Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ"

Transcriere

1 Ordonanţă de urgenţă Guvernul României privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare şi şedere pe teritoriul României Monitorul Oficial al României nr 1132 din NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul României Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul României Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale La data de 1 februarie 2020 a intrat în vigoare Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit, în continuare, Acordul sau Acordul de retragere), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.29 din 31 ianuarie Luând în considerare faptul că statele membre au obligația de a aplica prevederile Acordului de retragere până la cel târziu 1 ianuarie 2021, este necesară definitivarea cadrului legislativ aplicabil pentru a onora obligațiile care derivă din acest acord internațional, dar și pentru a asigura predictibilitate persoanelor care beneficiază de drepturi în temeiul Acordului de retragere. 1

2 Obiectivul general al părții a doua a Acordului de retragere este acela de a proteja drepturile cetățenilor derivate din dreptul Uniunii Europene și exercitate de cetățenii Uniunii care își au reședința sau lucrează în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit, în continuare, Marea Britanie sau UK) și de resortisanții UK care își au reședința sau lucrează în UE și de membrii de familie ai acestora până la încheierea perioadei de tranziție prevăzută în acord, precum și de a acorda garanții eficace, executorii și nediscriminatorii în acest scop. Potrivit art.126 din Acordul de retragere, perioada de tranziție sau de punere în aplicare a acestuia, care a început la data intrării în vigoare a Acordului, se încheie la 31 decembrie În cazul proiectelor de acte Conform prevederilor stipulate în Acordul de retragere, protejarea cetățenilor care și-au construit viața pe baza drepturilor care decurg din statutul Marii Britanii de stat membru al UE, rămâne responsabilitatea atât a Uniunii Europene cât și a Regatului Unit. În acest context, în plan național, în scopul implementării prevederilor Acordului de retragere, în părțile care privesc dreptul de intrare și de ședere al cetățenilor britanici și al membrilor de familie ai acestora pe teritoriul României, a fost elaborat prezentul act normativ. Astfel, prin prezentul act normativ se urmărește reglementarea regimului șederii cetățenilor britanici care se află în România și continuă să își aibă reședința pe teritoriul României după încheierea perioadei de tranziție, a membrilor de familie care locuiesc cu aceștia sau care li se alătură ulterior încheierii perioadei de tranziție în cazul în care aveau calitatea de membri de familie înainte de încheierea acesteia, precum și copiilor născuți sau adoptați după încheierea perioadei de tranziție, precum și vizele care se eliberează membrilor de familie ai beneficiarilor art. 50 TUE, care se alătură cetățeanului britanic beneficiar al art.50 TUE, ulterior încheierii perioadei de tranziție. Potrivit Deciziei Comisiei de implementare C(2020) 1114 final din data de cu privire la documentele care se emit de statele membre în aplicarea art.18 alin.(1) și (4) și art.26 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, persoanele sus menționate sunt incluse în categoria beneficiarilor art.50 TUE. Prezentul act normativ nu asigură transpunerea de directive, însă creează cadrul necesar aplicării Acordului privind retragerea 2

3 normative care transpun legislație comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia 2.Schimbări preconizate Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.29 din 31 ianuarie 2020, pe componenta ce privește exercitarea dreptului de ședere și intrare pe teritoriul României de către beneficiarii art.50 TUE. Prin prezentul act normativ sunt avute în vedere, în principal, următoarele: stabilirea categoriilor de persoane care urmează să intre în domeniul de aplicare personal și teritorial în sensul titlului II din partea a doua a Acordului de retragere, referitor la drepturile și obligațiile legate de ședere și la documentele de ședere aferente. Astfel, sunt avuți în vedere cetățenii britanici care se află în România și continuă să aibă reședința pe teritoriul României după încheierea perioadei de tranziție, membrii acestora de familie care îl însoțesc pe cetățeanul britanic sau care se alătură acestuia ulterior încheierii perioadei de tranziție, în cazul în care aveau calitatea de membri de familie înainte de încheierea acesteia, precum și copiii născuți sau adoptați după încheierea perioadei de tranziție, persoane incluse în sintagma beneficiar art.50 TUE. În ceea ce privește sintagma se află în România, conținută de definiția beneficiarului art.50 TUE, aceasta a fost utilizată pentru a acoperi atât cetățenii britanici cu un drept de reședință/ședere atestat prin certificatul de înregistrare/carte de rezidență permanentă, cât și cei care își exercită dreptul la liberă circulație pe teritoriul României (intrați în România cu mai puțin de 3 luni înainte) și nu dețin un document de rezidență. Nu în ultimul rând, în categoria persoanelor care fac obiect al proiectului de act normativ, au fost incluși și lucrătorii frontalieri, la definiția conceptului fiind avută în vedere dispoziția art.9 lit.b) din Acordul de retragere. definirea unor noțiuni juridice și utilizarea unor concepte în acord cu prevederile Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (act legislativ european la care se face trimitere directă în cuprinsul Acordului), pentru clarificări necesare interpretării și aplicării directe a Acordului, la instanțele naționale, în fața Curții 3

4 de Justiție a Uniunii Europene și pentru facilitarea aplicării măsurilor administrative la înregistrarea noului statut al beneficiarilor Acordului și facilitarea obținerii unei vize de intrare în România, atunci când este cazul. recunoașterea, până la data de 31 decembrie 2021, a documentelor eliberate de către Inspectoratul General pentru Imigrări beneficiarilor art.50 TUE, care au obținut rezidenţa permanentă pe teritoriul României sau au fost înregistraţi pe teritoriul României în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare. conferirea posibilității pentru beneficiarii art.50 TUE, intraţi pe teritoriul României în perioada 1-31 decembrie 2020, dar neînregistraţi în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, cu modificările şi completările ulterioare, de a solicita, în termen de maximum 90 de zile, prelungirea dreptului de şedere temporară în România, la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. acordarea posibilității beneficiarilor art.50 TUE, titulari ai unor documente de rezidență eliberate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de a solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, începând cu 1 decembrie 2020 până cel târziu la data de 31 decembrie conferirea posibilității pentru membrii de familie care se alătură cetățeanului britanic, beneficiar al art.50 TUE, începând cu data de 1 ianuarie 2021 până la 31 martie 2021, de a solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România până la data de 31 decembrie stabilirea unui regim juridic specific de obținere a vizei de intrare în România, întemeiat pe art.14 alin.(3) din Acordul de retragere, în favoarea membrilor de familie ai beneficiarului art. 50 TUE care nu sunt obligați să fie prezenți fizic în România la finalul perioadei de tranziție pentru motive întemeiate și cărora Acordul le permite să se alăture beneficiarului art. 50 TUE ulterior finalizării perioadei de înregistrare a noului statut în calitatea lor de membri de familie. La sosirea în România, această categorie de beneficiari ai Acordului sunt obligați să solicite înregistrarea noului statut în termen de trei luni, pentru 4

5 obținerea unui permis de ședere în baza căruia, ulterior obținerii, nu vor mai avea nevoie de viză de intrare în România. În vederea respectării facilităților menționate în Acord cu privire la emiterea vizei, se impune instituirea unui termen scurt pentru verificările necesare luării deciziei, astfel încât să nu fie necesară parcurgerea tuturor etapelor de obținere a unei vize de lungă ședere, specifice. stabilirea, pentru membrii de familie care se alătură cetățeanului britanic, beneficiar al art.50 TUE începând cu data de 1 octombrie 2021, a obligației de a solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de maximum 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. stabilirea condițiilor și a documentelor ce trebuie prezentate pentru reglementarea dreptului de ședere. determinarea cazurilor de refuz al prelungirii, de încetare și anulare a dreptului de ședere, modul de comunicare al acestor decizii, precum și măsurile ce se întreprind în cazul în care termenul de părăsire a teritoriului României nu a fost respectat. în ceea ce privește beneficiarii art.50 TUE care au obţinut rezidenţa permanentă pe teritoriul României în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, recunoașterea acestui drept ca drept de ședere permanentă sub condiția solicitării eliberării permisului de ședere permanentă până la data de 31 decembrie instituirea posibilității pentru cetățenii britanici beneficiari ai art.50 TUE care au împlinit 5 ani de ședere continuă pe teritoriul României, de a solicita Inspectoratului General pentru Imigrări eliberarea unui permis de ședere permanentă, în baza unor proceduri simplificate. În atare context, dreptul de ședere permanentă se va acorda, la cerere, sub condiţia exercitării unui drept de şedere continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, sub rezerva ca în acest timp împotriva cetățenilor să nu fi fost dispuse măsuri de îndepărtare de pe teritoriul naţional. De asemenea, persoanele vor trebui să facă dovada deţinerii mijloacelor de întreținere la nivelul venitului minim garantat în România și a spaţiului de locuit, în condiţiile legii, respectiv, să nu prezinte pericol pentru apărarea și securitatea națională. Dovada continuității șederii temporare pe teritoriul României va fi în sarcina solicitantului și va putea fi făcută prin orice mijloc de probă. acordarea dreptului de ședere permanentă cu scutire de la plata taxei prevăzută la lit. B pct. 4 din anexa la Ordonanța 5

6 Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, aprobată cu modificări prin Legea nr.89/1993, cu modificările şi completările ulterioare. stabilirea faptului că prelungirea dreptului de ședere temporară se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 3 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992, aprobată cu modificări prin Legea nr.89/1993, cu modificările și completările ulterioare. stabilirea faptului că cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere permanentă se soluționează de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, vor fi necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii va putea fi prelungit cu cel mult 15 zile. stabilirea faptului că emiterea permiselor de ședere eliberate beneficiarilor art.50 TUE, se va realiza cu scutire de la plata taxelor și a costului documentului. stabilirea mențiunii care se va înscrie în permisele de ședere eliberate beneficiarilor art.50 TUE, și anume «articol 50 TUE» și «art.18 (1) din WA», prin WA înțelegându-se Acordul de retragere (Withdrawal Agreement). stabilirea faptului că fiecărui beneficiar al art.50 TUE căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a recunoscut dreptul de şedere permanentă, i se va atribui de către Inspectoratul General pentru Imigrări un cod numeric personal, care se va înscrie în permisul de şedere, în cazul în care nu i-a fost anterior atribuit unul, caz în care se menține cel deja alocat. stabilirea perioadei de valabilitate a permiselor de ședere temporară, respectiv, de ședere permanentă. Forma și conținutul permiselor de ședere urmează a fi stabilită prin hotărâre a Guvernului. în referire la categoria lucrătorilor frontalieri, au fost avute în vedere următoarele: - drepturile și obligațiile ce le revin acestora pe teritoriul României; - stabilirea aspectelor legate de eliberarea permisului pentru lucrătorii frontalieri, ca document ce dă dreptul de intrare și ieșire în/din România, cetățeanului britanic încadrat în muncă pe teritoriul României; potrivit prezentului act normativ, eliberarea unui astfel de permis va putea fi solicitată începând cu data de 6

7 , la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări; permisele pentru lucrătorii frontalieri se vor elibera cu scutire de la plata costului permisului, la rubrica observații urmând a fi înscrisă mențiunea «Art.26 din WA», iar la rubrica,,tipul permisului se va înscrie mențiunea «Articol 50 TUE-lucrător frontalier». - stabilirea faptului că în perioada de valabilitate a permisului pentru lucrătorii frontalieri, șederea lucrătorilor frontalieri este considerată legală; această perioadă de ședere nu va fi considerată ședere temporară în sensul art.13 alin.(1), tocmai datorită faptului că, potrivit Acordului de retragere, lucrătorii frontalieri desfășoară activități economice în state membre în care nu își au reședința; - stabilirea faptului că valabilitatea permisului de lucrător frontalier va fi egală cu valabilitatea contractului de muncă dar nu mai mult de 5 ani, precum și faptul că forma și conținutul permisului de lucrător frontalier va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului; - stabilirea faptului că membrilor de familie ai lucrătorilor frontalieri care au reședința pe teritoriul României sau care își stabilesc reședința pe teritoriul României ulterior încheierii perioadei de tranziție li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la membrii de familie ai beneficiarului art. 50 TUE; în acest fel, membrii de familie ai lucrătorilor frontalieri vor fi asimilați membrilor de familie ai beneficiarilor art.50 TUE, dispozițiilor conținute de proiect opozabile membrilor de familie ai beneficiarilor art.50 TUE fiindu-le pe deplin opozabile și membrilor de familie ai lucrătorilor frontalieri. stabilirea regimului sancționator contravențional, în cazul: neîndeplinirii, de către beneficiarii art.50 TUE, a obligaţiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România, respectiv, după încetarea valabilității permisului pentru lucrătorii frontalieri; nedeclarării, de către beneficiarii art.50 TUE, a datelor privind modificările intervenite în situaţia personală, în special schimbarea numelui, a cetăţeniei, a domiciliului sau reşedinţei, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, naşterea sau adopția unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României respectiv prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat. nerespectării, de către beneficiarii art.50 TUE, a obligaţiei de a solicita un nou document de ședere în cazul în care îşi 7

8 schimbă numele, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa, odată cu declararea modificării intervenite în situaţia personală. nerespectării, de către beneficiarii art.50 TUE, a obligației de solicitare a preschimbării permisului cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate. stabilirea perioadei de intrare în vigoare, și anume la data de 1 decembrie La elaborarea prezentului act normativ a fost avută în vedere inclusiv Nota de orientare a Comisiei Europene referitoare la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice-Partea a doua-drepturile cetățenilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.173 din data de 20 mai Alte informaţii Din perspectiva promovării demersului normativ ca ordonanță de urgență, precizăm faptul că neadoptarea de măsuri imediate ar conduce la dificultăţi în ceea ce priveşte exerciţiul drepturilor cetăţenilor vizaţi, situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. Din perspectiva exigenţelor art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, motivarea urgenţei şi a situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de lipsa unor instrumente legale şi a unor mecanisme adecvate care să permită punerea în aplicare a dispoziţiilor Acordului de retragere, Nepromovarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ poate conduce inclusiv la imposibilitatea onorării obligaţiilor României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, care derivă din acordul internaţional, fapt care poate afecta relaţiile bilaterale cu partea britanică, În cazul în care nu sunt acceptate măsurile propuse, nu se poate asigura predictibilitate pentru persoanele care beneficiază de drepturi în temeiul Acordului de retragere, astfel că tratatul nu poate fi pus în aplicare în mod eficient şi în coordonatele stabilite de acesta, cu urmări directe asupra cetăţenilor, elemente care vizează interesul public general. În contextul arătat, demersul nu poate fi amânat existând riscul unor blocaje sau disfuncţionalităţi instituţionale. Retragerea UK din Uniunea Europeană constituie o situație extraordinară, complexă și fără precedent, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune luarea, de îndată, a tuturor măsurilor necesare pentru protejarea cetățenilor britanici. În lipsa acestor măsuri, statutul juridic al acestora va fi afectat nemijlocit și iremediabil, astfel că este necesară luarea unor măsuri 8

9 urgente pentru prevenirea unor asemenea consecinţe, în considerarea faptului că protejarea drepturilor cetăţenilor a constituit prioritatea principală a României şi a Uniunii Europene în cadrul procesului Brexit. Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al prezentului act normativ 1. Impactul macroeconomic 1 1 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat 2. Impactul asupra mediului de afaceri 2 1 Impactul asupra sarcinilor administrative 2 2 Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii 3.Impactul social 4. Impactul asupra mediului Crearea unui climat de stabilitate pentru cetăţenii britanici și membrii de familie ai acestora aflaţi în şedere legală pe teritoriul României anterior datei retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, contribuie în mod pozitiv la consolidarea relațiilor sociale dezvoltate de-a lungul șederii pe teritoriul național. 5. Alte informaţii Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (5 ani) Mii lei Indicatori Anul Anul Anul Anul Anul Media 9

10 curent pe 5 ani Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) contribuţie pensie b) bugete locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat (i) contribuţii de asigurări d) bugetul asigurărilor sociale de sănătate (i) contribuţii de asigurări 2.Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii (iii) cheltuieli de capital b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal 10

11 (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale c) bugetul asigurărilor sociale de sănătate 4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare 5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare 7. Alte informaţii La data de , un număr de 2790 cetățeni britanici erau înregistrați cu drept de ședere valabil pe teritoriul României. În ceea ce privește calcularea impactului bugetar al implementării actului normativ, sunt relevante următoarele: Până la data de cetățenilor britanici li se vor emite două tipuri de documente, certificatul de înregistrare (document care se eliberează fără taxe) și cartea de rezidență (document pentru eliberarea căruia se percepe o taxă de 7 lei reprezentând contravaloarea confecționării acestora, sumă similară contravalorii 11

12 cărților de identitate naționale). În ce privește certificatele de înregistrare prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului. nr.102/2005, cu modificările și completările ulterioare, în perioada vor expira 1660 de astfel de documente, iar procedurile de emitere a unor noi documente se face fără achitarea unei taxe, sens în care impactul bugetar este zero. În privința cărților de rezidență, acestea se eliberează la cerere, cu o valabilitate de 10 ani, valabilitatea fiind prelungită prin emiterea unui alt document. În perioada vor expira un număr de 56 de astfel de documente, astfel că impactul bugetar aferent perioadei generat prin neemiterea acestor documente este pe minus, în valoare de 392 lei. În ceea ce privește taxa de 120 de euro pe care cetățenii britanici titulari ai unor certificate de înregistrare, ar fi fost ținuți să o achite în scopul eliberării unui permis de ședere temporară în anul 2021, scutirea de la plată se va acorda unui număr de 2547 persoane. Astfel, impactul bugetar aferent anului 2021 ar fi de euro, calculat la un curs mediu de 5 lei, rezultând lei, deși această sumă nu a fost avută în vedere niciodată la calculul bugetului general consolidat, pentru că nu a fost niciodată percepută, datorită statutului de stat membru al UE pe care l-a deținut Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Impactul financiar pe minus este calculat astfel: Pentru anul 2020 (2 luni) : 2 persoane cărți de rezidență: 2 persoane x 7 lei = 14 lei lei Pentru anul 2021: persoane = 2556 persoane; permise de ședere:2547 persoane x 120 euro = lei = persoane x 7 lei = 63 lei Pentru anul 2022: 19 persoane; cărți de rezidență 19 persoane x 7 lei = 133 Pentru anul 2023: 16 persoane cărți de rezidență 16 persoane x 7 lei = 112 lei Pentru anul 2024: 10 persoane; cărți de rezidență 10 persoane x 7 lei = 70 lei Media pe 5 ani este de lei. În raport de categoria permiselor pentru lucrătorii frontalieri, având în vedere faptul ca pentru această categorie de persoane nu 12

13 au fost eliberate, la nivel național, astfel de permise, nefiind cunoscut nici numărul de potențiali solicitanți de astfel de permise, nu poate fi realizată, la acest moment, o estimare a impactului asupra bugetului general consolidat. În referire la tratarea cererilor de acordare de vize membrilor de familie ai beneficiarului art. 50 TUE, care se alătură cetățenilor britanici beneficiari ai art.50 TUE, ulterior încheierii perioadei de tranziție, în ipoteza în care oricăruia din cei 2790 cetățeni britanici, indicați mai sus, li se va putea alătura un membru de familie, prin aplicarea prevederilor conținute de proiect referitoare la scutirea de la plata taxei de procesare a vizei, ar rezulta un impact financiar negativ estimat la lei, reprezentând echivalentul sumei de Euro (2790 persoane x 80 Euro/viză). curs leu-euro de 5 lei/euro Secţiunea a 5-a Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare 1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii. 1 1.Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia în Prezentul act normativ nu se referă la acest lucru. - Hotărârea Guvernului nr.898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberează străinilor - modificare; Prezentul act normativ nu se referă la acest lucru. 13

14 domeniul achiziţiilor publice 2. Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare 3.Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare 4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene 5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente Prezentul act normativ nu asigură transpunerea de directive, însă creează cadrul necesar aplicării Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe componenta ce privește exercitarea dreptului de ședere și de intrare pe teritoriul României al beneficiarilor art.50 TUE. Prezentul act normativ nu se referă la acest lucru. Prezentul act normativ nu se referă la acest lucru. 6. Alte informaţii Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor 14

15 cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act normativ 3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care prezentul act normativ are ca obiect activități ale acestor autorităţi, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea actelor normative 4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind 15

16 constituirea consiliilor interministeriale permanente 5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Curtea de Conturi e) Consiliul Superior al Magistraturii f) Consiliul Concurenței Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr.1167/2020 S-a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. 6. Alte informaţii Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului act normativ 1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ 2. Informarea societăţii civile cu La elaborarea proiectului de act normativ a fost avută în vedere procedura prevăzută de Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată. Proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne la data de , în secțiunea aferentă transparenței decizionale. 16

17 privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversității biologice 3. Alte informaţii Nu este cazul Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare 1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente 2. Alte informaţii Prevederile prezentului act normativ vor fi puse în aplicare fără a fi înfiinţate alte structuri sau extinse competenţele celor existente. 17

18 Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României. Ministrul afacerilor interne Ministrul afacerilor externe Ion Marcel Vela Bogdan Lucian Aurescu 18