IREN MAIE Es Mal Pas

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "IREN MAIE Es Mal Pas"

Transcriere

1 IREN MAIE Es Mal Pas

2 ,,T0fr, ne in;eldm, toli partdm o uin,i, toli santem limita;i de motiaele noastre contradictorii. " Tnovres MnnroN Mereu sunt mirungiguri in jurul meu: o tivigs. cu doui nimicuri, h6.rtiuge, scoici, ci;ti, papuci, farfurioare cu frunze uscate, ginduri care deranjeazl", boluri, televizorul ftri sonor, un caiet, o brigari, gervegele, poze, telefonul, reviste, cegti. Sunt martbrii viegii mele intime, oarecum ascunse. Acolo, printre ele, sunt ata cum imi place si fiu. intr-o rami simpli, dreptunghiulari, din dormitorul meu, am pus trei fotografii vechi, cu trei generagii de femei. Eu am cunoscut tase generatii. Mio amintesc pe stribunica atunci cind o pieptinam, avea un pir lung, alb, rar gi mi lisa si mi joc cu el cind nu

3 aveam ce Ace. A murit iarna, ne-au adus acasi din cimitir cu sania, era foarte frig. CAnd luam vitezi de pe deal in jos, r6.deam. A doua e bunica, cu ambifile ei de femeie pricepute, dispusi la efort nemisurat Pentru binele 9i bunul renume ale familiei. Ea mi-a citit cu voce tare J6kai M6r, ascultam impreuni in fiecare duminici, la prinz, teatru radiofonic si tot ea facea cea mai buni mincare ;i cele mai bune prijituri din lume. M-a invi.gat ce sunt ambiga, curajul si vointa prin propriul exemplu. Ne-am rugat impreuns, in fiecare seari. Mi-e dor de ea. Nu m-a pirisit niciodats", degi s-a supirat foarte tare pe mine cand am divorlat de primul sot. A venit gi la Bucure;ti si mi. vadi. Singuri. Nu;tiu cu ce impresii a plecat. Mi nipidesc lacrimile, miimpresioneazisi acum efortul ei solitar. Stau cu o luminare aprinsi intr-un sfegnic cu suport de sticli gi margine de argint cump5.rat in amintirea ei de la Centrul Pompidou acum cigiva ani. Cred ci i-ar fi pli.cut. A treia este mama, prima generagie plecati la orag. A invigat la gcoala pedagogici, dar nu a mai ajuns invi"gitoare, pentru ci s-a miritat devreme. Ar fi fost un bun pedagog, era exact si serioasi in orice fl"cea. Uneori ne certam, ii dideam destule replici. Ea gi-a mai pierdut din ambigia de ci"pitan si talentul de ;ef al femeilor din familie. Ca buciti.reass", o stea mai pufin. Spiritul de sacrificiu dovedit de-a lungul viegii IO a fost aproape exagerat. A renuneat la multe. imi pare riu ci n-a ajuns la niciun meci de-al meu. O urmez eu, riticiti. prin Bucuregti. M-am format si m-am pregitit si triiesc in comunism, am frcut alegeri potrivite pentru lumea de atunci, am evadat in sport flri si fiu foarte dotati pentru asta, dar am reusit si triiesc fb.ri teami ;i si am citeva avantaje. Sportivii duceau o via;i mai suportabili in vremurile acelea. Tataavenit la un singur meci de-al meu, cind am jucat prost ;i am fost schimbatl. Am plans toati seara, a fost un dezastru pentru mine. Apoi, dupi decembrie '89, m-am adaptat ugor, cu mult elan, la democra;ie gi capitalism, la libertatea de a face ce vrei. Eram din nou intr-un fel de arend., unde puteai demonstra de ce egti in stare. Am pirisit o slujbi, intimplitor, mai bine zis din greseali, gi sogul, am schimbat multe in viaga mea. A cincea este fiica fratelui meu, Zsu (eu am un b5.iat, pe B). Dupi un stagiu in Ungaria, a emigrat in Suedia si are doi copii. Este profesoari., cind de germani, cind de englezl. ori de suedezi. Are un tatuaj la incheieturi;i dor de casi in sufet. Sunt mi.tusa ei preferati., a postat asta pe Facebook. A;asea e fiica ei, Lisa, cate are patru ani, deseneazi foarte frumos si discuti. cu o entitate cand e singuri. $tie doar suedeza, ne intilnim foarte rar si nu vorbim pentru ci nu cunoagtem o limbi comuni. ineeleg doar cind e vorba de hunte. II

4 I2 in poza pe care o am in dormitor, bunica sti pe prispa casei, cu baticul legat pe cap, cu o vesti Pe ea, este deja in virsti, cu bragele lisate pe marginea portilei, cu degetele incruci;ate, se vid miinile muncite, se uiti spre noi de parcd. am fi acolo in curte mereu, tofi cei care am venit in urma ei, nepo$i 9i strinepogi. Ne vede clar gregelile, nu ne supraapreciazl, nuse entuziasmeazl, ne urmiregte cu o indoiali mi"surati, dar ne sufli in aripi. Vrea si ne fie viaea mai impliniti decd"t a fost a ei, crede in noi si in buna noastri cuviinei. Mama este inri.mati la mare, stand in picioare pe bircuga Vraja Mirii trasi la mal, e plinugi, zimbitoare ca pentru fotografie, intr-o pozigie naturali de fotomodel, miinile in gold, cu un picior in fagi pulin flexat. Arati bine, este cuceritoare. Se uiti in zare, dat nu ne cauti cu privirea, speri in bunitate gi ingelegere, ci ne va fi bine tuturor. Accepti cu stoicism ce nu poate schimba. Grija ei este blajini, rilzvrltirea mai pugini, increderea in noi exagerati. S-a dovedit ci viaea nu a fost chiar aga frumoasi cum spera, ne-a crescut singuri. A treia poz\, e cu mine ;i cu fiul meu, B, o pozl' alb-negru. il git in brage cu spatele la mine. Are doar cateva luni. Suntem absorbigi de ceva. Privim amindoi pufin in jos, curiogi, la ceva din faga noastri, eu cu un breton tiiat cam brusc, suntem seriosi, atenf. Poate la doringe, la bitiile inimii celuilalt, la tahicardia mea. Nu mai joc handbal. Suntem gata si plecim la drum impreuni, stim ci se vor intampla lucrurile bune, ci e timpul povegtilor frumoase. Nu conteazi. unde ajungem, ceva ne cheami.. Ne plac cilitoriile, mai ales cele imaginare. Primul lui aparat de fotografiat l-a primit prin clasa a patra, ca.nd pleca intr-o excursie la munte cu scoala. L-a uitat pe undeva. Din cine ftie ce unghi, de atunci, surprinde lumea, face fotografii mereu pline de uimire. Le recunosc pe coperta revistelor sau a cirgilor, in reclame, pe Instagram, expuse in galerii, adunate in albume.

5 Cind mi intorc acasi, acolo unde m-am niscut, si revid urmele gi semnele celor gase generalii, cand mi apropii de acele ginuturi, amintirile se intensifici, emofiile, pe ultima parte a drumului, se ri.scolesc, se agiti. Mintea devine foarte active, zboari cind in trecut, cind anticipeazd,. Poate pentru ci vin singuri cu magina, fbr5. si port un dialog cu cineva. Vorbesc cu mine. La un moment dat, cind rimine cam un sfert din drum, ajung pe un virf de deal, un fel de punct de hotar. in faei se deschide o vale gerpuitoare, cu un coboris dulce. Caut imediat turma de oi. CAnd vid imaginea asta bine cunoscuti, mi se schimbi respirafa, mi nipidegte o parte a sufletului care mi a;teapti de fiecare dati acolo. E partea care n-a vrut si plece niciodati. Reintregirea, reintilnirea cu mine mi transformi intr-un fel de riu, nu prea larg, dar lenq ;i add"nc. r4 Parci" incep si curg, nu si. merg pe rofi. De pe maluri, din stinga 9i din dreapta, incep si se prelingi spre mine, incet, micile turme cu tot cu stani si pistor, paiele adunate in rotile mari si li"sate pe deal, parcd. date prin miere, se rostogolesc lent spre mine, cipigele de frn aluneci pe rind in albie si miros a copilirie, se apropie de mine citeva vaci tircate ;i un ciine, un fluture alb, un buchet de flori de cimp inu-o vazd., doi goimi coboari din cer cu incetinitorul. LJn nor mare si pufos se agazi lingi mine plutind. Mergem impreuni acasi. PAni ajungem in faga casei, suntem cu totii lipicio;i ;i dulci. De la bunica am primit tn dar, k nunta, doua cama;i de noapte. Aueau puyi.nd danteld, mdnecile lungi, nasturi, erau dintr-un ruaterial mai grosul, un fel de dirtna. Una era galben-pai, cu floricele, ceakhd nu mai qin minte ce culoare auea, dar era tot cu floricele. Prin acest dar mi-a transmis speranla, tenn'ta, lnyelepciunea ei. Voia sd-mi fie bine ;i in dormitor. De atunci, nu port pijamale sau cdmd;i de noapte, dormfird. La intoarcere e diferit. AIte emogii se bat cu mine. Primii kilometri sunt cei mai dificili. indepirtarea de casi ingreuneazd. capul, inima, respiratia, vederea 9i ;ofatul. Vezi gi simgi dublu. $tii ci nu ai ce face daci. rt

6 ri.mei, dar mi-am dat seama ci alor mei le e mult mai greu fhri mine. Ca intr-o roati mare de la balci, eu stand in scaunul cu lanpl lung, totul se invirtea in faga gi in capul meu. Erau in zbor turla unei biserici cu ceasul albastru pe ea, berzele cu stelp 9i cuib, piduricea de pini la marginea cilreia se odihnesc tata gi bunicii in timp ce eu le fac cu mina, cantorul unei biserici, cu orga gi decoragiunile ei, o cirugi goali cu un singur cal, un amvon acoperit cu catifea visinie, gigtele din faga porgii, o cutie a milei pictatl,in 1264, o curte abandonati, o poarti cu clanga frumos folati, o fereastri. cu o perdea de danteli, fori de piatri galbene gi albe, hornul unei case gi fumul care se ridici, o banci goali. si uzati din lemn, o mici. fanfati siseasci, o frnti.ni cu imaginea mea in ea. Apa de acasi este vie. Am vizut ci s-au suit in roata mare din bilci ;i siricia si singuritatea ;i bitrinegea plini de lipsuri, purtati. cu demnitate, gi dorul de copiii gi nepogii plecagi. Roata s-a tot ridicat, viteza a crescut' s-a indepi.rtat, imaginea cu cele ;ase generagii de femei s-a micqorat;i, incet, s-a indreptat citre Carul Mare. Despre birbagii nostri, numai de bine. $tiu doar patru genera;ii. Stribunicul a plecat in America si a fost omorat intr-un accident de magini regizat, cind voia si" se intoarci-cu averea acasi. Unul dintre bunici a tri.it la oras gi a avut patru neveste si trei copii. L-am vizut de cateva ori. Celalalt bunic a fost inalt, frumos, bland, muncitor ;i prea modest. A avut o singuri fati, pe mama. Tot timpul spunea ci vrea sd,-i faci bunica mai multi copii, ca micar unul dintre ei si-l iubeasci. Tata era un fel de aventurier, dar isteg, ocolea munca frzicl. A avut doi copii, pe mine ;i pe fratele meu. A divorgat (eu eram in clasa inti.i), iar peste ani s-a recisitorit tot cu mama (eram in clasa a XII-a). Fratele meu, profesor de sport, fotbalist, mai degtept ca mine, mai a;ezat, mai pugin agitat, cam tecut. Doi copii, fati;i biiat. Fiul lui, economist pe piaga de anajiz informatic5. de la Google, mereu cu gindul si plece din tari. Tli"ie;te in Bucuresti si r7

7 a participat in mod eroic la lovitura dati de mafia imobiliari fostului nostru sediu. Sunt rnomente, cind lucrul cel mai potriuit ar fi sd plec. Oriund.e. Sd fac o cdl^dtorie d.e c,lteua luni bune, poate un An. Sd nu rdm,4n cu d.orul Ascuns sub instanya morala $ permanent uocak a satului. Sd dau formd unui fel de auenturd. imi plicea lisatul serilor, cind toati lumea se aduna acasi, pani gi vaca ajungea din ciurdi in grajd, cand se ftcea focul ;i ne agitam pentru a pregiti cina pentru noi si pentru animale. Miresmele din buci.tirie se amestecau cu fum si zarvd.. Foamea si neri.bdarea animalelor erau amuzante, erau ingrijorate ci nu le vine randul, ci nu le ajunge hrana impirgiti.. Lumina cerului se schimba, umbrele, sunetele,.zgomotele se modificau. Pi.si.rile vorbeau mai in soapti, mai multumite. Toate vietigile erau obosite si se pregi.teau de noapte. Apusul ne calma. Apoi, cand se intuneca bine, bunica ne spila pe picioare intr-un lighean gi ne trimitea la culcare, sus. imi pliceau pernele ei mari gi moi. Iarna, dupi ce ne culcam, lemnele din sobi mai trosneau o vreme si pe peretele de langi mine incepea un spectacol. Lumina unui'zimbet, umbra unui animal, aparieii fascinante impreuni cu care, intr-un final, m5. pribuseam in somn. r9