IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE
|
|
- Nicolae Tomescu
- 3 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti Facultatea de Urbanism IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE rezumat Doctorand: asist. urb. Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU) Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU DECEMBRIE
2 CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE... 5 A. ARGUMENT OPORTUNITATEA STUDIULUI... 5 B. STRUCTURA CERCETĂRII... 7 C. METODE DE CERCETARE CAPITOLUL II CADRUL GENERAL AL LUCRĂRII, ASPECTE TEORETICE ŞI CONCEPTUALE A. DELIMITAREA CADRULUI DE STUDIU B. CONCEPTELE LUCRĂRII Mobilitate a) Mobilitate Mişcare Deplasare b) Tipologiile mobilităţii; mobilitatea urbană a persoanelor asociată altor domenii c) Apariţia şi evoluţia conceptului de mobilitate urbană Imagine a) Imaginea urbană din perspectivă fenomenologică b) Imaginea urbană din perspectiva marketing-ului c) Rolul imaginii urbane comportament şi comportament de mobilitate Materializarea spaţială a mobilităţii, manifestarea sa în spaţiul care face obiectul imaginii urbane o primă definire a conceptului de imaginea mobilităţii Planificarea si proiectarea urbana abordate în contextul mişcării în spaţiu şi a imaginii urbane Imaginea urbană şi proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie o înţelegere dialectică CAPITOLUL III MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA PERCEPUTĂ
3 A. INTRODUCERE B. EXPERIENŢA SENZORIALĂ ŞI CEA COGNITIVĂ ÎN IMAGINEA PERCEPUTĂ Câteva precizări privind experienţa senzorială C. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA SENZORIALĂ Multisenzorialitate sau jocul combinat al tuturor simţurilor Kinestetică Caracterul accidental sau întâmplător D. MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI EXPERIENŢA COGNITIVĂ a) Spaţiului urban trăit prin semne b) Spaţiul urban depersonalizat c) Mişcarea în spaţiul public urban ca necesitate de a participa permanent şi activ la circulaţie d) Mişcarea în spaţiul public urban ca o experinţă hiperactivă şi monotonă e) Ipostaza de consumator - flâneur în contextul mobilităţii contemporane E. CONCLUZII CAPITOLUL IV - MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA CONCEPUTĂ A. INTRODUCERE B. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA PRE-MODERNĂ ŞI MODERNĂ TIMPURIE Secolul al XVIII-lea Secolul al XIX-lea - începutul modernităţii C. IMAGINEA PROFESIONALĂ A STRĂZII ÎN PERIOADA MODERNĂ Până la sfârşitul primului Război Mondial După primul război mondial până în Perioada După efectele generate de inserţia autostrăzilor urbane D. CONCLUZII CAPITOLUL V SINTEZA EXPERIENŢA TRĂITĂ ŞI PROIECTAREA SPAŢIILOR DE CIRCULAŢIE CONTEMPORANE
4 A. INTRODUCERE B. IMAGINEA PERCEPUTĂ A SPAŢIILOR MOBILITĂŢII CONTEMPORANE C. IMAGINEA CONCEPUTĂ NOI MODELE Reconsiderarea spaţiului stradal - răspunsurile contemporane la criza intervenită în proiectarea spaţiilor urbane de circulaţie a) Politicile de incluziune socială b) Politicile de regenerare a zonelor centrale c) Politicile de îmbunătăţire a calităţii vieţii în cartierele rezidenţiale d) Mişcarea neo-tradiţionalistă Noi principii urmate în planificarea şi proiectarea spaţiilor stradale a) Principiul evaporării traficului b) Managementul mobilităţii Miza sănătăţii şi a siguranţei Noi provocări pentru proiectarea urbană a spaţiilor stradale D. CONCLUZII CAPITOLUL VI CONCLUZII A. IMAGINEA MOBILITĂŢII B. PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA URBANĂ O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ PRIN PRISMA IMAGINII MOBILITĂŢII Contextualizarea spaţială Contextualizarea profesională ANEXE ANEXA A Prezentarea succintă a studiului realizat în The view from the road, autori Appleyard, D.K., Lynch, K., Meyer, J ANEXA B Prezentarea succintă a studiului şi a schemelor prezentate în cartea Livable streets, autor Appleyard, D ANEXA C - Tipuri de ierarhizări ale străzilor ANEXA D Clasificarea discontinuităţilor structurale ANEXA E Modalităţi de măsurare a reducerii deplasărilor de proximitate ANEXA F Scheme de modelarea traseului unei autostrăzi
5 ANEXA G Distribuţia modală în câteva aglomeraţii europene mai mari de de locuitori, clasate descrescător în funcţie de talia oraşului ANEXA H Evoluţia distribuţiei modale în oraşele frnaceze între între 1982 şi ANEXA I Poemul-proză Ochii săracului de Charles Baudelaire, din volumul Le Spleen de Paris petits poèmes en prose ANEXA J Analiza comparativă între principalele bulevarde studiate ANEXA K Comparaţie între rata accidentelor pietonale pe arterele principale din Barcelona GLOSAR BIBLIOGRAFIE LISTA FIGURILOR
6 IMAGINE URBANĂ ŞI MOBILITATE rezumat Doctorand: Octavia Anamaria STEPAN (MARINESCU) Conducător ştiinţific: prof. dr. arh. Alexandru SANDU În acestă lucrare se propune o înţelegere dialectică a relaţiei imagine urbană mobilitate urbană. În plus dizertaţia urmăreşte să construiască o înţelegere a planificării şi proiectării urbane prin prisma acestei relaţii, cu scopul de a incorpora procesului şi practicii prin care acestea se desăvârşesc/constituie noi modalităţi de analiză şi concepţie. De asemenea lucrarea sugerează că abilitatea spaţiilor de circulaţie de a se adapta în timp nevoilor de mobilitate se aliniază/racordează cu viziunea durabilităţii dezvoltării oraşului contemporan. Analiza relaţiei imagine urbană mobilitate urbană este inspirată de înţelegerea dilectică propusă de prof. dr. arh. Alexandru Sandu asupra structurii şi imaginii urbane (ca rezultat al coroborării a trei planuri: real, mental şi metodologic). Lucrarea tratează spaţiile de circulaţie (străzi, autostrăzi urbane, noduri intermodale, etc.) nu doar ca arii de circulaţie destinate exclusiv funcţiunii de transport, ci şi ca manifestări complexe ale planificării şi proiectării urbane. Expunerea se sprijină pe de o parte pe explorarea fenomenologică a experienţei mobilităţii în spaţiile de circulaţie contemporane şi pe de altă parte pe analiza diacronică şi sincronică a modelelor care au configurat spaţiile stradale şi imaginea acestora. Inovaţia lucrării rezultă din prezentarea şi tratarea unui dublu decalaj. Pe de o parte analiza se construieşte în urma decalajului constatat între complexitatea spaţiilor de circulaţie contemporane şi imaginea urbană. Astfel, acomodarea nevoilor de mobilitate contemporane a generat spaţii de circulaţie a căror complexitate configurativă, tehnologică şi informatică 6
7 creşte exponenţial, însă, în acelaşi timp, imaginea urbană nu s-a adaptat acestei complexităţi. Pe de altă parte acestă defazare este în fapt determinată de decalajul existent între percepţia şi concepţia spaţiilor de circulaţie contemporane, constatare pe baza căreia se structurează întreaga lucrare. Astfel rezultatul cercetării este un cadru conceptual menit să sprijine/informeze practica de planificare şi proiectare urbană. Scopul explorării relaţiei imagine urbană mobilitate urbană este acela de a explica cadrul dialectic pe care se aşează proiectarea spaţiilor de circulaţie urbane astfel încât această metodă de raţionare să poată fi adoptată de profesionişti în practica curentă. Cercetarea a fost generată de două motive. Pe de o parte au fost sesizate discrepanţe între modul în care spaţiile de circulaţie urbane sunt experimentate/trăite de observatoriiutlizatori cotidieni şi modul în care acestea sunt planificate, proiectate de specialişti. Astfel s-a constatat că dacă adesea, pe hârtie, spaţiile de circulaţie urbane corespund idealului din punct de vedere al normelor şi standardelor în vigoare, al metodologiei de proiectare, totuşi în realitate, se dovedesc a fi eşecuri raportat la satisfacerea nevoilor de mobilitate, la integrarea spaţială şi acceptarea socială. Pe de altă parte doctoranda, în calitate de asistent în cadrul Departamentului de Urbanism al Universtităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti, a participat la o serie de exerciţii practice în cadrul cărora studenţii erau solicitaţi să propună soluţii de amenajare în diferite contexte urbane. Autoarea a constatat că, adesea, studenţii, odată familiarizaţi cu modelul conceptual de proiectare (norme şi standarde utilizate pentru a conforma/abstractiza spaţiul), îl folosesc ca soluţie universală, aplicabilă în acelaşi fel diferitelor situaţii urbane, justificând astfel neputinţa sau stângăcia în a identifica/propune soluţii integrate contexului. Ulterior, când mulţi dintre aceşti profesionişti în formare sunt angrenaţi în practică, păstrează aceeaşi conduită profesională, uitând sau fiind indiferenţi faţă 7
8 de căutări empirice, bazate pe empatie şi interogarea sinelui. În plus, literatura de specialitate din ultimele decenii exprimă insatisfacţie cu privire la dispariţia caracterului public şi social al spaţiilor de circulaţie ca o consecinţă a dezvoltării tehnologiilor de transport şi a transportului individual. În concluzie se poate vorbi despre un decalaj existent între complexitatea spaţiilor mobilităţii şi imaginea acestora şi în plus, între intenţiile şi rezultatele procesului de proiectare urbană. Toate acestea au evidenţiat necesitatea de a realiza o simbioză între nevoia de mobilitate şi configuraţie şi pe cale de consecinţă, au evidenţiat şi necesitatea de a ameliora procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană. Astfel lucrarea caută să răspundă următoarelor interogaţii: Cum poate fi înţeleasă mobilitatea urbană prin prisma imaginii urbane? Cum s-a modificat în timp relaţia dintre spaţiile de circulaţie, imaginea lor şi modul în care acestea sunt/erau proiectate? Care sunt transformările necesare, pentru a integra în practica de planificare şi proiectare, alternative la modelele conceptual-raţionale, în vederea ameliorării calităţii spaţiilor urbane de circulaţie? Ce rol trebuie să-şi asume profesionistul implicat în proiectarea spaţiilor de circulaţie în vederea îmbunătăţirii procesului de analiză spaţială şi de concepţie? Având în vedere întrebările de mai sus lucrarea a fost structurată în şase capitole şi urmăreşte următoarele paliere: imaginea mobilităţii raportul dintre imaginea percepută a mobilităţii şi imaginea concepută a mobilităţii; procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană; rolul proiectantului spaţiilor de circulaţie. Primele două capitole sunt introductive şi explică subiectul acestei cercetări, îi delimitează cadrul şi definesc conceptele cu care aceasta operează. Partea centrală a lucrării, formată din trei capitole (al III-lea, al IV-lea şi al V-lea) explorează relaţia mobilitate 8
9 imagine, fiecărui capitol corespunzându-i unul dintre momentele dialectice ale imaginii mobilităţii: cel perceput, cel conceput şi respectiv cel de sinteză. Ultimul capitol al VI-lea prezintă concluziile redefinind conceptul de imaginea mobilităţii şi prezentând implicaţiile înţelegerii dialectice a relaţiei imagine mobilitate pentru planificarea şi proiectarea urbană. Capitolul al II-lea Cadrul general al lucrării, aspecte teoretice şi conceptuale stabileşte suportul teoretic şi conceptual al lucrării. Astfel acest capitol încadrează/limitează aria studiului prin enunţarea premiselor referitoare la mobilitate, spaţiu de circulaţie urban şi abordarea dialectică a proiectării şi planificării urbane. De asemenea în acest capitol sunt explicate diferitele paliere de înţelegere ale conceptelor de mobilitate urbană şi imagine urbană. Înţelegerea mobilităţii rezultă din raportarea la noţiuni ca mişcare şi deplasare, şi din asocierea sa diferitelor domenii; în plus mobilitatea urbană se evidenţiază ca un concept complex rezultat în urma tratării multi- şi interdisciplinare a problematicii deplasărilor şi transportului în mediul urban. Imaginea este defintă atât din perspectivă fenomenologică, dar şi ca produs al marketingului urban, iar în raport cu mobilitatea îşi defineşte două valori decizională şi de orintare/ghidare. Modul în care mobilitatea şi elementele aferente se materializează spaţial face obiectul subcapitolului B.3. în cadrul căruia se propune şi o primă înţelegere a conceptului de imaginea mobilităţii. În ultimul subcapitol este realizată o scurtă prezentare a dialecticii ca metodă de raţionare, în final propunându-se prin prisma acesteia o nouă abordare a practicii de planificare şi proiectare urbană. Capitolul al III-lea Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea percepută prezintă cunoaşterea senzorială şi cognitivă proprie receptorului utilizator atunci când structurează imaginea spaţiilor de circulaţie pe care le parcurge. Acest prim moment dialectic 9
10 al imaginii mobilităţii se construieşte pe baza a două perspective antitetice: cea a utilizatorilor mijloacelor de deplasare nemotorizate, denmite şi blânde 1 (mers pe jos şi cu bicicleta) şi cea a utilizatorilor transportului (auto)motorizat. Astfel filtrând aparenţa spaţiilor suport ale mobilităţii prin propriile senzaţii şi gânduri, participanţii la circulaţie definesc palierul perceput al mobilităţii; în acelaşi timp memoria şi rememorarea proprii flânerie investesc cu semnificaţie această imagine. Însă, constrângerile aduse de dezvoltarea (auto)mobilităţii explorării perceptive, conduc la diminuarea experienţei trăite şi la pierderea dimensiunii sociale a spaţiilor de circulaţie urbane. În final, concluziile definesc conceptul de imaginea percepută a mobilităţii, propun o metodă de ameliorare a procesului şi practicii de proiectare a spaţiilor de circulaţie, din această perspectivă fiind (re)defint şi rolul proiectantului urbanist. Ilustrând modul în care profesioniştii reprezintă concepţia spaţiilor stradale, Capitolul al IV-lea Mobilitatea, materializarea sa spaţială şi imaginea concepută, aduce un alt moment dialectic în înţelegerea imaginii mobilităţii. Expunerea diacronică a evoluţiei spaţiului stradal din acest capitol pune în discuţie valabilitatea şi pertinenţa cunoaşterii explicite (modelele tehnico-raţionale), pe care proiectanţii o utilizează în conceperea spaţiilor de circulaţie, în raport cu contextul urban şi cu nevoile comunităţii. În procesul de proiectare obiectul de interes al profesioniştilor este spaţiul ca produs material, pe care aceştia şi-l aproprie cu ajutorul modelelor raţionale în urma acestui proces rezultă imaginea profesională/concepută. Astfel acest capitol descrie modelele de proiectare precedente, prin raportarea la acestea fiind (re)configurate spaţii de circulaţie care ar trebui să răspundă nevoilor de mobilitate prezente. 1 Sintagmă obţinută prin traducerea expresiilor similare din limba franceză moyens de déplacement doux şi engleză soft transport modes ; termen utilizat şi de Popa, M., H. în lucrarea Mobilitate şi formă urbană - Model teoretic de organizare spaţială cu premise pentru (re)modelarea durabilă a mobilităţii, Bucureşti,
11 Concluziile acestui capitol redefinesc raportul imagine percepută imagine concepută în raport cu gradele de partajare ale spaţiului stradal şi relativ la planificarea şi proiectarea urbană, necesitatea completării orizontului conceptual al profesionistului şi rolul de mediator al acestuia atât între diferite modalităţi de conceptualizare ale spaţiului străzii, cât şi între diferitele interese care guvernează spaţiile stradale contemporane. Capitolul al V-lea Sinteza experienţa trăită şi proiectarea spaţiilor de circulaţie contemporane propune înţelegerea sintezei dintre imaginea percepută şi cea concepută prin experienţa trăită atunci când sunt parcurse spaţiile de circulaţie proprii contemporaneităţii (autostrăzi urbane, drumuri expres, reţele tip RER şi noduri intermodale); ca răspuns la pierderea valorilor decizionale, de orientare şi estetică ale imaginii în raport cu mobilitatea şi ca încercare de a replasa într-un dialog imaginea percepută şi imaginea concepută, se adaugă antiteza rezultată din aplicarea modelelor de proiectare post-moderne. Concluziile acestui capitol identifică pentru practica de proiectare urbană două modalităţi de creare a spaţiilor de circulaţie, cărora le corespund două tipologii de intervenţii. De asemenea în contextul necesităţii reintegrării spaţiilor de circulaţie contemporane mediului urban se stabilesc câteva repere pe baza cărora se conturează misiunea proiectantului urbanist actual. Ultimul capitol, al VI-lea concluzionează asupra întregului demers al lucrării propunând descifrarea relaţiei imagine mobilitate prin conceptul de imaginea mobilităţii înţeles dialectic, ca existenţă în unitate a imaginii percepute şi a celei concepute. Această nouă înţelegere a relaţiei imagine mobilitate plasează într-un nou context atât procesul şi practica de planificare şi proiectare urbană cât şi rolul proiectantului urbanist, pentru ambele fiind propuse noi modalităţi de abordare. 11
12 CAPITOLUL VI MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA PERCEPUTĂ MOBILITATEA, MATERIALIZAREA SA SPAŢIALĂ ŞI IMAGINEA CONCEPUTĂ SINTEZA EXPERIENŢ A TRĂITĂ ŞI PROIECTAREA SPAŢIILOR DE CIRCULAŢIE CONTEMPORANE CAPITOLUL II FENOMENOLOGIE MARKETING URBAN MOBILITATE MIŞCARE DEPLASARE MOBILITATEA URBANĂ CADRUL GENERAL AL LUCRĂRII IMAGINE URBANĂ MOBILITATE URBANĂ CAPITOLUL III CAPITOLUL IV CAPITOLUL V PLANIFICARE ŞI PROIECTARE URBANĂ O ÎNŢELEGERE DIALECTICĂ ROLUL PROIECTANTULUI Figura 1 - Structura cercetării 12
13 În funcţie de diferitele capitole ale lucrării şi de subiectul tratat în cadrul fiecăruia, metodologia se bazează pe: - Observaţia comportamentului receptorilor-utlizatori atunci când aceştia desfăşoară diferite activităţi sau sunt angajaţi în mişcare (fie în mers, fie utilizând un vehicul sau autovehicul) în relaţie cu caracteristicile configurative ale spaţiului de deplasare şi cu contextul urban de ansamblu; aceasta este completată şi de analiza empirică a propriilor senzaţii şi cogniţii în parcurgerea unui traseul prin oraş; metoda a fost utlizată mai ales în capitolul al II-lea şi subcapitolul A din cadrul capitolului al V-lea; - Chestionare referitoare la percepţia şi înţelegerea receptorilor-utilizatori asupra mijloacelor de deplasare nemotorizate (mersul pe jos şi cu bicicleta) şi a modului în care acestea sunt/ar putea fi utilizate în deplasările zilnice realizate în oraş; ancheta face parte din proiectul Active Access Encouraging Active Travel for Short Trips to Improve Health and the Local Economy, început în anul 2009, în care doctoranda a fost şi cntinuă să fie implicată; chestionarele au servit cu precădere la elaborarea capitolului al II-lea; - Selectarea şi ierarhizarea informaţiei din literatura de specialitate, urmărind cu precădere următoarele tematici: imaginea urbană şi modul în care aceasta determină comportamentul, impactul dezvoltării transportului în general şi a automobilităţii în particular asupra imaginii percepute, dimesiunea socială a spaţiilor de circulaţie, istoria şi evoluţia spaţiului stradal şi a imaginii acestuia, modul în care caracteristicile configurative ale spaţiilor stradale influenţează comportamentul de mobilitate şi teorie şi practică în urbanism; acestă abordare a sprijinit demersul întregii lucrări, dar ea a servit mai ales la constituirea capitolelor al IV-lea, al V-lea şi al VI-lea; - Analiza diacronică şi sincronică a proceselor şi metodelor de proiectare ale spaţiilor de circulaţie, cu precădere a spaţiului stradal în cadrul capitolelelor al IV-lea şi al V-lea; 13
14 - Extrapolarea, atunci când s-a urmărit aplicarea unei teori cu caracter general (urbanistice sau filosofice) în cazul particular al relaţiei imagine urbană mobilitate urbană şi procesului şi practicii de planificare şi proiectare urbană. 14
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de st
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea
Mai multCĂTRE: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului Direcția Urbanism - Serviciul Urbanism Arhitect Șef al Mu
CĂTRE: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului Direcția Urbanism - Serviciul Urbanism Arhitect Șef al Municipiului București ADRESA: Bulevardul Regina Elisabeta
Mai multVALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. P
VALORIFICAREA EXPERIENŢEI POZITIVE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL PORNIND DE LA COMPETENŢE CA FINALITĂŢI ALE ÎNVĂŢĂRII Prof. Popa Daniela Livia Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon,
Mai multROMANIA
ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E privind aprobarea Studiului de Fezabilitate și a indicatorilor tehnico-econimici ai obiectivului de investiții Reabilitarea, modernizarea
Mai multPROG
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: PSIHOLOGIE Aprobata
Mai multROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO , ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL:
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 DIN ALBA IULIA RO 510009, ALBA IULIA, STR. GABRIEL BETHLEN, NR. 5 TEL: 40-0258-806130 FAX:40-0258-812630 REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE
Mai multFEAA_I
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Anul universitar: 20010-2011 Semestrul: II PROGRAMĂ CURRICULARĂ A SEMINARIILOR DE PEDAGOGIE Facultatea de Economie şi Administrarea
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Filosofie şi Stiinţe Social-Politice 1.3 Departamentul
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Admin
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul Economie 1.4
Mai multMicrosoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc
MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie
Mai multFIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program FIŞA DISCIPLINEI 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 1.2 Facultatea/Departamentul FACULTATEA DE GEOGRAFIE 1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE UMANĂ
Mai multMicrosoft Word - Alina-Mihaela ION - TEHNOLOGIA INFORMA?IEI CU APLICA?II
Tehnologia informației cu aplicații în sistemul de învăţământ superior din domeniul economic Alina-Mihaela ION TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI CU APLICAȚII ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DIN DOMENIUL ECONOMIC
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multDIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara 1. Context
DIAGNOZA CALITĂŢII VIEŢII STUDENŢEŞTI Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacţie al studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara 1. Context 2. Metodologie 3. Rezultate 1. Context Departamentul
Mai multUNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ING. NICOLAE CĂPĂŢÂNĂ TEZĂ DE DOCTORAT STUDII ŞI CERCETĂRI
Mai multANEXA 1 RECOMANDARI LICENTA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA ŞTIINŢE JURIDICE, ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE, BRAŞOV DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ECONOMICE PROGRAMUL DE STUDII DE MASTERAT: Dimensiunea europeană a managementului organizaţiei
Mai multWhat is scoping and why do we do it?
Ce înseamnă definirea domeniului și de ce este necesară? Michal Musil 4. Consultări Pași generali ai SEA 0. Screening 1. Definirea domeniului / Analiza de bază Descrierea aspectelor principale care trebuie
Mai multprogramă şcolară pentru clasa a 11a, liceu
Anexă la OMECI nr. 5099 din 09.09.2009 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Sisteme de gestiune a bazelor de date) CLASA A XII-A CICLUL
Mai multMicrosoft Word - LJC%20-%202011[1].doc
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA:
Mai multMicrosoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last
Profilul formatorului secolului XXI Prezentul document este un rezumat al studiului de cercetare O1 - Profilul formatorului secolului XXI Pentru a defini profilul formatorilor VET, cercetarea a analizat
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Psihologie 1.4 Domeniul de
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Depart
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Mecanică 1.3 Departamentul Mecatronică şi Dinamica Maşinilor 1.4 Domeniul
Mai multCuprins Cuvânt înainte Capitolul I. CALITATEA ÎN PREZENT şi VIITOR Calitatea în prezent Carta Europeană a Calităţii...18
Cuprins Cuvânt înainte... 15 Capitolul I. CALITATEA ÎN PREZENT şi VIITOR... 17 1.1. Calitatea în prezent...17 1.1.1. Carta Europeană a Calităţii...18 1.2. Calitatea în viitor...19 1.2.1. Dimensiuni şi
Mai multFISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SER
FISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SERVICII FORFETAR 1. Descrierea generală a măsurii 1.1.
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţe
Mai multStr
HCA 53/05.09.2017 Director, Prof. Velicu Laurentiu STRATEGIA EVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI IN LICEUL TEORETIC CAROL I FETESTI pentru perioada 2017-2020 1 SUMAR I. INTRODUCERE Misiunea CEAC
Mai multMicrosoft Word - 6. Ghid de studii MML ciclu_
UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ ACREDITATĂ PRIN LEGEA 274/15 MAI 2002 GHID DE STUDII Programul de studii universitare de masterat MANAGEMENTUL LOGISTICII FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING Bd. Expoziţiei
Mai multUNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introduc
UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ŞI FILOLOGIE ROMANICĂ Curriculum la unitatea de curs Introducere în filologia romanică 023 Filologie 0231 Studiul
Mai multMicrosoft Word - Ghid de elaborare a lucrarii de licenta MM-MK (ATENTIE - an referinta diagnostic economico-financiar pag.3)
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT - MARKETING GHID DE ELABORARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ Domeniul de licență: Marketing Specializarea: Marketing
Mai multŞCOALA CU CLASELE I-VIII
1. PROIECTARE PLANUL MANAGERIAL AL COMISIEI DIRIGINŢILOR ANUL ŞCOLAR 2014/2015 1 Asigurarea cadrului legislativ specific activităţii educative şcolare şi extraşcolare 2 Asigurarea eficienţei proiectării
Mai multCĂTRE: PRIMĂRIA SECTORULUI 2 A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Direcția Urbanism, Cadastru și Gestionare Teritoriului Serviciul Autorizare si Documentatii Urba
CĂTRE: PRIMĂRIA SECTORULUI 2 A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Direcția Urbanism, Cadastru și Gestionare Teritoriului Serviciul Autorizare si Documentatii Urbanism Arhitect Șef al Sectorului 2 a Municipiului București
Mai multconf timisoara_sora
CAMEX Timisoara 2011 Management urban pentru un oras competitiv Strategii de marketing pentru orase competitive Dr. arh. Sorina Racoviceanu IHS Romania Unde mi-as petrece vacanta? Unde mi-as deschide o
Mai multPrezentare PS3_
Universitatea de #tiin$e Agronomice "i Medicin! Veterinar! Bucure"ti Ordinul Arhitec$ilor din România Bucure"ti Universitatea de Arhitectur! "i Urbanism Ion Mincu Bucure"ti Analiza Spa!iilor Publice ale
Mai multCONCURS DE SOLUȚII TERASA ȘI CURTEA INTERIOARĂ A UNIVERSITĂȚII DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU BUCUREȘTI Reabilitare și Reamenajare Temă concurs
CONCURS DE SOLUȚII TERASA ȘI CURTEA INTERIOARĂ A UNIVERSITĂȚII DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU BUCUREȘTI Reabilitare și Reamenajare Temă concurs 1. Obiectivul concursului Se dorește reabilitarea și
Mai multNr. 2881/ 194/ MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA M
Nr. 2881/ 194/ 28.03.2008 MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI Aleea Lacul Morii, nr. 1, sectorul
Mai multACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Facultatea de Management Departamentul: Management TEZĂ DE ABILITARE STRATEGII DE PERFORMANȚĂ ȘI IMPLICAȚII PEN
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Facultatea de Management Departamentul: Management TEZĂ DE ABILITARE STRATEGII DE PERFORMANȚĂ ȘI IMPLICAȚII PENTRU POLITICA DE MEDIU Candidat: Conf. univ. dr. Cristian
Mai multDocument2
O NOUA TEORIE A STABILITATII ASCHIERII, CARE SE BAZEAZA PE DINAMICA HAOTICA A PROCESULUI, PRECUM SI APLICAREA ACESTEIA LA CONTROLUL INTELIGENT AL STABILITATII Obiectivele proiectului Ideile cheie care
Mai multANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE Aprobat: nr / PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGR
ANEXĂ LA PRECIZĂRILE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE 2016-2017 Aprobat: nr. 53698/ 19.10.2015 PROGRAMA OLIMPIADEI DE GEOGRAFIE AN ŞCOLAR 2016-2017 CLASA a VIII-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Mai multMicrosoft Word - TST docx
FIȘA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 1.2 Facultatea Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 1.3
Mai multSpecialitatea: URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ Importanța specialiştilor în domeniul Amenajării Teritoriului şi Urbanismului Contact: Or. Chişinău, b-dul Dacia 39, Tel/fax: 022-77-44-11
Mai multPlan managerial ultima pagina Marius Mosoarca902.pdf
PLAN MANAGERIAL pentru candidatura la funcţia de Decan al Facultatii de Arhitectura Universităţii Politehnica din Timişoara Sef lucrari dr.ing. Marius MOSOARCA Timişoara Mai 2012 1 Datorita rolului foarte
Mai multMicrosoft Word - 5_ _Eval_ ETC_master_ESI_AnI-II_completat.doc
universitar 2010/2011 Misiunile programului universitare MASTERAT: ELECTRONICA SISTEMELOR INTELIGENTE (program 2 ani), Anii I, II si criterii evaluare, asigurarea recunoasterii acumularilor progresive
Mai multA TANTÁRGY ADATLAPJA
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţe
Mai multMicrosoft Word - grile.doc
SISTEME INFORMATICE ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ TESTE GRILĂ PROPUSE PENTRU REZOLVARE 1. Pentru stabilirea corectă a resurselor financiare disponibile la un moment dat necesare susţinerii unor procese investiţionale
Mai multMicrosoft Word - TEMATICA LICENTA MANAGEMENT 2011.doc
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE, ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE, BRAŞOV PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE: MANAGEMENT TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ, SESIUNILE
Mai multROMANIA
ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL PROCES VERBAL încheiat astăzi, 07 decembrie 2016, orele 14,00, cu ocazia şedinţei Consiliului Local al Municipiului Buzău Astăzi, data de mai sus,
Mai multANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a
ANEXĂ LA REGULAMENTUL SPECIFIC PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA OLIMPIADEI DE ISTORIE ÎN ANUL ȘCOLAR 2015-2016 A.ISTORIA ROMĂNILOR 1.CLASA a VIII-a PROGRAMA OLIMPIADEI DE ISTORIE Competențe specifice:
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Admin
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1.2 Facultatea Economie şi Administrarea Afacerilor 1.3 Departamentul Administrarea
Mai multMicrosoft Word - 11_Evaluare ETC_master_Master_ESI.doc
universitar 2009/2010 Misiunile programului MASTER Specializarea: Electronica Sistemelor Inteligente (program 2 ani), I si criterii evaluare, asigurarea recunoasterii acumularilor progresive la disciplinele
Mai multROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU COMISIA DE EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂȚII Calea Mărăşeşti, Nr. 157
ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU COMISIA DE EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂȚII Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115 Tel. +40-234-542411, fax +40-234-545753
Mai multMicrosoft Word memoriu PUZ - non-tehnic.doc
CLADIRE DE BIROURI S+P+3E - PLAN URBANISTIC ZONAL- Amplasament Timisoara, Bulevardil Take Ionescu nr.55 C.F. nr. 424915 Timisoara; nr. cad. 25988/1/2/1/2 Beneficiar S.C. PEN-TUR-COM-PERLA S.R.L. Timisoara,
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1.2 Facultatea Facultatea de Filosofie şi Stiinţe Social-Politice 1.3 Departamentul
Mai multE_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,
Mai multMicrosoft Word - 6 FD_Informatica SGBD II CIG 2017.doc
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea
Mai multANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/ LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile
ANEXĂ la H.C.L.S. 6 nr. 4/27.01.2011 LA TEATRALE CU MATALE - proiect de prevenire a delincvenţei juvenile 1. DESCRIERE I. PROIECTUL 1.1 Titlul La Teatrale cu Matale 1.2 Localizare: Bucureşti sector6 1.3
Mai multIMOBIL LOCUINTE SI SERVICII
E-mail: biacopor@gmail.com SUPLEX PROIECT Str. Carpati nr. 4, Municipiul Caracal, in vederea initierii PLAN URBANISTIC ZONAL si REGULAMENT LOCAL URBANISM aferent in vederea realizarii investitiilor SALA
Mai multJUDEŢUL NEAMŢ, ORAŞ TÎRGU-NEAMŢ, STR. ŞTEFAN CEL MARE, NR. 62 TEL: 0233/790245; FAX: 0233/790508; ;
JUDEŢUL NEAMŢ, ORAŞ TÎRGU-NEAMŢ, STR. ŞTEFAN CEL MARE, NR. 62 TEL: 0233/790245; FAX: 0233/790508; e-mail: tgnt@primariatgneamt.ro ; www.primariatarguneamt.ro Nr. 16563/28.09.2017 APROBAT, Primar Harpa
Mai multMicrosoft Word - Studiul 2_Analiza nevoilor la nivelul UVT.doc
CENTRUL DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ (CCPOC) UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE CERCETARE STUDIUL 2 ANALIZA NEVOILOR DE STRUCTURĂ, COMPETENŢĂ ŞI RELAŢIONARE ALE STUDENŢILOR
Mai multCOMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și mo
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.3.2013 COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și monetară profundă și veritabilă Coordonarea ex-ante a
Mai multANTREPRENORIAT ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ TEMA EVENIMENTULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ PENTRU ASISTENŢII SOCIALI 4 STEPS IN 2 DAYS TO IMPROVE/4 PAŞI
ANTREPRENORIAT ÎN ASISTENŢA SOCIALĂ TEMA EVENIMENTULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ PENTRU ASISTENŢII SOCIALI 4 STEPS IN 2 DAYS TO IMPROVE/4 PAŞI ÎN 2 ZILE PENTRU DEZVOLTARE Vlăduţ Oana-Magda [1] Seprodi
Mai multMicrosoft Word - TIC_tehnoredactare_12.doc
Anexa nr. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. /. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII PROGRAME ŞCOLARE TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR (Tehnoredactare asistată
Mai multInvesteşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Titlul programului : Oportunități integrate de diminuare
Mai multAMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de
AMPLASAREA STAŢIILOR ELECTRICE Acest capitol reprezintă o descriere succintă a procesului de proiectare a unei staţii electrice de transformare sau de interconexiune. Acest proces ţine cont de o serie
Mai mult179 ph denumiri str noi.doc
ROMANIA PROIECT Avizat JUDETUL ARAD SECRETAR MUNICIPIUL ARAD Lilioara Stepanescu CONSILIUL LOCAL Nr.179/8.06.2016 HOTĂRÂREA Nr. Din 2016 privind atribuirea de denumiri de străzi în municipiul Arad, cartier
Mai multPlan-inv-Seria xls
Titlul absolventului:arhitect Anul 05/06 Anul I DS DF Sem - sapt Sem - sapt ore/sapt ore/sapt Proiectare de arhitectură ARA0 P* Proiectare de arhitectură ARA0 P* Reprezentări ARA0 P Reprezentări ARA0 P
Mai multPRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD S E C R E T A R Serviciul Resurse Umane Nr. 43360 din 08.07.2015 C A I E T D E S A R C I N I Privind achiziționarea cursurilor de formarea profesională a funcţionarilor publici
Mai multFisa LRC - SINTAXA - an 3 sem 2
FIŞA DISCIPLINEI 2014-2015 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea
Mai multAnexa 2
Anexa 2 Programul de Acţiuni Prioritare pentru perioada 2014-2020 de implementare a Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2014-2020 Obiective strategice: 1. Îmbunătăţirea măsurilor de siguranţă
Mai multELABORARE PROIECTE
IAŞI SEPTEMBRIE 2015 ELABORARE PROIECTE STRATEGII Elaborare proiecte/1 Norme ONU Uniunii Europene forurilor financiare internaţionale # # # formularul depinde de finanţator, diferenţele sunt aproape exclusiv
Mai multMicrosoft Word - V. Munteanu - Audit financiar contabil fara anexe
CUPRINS PREFAŢĂ... 11 CUVÂNT ÎNAINTE... 13 TERMINOLOGIE FOLOSITĂ ÎN AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL... 15 CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND AUDITUL PRINCIPII ŞI REGULI SPECIFICE ACESTUI DOMENIU... 21
Mai multMicrosoft Word - BAC sociologie
Colecţia SUBIECTE POSIBILE Editura Paralela 45 Lucrarea este elaborată conform programei şcolare în vigoare pentru bacalaureat. Redactare: Daniel Mitran Tehnoredactare: Iuliana Ene Pregătire de tipar &
Mai multMicrosoft Word - RO_Guidelines GC_2017.docx
GHIDUL DE APLICARE Granturi pentru Acțiuni mici și Proiecte culturale (2017-2019) 03.04.2017 1. Introducere Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) este o agenție de cooperare internațională
Mai multMicrosoft Word - Plan managerial anual scolar
ȘCOALA GENERALĂ GRIGORE SILAȘI BECLEAN PLAN MANAGERIAL ANUL ŞCOLAR 2011-2012 Director: Rus Vasile Gabriel 1. BAZA CONCEPTUALĂ. Acest Plan Managerial este conceput în conformitate cu următoarele acte normative:
Mai multUNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Raportul decanului privind evaluarea activităților didactice de către stud
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Raportul decanului privind evaluarea activităților didactice de către studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul
Mai multFIŞA DISCIPLINEI
FIŞA DISCIPLINEI An universitar 2018-2019 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţămînt Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia 1.2. Facultatea de Ştiinţe Economice 1.3. Departamentul de Administrarea
Mai multFIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştii
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca superior 1.2 Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 1.3 Departamentul Ştiinţele educaţiei
Mai multMINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞCOALA GIMNAZIALĂ STRUNGA Tel: 0232/714296; Fax: 0232/ Nr. 101/ PLAN OP
MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE ŞCOALA GIMNAZIALĂ STRUNGA Tel: 0232/714296; Fax: 0232/714296 E-mail: scoalastrunga@yahoo.com Nr. 101/05.03.2019 PLAN OPERAŢIONAL An şcolar 2018-2019 Semestrul al II-lea STRUNGA
Mai multPowerPoint Presentation
GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Tutore curs: Conf. dr. MARIAN ENE Metodologia geografică este esenţială în înţelegerea specificului cunoaşterii ştiinţifice, a principiilor şi regulilor care stau la baza demersului
Mai multSesiunea de comunicări ştiinţifice studenţeşti – Ediţia 2019
1 REGULAMENT Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti Ediţia 2019 Scopul Organizator: Universitatea Politehnica Bucureşti Departamentul de Fizică Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti îşi
Mai multINSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ Str. Ion Maiorescu Nr. 6, Craiova, Telefon 0251/420961; 0351/ (407397) Fax: 0251/421824, 0351/ E
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961; 0351/407395 (407397) Fax: 0251/421824, 0351/407396 E-mail: isjdolj@isj.dj.edu.ro Web: www.isj.dj.edu.ro
Mai multEN
RO RO RO COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 8.11.2007 COM(2007) 686 final COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU ŞI PARLAMENTUL EUROPEAN prin care se transmite acordul cadru european privind hărţuirea
Mai multUNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor
Mai multSistemul Educațional Nordic
Sistemul Educațional Nordic Cuprins Sistemul Educațional Nordic... 2 Legislație... 3 Valori și principii... 4 Curriculum... 8 Monitorizarea dezvoltării și învățării copilului... 10 Profesionalizarea educatorului...
Mai multMicrosoft Word - Cercetri de marketing- varianta cu grile.doc
BOGDĂNEL MARIAN DRĂGUŢ CERCETĂRI DE MARKETING 1 BOGDĂNEL MARIAN DRĂGUŢ CERCETĂRI DE MARKETING 3 Copyright 2013, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria
Mai multUNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DE EDUCAȚIE, REFLECȚIE, DEZVOLTARE Program de
UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DE EDUCAȚIE, REFLECȚIE, DEZVOLTARE Program de optimizare a pregătirii academice iniţiale, pentru
Mai multMicrosoft Word - ~ doc
Nr. UR2015-003828/08.06.2015 SE APROBA, P R I M A R NICOLAE ROBU REFERAT privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Modificare PUZ aprobat cu HCL 382/2011 - Complex rezidential TAGOR, Str. Constructorilor
Mai multUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Str. A.I. Cuza nr.13, cod Tel./Fax:
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Str. A.I. Cuza nr.13, cod 200585 Tel./Fax: +40251 411317 http://feaa.ucv.ro GHID PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI
Mai multMicrosoft Word - rezumat-refacut-mic-2.doc
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Economice Departamentul Doctorate MANAGEMENTUL MARKETINGULUI ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRII, GLOBALIZĂRII AFACERILOR ŞI INTERNAŢIONALIZĂRII FIRMELOR
Mai multEDC_HRE_VOL_2_ROM.pdf
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 CONFLICT Învățământ primar Regulile ajută la rezolvarea conflictelor 4.1. Totul este în regulă! Chiar așa? Ce probleme sau conflicte putem observa în clasa noastră? 4.2. Așa procedăm
Mai multStrategia CEAC
I. INTRODUCERE În conformitate cu prevederile legale privind asigurarea calităţii educaţiei, se constituie şi funcţionează Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii Educaţiei în Colegiul Tehnic
Mai multFIŞA UNITĂŢII DE CUR S/MODULULUI MD-2045, CHIŞINĂU, Bd. Daciei, 41, TEL: FAX: , MANAGEMENT ÎN INDUSTRIE 1. Date de
MD-2045, CHIŞINĂU, Bd. Daciei, 41, TEL: 022 56 78 59 FAX: 022 56 77 99, www.utm.md MANAGEMENT ÎN INDUSTRIE 1. Date despre unitatea de curs/modul Facultatea Departamentul Inginerie Economică şi Business
Mai multMicrosoft Word - plan managerial GPN.docx
SCOALA GIMNAZIALĂ GRIGORE SILASI BECLEAN P-ța. Libertăţii, nr. 19 Tel: 0263343129 http://www.scoalagrigoresilasi.ro Fax: 0263343734 e-mail: scoalagrigoresilasi@yahoo.com Nr. 2940 / 25.102018 PLAN MANAGERIAL
Mai mult09-ppt-2018-capac
SEMINAR IMPORTANȚA ANALIZEI SWOT PENTRU SUCCESUL AFACERII Analiza SWOT presupune stabilirea calitatilor firmei dvs, defectele, oportunitatile de piata si amenintarile 1 Analiza SWOT ofera o radiografie
Mai multTABLA INTERACTIVĂ - METODĂ INOVATIVĂ ÎN GRĂDINIȚĂ Prof. Balasz Mureșan Dorina, Școala Gimnazială ʺGh. Șincaiʺ Florești În ultimii ani, progresele știi
TABLA INTERACTIVĂ - METODĂ INOVATIVĂ ÎN GRĂDINIȚĂ Prof. Balasz Mureșan Dorina, Școala Gimnazială ʺGh. Șincaiʺ Florești În ultimii ani, progresele științei și tehnologiei au incitat tot mai mult curiozitatea
Mai multCL2009R0976RO bi_cp 1..1
2009R0976 RO 31.12.2014 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B REGULAMENTUL (CE) NR. 976/2009 AL COMISIEI
Mai multMicrosoft Word - Leader.docx
Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor
Mai mult