrucţie profesională in limba română, căutînd să le asigure o pregătire cit mai completă. Prelegerile de specialitate au vizat şi au realizat răspîndirea celor mai noi cunoştinţe din domeniul diferitelor meserii in rindurile membrilor ei, fie ei tineri sau virrstnici. Prin activitatea culturală desfăşurată in cadrul "convenirilor sociale" - serate literare. producţii teatrale, concerte, bibliotecă, cor -, reuniunea a oferit, totodată, membrilor ei po5ibilitatea de a-şi lărgi orizontul de cultură generală, a contribuit 1a ridicarea co:nştiinţci naţionale a tuttllror membrilor ei şi cu deosebire a celor care nu beneficiau de instrucţie in Iim ba română. Comparativ însă cu activitatea altor reuniuni similare transilvănene (de exemplu, cele de la Sibiu şi Braşov), activitatea reuniunii clujene nu poate fi situată la nivelul acestora. Activitatea ei, aproape unilaterală, nu a cuprins şi alte forme concrete: expoziţii cu produse, publicarea de anuare şi a cărţilor de specialitate, Cllr'Suri cu demonstraţii practioe etc. Dar restringerea acti\ it.:'iţii ei doar la domeniul sprijinirii şi informării meşteşugarilor şi la cl'l cultural s-a datorat in bună măsură fondurilor materiale reduse de care dispunea, precum şi condiţiilor diferite pe care le oferea oraşul Cluj. Intenţiile timide de centralizare şi coordonare a activităţii tuturor sor'ietăţilor de acest fel din Transilvania nu au ajuns a se înfăptui. Condiţiile dificile ale unei asemenea organizări au impiedicat o acţiune comună şi, probabil. cu rezultate mai însemnate, a acestor societăţi. Multe dintre ele, cum remarcau chiar contemporanii 114, au dezvoltat mai ales latura culturală a activităţii lor in detrimentul celei prof.esionale. Cum s-a mai arătat însă, activitatea acestor reuniuni, mai bogată sau mai redusă, in funcţie de condiţiile diferite pe care le-a avut fiecare, a rămas importantă prin faptul că ea a venit in int.impinarea, pe plan social-economic, a prefacerilor profunde aduse de dezvoltarea elementelor capitaliste. Totodată, prin intreaga lor activitate, reuniunile de sodali din Transilvania s-au inscris in complexul factorilor care au contribuit la propăşirea materială, spirituală, la emanciparea poporului român. EUGENIA GLODARIU-NICOLAE CORDOŞ 114 V.C.O[svadă], Munca pe terenul economic, în Tribuna, nr. 48, 3/15 martie 1899, p. 1; Revista economică, nr. 5, 9 februarie 1901, p. 61; n r. 24., 14 iunie 1908, p. 251; Munca (1908), nr. 6, 30 noiembrie, p. 42; nr. 8, 20 decembrie, p. 59.

17 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 405 Fig. 1.

18 406 E. GLODARIU - N. CORDOŞ 1 1. Scopul şi num~je Reut:Jiunei. 1. Sod.alii român.i din. Cluj se fntrune c baza statutelor presente intr'o reuniune, ce~şi pr. pun~ de scop înai ntarea ~embrilor săi fn culturl,.. nutrirea spiritului social intre ei, şi cu.deosebire propăşirea lor intru câştigarea cunoştinţelor re,ali.. 2. Reui1iunea va purta nun1ele de <<Reuniunea sodal/lor JOJnâni. din.. C/ujc< şi va sigiluj -sau propriu, cu o.. emblema. c ~",.,.,.,.,.,,~o şi. cu titlul retiniunii In jurul ei. 1 II. Mijloacele pre ajungerea scopului sau, reu. s ţ~ţoreşte oare pe săptămână pentru -La atari conveniri /sodalii veir ~sculta p_ropuneri privitoar.e Ja j.. gr.i.cuftunl.: econon1ie şi otn ~ti-en'tele.. T reali apoi pentru recre2~l~f t. ;t:âştigându-şi.cu timpul o blbl - ~bi~,cte.. de natură beletristică,"i : am~s~rat timpului '~ va c!de& vor, fa(.e ' deprinderi in scnere;,,<:...,o\jic'i',;t<l ad:un ise. Fig Prima pa gin ă a st atutului,.reuniunii sodalilor rom fmi din Cluj", tipăritinanull906.

19 REUNIUNEA SODALILOR ROMANI DIN CLUJ 407 Fig Ultima pagină a statutului, tip ă rit in 1906.

20 408 E. GLODARIU - N. CORDOŞ DIE VEREINIGUNG DER RUMĂNISCHEN SODALEN IN CLUJ (Zusammenfassung) In vorliegendem Artikel stellen die Verfasser die Tătigkeit der "Vereinigung der rumănischen Sodalen (= Gesellen) in Cluj" (gegrundet ) dar, welchc die Forderung und Unterstutzung der Entwicklung des Handwerks, sowie die zahlenmăssige Zunahme der rumanischen Gesellschaftsschicht in dieser Stadt, im Sinne der handwerklichen Belătigung "durch Kultur und durch Verbreitung wirklicher Kenntnisse.. zum Ziele hatte. Trotz unregelmăsssiger Tătigkeit der Clujer Vereinigung fărderte sie durch Gber vier Jahrzehnte das stăndige jahrliche Erscheinen immer neuer Generationen, welche die Reihen der Handwerkerschicht in den Stădten auffullte und den Dorfern Handwerksmeister verschaffte, die durch ihre Vorbildung den am Lande gefragten Handwerken entsprachen. Nach Massgabe ihrer Moglichkeiten zog die Vereinigung irr Cluj die jungen Leute an sich, erleichterte ihnen den Zutrilt zu Vet'Schiedenen Handwerken, unterstutzte sie materiell und moralisch wăhrend ihrer Ausblldung zu Meistern, unterhielt und entwickelte ihr Interesse und ihre Neigung zu industrieller Tatigkeit. Durch Vorlesungen, Sonntagskurse, gesellige und literarisch-kunstlerische Zusammenkunftc vermittelte sie diesen jungen Leuten auch die unerlăsslichen Grundelemente kultureller und gewerblicher Bildung in rumănischer Sprache, um ihnen eine rnăglichst vollstăndige Vorbereitung fiir ihren kiinftigen Beruf rnitzugeben. Die Tatigkeit der Vereinigung - entsprechend ihren spezifischen Bedingungen - bewahrte ihre Bedeutung durch den Umstand, dass sie auf sozial-wirtschaftlicher Ebene den tiefgreifenden durch die kapitalistische Entwicklung hervorgerufenen Umwălzungen entgegenkam. Gleichzeitig reihte sich die Clujer Vereinigung neben gleichartigen Vereinen in Siebenburgen unler die Faktoren ein, die zum materiellen und geistigen Fortschritt und schliesslich zur Unabhangigkeit des rumanischen Volkes beitrugen.