Birouri de asistență pentru promovarea Responsabilității Sociale a Întreprinderilo r NEWSLETTER Nr.4 IANUARIE 2012

Transcriere

1 Birouri de asistență pentru promovarea Responsabilității Sociale a Întreprinderilo r NEWSLETTER Nr.4 IANUARIE 2012 ŞTIRI LEGATE DE PROIECT Prelungirea proiectului Birouri de asistenta pentru promovarea Responsabilitatii Sociale a Intreprinderilor In luna septembrie 2011, CCIR impreuna cu Ecosistemi au depus un act aditional pentru prelungirea proiectului cu cinci luni, pana in aprilie 2012, care a fost aprobat. Prelungirea activitatilor proiectului se datoreaza in primul rand nevoii de a consolida o serie de aspecte tehnice si de organizare a birourilor de asistenta RSI, cat si contextului economic dificil care ingreuneaza activitatea birourilor. Noile activitati introduse in proiect vizeaza trei piloni strategici de actiune, dupa cum urmeaza: Consolidarea Punctului National de Coordonare, gazduit de catre CCIR. Acesta joaca un rol esential in buna functionare si coordonare a birourilor de asistenta RSI. Punctul National de Coordonare va fi sprijinit in aceste luni prin activitati ex.: implicarea top managementului CCIR in activitatea Punctului National de Coordonare prin prezentarea demersului si a beneficiilor birourilor de asistenta (in acest sens fiind stabilita o intalnire in luna februarie 2012 intre expertii Ecosistemi si top managementul CCIR); identificarea si activarea unor mecanisme financiare pentru Punctul National de Coordonare prin elaborarea unui plan de actiune si de afaceri pentru acesta; imbunatatirea comunicarii intre birourile de asistenta RSI prin revizuirea si dezvoltarea website-ului proiectului (csr.ccir.ro) si prin promovarea

2 acestora pe retelele de socializare; distribuirea unor instrumente standard RSI pentru birourile de asistenta in luna ianuarie 2012: o metodologie pentru premiile nationale RSI din cadrul Topului Firmelor; criterii pentru constituirea registrului de experti RSI; 5 brosuri sectoriale RSI in domeniile constructiilor, mobilei si exploatarii lemnului, comertului si turismului, transportului / logisticii si a agriculturii, ex. si un format pentru culegerea de bune practici RSI de la nivel national; sprijin in faza de lansare a activitatilor birourilor de asistenta RSI. Pentru a facilita inceperea efectiva a activitatilor serviciilor de asistenta RSI este necesara in primul rand o informare consecventa si eficienta a intregului personal al CCIJ privind existenta acestei retele. In acest sens, se va incerca implicarea a minim o treime din directorii CCIJ-urilor, prin transmiterea din partea echipei proiectului si a formatorilor a unui document ce descrie beneficiile si sistemul de birouri de asistenta RSI. De asemenea, ofiterii RSI vor fi incurajati sa organizeze intalniri cu colegii din camera pentru a le prezenta activitatea si serviciile biroului de asistenta pe care institutia lor il gazduieste; sprijin pentru realizarea unor oferte de servicii RSI in cadrul birourilor de asistenta, care va consta in principal in sprijinul tehnic si financiar din partea echipei proiectului pentru organizarea unor intalniri de informare si sensibilizare cu mediul de afaceri local privind activitatea birourilor de asistenta. Se vor selecta minim 14 CCIJ motivate care vor primi un astfel de sprijin, in urma unui apel de propuneri. Principalele realizari ale proiectului in primii doi ani de implementare Demersul Birouri de asistenta pentru promovarea Responsabilitatii Sociale a Intreprinderii a fost gandit in trei faze, descrise succint mai jos impreuna cu principalele lor rezultate, la care se adauga cea de-a patra faza de consolidare, odata cu prelungirea proiectului. Prima faza a constat in analiza contextului in care se creeaza birourile de asistenta RSI: situatia RSI la nivel national si in Europa, nevoile mediului de afaceri privind acest domeniu, structura organizationala a camerelor de comert si industrie in care se vor amplasa birourile si nevoile de formare a personalului selectat sa activeze in cadrul birourilor de asistenta. Printre rezultatele cele mai importante ale acestei faze mentionam

3 analiza cantitativa a situatiei RSI la nivel national, bazata pe analiza raspunsurilor a 632 de firme romanesti, analiza fiind in acest sens cel mai important demers de cercetare in domeniul RSI realizat pana in prezent in Romania. Toate rezultatele primei faze pot fi accesate pe site-ul proiectului csr.ccir.ro. Aceasta faza a fost incheiata in septembrie A doua faza a fost concentrata pe crearea abilitatilor, capacitatilor si cunostintelor necesare pentru a coordona cele 42 de birouri de asistenta RSI si Punctul National de Coordonare. Participantii la sesiunile de formare au fost selectati pe baza experientei si interesului acestora. Au fost furnizate in total peste 600 de ore de formare in domeniul RSI catre 8 formatori si 49 de ofiteri RSI din intreaga tara. Chestionarele ex-post de evaluare a sesiunilor de formare au reliefat impactul pozitiv al acestora asupra participantilor. In aceasta faza, expertii proiectului au creat o paleta de instrumente (materiale informative, linii directoare si materiale de comunicare) pentru a fi folosite de catre birouri. Aceasta faza a fost incheiata in iulie Cea de a treia faza si-a propus sa disemineze rezultatele atinse prin proiect si sa promoveze activitatea birourilor de asistenta in randul utilizatorilor, fiind incheiata in octombrie In acest sens, a fost organizata o conferinta nationala in Bucuresti in septembrie 2011, la care au luat parte 57 de persoane, si 7 conferinte regionale in Bacau, Calarasi, Craiova, Galati, Deva, Baia Mare si Mures. In total, la conferintele finale au luat parte peste 350 de persoane, reprezentanti atat ai mediului de afaceri dar si a unor stakeholderi importanti, ex. media, ONG-uri, autoritati publice. Activitatea birourilor de asistenta RSI pana in prezent In luna noiembrie 2011 s-a trimis catre ofiterii birourilor de asistenta RSI un chestionar de analiza a nivelului de dezvoltare a birourilor de asistenta RSI. La chestionar au raspuns 30 de CCI-uri din cele 42 prezente la nivel national. In total, 33 de formatori si ofiteri RSI s-au implicat in completarea raspunsurilor (in cazul a 3 CCI fiind vorba de cate 2 persoane). Analiza chestionarelor a evidentiat o dezvoltare relativ omogena a anumitor activitati si servicii si o abordare heterogena a altor aspecte legate de functionarea birourilor de asistenta.

4 Astfel, in ceea ce priveste serviciile oferite de fiecare birou de asistenta, chestionarul a reliefat ca: 14 CCIuri ofera un singur serviciu din cele 7 enumerate in chestionar in cadrul intrebarii 1, 6 CCI-uri ofera 2 servicii, 4 CCI-uri ofera 3 servicii, 5 ofera 4 servicii si 1 CCI ofera 5 servicii firmelor membre. Cel mai oferit serviciu pe piata este cel de centru de informare RSI, mentionat de 28 CCI-uri din totalul de 30 respondente. Al doilea serviciu ca raspandire este consolidarea dialogului cu stakeholderii, mentionat de 9 CCI. 25 de Camere de Comert din cele 30 respondente la chestionar afirma ca printre activitatile dezvoltate pana in prezent in cadrul biroului de asistenta se numara informarea publicului privind deschiderea biroului. 10 CCI declara ca au creat pana in prezent sectiuni pe website-ul camerei destinate RSI / biroului de asistenta RSI si doar 3 camere afirma ca au infiintat un registru local de experti in domeniul responsabilitatii sociale. 9 Camere de Comert declara ca au dezvoltat alte activitati, astfel: informarea colegilor din Camera privind activitatea biroului, organizarea unui top RSI / sectiune in cadrul topului firmelor (mentionat de 2 CCI), infiintarea unui registru cu firme care achizitioneaza standardul ISO si organizatii care ofera materiale publicitare ale organizatiilor care implementeaza politici RSI pentru mediatizarea acestora, etc. In ceea ce priveste numarul de solicitari primite de birourile de asistenta de la diversi stakeholderi, cifrele subliniaza un grad de interactiune relativ avansat, astfel: 15 camere de comert au primit minim o solicitare de la firme; 3 camere de comert au avut solicitari de informatii din partea autoritatilor publice; 7 CCI au primit solicitari din partea ONG-urilor; 5 CCI au primit solicitari de la alti stakeholderi, in special PFA si reteaua RSI Actionam responsabil. In ceea ce priveste concretizarea interactiunii dintre birourile de asistenta si stakeholderii acestuia, camerele de comert afirma ca nu au incheiat pana in prezent niciun contract comercial cu firmele si 6 ca au incheiat contracte de parteneriat pentru promovarea responsabilitatii sociale a intreprinderii, dintre care unul anterior proiectului actual. De asemenea, niciun birou de asistenta nu a fost confruntat pana in prezent cu cereri / solicitari de informatii si servicii RSI pe care nu le-a putut satisface. In luna martie 2012 va fi trimis un nou chestionar de analiza a activitatilor birourilor de asistenta si speram ca rezultatele vor fi mai pozitive si incurajatoare! Filme de prezentare si promovare a birourilor de asistenta RSI

5 Cu ocazia celor opt conferinte de diseminare, expertii proiectului au realizat interviuri cu 15 angajati ai Camerelor de Comert si Industrie din tara, ofiteri si formatori RSI. Raspunsurile acestora se regasesc in opt filme de prezentare de max. 5 minute fiecare, avand, in ordine, urmatoarele subiecte: De ce trebuie Camerele de Comert si Industrie din Romania sa promoveze RSI?, Cum putem defini RSI?, De ce avem nevoie de responsabilitate sociala in actualul context economic?, Este RSI pentru firmele mari sau mici?, Putem dezvolta RSI si in Romania?, Ce beneficii poate aduce acest concept firmelor din tara?, Ce instrumente RSI putem propune mediului de afaceri romanesc?, Ce servicii vor oferi birourile de asistenta RSI mediului de afaceri?. Filmele vor fi incarcate la inceputul lunii februarie 2012 pe youtube pentru a putea fi preluate si promovate de catre ofiterii si formatorii RSI pe site-urile lor si prezentate in cadrul evenimentelor organizate cu mediul de afaceri. ŞTIRI DIN EUROPA Eco Innovation Action Plan sau EcoAP (Planul de Acţiune şi Inovare Eco) Eco-inovare presupune să construieşti o Europă extinsă, competitivă, inteligentă, durabilă şi unită. Acest Plan de Acţiune şi Inovare Eco, denumit pe scurt EcoAP, este miza Innovation Union Flagship Initiative, înfiinţată în 2004 conform Environmental Technologies Action Plan (ETAP). Obiectivul acestui plan este acela de a stimula un tip de inovaţie care să reprezinte o tehnologie eco-prietenoasă creatoare de noi locuri de muncă şi care să reducă atât presiunea asupra mediului cât şi diferenţa dintre inovaţie şi piaţă. EcoAP include acţiuni ex.: folosirea politicilor de mediu şi a legislaţiei care promovează eco-inovaţia;

6 suport acordat proiectelor demonstrative şi a parteneriatelor care să aducă pe piaţă tehnologii inteligente, ambiţioase şi operaţionale; dezvoltarea de noi standarde care să sprijine eco-inovaţia; mobilizarea de instrumente financiare şi de servicii de suport pentru SMEs; promovarea cooperării internaţionale; suport acordat dezvoltării noilor abilităţi şi locuri de muncă şi programelor de training pentru a armoniza nevoile pe piaţa muncii; şi promovarea eco-inovaţiei prin Parteneriate de Inovaţie Europeană Pentru mai multe informaţii, accesaţi: Implementarea Responsabilităţii Corporate pentru respectarea drepturilor omului Comisia Europeană a implementat un nou proiect important care dezvoltă ghiduri depre afaceri şi drepturile omului pentru trei sectoare europene de afaceri. Comisia Europeană a anunţat de curând că Instituţia pentru Drepturile Omului şi Afaceri un centru global de excelenţă şi expertiză privind raporturile dintre afaceri şi standardele proclamate internaţional ale dreptulurilor omului împreună cu Shift un nou centru independent şi non-profit de practici pentru afaceri şi drepturile omului vor asista acest nou proiect. Obiectivul proiectului este dezvoltarea ghidului specific pentru sectorul selectat de industii care va implementa Responsabilitatea Corporate pentru respectarea drepturilor omului. În acest proiect s-au definit trei sectoare şi ghidurile specifice ale acestora care vor fi dezvoltate în strânsă colaborare cu sectoarele industriale selectate şi cu alte corporaţii. Pentru a individualiza sectoarele, toate corporaţiile sunt invitate să trimită sugestii prin la sectorguidance@ihrb.org până în data de 27 ianuarie 2012.

7 Alegerea finală a sectoarelor va fi efectuată de Comisia Europeană şi va fi anunţată cel mai devreme în Februarie Pentru mai multe informaţii, accesaţi: n_business_sectors.html Finaţarea inovaţiei sociale Uniunea Europeană a identificat inovaţia socială ca fiind trendul cheie care poate ajuta anumite nevoi ale firmelor care nu au fost anunţate pe piaţă sau în sectorul public. Pentru a include inovaţia socială în creşterea inovaţiei promovată de 2020 Strategy, Comisia Europeană a lansat în data de 16 martie 2011 Iniţiativa Europeană privind Inovaţia Socială, care este un centru de reţele virtuale pivot de expertiză pentru antreprenorii din domeniul social, pentru public şi pentru cele trei sectoare, care se ocupă cu difuzarea celor mai recente informaţii cu privire la Inovaţia Socială Europeană. Scopul acestui centru este acela de a contribui la construirea unei Europe antreprenoriale şi inovative. Inovatorii sociali sunt responsabili, energici şi profesionişti, însă accesul acestora la fondurile respective este limitat, ccea ce implică faptul că, deşi au idei foarte bune, puţini ajung să aibă şi rezultate. Pentru a consolida Inovaţia Socială în Europa, fondurile publice de referinţă sunt: fondurile naţionale privind inovaţia socială (ex. fondul de Dezvoltare din Estonia); agenţiile naţionale de inovare (ex. TEKES din Finlanda şi VINNOVA din Suedia); fondurile europene (ex. Fondurile Sociale Europene, Programele Cadru de Dezvoltare Tehnologică şi Cercetare, CIP, fonduri structurale precum ERDF, etc ). De asemenea, fonduri private pot fi accesate pentru a consolida inovaţia socială; acestea sunt puse la dispoziţie de: Băncile sociale (ex. Banco Prossima din Italia, Crédit Coopératif din Franţa, etc );

8 Fonduri comerciale de investiţii cu retur financial şi impact social (ex. PhiTrust din Franţa sau BonVenture din Germania); grupuri de investiţii filantropice cu impact social major (ex. CAF Venturesome din UK sau Fondazione CRT din Italia); grupuri de fonduri filantropice (ex. Impetus Trust din UK şi d.o.b. din Olanda). Pentru mai multe informaţii, accesaţi: ŞTIRI DIN ROMÂNIA Ghid de responsabilitate sociala pentru IMM-urile romanesti Ghidul RSI este elaborat in cadrul proiectului Întărirea Capacităţii companiilor româneşti de dezvoltare a parteneriatelor sociale RSC, implementat de Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Agenţia pentru Implementarea Programelor şi Proiectelor pentru IMM-uri (AIPPIMM). Ghidul cuprinde studii de caz şi lecţii învăţate în procesul de integrare a principiilor de CSR de către IMM-uri în practicile lor de business, ex. si informaţii practice referitoare la implementarea de proiecte CSR şi beneficiile acestora. Prezentarea Ghidului si a proiectului se va face in diverse orase din tara, astfel: Timisoara , Bucuresti , Craiova , Targu Mures , Mangalia , Sfantu Gheorghe si Bacau Confirmarea participarii se poate face la tel sau la adresele de diana.rusu@undpaffiliates.org si eugenia.stanciu@undpaffiliates.org. Strategia Nationala de promovare a Responsabilitatii Sociale

9 Guvernul Romaniei a aprobat Strategia Nationala de promovare a Responsabilitatii Sociale , care institutionalizeaza acest domeniu ca prioritar la nivel national. Scopul strategiei este de a spori gradul de constientizare cu privire la importanta si beneficiile aplicarii responsabilitatii sociale si de a creste implicarea sectorului public, a companiilor romanesti, a companiilor multinationale, ex. si a societatii civile in aplicarea responsabilitatii sociale in Romania. In cadrul strategiei sunt identificate trei domenii majore de interventie: crearea unui cadru propice de dezvoltare a CSR, atat la nivel central, cat si la nivel local, de catre autoritatile publice; promovarea aplicarii responsabilitatii sociale la nivelul organizatiilor din Romania si implicarea activa a sectorului public in initiativele de RSI. Domeniile de actiune sunt transpuse prin 41 de obiective, masuri si activitati operationale, care vor constitui cadrul de referinta al RSI in urmatorii 5 ani si vor reprezenta un levier pentru activitatea birourilor de asistenta. Strategia poate fi consultata aici: ŞTIRI DE LA AM POSDRU In luna ianuarie 2012, AM POSDRU a publicat un nou calendar orientativ al lansarilor cererilor de propuneri de proiecte in O noutate este anuntarea lansarii liniei de granturi pe DMI 2.1. Tranzitia de la scoala la viata activa. In plus, urmeaza sa se mai lanseze si urmatoarele linii de finantare: Granturi pe DMI 2.2. Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii, pe DMI 2.3. Acces si participare la FPC si pe DMI 6.4. Initiative trans-nationale pentru o piată incluzivă Conform calendarului, Ghidurile Solicitantului Conditii Specifice pentru apelurile anuntate ar urma sa fie lansate spre consultare publica pe 27 ianuarie AM POSDRU mentioneaza ca publicarea spre consultare a Ghidurilor pentru DMI 2.1. si DMI 2.2. este conditionata de aprobarea modificarii DCI POSDRU pentru suplimentarea fondurilor in cadrul acestor linii prin realocari de la DMI 2.3., ex. si de elaborarea Ghidurilor de catre OI-urile responsabile, respectiv OI din cadrul CNDIPT pentru DMI 2.1. si OI din cadrul Ministerului Educatiei pentru DMI 2.2.

10 Calendarul poate fi consultat la: Sursa: