ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA"

Transcriere

1 Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Document al Băncii Mondiale Raport nr MD ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA Unitatea de management pentru Moldova Regiunea Europa şi Asia Centrală PENTRU REPUBLICA MOLDOVA PERIOADA AF09-AF12 23 decembrie 2008 Corporaţia Financiară Internaţională Departamentul CFI pentru Europa de Sud şi Asia Centrală Acest document are o distribuţie limitată şi poate fi utilizat de către beneficiari doar cu scopul exercitării sarcinilor oficiale. În caz contrar, conţinutul documentului nu poate fi dezvăluit fără autorizarea Băncii Mondiale.

2 Data Strategiei precedente de asistenţă pentru ţară este 14 decembrie 2004 ECHIVALENTE MONETARE Leul moldovenesc (MDL) Octombrie 2008: 1 dolar SUA= 10,3 MDL Anul financiar al Guvernului: 1 ianuarie 31 decembrie AAC ABP ACB ACP AEI AFP AGIM AID ANRCETI APGLF APP ASD ASD AT BEEPS abr. eng. BERD BIRD BNM BNS CBGC CC CCTM CE CFI CFM CGA CNPF CPD CSI CSRS DEP DRUID DST EAC ECPRF EPT-IAR EPIT ERFT FGCCT FMI FUS GAC GEF abr. eng. ABREVIERI ŞI ACRONIME Activităţi analitice şi consultative Alocare bazată pe performanţă Analiză cost-beneficiu Analiza cheltuielilor publice Asociaţie de Economii şi Împrumut Analiza finanţelor publice Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei Aplicarea în practică a şi guvernare în legea forestieră Avans pentru pregătirea proiectului Analiza sustenabilităţii datoriei Administraţia de Stat a Drumurilor Asistenţă tehnică Studiul performanţei mediului de afaceri şi a întreprinderilor Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Banca Naţională a Moldovei Biroul Naţional de Statistică Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice Curtea de Conturi Cadrul de cheltuieli pe termen mediu Comisia Europeană Corporaţia Financiară Internaţională Calea Ferată de Stat din Moldova Cererea pentru guvernare adecvată Comisia Naţională a Pieţei Financiare Creditare în baza politicilor de dezvoltare Comunitatea Statelor Independente Credit pentru susţinerea reducerii sărăciei Document de evaluare a proiectului Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare Drepturi speciale de tragere Europa şi Asia Centrală Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare Educaţie pentru toţi iniţiativa cu aplicare rapidă Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării Evaluarea responsabilităţii financiare a ţării Fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei în ţară Fondul Monetar Internaţional Fosta Uniune Sovietică Grupul pentru Asigurarea Calităţii Fondul Global de Mediu ii

3 GFP Gestiunea finanţelor publice IBM Institutul Băncii Mondiale IFI Instituţii financiare internaţionale IMM Întreprinderi mici şi mijlocii IMMM Întreprinderi micro, mici şi mijlocii IS Întreprindere de stat ISD Investiţii străine directe JSAN abr. eng. Evaluarea comună a BM şi FMI MEC Ministerul Economiei şi Comerţului MET Memorandum economic pe ţară MET Ministerul Educaţiei şi Tineretului MF Ministerul Finanţelor mmc Mii metri 3 MSTC Metrologie, standarde, testare şi calitate OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului OIM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie OMC Organizaţia Mondială a Comerţului ONG Organizaţie neguvernamentală OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PAC Proiectul de ameliorare a competitivităţii PARMUE Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE PCRM Partidul comuniştilor din Republica Moldova PESF Program de evaluare a sectorului financiar PEV Politica europeană de vecinătate PIB Produs Intern Brut PIP Program de investiţii publice PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare POP Poluanţi organici persistenţi PRGF abr. eng. Mecanismul pentru reducerea sărăciei şi creştere economică RAE Raport anual de evaluare REAT Raport de evaluare a achiziţiilor ţării RES Raport de evaluare a sărăciei RISP abr. eng. Proiectul de investiţii şi servicii rurale RRSC Raport privind respectarea standardelor şi codurilor SAC abr. eng. Credit pentru ajustări structurale SAT Strategia de asistenţă pentru ţară SCERS Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei SCIS Servicii consultative în domeniul investiţiilor străine SIC Standarde internaţionale de contabilitate ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională SIRS Strategie interimară de reducere a sărăciei SND Strategia Naţională de Dezvoltare SRS Strategie de reducere a sărăciei TIC Tehnologii de informare şi comunicare TTFSE abr. eng. Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est TVA Taxa pe valoare adăugată UE Uniunea Europeană UICN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii VNB Venit naţional brut VPN Valoare prezentă netă iii

4 AID CFI Vicepreşedinte Shigeo Katsu Vicepreşedinte CFI pentru Europa şi Asia Jyrki I. Koskelo Centrală şi pieţele financiare globale Director regional Martin Raiser Director pentru Europa de Sud şi Asia Shahbaz Mavaddat Centrală Conducător de echipă Melanie Marlett Conducător de echipă Kaikham Onedamdy Această SPT a fost elaborată de către o echipă, în componenţa căreia au intrat Dawn Roberts, Erwin Tiongson, Carolina Odobescu, Asa Giertz, Ivan Velev, Lawrence Bouton, Jana Kunicova, Paul Bermingham, Martin Raiser, Iaroslav Baclajanschi, Alexander Pankov, Rekha Menon, Suzy Yoon, Andrei Busuioc, Anatol Gobjila, Bogdan Costantinescu, Dejan Ostojic, Elena Nikulina, Svetlana Proskurovska, Gloria LaCava, Valerie Stadlbauer, Menahem Prywes, Jong A. Choi, Victor Burunsus, Matthias Grueninger, Pierre Olivier Colleye, Sergiy Kulyk, Elena Corman, Maria Vannari, Sandu Ghidirim, Takao Ikegami, Andreas Schliessler, Ala Pinzari, Scherezad Latif, Keta Ruiz, Anush Bezhanyan, Ana Maria Mihaescu, Michael Edwards, Juan Navas- Sabater, Zoran Anusic, Arcadie Capcelea, Doina Visa, Alexei Ionascu, Anna Wielogorska. STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA MOLDOVA CUPRINS REZUMAT...VI I. CONTEXTUL DE ŢARĂ... 1 A. Contextul politic... 1 B. Evoluţia recentă a aspectelor economice... 2 C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei... 4 D. Profilul sărăciei... 6 E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului... 8 F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII A. Programul de dezvoltare al ţării B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII A. Implementarea precedentei SAT B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale C. Parteneriate IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate B. Gestiunea riscurilor ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ PENTRU MOLDOVA Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT Tabelul A.2: Moldova Programul de creditare planificată şi implementată (AF ) Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate şi implementate (AF ) iv

5 Anexa 4: fişa de rezultate sat şi auto-evaluarea programului de ţară în Moldova Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT Anexa 6: sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru strategia naţională Anexa A1- Principalii indicatori economici şi de program amendamentele de la ultima SAT din Moldova Obiectivele de dezvoltare ale mileniului SAT Anexa B2 Indicatori selecţi * ai performanţei şi gestiunii portofoliului Băncii în Moldova SAT Anexa B3 Sumarul programului BIRD/AID din Moldova Anexa B Moldova: Programul CFI pentru operaţiuni investiţionale SAT Anexa B4 rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi Moldova SAT Anexa B5 Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/ SAT Anexa B6 Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de 15/10/ SAT Anexa B7 Principalii indicatori ai expunerii din Moldova B8 (CFI) pentru Moldova Portofoliul investiţiilor obligate şi defalcate neachitate SAT Anexa B8 Portofoliul operaţiunilor din Moldova (BIRD/AID şi granturi) SAT Anexa B10 Rezumatul priorităţilor de dezvoltare SAT în Moldova v

6 REPUBLICA MOLDOVA STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA REZUMAT i. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri mici-medii, ţara are nevoie de o strategie de creştere durabilă, recunoscând, totodată, că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică, determinată de consum, din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi migraţia şi remitenţele probabil vor servi drept catalizatori ai creşterii pe durata desfăşurării SPT şi în viitorul apropiat, Moldova trebuie să creeze condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite creşterea economiilor şi investiţiilor private. ii. Această Strategie de Parteneriat cu Ţara (SPT), bazată pe rezultate, se axează pe asistenţă în punerea bazelor unei creşteri economice incluzive în Moldova. Aceasta va necesita abordarea a trei provocări corelate: (i) creşterea competitivităţii economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea resurselor umane şi promovarea incluziunii sociale, şi (iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public. Aceste trei domenii constituie cei trei piloni ai SPT pe anii AF09-AF12 şi sunt consecvente Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Moldovei (SND) pentru anii iii. Performanţa macroeconomică a Moldovei în cadrul precedentei Strategii de asistenţă pentru ţară (SAT) a fost puternică. Autorităţile au înregistrat o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, creşterea cumulativă în perioada anilor constituind circa 25%. Economia a rezistat mai multor şocuri externe, inclusiv creşterii bruşte a preţurilor la gaze naturale, interdicţiilor impuse de Rusia asupra vinurilor din Moldova şi secetei din 2007 ce a micşorat producţia agricolă cu aproximativ 30%. iv. Perioada SAT precedentă a fost caracterizată de stabilitate politică, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Preşedintele actual, membru al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), îşi va încheia maximul de două termene în Conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării ţării, însă reunificarea are o mare prioritate în SND a Moldovei şi se anticipează eforturi continue de soluţionare a problemei pe motivul importanţei acesteia pentru creşterea economică şi integrarea europeană. v. Pe termen lung, Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană şi ţara a beneficiat de finanţare sporită şi mai coordonată din partea instituţiilor europene. În 2007 Moldova a devenit ţară de hotar cu UE, odată cu accesiunea României. În 2008, datorită implementării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, preferinţele comerciale autonome au intrat în vigoare şi acum se desfăşoară discuţii privind un nou Acord legal cu UE. vi. În pofida creşterii economice continue şi a stabilităţii politice relative, reducerea nivelului general al sărăciei pare să fi stagnat între anii 2004 şi Datele recent publicate de Guvern sugerează că în anul 2007 rata sărăciei absolute şi rata sărăciei estreme s-au micşorat până la 25,8 la sută şi 2,8 la sută corespunzător. Echipa de vi

7 evaluare a sărăciei desfăşoară o analiză mai sistematizată a promotorilor acestor realizări recente. Recuperarea economică a Moldovei a ajutat să iasă din sărăcie 40% din populaţia ţării în perioada anilor Totuşi, întârzierea în restructurarea gospodăriilor agricole a redus oportunităţile generatoare de venituri pentru producătorii agricoli individuali şi a contribuit la creşterea sărăciei în spaţiul rural, cel puţin până în anul Analiza dinamicii după 2005 este împiedicată de seriile de date statistice intermitente. vii. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Afluxul mare de remitenţe a condiţionat creşterea recentă, determinată de consum, dar, şi expune economia riscurilor unei crize regionale. Deja există indicii că migraţiunea s-ar putea să fi încetinit şi că unii muncitori s-ar putea să se fi întors în ţară. Creşterea continuă a preţurilor la gaze naturale necesită ajustări în cadrul unei economii care este încă ineficientă în utilizarea resurselor energetice. Creşterea subită a preţurilor la produsele alimentare şi criza economică globală reprezintă riscuri potenţiale, care ar putea afecta negativ economia. Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură. viii. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie mişcându-se spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în AAC, după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. La mijlocul anului 2009, după alegerile parlamentare, este anticipată numirea unui nou guvern şi colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbări. ix. De aceea, această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de ţară. x. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an cel puţin una dintre care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Banca va examina finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. Operaţiunile investiţionale vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare. xi. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi aceasta îşi va spori activităţile investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este vii

8 de a susţine dezvoltarea sectorului privat, cu un accent special pe sectorul financiar, agribusiness, sectorul serviciilor medicale şi modernizarea infrastructurii. CFI va avea o strânsă colaborare cu AID, în special în infrastructură şi sănătate. xii. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii. Responsabilitatea şi conducerea ţării sunt necesare pentru ca programul Băncii să poată produce o diferenţă decisivă în perioada SPT şi să amelioreze poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. De asemenea, Banca va lucra împreună cu alte părţi interesate, societatea civilă şi sectorul privat pentru a asigura că acţiunile de reformă ale autorităţilor sunt susţinute şi aprofundate printr-o cerere mai mare pentru o guvernare bună. xiii. Implementarea eficientă a SPT va necesita o coordonare solidă cu alte eforturi de dezvoltare şi activităţile de monitorizare şi evaluare vor capitaliza oportunităţile pentru o armonizare sporită. Indicatorii din SND au fost incorporaţi în cadrul de rezultate unde a fost necesar şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe sistemele de raportare unificate în cazurile când va fi necesar. Banca va monitoriza riscurile fiduciare, capacitatea de implementare la nivelurile central şi descentralizat, şocurile externe şi riscurile legate de economia politică. xiv. Directorii executivi ar putea lua în consideraţie următoarele: Dacă lecţiile însuşite din perioada SAT precedentă au fost suficient de bine reflectate în SPT; Dacă SPT a identificat provocările de dezvoltare relevante şi dacă pilonii de sprijin în cadrul noului program oferă o reacţie de răspuns adecvată; Dacă SPT sprijină în suficientă măsură prevederile Declaraţiei de la Paris şi Accra în eficientizarea asistenţei pentru dezvoltare; Dacă riscurile identificate de program sunt realiste şi dacă remediile propuse sunt credibile; şi Dacă programul utilizează optimal resursele disponibile Grupului Băncii Mondiale pentru a reacţiona la necesităţile Moldovei. viii

9 A. Contextul politic I. CONTEXTUL DE ŢARĂ 1. Pe durata precedentei SAT (AF05-AF08) Moldova a înregistrat o stabilitate politica, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) a câştigat majoritatea voturilor în Parlament în urma alegerilor din 2001, iar Parlamentul, la rândul său, a ales un preşedinte comunist. Majoritatea PCRM şi preşedintele au rămas la putere după următoarea rundă de alegeri programate din 2005 considerate drept libere si corecte de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de către alte părţi. Prim-ministrul numit în 2001 a servit timp de şapte ani. Următoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru anul 2009, când se aşteaptă ca actualul preşedinte să elibereze funcţia după ce va fi servit maximul de două termene. În 2007 partidele din opoziţie au preluat o serie de consilii regionale de la PCRM, demonstrând că alegerile locale au oferit o alegere veritabilă. Suplimentar, numărul femeilor alese în funcţie de primar a crescut de la 16% (2003) până la 19% (2007), iar în 2008 o femeie a fost numită în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova pentru prima oară. 2. În pofida acestei stabilităţi şi a progreselor, conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării generale a ţării. Relaţiile dintre cele două părţi au fost tensionate din moment ce Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Moldova în Dat fiind că acest teritoriu de est deţine o parte considerabilă a bazei industriale a Moldovei, conflictul a forţat Moldova să devină şi mai dependentă de producţie agricolă şi energia importată. Conflictul a mai creat şi un spaţiu vamal fragmentat, cu implicaţii pentru mobilizarea veniturilor vamale şi fiscale. După un scurt conflict în 1992, s-a convenit asupra unui armistiţiu. Totuşi, eforturile de a ajunge la o soluţionare permanentă sub egida unui grup multi-statal au realizat puţine progrese în anii recenţi. Un dialog direct între Chişinău şi Tiraspol a avut loc în aprilie 2008 şi se aşteaptă eforturi continue de soluţionare în formatul 5+2 participanţii principali incluzând guvernul central de la Chişinău, Transnistria, OSCE, Ucraina şi Rusia, şi cei doi observatori incluzând UE şi SUA. Reunificarea este o prioritate înaltă pentru Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) a Moldovei, dată fiind importanţa acesteia atât pentru creşterea economică cât şi pentru integrarea europeană. 3. Pe plan internaţional Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană în termen lung. Moldova şi-a consolidat relaţiile cu UE şi ambele părţi au fost de acord cu obiectivele specificate în Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană (PARMUE) pe trei ani, semnat în 2005 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În 2006 Comisia Europeană (CE) a instituit delegaţia sa la Chişinău. De la 1 ianuarie 2007, UE a ajuns la hotarul cu Moldova prin accesiunea României. În 2008, datorită implementării reuşite a PARMUE, Moldova a obţinut dreptul la preferinţe comerciale autonome, asigurând accesul scutit de taxe al produselor moldoveneşti pe pieţele statelor din UE. 4. Moldova beneficiază de o finanţare sporită şi mai coordonată de la instituţiile europene. Sprijinul UE oferit Moldovei s-a orientat preponderent spre dezvoltarea capacităţii în administraţia publică, reformarea asistenţei sociale şi a asistenţei medicale 1

10 primare, elaborarea unei strategii de reformă a sectorului energetic, îmbunătăţirea climatului de afaceri, în special a capacităţii de export, şi promovarea unui stat de drept, a independenţei sistemului judecătoresc şi respectării drepturilor omului. Eforturile comune ale Moldovei şi UE s-au axat de asemenea pe gestiunea frontierei şi măsuri de consolidare a încrederii pentru Transnistria. Recent, Moldova a devenit primul stat PEV care a semnat la 5 iunie 2008 un Parteneriat-pilot de Mobilitate cu scopul fortificării capacităţii ţării de a gestiona migraţia. 5. În prezent se desfăşoară discuţii privind un nou acord juridic cu UE. Consiliul Europei a constatat realizările pozitive în procesul reformelor politice şi economice din cadrul primului PARMUE şi a salutat alinierea activă a Moldovei la Declaraţiile de politici externe şi de securitate comune. Realizări importante au fost obţinute în facilitarea procedurilor de obţinere a vizei, în acelaşi timp controlând migrarea ilegală, la fel şi în sporirea accesului comercial pe piaţa europeană. Consiliul Europei a evidenţiat domeniile care necesită prioritizarea eforturilor continue pentru consolidarea democraţiei şi a supremaţiei legii, asigurarea respectării drepturilor omului, fortificarea eforturilor de luptă cu corupţia şi îmbunătăţirea climatului investiţional. 6. Moldova a demonstrat stabilitate şi capacitatea implementării unui spectru larg de iniţiative de dezvoltare economică, însă trebuie de lucrat mai mult în direcţia menţinerii creşterii economice şi reducerii sărăciei. Cu o populaţie de aproximativ 3,8 milioane şi un venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor de circa dolari SUA în 2007, Moldova rămâne a fi o ţară venituri relativ mici. Numărul celor implicaţi activ în procesul politic rămâne relativ redus în mare parte pe motiv că clasa de mijloc este încă mică, societatea civilă este fragmentată şi mulţi tineri emigrează. Privind spre viitor, Moldova trebuie să consolideze rezultatele reformelor structurale, care sunt necesare pentru instituirea politicilor şi instituţiilor vitale, şi să accelereze a doua generaţie de reforme pentru a oferi oportunităţi pe termen lung tinerilor moldoveni. B. Evoluţia recentă a aspectelor economice 7. Performanţa macroeconomică a Moldovei pe durata precedentei SAT a fost robustă. Autorităţile au avut o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, cu o creştere cumulativă de circa 25% în perioada anilor Guvernul a menţinut o poziţie fiscală prudentă, înregistrând mici excedente primare în majoritatea anilor. În anii recenţi inflaţia a constituit principala provocare macroeconomică şi cu ajutorul unui Mecanism pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (PRGF) al Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a urmărit o politică monetară şi fiscală riguroasă. Totuşi, ca urmare a turbulenţei economice globale recente, recesiunea creşterii apare drept o nouă provocare macroeconomică pentru Moldova. În general, cadrul macroeconomic actual este în mare parte favorabil (vezi Tabelul 1). 8. Economia a rezistat mai multor şocuri externe recente. Rusia a interzis în 2006 importul vinurilor din Moldova, care constituia aproximativ o pătrime din întregul export al Moldovei şi 10% din PIB. Între timp, Moldova, un importator net de energie, s-a mai confruntat cu creşterea drastică a preţurilor la gaze naturale, care s-au triplat din ianuarie 2006 până în iulie În vara anului 2007 sectorul agricol, care reprezintă direct circa 14% din PIB, a fost afectat grav de o secetă, cu pierderi în sector estimate la aproape 23,1% 2

11 din producţie. Creşterea economică a ţării a căzut până la aproximativ 4,8% în 2006, iar în anul 2007 a persistat o creştere mai moderată, reflectând impactul secetei. În pofida unei performanţe generale mai slabe decât cea anticipată, creşterea PIB-ului neagricol rămâne puternică, fiind la nivel de 8% anul trecut. În prima jumătate a anului 2008, creşterea s-a redresat robust şi în anul 2008 se prognozează expansiunea creşterii cu 6,5% în anul curent. Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, Real Estimat Prognozat Creşterea PIB real (%) Inflaţia IPC (media, %) Rata de schimb (media, MDL/$) ,0 Rata de schimb efectivă reală, % Venituri şi granturi, % în raport cu PIB Cheltuieli şi împrumuturi nete, % în raport cu PIB (din care): % în raport cu PIB Salarii Plăţi ale dobânzii Balanţa primară (numerar), % în raport cu PIB Balanţa generală (numerar), % în raport cu PIB Balanţa contului curent, % în raport cu PIB Rezerve oficiale brute (luni de import) Surse: Autorităţile din Moldova şi estimările şi prognozele personalului FMI şi al Băncii. Conturile fiscale sunt ale guvernului general. 9. Se atestă semnale încurajatoare, că modelul anterior al Moldovei de creştere determinată de consum s-ar putea extinde, în care din ce în ce mai mult alţi promotori ai creşterii joacă un rol mai distins. De la începutul recuperării economice din 2000, creşterea economică este în medie de 5,5% anual şi este determinată în mare parte de consum şi de activităţile de construcţie finanţate de influxul de remitenţe ale muncitorilor (constituind în anul 2008 circa o-treime din PIB). Există unele indicii că remitenţele se orientează tot mai mult spre activităţi de afaceri investiţionale decât doar spre consum şi construcţia locuinţelor. Investiţiile private au crescut de la 12,4% din PIB în 2003 la 24,7% din PIB în 2007, iar fluxul de investiţii străine directe (ISD) a crescut considerabil în cursul aceleiaşi perioade. ISD reprezentau circa 11% din PIB în 2007, mult mai mult decât în alte ţări din regiune (deşi cumulativ şi în valori la cap de locuitor, Moldova mai continuă să rămână cu mult în urma vecinilor săi). Investiţiile publice de asemenea au crescut în anii recenţi. 10. Criza economică globală a afectat substanţial perspectivele economice ale Moldovei. Moldova ar putea fi grav afectată de micşorarea afluxului de remitenţe şi ISD în lumina unei recesiuni regionale. În anii recenţi deficitul de cont curent s-a majorat (de la 10 la sută din PIB în anul 2005 până la 17 la sută în anul 2007), ca rezultat al majorării preţurilor la energie, interdicţia exportului de vinuri moldoveneşti, cererea pentru import robustă, determinată de remitenţe, şi sporirea activităţilor aferente ISD. Drept consecinţă a recesiunii regionale anticipate, în anul 2008 deficitul de cont curent al Moldovei se anticipează să se mărească în continuare până la circa 19 la sută din PIB. Rămâne în continuare mare acoperirea generală a deficitului de cont curent prin ISD şi capital pe 3

12 termen lung în jur de 90 la sută. Rezervele au fost în creştere, sugerând faptul că fluxurile totale de capital au fost mai mult decât suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent, determinând o acumulare de rezerve (de la 2,2 luni de import în anul 2005 până la aproximativ 3,3 luni preconizate pentru anul 2008). 11. În pofida turbulenţelor financiare globale recente, sectorul financiar din Moldova pare să fie poziţionat bine ca să reziste impactului crizelor în derulare de pe pieţele financiare mondiale. Gradul înalt de capitalizare şi lichiditate, de rând cu structura rezonabil adecvată a activelor, oferă o protecţie considerabilă împotriva potenţialelor şocuri sistemice. Angajamentul Guvernului faţă de un regim flexibil al ratei de schimb va ajuta la atenuarea impactului şocurilor externe. Cu toate acestea, perspectivele creşterii economice pentru 2009 în cel mai bun caz sunt incerte. (În decembrie 2008, FMI a prognozat o rată de creştere pentru anul 2009 egală cu 3,5 la sută.) Aprecierea reală anticipată a ratei de schimb valutar exercită, de asemenea, presiuni asupra economiei, fapt ce va trebui abordat prin politici care să sprijine ameliorarea în continuare a productivităţii şi competitivităţii. C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei 12. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Patru domenii în special prezintă riscuri în continuare: Incertitudinile globale. Deşi estimările de până acum sugerează o recuperare solidă a economiei ţării de pe urma încetinirii provocate de problemele în agricultură din anul trecut, şocurile financiare globale recente ar putea afecta negativ Moldova, inclusiv prin încetinirea creşterii în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în cadrul ţărilor de destinaţie pentru muncitorii migranţi. Dependenţa sporită de remitenţe expune economia riscurilor unei crize externe. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa diversificării produselor şi pieţelor în fluxurile comerciale. Totuşi, s-ar putea ca importurile determinate de remitenţe şi ISD de asemenea să stagneze, astfel atenuând impactul net asupra balanţei de plăţi. Preţurile la energie. După cum prevede acordul cu Gazprom, preţurile la energie vor continua să crească până când vor ajunge la nivelurile pieţei (adică ale UE) în În iulie 2008 preţul a ajuns la 253 dolari SUA pentru o mie metri 3, comparabil cu 80 dolari SUA pentru o mie de metri 3 în decembrie Micşorarea preţurilor la ţiţei în ultima jumătate a anului 2008, la fel ca şi aprecierea ratei de schimb, ar putea ajuta la temperarea majorărilor anticipate ale preţurilor domestice la gazele naturale. În pofida acestui fapt, se anticipează ca preţul pe care Moldova îl achită pentru gazele naturale să urce în continuare relativ cu nivelul său actual. Acest fapt va forţa ajustări suplimentare într-o economie care este încă ineficientă în consumul său energetic, iar impactul se va reflecta disproporţional asupra celor săraci. Preţurile la produse alimentare. Impactul creşterii preţurilor globale la produsele alimentare va afecta probabil populaţia săracă din urban, care nu-şi produce propriile alimente. De asemenea, în măsura în care politica guvernamentală discriminează împotriva producătorilor de alimentaţie brută, preţurile mai înalte ar putea submina dezvoltarea agricolă. În prima parte a anului 2008 creşterea bruscă a preţurilor la produse alimentare a sporit inflaţia. Din acel moment, de rând cu micşorarea preţurilor globale la produsele alimentare, redresarea din sectorul agrar autohton a contribuit la reducerea inflaţiei preţurilor la produsele alimentare. 4

13 Schimbările climatice. Seceta din 2007 va avea efecte durabile asupra sectorului agricol. Încă nu este clar impactul inundaţiilor din Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură şi, prin urmare, pentru creşterea economică în întregime şi stabilitatea preţurilor. 13. Prognoza datoriilor este favorabilă, cu un risc mic de apariţie a unor probleme majore la capitolul respectiv. Datoria de stat externă, cu excepţia datoriei întreprinderilor aflate în proprietatea statului, s-a redus de la 61,5% din PIB în 2001 până la circa 20% din PIB la sfârşitul anului Conform unei Analize recente de sustenabilitate a datoriei (ASD), efectuată de către FMI în comun cu Banca Mondială, raporturile datorie publică şi serviciul datoriei la venituri se încadrează în pragurile relevante din scenariile de bază şi istorice (vezi Tabelul 2). În pofida şocurilor externe grave, autorităţile Republicii Moldova au menţinut o poziţie prudentă în politica fiscală, care de rând cu o creştere economică robustă, a dus la îmbunătăţiri continue la capitolul datorii. Suplimentar, există perspective de durată medie încurajatoare pentru asistenţă oficială din partea donatorilor, în mare parte datorită angajamentelor (în mare parte, sub formă de granturi) asumate de donatori la adunarea Grupului Consultativ din 2006, ridicând astfel nivelul sustenabilităţii datoriilor ţării. 14. Se preconizează că împrumuturile Republicii Moldova în termenul apropiat vor fi oferite în condiţii concesionale, dar este probabil că datoriile externe vor deveni mai puţin concesionale pe termen lung. Cu o creştere economică stabilă, venitul VNB pe cap de locuitor în Moldova (1.090 de dolari SUA în 2007) a depăşit recent pragul de 1065 de dolari SUA al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID). 1 Posibila tranziţie spre împrumuturi de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) va purta implicaţii politice importante pentru gestiunea eficientă a datoriei externe de către Republica Moldova, adresând în acelaşi timp necesităţile de investiţii publice. Deosebit de urgentă este necesitatea investirii în infrastructura critică şi în activele statului precum drumurile, spitalele şi şcolile fără a ameninţa sustenabilitatea datoriilor sau a spori veniturile publice. Tabelul 2. Indicatorii poverii datoriei publice Praguri 1 Slab Mediu VPN a datoriei externe ca procent din Exporturi ,8 16 PIB ,8 8,4 Venituri ,2 26,2 Serviciul datoriei externe ca procent din Exporturi ,9 1,1 Venituri ,5 2,4 1 Pragul operaţional de eligibilitate a AID pentru AF08 este un VNB pe cap de locuitor de 1065 dolari SUA în 2006, utilizând metodologia Atlas. 5

14 1 Pragurile dependente de politici sunt utilizate în cadrul ASD comune a BM şi FMI în ţări cu venituri mici pentru performanţe slabe sau medii. Gradaţiile pentru Moldova s-au îmbunătăţit recent până la medii, clasificările fiind bazate pe medii anuale flotante de trei ani. 2 Media simplă. Sursă: Analiza sustenabilităţii datoriei efectuată în comun de BM şi FMI, 13 februarie Dimensiunea mare a guvernului limitează creşterea economică şi ar trebui redusă 2. În timp ce deficitul fiscal a fost ţinut sub control, veniturile şi cheltuielile publice au crescut rapid (cu circa 10 puncte procentuale din PIB în ultimii 5 ani, primordial cheltuielile sociale, inclusiv pensiile şi fondurile de asigurări medicale) şi sunt în prezent destul de înalte comparativ cu alte ţări, având în vedere nivelul de venit al Moldovei şi dezvoltarea instituţională a ţării. Crearea spaţiului fiscal prin sporirea suplimentară a mobilizării veniturilor nu reprezintă o opţiune dorită, dat fiind că veniturile constituie deja 8 p.p. din PIB, mai mult decât media altor ţări cu un nivel de venit similar. Pentru a accelera creşterea, Moldova va trebui să-şi orienteze eforturile de reformă asupra sporirii eficienţei utilizării resurselor publice întru producerea unui spaţiu mai larg pentru cheltuielile investiţionale publice, însă lăsând spaţiu şi sectorului privat. Mai mult ca atât, în termen scurt este necesar a elabora şi implementa anumite reforme pentru reducerea sectorului public. Se preconizează că în anul 2009 cheltuielile publice vor rămâne la acelaşi nivel ca procent din PIB. D. Profilul sărăciei 16. Redresarea economică a Republicii Moldova a ajutat 40% din populaţie să iasă din sărăcie în perioada anilor (vezi Figura 1). Această reducere a sărăciei a fost răspândită pe larg şi reprezintă cea mai mare scădere (în termeni procentuali) dintre ţările din regiunea Europei şi Asiei Centrale (EAC). Cu toate acestea, reducerea nivelului general al sărăciei a stagnat începând cu 2004 pe motivul creşterii sărăciei rurale (vezi Tabelul 3). Datorită distorsiunilor şi imperfecţiunilor pe pieţele de materie primă şi de producţie agricolă, producătorii agricoli primesc cu mult mai puţin pentru producţie şi plătesc cu mult mai mult pentru materie primă decât s-ar cuveni comparativ cu preţurile de paritate internaţionale. 2 O dezbatere detaliată este efectuată în cel mai recent raport Analiza cheltuielilor publice (ACP). Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei. Raportul Băncii Mondiale nr MD, februarie ACP abordează o serie de aspecte, inclusiv corelarea dintre implicaţiile creşterii unui guvern mare; alocările mici de cheltuieli pentru articole importante, cum ar fi întreţinerea drumurilor; ineficienţele din articolele majore de cheltuieli (cum ar fi, cheltuielile pentru educaţie) şi opţiunile pentru ameliorarea eficienţei, concomitent asigurând spaţiul fiscal şi alte aspecte.. 6

15 Schimbarea Real GDP % a change PIB real Figure Figura 1: 1. GDP Creşterea Growth PIB and şi the rata Poverty sărăciei: Rate: anii (Moldova (măsura MET measure a ratei of sărăciei poverty în rate) Moldova) 80 Rata sărăciei Poverty rate 70 Evoluţia Change CBGC in HBS între between şi 2006 & Creşterea Real GDP PIB growth real rate Poverty Rate (%) Rata sărăciei, % 17. Remanierile metodologice efectuate în cadrul Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) previn comparaţia directă a datelor din anul 2006 şi cele din anii precedenţi. În prezent sunt depuse eforturi pentru crearea unor serii comparabile dintre anii 2005 şi 2006, utilizând tehnicile statistice elaborate recent (Caseta 1). Datele pentru anii 2006 şi 2007 sunt, ca şi principiu, comparabile. Cuantificarea preliminară a sărăciei în anul 2007 în ansamblu a fost recent făcută public în Moldova (Figura 1 şi Tabelul 3), iar aceste date sugerează că sărăcia s-ar putea să fi diminuat între anii 2006 şi 2007 (Figura 1 şi Caseta 1). 3 O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici este în desfăşurare. 18. Consecinţele şocurilor economice recente asupra bunăstării sociale nu sunt încă pe deplin clare. Seceta recentă, embargo-ul la vinuri şi creşterea continuă a preţurilor la produsele alimentare şi la energie ar putea avea un impact considerabil asupra nivelului sărăciei. Spre exemplu, deficitul relativ de produse alimentare în ţară a produs o creştere bruscă a inflaţiei alimentare, care este la moment sursa principală a inflaţiei indicelui preţului de consum. Conform estimărilor, inflaţia preţurilor alimentare an-de-an a crescut cu 24% în mai 2008, preţul la pâine, fructe şi lapte crescând cu respectiv 20%, 56% şi 24%. În aceeaşi perioada a anului trecut, inflaţia preţurilor alimentare era de circa 5%. O notă de politici recentă referitoare la creşterea preţurilor la produsele alimentare în EAC, ce simula impactul creşterii preţurilor la grâne asupra sărăciei în regiune, a sugerat că incidenţa sărăciei în Moldova ar putea creşte cu aproape 3 p.p. 4 Mai mult ca atât, cheltuielile pentru produse alimentare reprezintă circa 60 la sută din cheltuielile celor mai sărace gospodării casnice 5 accentuând că mărirea preţurilor la produsele alimentare ar putea avea un impact 3 Raportul oficial asupra sărăciei în Moldova în anul 2007 nu este disponibil public la momentul acestui raport şi nu sunt disponibile alte date cu privire la sărăcie în afară de numărul total al persoanelor pauperizate. Recent Guvernul a împărtăşit micro-datele din 2007, iar colaboratorii Băncii le analizează. 4 Alam, Asad, Sanjay Kathuria şi Olga Vybornaia Preţurile în ascensiune la cereale şi energie în EAC: unele implicaţii economice şi asupra sărăciei şi răspunsul în aspect de politici (mimeo). 5 Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Moldova, Raport asupra sărăciei şi impactului în aspect de politici, 2006, (Chişinău: Ministerul Economiei şi Comerţului). 7

16 considerabil asupra bunăstării. Totuşi, estimările foarte preliminare sugerează că în anul 2006 sărăcia s-ar putea să se fi redus. O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici mai urmează încă a fi efectuată. Tabelul 3. Privire în ansamblu asupra sărăciei în Moldova * 2007* Incidenţa sărăciei 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2 25,8 Decalajul sărăciei Severitatea sărăciei 27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9 13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0 5,9 2,1 Oraşele mari 16,5 12,8 6,9 5,9 20,6 14,0 Orăşelele mai mici 46,8 42,4 34,9 34,2 30,1 Zonele rurale 45,1 31,1 31,2 36,0 34,1 31,3 Sursă: Autorităţile naţionale. *Aceste cifre nu sunt strict comparabile cu datele din anii precedenţi, după cum se explică în Caseta Sărăcia în Moldova rămâne a fi un fenomen preponderent rural. Îmbunătăţirile metodologice din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) împiedică o comparaţie directă între informaţia din 2006 şi cea din anii precedenţi (vezi Caseta 1). Totuşi, ultima Notă de măsurare a sărăciei efectuată de guvern indică un profil în general consecvent cu precedenta Evaluare a sărăciei a Băncii Mondiale. Circa un-sfert din populaţie este săracă şi aproximativ 70% din cei săraci locuiesc în comunităţi rurale, conform CBGC din Incidenţa sărăciei urbane este de 14%, în timp ce incidenţa sărăciei rurale este de 31,3%. 6 Conform datelor anterioare, cei mai mulţi săraci sunt în rândul pensionarilor, fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Sărăcia în rândul fermierilor reflectă lipsa oportunităţilor economice în regiunile rurale şi în sectorul agricol. În plus, nivelurile sărăciei cresc odată cu mărimea gospodăriei casnice (numărul membrilor gospodăriei), în special în cazul celor cu copii mici. De fapt, sărăcia în rândul copiilor depăşeşte pe cea din rândul adulţilor: în anul 2006 sărăcia în rândul copiilor s-a poziţionat la cota 27,4 la sută comparativ cu 25,8 la sută raportată la adulţi. E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului 23,8 5 Rata sărăciei urbane din 2006 este mult mai înaltă decât cea din anii precedenţi. Aceasta s-ar putea datora schimbărilor metodologice, dar şi creşterilor preţurilor la energie. Creşterea preţurilor la energie probabil a afectat preponderent gospodăriile casnice urbane conectate la sursele de energie. Sărăcimea rurală, dimpotrivă, este predispusă să aibă mai mult acces la surse de combustibil mai ieftine şi mai murdare. 8

17 20. Moldova acţionează în direcţia realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) şi a adaptat ţinte şi indicatori în baza contextului naţional. În anul 2000, Republica Moldova şi încă 191 de state ale lumii şi-au asumat angajamentul realizării ODM până în anul Prima ajustare a acestor obiective la contextul Moldovei a fost efectuată în 2004 şi a rezultat într-un şir de ţinte şi indicatori care au fost cizelaţi în continuare în următorii ani. Realizarea acestor ţinte face parte din strategiile guvernului pe termen mediu şi pe termen lung, după cum se articulează în Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii Moldova a înregistrat careva progrese în realizarea ODM, iar ţintele pentru 2010 şi 2015 au fost revizuite în timpul procesului consultativ SND cu autorităţile publice centrale, cât şi cu un şir de organizaţii naţionale şi internaţionale (vezi Tabelul 4). Lista deplină a ţintelor ODM naţionale ajustate este prezentată în Anexa Moldova a obţinut progrese considerabile în realizarea Obiectivului 1 Reducerea sărăciei extreme şi a foamei. Date fiind îmbunătăţirile recente în metodologia Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, în 2006 au fost stabiliţi noi indicatori iniţiali pentru reducerea sărăciei şi se anticipează că evoluţia ulterioară va ajuta la realizarea ţintelor pentru 2010 şi De asemenea, s-au obţinut progrese în implementarea măsurilor de reducere a ratelor mortalităţii materne. Mortalitatea maternă (la născuţi vii) a scăzut de la 28,0 în 2002 până la 16,0 in Schimbările în metodologie s-au soldat cu stabilirea de noi indicatori iniţiali pentru acest şi indicatorii mortalităţii infantile şi Moldova preconizează să realizeze noile ţinte stabilite pentru 2010 şi Caseta 1. Revizuirile din 2006 ale Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice Cadrul de eşantionare, metodologia de eşantionare şi chestionarele CBGC, sursa primară de date pentru calcularea standardelor de viaţă, toate au fost revizuite substanţial în 2006 pentru a face sondajul mai reprezentativ şi a îmbunătăţi calculul consumului. Aceste îmbunătăţiri metodologice împiedică analiza tendinţelor sărăciei până în Lipsa comparabilităţii ar putea fi adresată parţial prin aplicarea unor metode noi, recent lansate de către personalul Băncii Mondiale, aşa-numitele Estimări de arii mici (EAM). Scopul acestora este de a prezice consumul pe cap de locuitor al unei gospodării casnice într-o rundă ulterioară, în baza unui model de consum estimat prin folosirea unei runde anterioare, pentru a asigura faptul că definiţia consumului este aceeaşi pentru două sondaje care ar fi de altfel incomparabile. S-a iniţiat lucrul preliminar în aplicarea aceleiaşi metodologii la sondajele din 2005 şi Rezultatele iniţiale sugerează că sărăcia ar fi putut descreşte în perioada respectivă, dar acest fapt necesită o verificare sistematică suplimentară. Sursă: Ferre, Celine, 2008 Actualizarea profilurilor sărăciei între 2005 şi 2006: studiu de caz al Moldovei, mimeo. Tabelul 4. Evoluţia realizării ODM ţinte şi indicatori selectaţi Indicator de bază* 2006 Ţinta pentru 2010 Ţinta pentru 2015 Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei Ponderea populaţiei sub pragul absolut al sărăciei 30,2 (2006) 30, Ministerul Sănătăţii aplică o nouă metodologie recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin care o naştere vie este definită ca naştere după 22 săptămâni complete de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 500 grame. Anterior, o naştere era considerată vie după a treizecia săptămână completă de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 1000 grame. 9

18 Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu Rata înrolării în învăţământul general obligatoriu (brut, %) Rata de alfabetizare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între ani (%) Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor Reprezentarea femeilor în funcţii de primar 18 (2007) Reprezentarea femeilor ca membri ai Parlamentului 94,1 90, ,5 (2006) 99,5 99,5 99,5 22 (2005) 18 (2007) 22 (2005) Obiectivul 4. Rata mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani (la 1000 născuţi vii) Rata moralităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani (la 1000) 20,7 (2006) 20,7 18,6 15,3 Obiectivul 5. Mortalitatea maternă (la născuţi vii) Rata mortalităţii materne (la naşteri vii) ,5 13,3 Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi altor boli Incidenţa HIV/SIDA (la populaţie) 10 (2006) 10 9,6 8 Mortalitatea asociată cu tuberculoza (la populaţie) 16 18, Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului Acces la surse sigure de apă (% din populaţie) 38, Acces la canalizare îmbunătăţită (% din populaţie) 41,7 45,0 51,3 71,8 Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Rata şomajului în rândul tineretului (%) 18,1 17,1 9 5 Sursă: Republica Moldova: Calitatea creşterii economice şi impactul acesteia asupra dezvoltării resurselor umane, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare 2006 şi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru , Republica Moldova * Anul de bază pentru stabilirea ţintelor este acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificată. 22. Programul Naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii Politicile de stopare a răspândirii HIV/SIDA au fost formulate în cadrul Programului naţional pentru prevenţia şi controlul HIV/SIDA şi a infecţiilor transmisibile pe cale sexuală pentru anii , care a fost aprobat de către Guvern în Programul naţional include un spectru larg de măsuri pentru prevenirea răspândirii infecţiei, cu o atenţie deosebită acordată copiilor şi tineretului, supravegherea efectivă a situaţiei epidemiologice, dezvoltarea sistemelor de testare şi îngrijire medicală şi sanitară pentru persoanele cu HIV/SIDA. Până în prezent, acţiunile Republicii Moldova de combatere a HIV/SIDA au fost exemplare în comparaţie cu cele ale altor ţări din regiunea EAC. Banca Mondială a elaborat recent un instrument de măsurare a reacţiei ţării la epidemie, bazat pe indicatorii şi sursele de informaţie existente. Un studiu de jalonare ce a utilizat acest instrument Indicele compozit de reacţie la HIV/SIDA a indicat că Moldova are cele mai înalte scoruri dintre cele 14 state EAC. Politicile Moldovei sunt deosebit de eficiente în ceea ce ţine de tratament şi programele naţionale şi mai puţin 10

19 eficiente în sfera prevenţiei. 8 F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei 23. Calitatea guvernării în Moldova rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Un mediu extern nefavorabil, caracterizat printr-un conflict îngheţat, şocuri externe recurente şi un echilibru geopolitic bivectorial fragil între UE şi Rusia, exacerbează această provocare. Tabloul ce rezultă din activitatea analitică şi diagnostică extensivă, întreprinsă de Bancă şi alţi donatori, relevă obstacole considerabile în guvernare şi perspective limitate pentru soluţii rapide. În continuare sunt descrise principalele aspecte exhaustive legate de guvernare în Moldova; obstacolele specifice sectoriale şi relevanţa acestora pentru dezvoltare sunt abordate pe tot cuprinsul prezentului document SPT. În Anexa 2 este prezentată o analiză detaliată a guvernării şi combaterii corupţiei din Moldova, inclusiv sistemul fiduciar şi cele ale ţării, precum şi strategia de fortificare a guvernării şi combatere a corupţiei (FGCC). 24. Succesul Moldovei în remedierea corupţiei a fost inconstant. Comparată cu un eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (vezi Anexa 2, Figura 1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi neoficiale în curţile civile, învăţământul public şi sănătatea publică. O treime din populaţie consideră că, pe parcursul aflării la putere a prezentului guvern, corupţia s-a majorat. Acelaşi studiu a constatat că 70% din populaţie consideră corupţia ca fiind un fenomen larg răspândit; 78% au opinat că situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64% au afirmat că corupţia era ceva normal şi inevitabil. În percepţia cetăţenilor cele mai corupte instituţii sunt poliţia, vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale. 25. Structura instituţională duce lipsă de un echilibru instituţional suficient. Potrivit constituţiei, Moldova reprezintă o democraţie parlamentară, în care preşedintele este ales de Parlament. Echilibrul instituţional între executiv şi legislativ este subdezvoltat, iar sistemul judiciar rămâne în continuare slab. În linii mai generale, ca şi multe alte foste republici sovietice, Moldova se confruntă cu moştenirea unei birocraţii vaste, care se bucură de puteri discreţionare considerabile. Aceasta sufocă antreprenoriatul şi încetineşte cererea pentru reforme economice, care ar fi rezultat dintr-un sector privat vibrant. Migraţia în masă în afara ţării a tinerilor şi persoanelor cu studii a contribuit şi mai mult la reducerea cererii pentru reforme. 26. Obstacolele în faţa competiţiei împiedică dezvoltarea sectorului privat. Analiza prevederilor de guvernare în anumite sectoare relevă vicii instituţionale şi interese invazive particulare, care distorsionează mediul de luare a deciziilor în aspect de politici şi care împiedică potenţialul de creştere al Moldovei. Calitatea relativ precară a infrastructurii fizice, plata mare de mituire (3,5% din valoarea contractului), procedurile împovărătoare de licenţiere, cerinţele excesiv de exigente de autorizare şi proliferarea plăţilor pentru servicii achitate autorităţilor publice şi organizaţiilor comerciale, toate contribuie la un mediu de 8 Indicele compus de reacţie la HIV/SIDA: Jalonarea performanţei ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală în reacţia lor la HIV/SIDA. Banca Mondială, iunie