SAPTAMANA MONDIALA A COSMOSULUI 2008

Transcriere

1 Anul I, nr. 1 (editie speciala) Prof. Coordonator Gavris Loredana GRUPUL SCOLAR MIHAI VITEAZUL ZALAU CATEDRA DE FIZICA

2 Din cuprins: Fenomenele astrologice ale lunii octombrie Pag. 3 AstroNews Pag. 4 Constelatia Orion Pag. 5 6 Test de cultura astronomica Pag. 7 Schimbari i climatice majore (I) Pag. 8 9 Stiati ca? Si nu numai Pag. 10 Despre formarea universului Pag. 11 2

3 Fenomenele astrologice ale lunii octombrie Zi Ora Eveniment 03 19:20 Prima vizibilitate a Lunii in crestere 05 13:00 Luna in apogeu, la o distanta de km de Pamant 06 23:00 Mercur in conjunctie inferioara 07 11:05 Luna in primul patrar 14 22:03 Luna plina 17 08:00 Luna in perigeu, la o distanta de km de Pamant 21 13:55 Luna in ultimul patrar 22 12:00 Mercur in elongatie vestima maxima 27 06:00 Ultima vizibilitate a Lunii in descrestere 29 01:15 Luna noua Vizibilitatea Lunii Luna in crestere va aparea pe firmament destul de tarziu, pe 3 octombrie, la peste 4 zile de la faza de Luna noua. La dreapta acesteia si aproximativ la aceeasi inaltime straluceste Venus, Luceafarul de seara, iar la stanga Lunii vom putea observa Antares, steaua cea mai stralucitoare din constelatia Scorpion. In dimineata zilei de 7 octombrie Luna se va apropia de planeta Jupiter, ajungand pana la crepusculul de seara la o distanta de 5,4 de aceasta. Pe 17 octombrie vom putea observa Luna in apropierea Pleiadelor, iar 3 zile mai tarziu vom gasi Luna la circa 6 de steaua Pollux, din constelatia Gemeni. Ultima aparitie in octombrie a Lunii in descrestere o vom putea observa in dimineata zilei de 27, catre orele 6:00. In vecinatatea acesteia vom gasi planeta Mercur, a carei stralucire va atinge -0,8 magnitudini. 3

4 in editiile urmatoare ale revistei 4

5 5

6 Conform legendelor eline, Orin era Elev: Nicorici Diana cls XII C Elev: Pasca Marius cls. XII C 6

7 Raspunsurile in numarul urmator 7

8 8

9 Prof. Gavris Loredana 9

10 Stiati ca...? Planetele se invartesc in jurul Soarelui si in jurul axei proprii in sensul acelor ceasornicului. Venus este planeta care se invarteste in jurul axei proprii contrar acelor ceasornicului. Pe Venus Soarele rasare la vest si apune la est. Venus este considerata sora geamana a Pamantului pentru ca amandoua au cam aceeasi marime, densitate si volum, este cel mai apropiat vecin al Pamantului. Dar Venus este cel mai fierbinte loc din sistemul solar dupa Soare si cel mai stralucitor obiect de pe cer dupa Soare si Luna. Oamenii construiesc cel mai tare observator astronomic din lume. Bucurosi foarte, cei mai tari astronomi incep de studiat mai temeinic spatiul. Intr-o buna zi observa niste litere imense pe Pluto, dar nu reusesc sa le descifreze.. Atunci au adunat toata cerneala din America siau scris in desert,chestie care a durat 8 luni, cu litere imense «intelegeti limba asta»? Dupa alte trei luni, apare raspunsul: "da, o intelegem". Bucurie imensa pe Terra, se apuca si string cerneala de pe doua continente, declanseaza o criza economica din cauza amplorii chestiei, si scriu : «ce doriti de la noi?» Raspunsul apare dupa alte 5 luni: "nimic, nu ne bagati in seama, vorbim cu Saturn". Si nu numai Acum 4,6 miliarde de ani s-a format sistemul solar. Cea mai veche fosilă a unui organism viu datează de acum peste 3,5 miliarde de ani. Saturn este cat 9 planete Pamant si jumatate, incap 764 planete Pamant in interiorul lui. Se mai numeste si planeta inel pentru ca are cel mai mare si mai vizibil inel dintre toate planetele. Densitatea lui Saturn este mai mica decat a apei incat daca l-ai pune intr-un vas mare cu apa, ar pluti. Cand o cometa se apropie de Soare, coada o urmeaza. Cand se indeparteaza de Soare, coada este cea care merge in fata. Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene si cele cu temperaturile cele mai mari sunt albastre. Nu exista stele verzi...!!! Elev: Kelem Roland cls. XII B RP, Elev: Iepure Ramona cls. XII C RP 10

11 Despre formarea universului Universul este tot ceea ce se vede plus tot ce mai poate exista. Spre deosebire de filozofia materialistă care afirmă "la baza universului stă materia, Spre deosebire de filozofia materialistă care afirmă "la baza universului stă materia, filozofia idealistă porneşte de la idea "la baza universului stă idea absolută". Formarea Universului Astronomii au calculat că universul s-a format cu 13,73 miliarde de ani în urma (plus/minus 12 milioane de ani) in urma unei explozii de proporţii numită Big Bang. Astronomii caută să descopere structura, comportamentul şi evoluţia materiei şi energiei existente. Universul este infinit în spaţiu(acesta afirmatie a dvs. nu a fost demonstrata e doar o presupunere) şi se presupune că are un final în timp. Astronomii cred că în prima fracţiune de secundă de după explozie, universul s-a extins în proporţii de milioane de ori mai mari decât starea iniţială, iar în următoarea fracţiune de secundă extinderea a devenit mai înceată, acesta răcindu-se şi lăsând loc particulelor de materie să se formeze. Când universul a ajuns la prima sa secundă de existenţă, se presupune că atunci s-au format protonii, iar in următoarele de secunde a urmat era nucleosintezei, era în care s-au format nucleii de deuteriu şi care este prezent in universul de acum. Tot in aceste de s s-au format si unii nuclei de litiu, beriliu si heliu. Materia Universul este compus din materie. Materia, ca realitate obiectivă, ni se dezvăluie prin simţuri. Ea se găseşte sub trei forme: substanţa - caracterizată prin masă; câmp - caracterizat prin energie; timp - caracterizat prin direcţia bine definită de scurgere (deşi la nivelul microuniversului s-ar putea ca timpul să curgă în ambele direcţii Destinul final al Universului S-ar putea dilata la nesfârşit, dispărând pur şi simplu. S-ar putea opri din dilatare şi să rămană ca atare. Ar putea atinge o dimensiune optimă, iar apoi să se contracte până la prăbuşirea datorită gravităţii - teoria Big Craunch. Ar putea trece prin faze alternative de dilatare şi contracţie la nesfârşit. Ar putea izbucni un nou Big Bang care va crea la rândul lui un alt Univers. Elev: Droj Ioan cls. XII B RP 11

12 Revista trimestriala de astronomie Anul I, nr. 1 (editie speciala dedicata saptamanii mondiale a cosmosului 4 10 octombrie ) PROPUNERI, SUGESTII, IMPRESII DE LA VOI LE ASTEPT LA ADRESA : gavrisloly@yahoo.com AU COLABORAT URMĂTORII ELEVI: Nicorici Diana cls XII C rp Pasca Marius cls. XII C rp Kelem Roland cls. XII B rp, Iepure Ramona cls. XII C rp Droj Ioan cls. XII B rp Coordonator: Prof. Gavris Loredana 9 octombrie 12