REVTSTA DE $Trfwgn POLTTTCE Volum VII, Nr. 2 (24), Serie noud, martie-mai}}l9

Transcriere

1 REVTSTA DE $Trfwgn POLTTTCE Volum VII, Nr. 2 (24), Serie noud, martie-mai}}l9

2 SUMAR EDITORIAL Conferinfa de Pace de obiectivelor propuse de Unire SabinDItAGutm la Paris (1919) qi atingerea genera{ia paqoptisti; Marea ROMANIA MARE. DE LA ALBA IULIA LA TRIANON Centenarul Romflniei in dezbaterile Polis Redacf,a Revistei Polis Paris RomAnia recunoscuti ca aliat Ion CAIAFETEANU Acfiune politici gi diplomatici in apirarea unirii romflnilor.de la starea conflictuali la rizboiul romflnoungar (noiembrie 1918-aprilie 1919) DumitruPREDA Anul 1919 gi Curtea Regali a RomAniei:Conferinfa de Pace de la Paris gi vizita suveranilor in Transilvania $tefania DINU Romflnia qi prima experienf[ comunisti in Ungaria Alexandru GHI$A Armata romf,ni in campania de limitare gi lichidare a expansionismului bolgevic din Estul gi Centrul Europei. Divizia 6 Infanterie Focqani in aplrarea Romf,niei Mari JAneI TANASE Construcfia geopolitici a Versailles-ului gi tribula{iile Rominiei Mari dr. Mihai MILCA Multiculturalismul ca memorie colectivi. Disocieri in jurul Tratatului de la Trianon VictorRZESCU t

3 Primul Parlament al RomAniei Mari. Ratificarea hotirflrilor privind Unirea Basarabiei, Bucovinei qi Transilvaniei Gheorghe SBARNA Contribufia primului atagat militar romf,n in SUA, maior Livius Teiuqanu, la rizboiul de intregire Alexandru O$CA INTERVIU tr'lorin Cintic:,,Romf,nia la aproape 100 de ani de la Trianonto Ioana DRAGIILIN r VARIA Uniunea Europeanl - AlexandruMAMINA proiec{ii qi disfuncfionalitifi Note despre autori Instrucfiuni pentru autori Instructions to authors

4 ROMANIA MARE. DE LA ALBA IULIA LA TRIANON Centenarul RomAniei in dezbaterile Polis (Romania's Centenary in the Potis debates) Redactia Revistei Polis let&5 in cadrul Programului Centenar organizeaz[ proiectul Centenarul Romflniei in dezbaterile Polis 15

5 POLIS Acest numdr al revistei Polis este cel de-ai Yl-learealizatin cadrul proiectului,,centenarul Rom6niei in dezbaterile Polis", realizat de Universitatea,,petre AnLei" din Iaqi, Institutul de Studiere a Ideologiilor gi primbria Municipiului Iaqi, in cadrul,,rrogrumrrtui centenar,,. Beneficiind de colaborarea a numerogi specialigti din domeniul,o.io_"rr-*, care prezintd evenimente, qi date mai pu{in cunoscute sau chiar necunoscute publicului larg, proiectul are ca. :cop reliefarea importanlei centenarului Romdniei gi aducerea in atenlie a acestui subiect intr-un mod care sd depdqeascd simpla marcare a unei date aniversare. Obiectivele proiectului sunt: antrenarea unui numir cdt mai mare de cercetitori din domeniul gtiinlelor socioumane qi al domeniilor conexe' precum qi a cdt mai multor personalitdli aie vielii publice din Romdnia mare' in dezbaterea evenimentelor ce au stat la originea iormdrii RomAniei intregite; l ' 2. realizarca unor rucrdri qtiin{ifice pe tema centenarului Rom6niei; editarea a i sapte numere ale revisli Poils pe teme legate de Centenarul RomAniei; Polis; 5. lansarea numereror tematice are revistei polls in cadrur dezbaterilor. ^.. Proiectul este coagulat in jurul revistei de gtiinle politice Polis, ceaparline Facultefii de $tiinfe Politice qi Administrative a universitagi,3etre Andrei" ai" rai (revista cotatd in!az9 de date internalionale). Revista fiind trimestriald, proiectul ;."r;;; i.gurriru."u uno. dezbateri cu aceeaqi periodicitate, cu prilejul lansdrii celor qupt" n,r-"r., ra care sunt invitali specialigti in qtiinje socio-umane ruu in dorn.nii conexe (dintre care cel pufin doi contributori la numdrul tem3tig), personalitdli ale viefii publice ain toutrprorrinciile istorice ale Romdniei mari (adicd inclusiv din Republica Moidova 9i din Bucovina), studenli qi elevi. Pdnd in prezent au fo_st organizate patru dezbateri. prima, cu tema,,basarabia gi Romania. Dupi 100 de ani", s-a desfbquraf pe 26 martie20lg la Ateneul ritdragi din Iagi qi i-:.un",. ca invitafi pe prof.miv-dr. Radu carp, de la Facultatea de gtiinle poritice a universitdlii din Bucuregti, gi pe Lect.univ.dr. Marius vicdrelu, a" la gcoaia Na{ionald de $tiin{e Politice gi Administrative din Bucuregti. A doua dezbaterc, cu'tema,,rom6nia in Marele Rdzboi", s-a desfrqurat pe 8 iunie 20rg la sediul universitdlii,,petre Andrei,,din!a1i. qi i-a- avut ca invitafi pe Prof.univ.dr. Sabin Drdgulin, Prodecanul Facultr{ii de gtiinje Politice qi Administrative a universitafi,,petre Andrei" din Iagi, qi pe istoricul qi deputatul Daniel Gheorghe. A treia dezbatere, cu tema,,ideea nationaltt'dipamar"a unire,,, s_a desfigurat pe 1 octombrie 2018 la sediul universitdfi,,petre Andrei,i din Iaqi qi i-a awt ca invitali pe istoricul Sorin Antohi qi pe jumalistul petre M. Iancu. A patra dezbatere,cu tema,,bucovina qi Romdnia. Dup6 100 de ani", a avut loc pe 29 noiem-brie 201g, la Biblioteca centrald Universitard,,Mihai Eminescu", invitafi fiind eseistul qi istorl;-iorin Antohi,i Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Rectorul Universitalii,,petre Andrei', din Iagi. Toate dezbaterile au fost reflectate inemisiuni ale unor posturi locale sau nafionale de televiziune. A cincea dezbatere, cu tema,,centenarul Arhiveipentru $tiinla qi Reiorma Sociald,, a avut loc pe 1 aprllie 2019,Ia Bibrioteca centrald Universitari,,Minui Eminescu;,, raqi, invitali fiind Prof.univ.dr. ZoltdnRost6s gi cercetdtorii din,,cooperativa Gusti,,. Proiectul va continua p6n6 pedata de 30 septembrie parteneri sunt: Editura Institutul European, Agerpres, Revistapo/zs gi tele Moldova plus.

6 Paris l9l9 - RomAnia recunoscuti ca aliat (Paris l9l9 - Romania recognized as an ally) Ion CALAFETEANU Abstract: The study we propose to the specialists in history wants to present the atmosphere that was found in the countty, the expectations that the Romanians had from the works of the Paris Peace Conference. The study captures, taking information from the press of the time, the state of tension existent in those months, as lhe naturcil desires of the representatives of the Romanian state were regarded in the first part of lhe works with suspicion and mistrust, even provoking a situation of their rejection. The information that the study brings to light captures the efforts, the anxiety of a political class animated by national feelings. Ke;vords: the Paris Pea.ce Conference, World War I, Romania, Romanian Press, Negotiations. Dupd incetarea confruntdrilor pe rdzboi indelungat, convingerii unei cdmpurile de luptd ale Primului mari pa4i a populaliei cd lucrdrile qi Rdzboi Mondial, interesul opiniei hotdr6rile Conferintei de pace din publice din RomAnia qi nu numai s-a ca'itala Frantei vor fi indrumate de indreptat spre conferinja de Pace care principii democratice care vor stabili unna sd-gi deschidi lucrdrile in pentru viitor bazele unui nou cadru capitala Franlei. Numerosr redrezentanli ai vielii ';il intemalional de pace' de colaborare qi public".. tffi;;;;,:;;' "-'..:"': infelegere. De aici increderea, opti- (oamenr polltrcl. zranstt. scnrton. : oameni ae gtlinla etc.i ;;'d; ;-;i mismul comun aproape tuturor coexprime opiniile cu privire iu """u." mentariilor, deqi au existat incd din ti ziar al vremii considera a fi,,cel mai mare act mondial din istorie,,t. perioada pregdtirilor de pace elemente ce ridicau semne de intrebare, generau nedumeriri gi chiar ingrijorsri. Toate acestea ins[ au fost trecute cu vederea Interesul enofin manifestat de opinia publicd din lara noastrf fa!6 de Forumul de pace de la paris se datora de o lume bucuroasd c[ a scdpat de imporlanfei in sine a evenimentului ce tdzboi, o lume ce nutrea sperante in11.- urma sd puna cap[t de jure unui unviitormaibun, frtdrdzboaie giftrd 11

7 POLIS gre$elile dureroase ale unui trecut apropiaf. AceastS atmosferd optimistd, plind de incredere intr-un viitor mai bun, era admirabil prezerfiatd. de C.G. Costa- Foru tntr-un articol publicat in ziarul Adevdrul la inceputul anului 1919:,,La acest congres al pdcii, toate neamurile, nu numai toate statele vor fi reprezentate. Mai mult incd, tofl nedrept5lif,i - reprezenta{i sau nereprezentzli - vor beneficia de solicitudinea marilor implrlitori de dreptate qi agezdtori ai viitoarei stdri de pace in lume. t...1 Rizboi, diplomalie qi despotism nu mai trebuie lumii noi. ii trebuie insi neapirat: pace, dreptate, libertate penhu toli, state, popoare, neamuri gi pentru indivizi"3. $i Nicolae Iorga era convins cd,,gnja cea mai mare" a Conferinlei de Pace era asigurarea,,dreptului de viald al popoarelor". Marele istoric era ins6 conqtient ci vor apdrea,,nesiguranle, govairi, disculii pasionante, intervengii interesate, intrigi", dar in acelagi timp era convins cd,,nu trebuie s[ ne cuprindd prea multd nelinigte, cdci in adunarea de la Paris a Alialilor [...] dreptul va trebui tofugi sa invinga"a. Aprecierile optimiste nu fbceau inss abstraclie de greutdlile ce trebuiau invinse in Forumul de pace de la Paris pentru indeplinirea menirii sale.,,opera aceasta de clddire,,, scria ziarul Diminea(a drn 9 ianuaie 1979,,,va ft grea, cici va fi de luptat cu o mullime de prejudecdf; qi o mullime de rivalitdli qi de pretenliuni. Apoi, va fi spiritul dreptilii care va spune celor din congres c[ nici duqmanul nu trebuie ndpistuit gi nici chiar contra lui sd nu se clddeascd pe nedreptate gi contra principiilor pe care le-a fixat aqa de clar pregedintele Wilson,'. Interesul deosebit pe care opinia publici din RomAnia l-a ardtat fat[ de Conferinla de Pace de la paris se datora - fundamental! - faptului ci aceasta urma si se ocupe qi de pro_ bleme ce priveau in modul cel mai direct poporul romdn. in acest sens, ziarul Dimineaya din31 ianuarie 1919 sublinia:,,ceea ce se petrece acum la Paris este de o insemndtate hotdratoare pentru Romdnia". Acelagi mesaj lansa qi ziarul Viitorul al Partidului National Liberal, partid aflat la guvemare, care linea sd scoatd in evidenld un obiectiv nalional fundamental:,,dezbaterile acestei conferinte ne intereseaz[ in primul rdnd prin chipul in care se va pune, discuta gi hotlri de interesele Romdniei, sporitd de mai inainte prin libera exprimare pentru Unire a voinlei romdnilor"s. Acelaqi interes nalional fundamental era mdrturisit qi de George Topirceanu gi Nicolae Iorga. primul, intr-un editorial apdrut in ziarul Opinia qi intitulat * sugestiv! -,,Clipa supremi", scria:,,e vorba de soarta intregului romanism, care se hotdrigte acum la Versailles. E vorba de idealul nostru, care pentru intilia oard gi poate pentru ultima oard in decursul timpului, e pus in dezbatere sub forma lui integrald". $i George Topirceanu linea si sublinieze c[ hotirdrile ce vor fi luate la Paris,,vor hotdri de soarta romanismului peste veacuri"6. La rdndul lui, Nicolae Iorga publica in Neamul romdnesc un articol intitulat,rom6nii gi lucrdrile Confel8

8 Romdnia Mare. De la Alba lulia la Trianon rinfei", in care fbcea o cuprinzdtoare trecere in revisti a intereselor romaneqti ce urmau s5 fie dezbdtute qi hotirdte in cadrul Forumului de Pace din Paris. Cdci e vorba, ardta marele istoric,,,nu numai de tot ceea ce ni s-a fdgdduit, de ceea ce s-a scris in tratate, de ceea ce ne-am cagtigat cu sangele atator mii qi mii de ostaqi qi de alli marliri ai rdzboiului, mor{i fbrd gloria rdzboiului mdcar, de ceea ce am declarat, potrivit cu dreptul recunoscut oricsrui popor, cd voim despre noi qi pentru noi, dar qi de mediul politic in care va trebui de acum inainte s5 trdim, de vecinii pe care-i vom avea gi de condiliile chiar in care ni se va impune sd trdim cu danqii"7. In perioada premergdtoare deschiderii Conferinlei de Pace de la Paris qi chiar dupd aceea in presa din RomAnia a avut loc o vie qi largi dezbatere asupra problemelor privind baza juridici a suslinerii intereselor nafionale romdneqti la Conferin![. Din totalul argumentelor aduse in disculie - numeroase gi fiecare avand importanla sa -, doui au fost considerate, pe bund dreptate, a fi hotdratoare: tratatul de alian!5 dn 4lI1 august 1916 qi hotdrarile de unire cu {ara ale provinciilor istorice romaneqti ce se aflaserd pand atunci sub stdpdnire strdind: Basarabia, Bucovina qi Transilvania. Dac6, in general, se recunogtea valoarea decisivd a fiecdrui argument in parle qi cu atat mai mult a celor dou[ impreund, in spaliul public au apdrut qi alte opinii, ce ardtau o anumitd ordine preferenliald. Penhu zian:/. Viitorzl, de exemplu, Romdnia se prezenta la Conferinla de Pace pentru sustinerea drepfurilor sale in primul rand,,cu hatatul din 4111 august 1916 prin care marile puteri aliate recunosc integritatea drepturilor noastre", dupd care enumerarea continua astfel:,,cu serviciile aqa de mult recunoscute aduse cauzei generale a alia{ilor prin intrarea inrdzboi de la 14 august; cu calvarul sacrificiilor qi suferinlelor indurate din cauza defec{iunii ruseqti, care a ingreunat aqa de mult situalia Romdniei; cu victoriile strilucite de la Oifiz, Mdrdqti gi MdrSgegti; in sfrrqit, cu aportul aqa de important al credinlei opiniei sale publice in victoria finald, credinld pe care n-a zdruncinat-o nici defecliunea ruseascd qi nici toate aparenlele de victorie care au impus tratatul inexistent de la Bucuregti"s. Si remarcdm faptul c5 acest articol a apdrut in ziarul Viitorul, organul de presi al Paftidului Nalional Liberal, cd Guvemul roman era format la aceastd data de PNL. iar prim-ministru era chiar preqedintele acestui partid, Ion I.C. Britianu, qi ci peste numai c6teva zlle,la 18 ianuarie 1919, urma sd se deschidd Conferinla de Pace de 1a Paris, ceea ce df, o altd valoare acestui articol, care reprezintd, in mare, punctul de vedere al oficialitslilor romane. La sfbrqitul anului 1918 qi inceputul anului 1919, relaliile Romdniei cu Alialii se aflau la finalul unei perioade dacd nu de criz6, cel pu{in de neinfelegeri, dar qi de reconstructie. Debutul a\.usese loc la sfhrqitul anului 1917, dupd victoria Revoluliei bolqevice din Rusia, cand, la noiembrie 1917, guvemul sovietic a propus Puterilor Centrale inifierea 19

9 POLIS unor katative pentru incetarea luptelor. Dupd negocieri, s-a ajuns la semnarea Armistiliului de la Brest_ Litovsk (20 noiembrie-3 decembrie 1917). Aceasta a creatpentru RomAnia o situalie fhrd iegire, deoarece era absolut imposibil ca pe acelagi front, apdrat in comun de trupe romaneqti qi ruse, unele si se batd, iar altele nu. in situalia creatd, prim-ministrul romdn Ion I.C. Britianu a adresat un memoriu Puterilor Aliate qi Asociate, care fbceau presiuni asupra Guvemului romdn de a nu tncheia armistiliul, ardtdndu-le situajia de izolare in care se afla Romdnia gi pericolul iminent ca intreaga fari sd fie ocupatd de trupele Puterilor Centrale. Inilial, miniqtrii aliali de la Iaqi au rcfuzat sd aprobe incheierea armistiliului, dar c6nd Brbtianu le-a ardtat cd, qi generalul rus $cerbacev, comandantul unitalilor ruseqti din Moldova, care refuzase pani atunci si incheie armistiliul cu Puterile Centrale pentru frontul romdno-rus, acceptase, au trebuit si recunoascd gravitatea situafiei. Ei au inaintat o notd Guvemului romdn in care se angajau sd akagl atenlia guvemelor lor asupra,,valorii considerafilor preznntate de $cerbacev gi asupra interesului capital de a preveni urmirile ce le-ar avea pentru frontul romanesc refuzul lui $cerbacev de a executa ordinele Petrogradului',. Guvemul romdn a considerat aceastl noti ca o acceptare apozi\iei saleqi la 28 noiembrie/9 decembie l9li, la Focgani, a fost semnat Armistiliul cu Puterile Centrale. La 8121 decembrie 1917, cei patru minigtri aliali de la Iaqi au inaintat premierului romdn o noui notd tn care ardtau cd,,,chiar dac[ Romdnia s-ar gdsi in imposibilitate de a-qi menline hotdrdrea, de atdtea ori declaratd, de a evacua intreaga armatd roman6, sau in parte [...], Antanta ar trebui si recunoasci ci aliatul s6u gi-a fbcut din plin datoria qi gi-a respectat loial angajamentele". In timpul tratativelor de pace care au urmat dintre Rusia Sovieticd qi Puterile Centrale qi, in special, dupi semnarea Pdcii de la Brest-Litovsk dintre Rusia Sovietici 9i puterile Centrale (3 martie 1918) qi, cdtevazjle mai tdrziu, dintre Ucraina qi puterile Centrale (9 martie 1918), presiunile Puterilor Centrale asupra Rom6niei in vederea incheierii pdcii s-au intensificat. Situalia Romdniei era disperatd. Pe de o parte, ea se afla complet izolatd, de Aliali, amenin{atd de Puterile Centrale cd nu vor mai prelungi armisti,tiul, iar, pe de altd parte, Puterile Aliate, deqi nu puteau sd-i acorde niciun ajutor, nu voiau s[ recunoasci gravitatea situaliei gi cdutau sd determine guvernul romdn sd nu incheie pacea. in aceste circumstanle, I.I.C. Brdtianu a frcut la inceputul lunii februarie 1918 urmdtoarea comunicare verbals miniqtrilor aliali de la Iagi: oricum se vor desfbqura evenimentele, dorinla RomAniei este,,de a pdstra, pdnd la incheierea picii generale, legdturile noastre cu Puterile Aliate". La rdndul lor, acegtia i-au transmis lui Brdtianu increderea guvemelor lor cd,,romdnia, fideli nobilelor sale tradif;i qi intereselor sale vitale, va continua si lupte cu aceeaqi energie ca gi in trecut qi nu-gi va separa soarta de cea a aliaflor ei". 20

10 Romdnia Mare. De la Alba lulia la Trianon PAnd in ultimul moment, Puterile Aliate qi Asociate, in special Franta, sensibile numai fa!6 de interesele lor, au depus eforturi pentru a menline Romdnia in luptd, deqi aceasta echivala cu o sinucidere pentru Iara noastr6. La 28 februarie 1918, generalul Averescu, care preluase conducerea Guvemului roman la 8 februarie, i-a informat pe miniqtrii aliali cd intenlioneazd sd incheie pace cu Puterile Centrale gi a cerut asentimentul pentru acest act care, rupt de contextul tratatului din 4lI7 august, in special de obligajiile neindeplinite ale Antantei, ar fi putut sd fie interpretat ca incilcand art. V din Tratal. El le-a ardtat rcprezentanlilor alia{i cd orice incercare de a continua rezistenta n-ar constitui decdt sacrificii inutile, ceea ce ar fi dezavantajos pentru ei, riscand ca intregul material de rl.zboi a1 RomAniei sd cadd in mdinile Germaniei. Averescu n-a primit asentimentul celor patru miniqtri aliali. Cu toate acestea, in fala pericolului ca intreaga lard sd fie ocupat6, la 20 februarie/8 martie 1918, Guvemul roman a semnat Tratatul preliminar de pace de la Buftea, iar \a 24 apt''liel7 mai 19l8,Tratatul de pace de la Bucureqti cu Puterile Centrale. O sdptdmand maitdrziu,la 14 mai 1918, miniqtrii alia{i de la Iagi au tnaintat Guvernului romdn o notd in care ardtau:,,in ceea ce priveqte condiliile pdcii asupra cdreia ne-afi notificat fse refereau la o notl a Guvemului roman din 26 aprilie-9 mai - n.n.], cei patru miniqtri subsemnali, l6s6nd guvemelor lor dreptul de a formula cu mai multd precizie punctul lor de vedere, se simt obligali sd declare chiar din acest moment cd ei consideri ca nule qi neavenite toate stipulaliile acestei pdci, care ar fi contrare principiilor a cdror violare a silit Antanta sd punl mana pe ame, contrare drepturilor qi intereselor puterilor pe care le reprezentdm"g. in baza Tratatului de alian!6 din 4117 atgust 1916, care prevedea obligalia tuturor pirlilor,,sd nu incheie pace separatd sau pacea general5 decdt in unire qi in acelaqi timp" (arl. V), guvemele aliate au considerat cd RomAnia nu mai era o lard a1iat6, ci,,neutrd", iar Trataful de alianld devenise caduc. Aceasta in ciuda faptului cd erau cunoscute condiliile grele in care RomAnia fusese nevoitd sd inceteze lupta, iar guvernele Franfei, Angliei, SUA 9i Italiei declaraserd public, cu diverse prilejuri, c[ nu recunosc valabilitatea Tratatului impus RomAniei de Puterile Centrale. Atitudinea adoptatd de guvernele marilor puteri fa!6 de RomAnia exprima, in fond, politica lor de nesocotire a intereselor,,micilor nafiuni", un mijloc de a exercita presiuni asupra Romdniei,,pentru a ne inmuia qi face mai mlidioqi"lo, cum observa un membru al Delegafiei romane la Paris. In acelaqi timp, in Franfa, Italia qi Statele Unite ale Americii, comitete a1e romdnilor emigranli iqi declarau atagamentul fa16 de Aliali qi cavza pe care o ap6rau, deprineau eforturi pentru crearea unor legiuni militare romaneqti care sd lupte alituri de acestea impokiva Puterilor Centrale, pentru rcalizarea unit[tii nalionale a romdnilor. 21

11 POLIS Problema clarificlrii raporhrrilor dintre RomAnia qi Puterile Aliate gi Asociate a cdpdtat o deosebitd acuitate spre sfhrgitul lunii octombrie 191g, cdnd devenise clard infrdngerea puterilor Cenkale, iar in Romdnia au inceput sd se facd pregdtiri intense - in strdnsd colaborare cu guvernele aliate - in vederea reintrdrii Frii in rdzboi. Conferinla de Pace, care trebuia sd marcheze sfhrqitul rdzboiului gi victoria nnei tabere asupra alteia, dar care urma sd consfin{eascd qi victoria luptei multiseculare a unor popoare pentru independenld 9i unitate nalionald gi disparilia unor imperii reaclionare multinaf;onale, era o problemd a viitorului imediat. Or, nereconsiderarea poziliei guvemelor aliate fatd, de Rom6nia atdgea dupi sine, tn mod automat, neparticiparea ei la Conferin{a de Pace, imposibilitatea suslinerii in fala acestui inalt for intemalional a drepturilor poporului roman la unitatea naf,onald?n cadrul granilelor sale etnice qi istorice; insemna, in ultimd instanli, ci participarea larii la rdzboi, sacrificiile umane qi materiale la care poporul roman consimlise in dorinla de a-gi vedea infbptuit visul s[u secular - unitatea nalionald - fuseserl inutile. O prim5 incercare de a obline o schimbare a punctului de vedere aliat fala de Romdnia a fost intreprinsi pe langd guvemul francez de Constantin Diamandy. El a inaintat la 30 octombrie 1918 o noti Ministerului Afacerilor Str[ine al Franlei, in care, pomind de la faptul cd guvernele Puterilor Aliate qi Asociate declaraserd oficial qi in mod repetat ci,pu recunosc Tratatul de la Bucuregti qi, in consecinld, lovitura de fo45 din Rom6nia',, ardta c[, in mod logic, o astfel de premisd ducea la concluzia cd.,,alian\a cu Romdnia nu a incetat sd existe"l l. Concomitent, la Iagi, la 8 noiembrie 1918 (stil nou) a fost organizatd o consfbtuire la I.I.C. Brdtianu acasi la care au participat generalul Constantin Coandi, contele de Saint-Aulaire, ministrul Franlei in Romdnia, generalul Constantin Prezan, generalul francez Lafont, atagatul militar francez, colonelul Ion Antonescu, din partea Marelui Stat Major, qi Nicolae Miqu, diplomat. Dupd discu{ii indelungate, in cadrul cdtora francezii insistau pentru reintrarea grabnicd in rdzboi, iar generalul Prczan ardta marile dificultsli ce trebuiau sd fie depdqite pentru o astfel de actiune, a luat cuvdntul Ion I.C. Brdtianu.,,DacL armistiliul se va incheia fbr[ int6rziere", a ardtat acesta,,,gestul nostru militar n-ar mai avea importanld hotdrdtoare qi nu ar corespunde nici dramei pe care rdzboiul a insemnat pentru RomAnia, ce trebuie s6 st6p6- neascd intreaga noastrl situalie in fala congresului. Un astfel de act poate deveni chiar periculos, dacd e fbcut prea tdrziu pentru a obline un rczultat efectiv qi totuqi ar preceda armistiliul destule zile, ca sd dea timp wijmagului se desivargeascd distrugerea teritoriului ocupat, fbri putinla unei compensafii serioase. Alialii noqtri au constatat continuitatea politicii noastre indatd ce guvemul Marghiloman a fost r[stumat; aceasta era necesarl sd le-o aritim, ca gi dorin{a noastri sincerd de a nu pierde o zi in vederea unei operaliuni militare serioase."r2 22

12 Romdnia Mare. De la Alba ltilia la Trianon Evenimentele se precipita: la 10 noiembrie 1918, Guvemul romdn dd un ultimatum de 24 de ore pentru retragerea trupelor gefinane, iar la 1 1 noiembrie este semnat armisti{iul intre Puterile Aliate pi Germania, care con{inea gi un articol prin care aceasta era obligatd sd renurle,,la tratatele de la Bucureqti qi de la Brest-Litovsk qi la tratatele complementare" I 3. Cu toate acestea, Alialii au continuat sd repro$eze Guvemului roman incheierea Tratatului de pace cu Germania, pe care ei nu-l recunoqteau qi la care Germania renun{ase! Revenirea RomAniei aldturi de Alia{i, inainte de semnarea armistiliului cu Germania, a dat noi argumente Guvemului romdn pentru susli nerea poziliei sale. lndiferent de natura juridicd a raporturilor cu Alialii, esen{ial era faptul cd RomAnia se afla aldtlri de ei in lupta impotriva dugmanului comun, ceea ce-i crea o platformd de drept qi morald favorabild apdrdrii intereselor sale. intr-o notd adresatd, la 9 noiembrie guvernelor Franlei, Marii Britanii, Italiei qi Statelor Unite ale Americii prin intermediul reprezentanlilor lor la Iaqi, Guvemul roman {inea sd sublinieze cd el a aclionat astfel,,in conformitate cu Tratatul din 4lI7 august 7916, carc leagb RomAnia de Alia{ii sdi". Era o luare de pozilie oficiald clard, care le ardta celor patru puteri cd Guvemul romdn considera in vigoare alianla cu aceqtia din i era hotdrat sb-qi apere punctul de vedere.,,credincioqi angajamentelor noastre", se arf,ta mai departe in notd,,,suntem fericili qi mdndri de a ne putea regdsi aldturi... in lupta pentru triumful marii cauze pentm care Alialii qi noi am vdrsat deja atdta sange gi am suferit fird regrete incercdri atat de gre1e"14. La 10 noiembrie 1918, un memoriu adresat celor patru guveme venea sd contureze gi mai bine pozilia Guvernului romdn fald de ansamblul raporlurilor cu Alia1iil5. Rom6nia, se ardtain memoriu, are dreptul moral gi politic la realizarea revendicdrilor sale nafionale, a cdror justele Alialii au recunoscut-o,,in virtutea principiilor pe care ei le reprezints" qi la a ciror indeplinire s-au angajat prin Tratatul din 4ll1 august Romdnia qi-a executat obligaliile ce-i reveneau din tratat, iar Alia{ii au recunoscut cd ea qi-a adus contribufia,,cu curaj qi loialitate" la lupta comuns. in continuare, era expus punctul de vedere al Guvemului roman fa!6 de Pacea de la Bucuregti, care, se ardta in memoriu, nu putea anula angajamentele asumate de Antantd fala de RomAnia prin Tratatul de alian!6 din 1916, deoarece ea,,nu a fost vreodatf, sanclionatd de rege, nici ratifrcatd". Argumentul Guvernului romdn era pe deplin intemeiat, deoarece, conform articolului 31 din Tratatul cu Germania de la Bucuregti, acesta intra in vigoare numai,,odatd cu ratificarea sa". Or, toate presiunile guvemului german din perioada mai-octombrie 1918, dublate de promisiuni privind o modificare in favoarea Romdniei a unora dintre stipulaliile tratatului, cu scopul de a obline din partea RomAniei ratificarea acestuia, au rdmas fird niciun rezukat. Astfel c5, neratificat de organele competente romaneqti, trata- 23

13 POLIS tul nu avea eficacitate juridicd, rdmanea un simplu proiectl6. Memoriul Guvernului romdn ardta, totodat5, cd Romdnia a fost nevoit[ si accepte Tratatul de pace numai dupd incheierea p[cii de la Brest-Litovsk gi supunerea Ucrainei de cdtre Puterile Centrale,,,cu alte cuvinte, in fala unei stdri care ar fi ficut orice efort militar fbr[ speranfe". in conditiile create pe Frontul de rdsdrit,,{nareagrijd impusd de interesul comun a fost de a scoate armata romdni dintr-o situalie care ar fi putut sd-i rdpeascd orice noud posibilitate de ac{iune intr-o altd.fazd, a rlzboiului mondial, fazd care a inceput. Este firesc, deci ca tot ceea ce a urmat dupi pacea de la Brest- Litovsk gi supunerea Ucrainei fal6 de inamic sd fie considerat nul in esen{a qi in consecinlele sale; de altfel, imediat ce s-a prezentat posibilitatea, RomAnia, frrd un moment de intarziere, a reluat gi pe terenul militar colaborarea cu Alialii, dictatd de legdhnile pe care regele qi lara nu le-au considerat niciodati drept distruse"l7. Intervenfile Guvemului romdn pe 16ngd Puterile Aliate qi Asociate au rdmas insd fjara- rczultat. La 18 noiembrie 1918, Balfour, ministrul de Exteme al Marii Britanii, declara in Camera Comunelor c5,de la incheierea pdcii intre RomAnia gi puterile inamice, guvemele aliate au considerat qi tratat Romdnia ca neuf6"l8. La Paris, deqi situala RomAniei era privitd cu mai multd intelegere qi simpatie, luarea unei hotdrdri finale intarzia. Cdteva zile iltpd semnarea armistif,ului cu Germania, minisful Afacerilor Strdine al Franlei, St6phane Pichon, ii declara ministrului roman la Paris c5, dupi p6rerea sa,,,rom6nia se gisea din nou fa16 de aliali in situalia anterioarl tratatului de la Bucuresti"le. lncurajatoare era gr telegrama pe care prim-minisful francez, G. Cl6mencear.r, a trimis-o la 21 noiembrie lui I.I.C. Brdtianu, in care exprima satisfaclia Guvemului francez,,de a vedea astizi Romdnia retntratd tn alian{a sa"qi promitea sprijinul guvernului siu,pentru infhpruirea un it[!ii tdrilor romdne"20. Dar aceste declarafii favorabile erau contrazise tn practicd de oficialitdlile franceze, care, in anumite ocazii, il excludeau pe reprezentantul Romdniei,,din randul miniqtrilor gi insdrcinalilor cu afaceri alia!i". Pentru a,,imprdgtia" indoiala care,persista incd in opinia eminenlilor oameni de stat francezi cu privire la calitatea ce trebuie atribuiti Romdniei, eliberati qi redevenitd stdpdnd pe ea insdqi", Legalia Romdniei la Paris a inaintat Ministerului Afacerilor Str5ine al Franlei la 8 decembrie un aide-mdmoire in care argumenta dreptul RomAniei de a fi consideratdaliatd. Fa!6 de memoriul din 10 noiembrie, acesta aducea o serie de argumente noi in favoarea tezei romane.,,inconjuratd din toate pnsle de inamici", cu populafla,,demoralizatd, de foamete qi de privaliuni, frr[ nicio speran!6 de ajutor din partea aliaf;lor ei", se ardta in memoriul amintit, RomAnia se afla in primivara anului 1918 in fqa urm[toarei alternative: si lase si i se extermine armata gi sd reduc[ la sclavie ceea ce-i mai rdmdsese din popula{ia civili sau sd cedeze in fala for.tei, consewdndugi armata, care putea astfel si folo- 24

14 Romdniq Mare. De la Alba lulia la Trianon seascd alialilor atunci cand imprejuririle ar fi fost favorabile. Dacd s-ar fi continuat lupta ori s-ar fi retras armata in Rusia, germanii,,,instalali in calitate de stdpani in!ard, nu ar fi ezitats6 inroleze recruli pentru armata lor in Jara Romdneasc6 devenitd vasald qi sd se serveascd de ei impotriva aliatilor". in memoriu se ardta cd alegerea celei de-a doua solujii gi incheierea Pdcii cu Puterile Centrale au fbcut posibil ca,,,in ziua in care alia{ii au invins, o schimbare de guvem sb fie suficientd pentru ca Romdnia s6-qi reia firu1 politic din 1916, orientatd cinstit gi definitiv spre statele Antantei, campioane ale principiului nafionalit5-!ilor". In continuare, in memoriu erau prezentate evenimentele din lunile octombrie-noiembrie 1918 legate de reintrarea Romdniei in rdzboi, stransa colaborare dintre comandamentul roman gi cel anglo-francez, entuziasmul populaliei la venirea trupelor aliate (care nu era cel al,,unui popor neutru asistand cu resemnare la ocuparea ldrii de o trupd strdin6") etc.,,existd vreun interes pentru Franfa qi alia{ii sdi", se ardta mai deparle in memoriu,,,sb conteste RomAniei calitatea de aliatd pe care ea nu a pierdut-o decat constransd qi forjatd qi pe care ea a reluato cu entuziasm imediat ce a al.ut posibilitatea materiali? Chiar dacd prin fo4a subtilitdlilor s-ar putea gdsi argumente in lavoarea tezei conffarii, nu ar fi o nedreptate evidentb de a nega Romdniei, secstuitd din cauza germanilor de un milion din locuitorii sdi qi de mai multe miliarde din averea sa, ceea ce se acord5 unuia sau altuia din statele Asiei sau Americii de Sud, care nu au pierdut un singur soldat gi nicio centimi pentru cauza comun[ qi a cdror aliantd nu s-a manifestat decat printr-un veto al parlamentului sau o declara{ie a guvemului sdu? RomAnii reclamd onoarea sd figureze printre aceia care au suferit cel mai mult qi au pl5tit cel mai scump cu persoana 1or"2 1. Cu ocazia remiterii aide-mdmoireului ministrului Afacerilor StrSine al Franfei, Cretzian.u a ar,ut o convorbire cu S. Pichon,,despre situalia actuall a RomAniei". Nu mici a fost mirarea diplomatului rom6n cdnd $i-a dat seama c[ ministrul francez sustinea de data aceasta un punct de vedere total diferit de cel pe care-l exprimase - este adevdrat, cu titlu personal - imediat dupi incheierea armistiliului cu Germania qi impotriva cdruia protesta memoriul Legaliei RomAniei.,,Din punct de vedere juridic", a declarat Pichon,,,guvemul roman nu poate fi inci considerat de cdtre guvemul francez ca aliat. t...] Binein{eles, aceasta nu inseamnd cd noi [guvernul francez - n.n.] nu suntem animali de sentimentele cele mai prieteneqti fa{6 de RomAnia gi cd nu am luat hotdrarea de a ac{iona in interesul justelor ei revendicdri. Hotdrdrea noastrd de a abroga in convenliile de armistifiu tratatul de 1a Bucureqti, de a-i face pe bulgari sb evacueze Dobrogea gi de a reconstitui, alsturi de noi, armata rom6nd constituie dovada acestui lucru. Dar rdmdne incd de reglementat situalia de drept, aqa dupd cum qi situalia de fapt nu este inc[ pe deplin reglementatd"z2. 25

15 POLIS Dupd reintoaraerea la paris a lui Victor Antonescu, ministrul roman in F ranla, demersurile Guvernului rom6n pentru a obline recunoagterea stafu, tului de aliat s-au intensificat. Chiar in ziua sosirii sale la Paris, la 10 decembrie, informat de Cretzianu asupra convorbirii avute cu doui zile mai inainte cu Pichon, V. Antonescu a ar,ut la Quaid'Orsay o intrevedere,,indelungati gi amical6" cu qeful diplomaliei franceze. in esenl6, S. pichon a relevat declaratiile frcute lui Cretziani3; a promis insd - mporta ministrul romdn -,,sd examineze cu guvemul posibilitatea gdsirii unei formule care s[ permitb Franlei sd ne considere ca aliatul sdu". In telegrama trimisd la Bucuregti, prin care informa despre convorbirea cu ministrul de Externe al Franfei, Victor Antonescu, sugera Guvemului roman,,ca minigtrii aliaf la Bucureqti s5 fie rugafi sd faci o cerere formals la Paris, Londra qi Roma in sensul recunoaqterii Romdniei ca aliatd". in acelagi scop, diplomatul romdn considera cd,,ar fi esenlial" s[ se accentueze qi sd se dezvolte,,din ce in ce mai mult" cooperarea armatei romdne cu trupele aliate conduse de generalii Franchet d'espdrey gi Berthelot.,,Aceasti cooperare", conchidea V. Antonescu,,,este cea mai bunl metod[ de a demonsha ci teoria unei RomAnii neutre este inadmisibil5"2a. Cele doud cdi recomandate de Victor Antonescu s-au dovedit a fi deosebit de eficiente. De fapt, RomAnia se angajase la o strdns[ cooperare cu armatele aliate de la Dunire inc6 din perioada de pregdtire a reinhdrii sale in rdzboi, iar V. Antonescu fusese unul dintre realizato1ri ei in practicd. Toate acestea tns6 au putut fi cunoscute in detaliu de cdtre Guvernul francez abia pe la mijlocul lunii decembrie, cand la Paris a sosit un raport de ansamblu al generalului Berthelot, Seful Misiunii Militare Franceze in Romdnia qi comandant al armatei de la Dunire, cu privire la evolufia evenimentelor din Peninsula Balcanicl pani la 20 noiembrie. Rapor[ul prezenta pe larg gi cu obiectivitate pregitirile ftcute de Romdnia, in skans[ colaborare cu Aliafii, pentru reintrarea in rlzboi. $i, ceea ce era cel mai important, raportul sublinia cu deosebitd tirie ci,,romdnia s-a aflat [...] din nou in rdzboi cu Germania inainte de semnarea armistiliului; prin aceasta ea se afld astdzi complet in rdndurile Atxantei"2s. Desigur, evenimentele infb{iqate de generalul Berthelot erau cu mult anterioare,,recomandlrii" fbcute de V. Antonescu, dar efectul pe care raportul l-a ar,ut la Quaid'Orsay natd, ci stransa cooperare militard cu Alialii putea determina intr-o mdsurd foarte importantl hoterdrea guvemelor aliate - $i in primul rdnd a celui francez - faln de Romdnia. Pe baza raportului lui Berthelot, Lacombe, director in Ministerul Afacerilor Strdine al Franfei, a intocmit la 22 decembrie o notd ce definea pozilia Franlei fala de problemele ce interesau Romdnia. Antanta - se ardta in notd -,,va fi determinats" sd aducd probabil unele modificdri stipulaliilor teritoriale ale Tratatului dn 4111 august Ea poate, in acest scop, sd invoce Tratatul 26