Observații privind performarea unor acte de vorbire în epoca fanariotă

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "Observații privind performarea unor acte de vorbire în epoca fanariotă"

Transcriere

1 Observații privind performarea unor acte de vorbire în epoca fanariotă Keywords: Phanariot Rules; politeness; Oriental influence Alina-Georgiana FOCȘINEANU Articolul de față este o sinteză a rezultatelor descrise pe larg în teza de doctorat Modele orientale în exprimarea politeții în limba română în epoca fanariotă, susținută în noiembrie 2018 la Universitatea din București. În capitolul Strategii retorice ale politeții orientale în performarea actelor de vorbire în epoca fanariotă (Focșineanu 2018: ) am descris structura prototipică a exprimării actelor de vorbire în epoca fanariotă, în contextul socio-cultural și lingvistic al influenței orientale, analizând un corpus considerabil constituit din texte de epocă, redactate în limba română (DR , DR , DR , DH 5.3, Urechia 1889) sau reprezentând traduceri (Hat.1, Hat. 2) ale unor scriitori români. În acest scop, am avut în vedere taxonomiile pe care J. L. Austin (1962) și J. R. Searle (1979) le-au atribuit actelor de vorbire. Dat fiind caracterul tradițional al spațiului avut în vedere, am ținut cont și de urmările variației culturale (Huang 2009: ) asupra realizării actelor de vorbire, mai ales că indirectețea este specifică performării unor acte de vorbire în limba turcă (Dogançay-Aktuna, Kamıșlı 2002: ). Totodată, pe parcursul analizei am urmărit constant reflectarea în textele de epocă a două dintre trăsăturile culturilor naționale, gradul ridicat de colectivism și distanța față de putere (Geert Hofstede). În textele cercetate actele de vorbire directive sunt frecvent ilustrate de rugămintea voalată și de cererea directă. Actele de vorbire comisive sunt cele mai variate, reprezentate de angajamentul de supunere, de respectare a raporturilor social-politice și juridice din epocă și de recunoaștere a suzeranității otomane. Variate sunt și actele de vorbire expresive, adresate unui destinatar (lauda la adresa destinatarului sau a Imperiului Otoman sau complimentele aduse acestora, mulțumirea, urările privind domnia îndelungată sau viața lungă) sau autoadresate (autocompătimirea). Documentele de epocă studiate sunt eterogene în ceea ce privește strategiile retorice-pragmatice de performare a actelor de vorbire, în corpus remarcându-se o succesiune de acte de vorbire, cu mici variații. Am identificat, așadar, fascicule de acte de vorbire, ordonate după un canon retorico-pragmatic riguros (Focșineanu 2018: 164). În teza de doctorat amintită am arătat că, în epoca fanariotă, în contextul influenței orientale, actele de vorbire sunt performate printr-un inventar variat de Universitatea din București, România. 131

2 Alina-Georgiana FOCȘINEANU strategii lingvistice de exprimare a politeții, idee ilustrată prin analizarea următorului fragment (Focșineanu 2018: 166): , Boierii moldoveni cer Porții înlăturarea grecilor și arnăuților, cârmuire pământeană, hotărnicirea moșiilor și alcătuirea unei pravili în limba moldovenească; text publicat în copie românească de epocă: Primește prea 1 puternice și mult milostivule împărate ascultare tânguirii norodului Moldavii, carii de la moșii și strămoșii lor au avut și au pravila în suflete a păzi curățenia credinții și a supunerii cătră pragul prea puternicii și marii împărății (DR : 347) (...) Iartă prea puternice și mare împărate cutezarea noastră ace născută din deznădăjduire, prin care cu lacrimi puind înaintea pragului prea puternicii împărății nevinovăția noastră, cu umilite glasuri cerim milostivirea vindecării ranelor întru care cumplit ne ticăloșim. Tinde mâna cea puternică și ne miluiește cu punirea în bună rânduială, ca să viețuim supt umbrirea pragului prea puternicii împărății, în sânurile păcii și a liniștirii și cu lesnire să putem plini toate datoriile curatii supuneri noastre către prea puternica și hrănitoarea împărăție. Milostivește-te prea puternicule, mare împărate! Ascultă glasurile nevinovatului norod și hărăzește noî prin înalt vrednic de închinăciuni sfânt hatișărif pronomiile obiceiurilor ce din vechi au avut norodul Moldavii, care din vreme în vreme și-au pierdut mai de tot ființa lor din întrebuințările cele răle a domnilor greci ce au fost orânduiți oblăduitori pământului. Căci nu au fost slobozi nici putincioși a înfățoșa jalobile noastre către pragul prea puternicii împărății, cu arătarea durerilor asupritoare (DR : 348) (subl. ns.). Formula de adresare prea puternice și mult milostivule împărate este o marcă a recunoașterii suzeranității și are rolul de a atenua rugămintea colectivă: primește ( ) ascultare tânguirii norodului Moldavii. În continuare avem o aserțiune ce cuprinde informații privind relațiile strămoșilor cu Poarta: carii de la moșii și strămoșii lor au avut și au pravila în suflete a păzi curățenia credinții și a supunerii cătră pragul prea puternicii și marii împărății. În partea a doua a fragmentului sus-citat avem o succesiune de acte directive ( iartă, tinde mâna, milostivește-te, ascultă, hărăzește ) și expresive. Acestea din urmă sunt ilustrate prin lamentațiile pline de patos: Primește prea puternice și mult milostivule împărate ascultare tânguirii; cutezarea noastră ace născută din deznădăjduire; cu umilite glasuri cerim milostivirea vindecării ranelor întru care cumplit ne ticăloșim; din vreme în vreme și-au pierdut mai de tot ființa lor din întrebuințările cele răle a domnilor greci ce au fost orânduiți oblăduitori pământului. Căci nu au fost slobozi nici putincioși a înfățoșa jalobile noastre către pragul prea puternicii împărății, cu arătarea durerilor asupritoare. În același timp, actele directive și cele comisive sunt intercalate, fiind menționat angajamentul colectiv de supunere în situația în care ar fi restabilit echilibrul în politica internă: în sânurile păcii și a liniștirii și cu lesnire să putem plini toate datoriile curatii supuneri noastre către prea puternica și hrănitoarea împărăție. 1 Am preluat ortografia din textul original. 132

3 Observații privind performarea unor acte de vorbire în epoca fanariotă Unele elemente lexicale, cum ar fi substantivul cutezarea, atenuează rugămintea colectivă. Totodată, invocarea cutezării evidențiază supușenia Țărilor Române în raport cu Imperiul Otoman, ilustrată printr-un inventar considerabil de modificatori non-restrictivi exprimați prin adjective evaluative/cantitative: prea puternice și mult milostivule împărate, prea puternice și mare împărate, pragului prea puternicii împărății, umilite glasuri, mâna cea puternică, umbrirea pragului prea puternicii împărății. Alături de acestea, am observat contrastul stilistic dintre figura vasalului, anulată de cea a suzeranului, situată în prim-plan: umilitele glasuri viețuiesc sub umbrirea pragului preputernicii împărății. Urmarea acestui fapt este că unele acte de vorbire directive, precum cererea, sunt mult atenuate: ne miluiește, milostivește-te. Totodată, politețea supușeniei este exprimată și prin dimensiunea non-verbală a politeții. Gesturile sau posturile practicate ( cu lacrimi, închinăciuni ) întregesc actele de vorbire performate. De asemenea, am remarcat și retorica orientală a insistenței, de tip manierist (Focșineanu 2018: 168), exprimată prin sinonime sau repetiții (DT1: VII-XXX; DT2: V XV): preaputernic, preaputernica, ne miluiește, milostivește-te. La fel ca în întreg corpusul cercetat, fragmentul citat mai sus ilustrează un canon retorico-pragmatic al acestor documente de epocă, ordinea în care sunt performate actele de vorbire variind de la un document la altul: referirea și adresarea reverențioasă, complimente (hiperbolizări), urări, declaraţia de supușenie, lamentația, cererea, scuzele, mulțumirile (Focșineanu 2018: 168). Bibliografie Austin 1962: J. L. Austin, How To Do Things With Words, Cambridge, Cambridge University Press. Dogançay-Aktuna, Kamișli 2002: Seran Dogançay-Aktuna, Sibel Kamișli, Linguistics of Power and Politeness in Turkish. Revelations from Speech Acts, în Arin Bayraktaroğlu, Maria Sifianou (eds.), Linguistic Politeness Across Boundaries. The Case of Greek and Turkish, Amsterdam/ Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p Focșineanu 2018: Alina-Georgiana Focșineanu, Modele orientale în exprimarea politeții în limba română în epoca fanariotă (teză de doctorat), București, Universitatea din București, Facultatea de Litere. Geert Hofstede: (Accesat în perioada noiembrie 2016 mai 2018). Huang 2009: Yan Huang, Speech Acts, in Jacob L. Mey (ed.), Concise Encyclopedia of Pragmatics, Amsterdam, Elsevier. Searle 1979: John R. Searle, Studies in the Theory of Speech Acts, Cambridge, Cambridge University Press. Surse DT1 = A. Mustafa Mehmet, Documente turceşti privind istoria României. Volumul 1: , Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România,

4 Alina-Georgiana FOCȘINEANU DT2 = A. Mustafa Mehmet, Documente turceşti privind istoria României. Volumul 2: , Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Corpus DH 5.3. = D. A. Sturdza, C. Colescu-Vartic, Documente privitoare la istoria românilor (supliment). Vol. 5. Partea a 3-a, București, Socec, DR = Andrei Oțețea (red.), Răscoala din Volumul I. Documente interne, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, DR = Andrei Oțețea (red.), Răscoala din Volumul II. Documente interne, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, DR = Andrei Oțețea (red.), Răscoala din Volumul III. Documente interne, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, Hat. 1 = Hatișerif al Preaputernicului Împărat Sultan Hamid (1774), anexă la Eugenia Dima, Contribuții privitoare la viața și activitatea lui Ienăchiță Văcărescu, în Revista de Istorie și Teorie Literară, Nr. 1 4, 2013, p Hat. 2 = Hatișeriful Sultanului Selim (1791), anexă la Eugenia Dima, Contribuții privitoare la viața și activitatea lui Ienăchiță Văcărescu, în Revista de Istorie și Teorie Literară, Nr. 1 4, p Urechia 1889: V. A. Urechia, Documente dintre : comunicări, București, Tipografia Academiei Române. Observations on Some Speech Acts Performance During the Phanariot Rules Our paper is a synthesis of the research results broadly described in our PhD thesis defended in November 2018 at the University of Bucharest concerning the Oriental influence on Romanian politeness during the Phanariot Rules. We described the prototypical structure of some speech acts performance during the 19 th century, in the general socio-cultural and linguistic context of the Phanariot Rules. We analyzed a considerable corpus consisting of texts written in Romanian language (DR , DR , DR , DH 5.3, Urechia 1889) or some translations of Romanian writers (Hat.1, Hat. 2). In order to follow an appropriate methodological framework, we used the taxonomy of speech acts made by J. L. Austin (1962) and J. R. Searle (1979). Due to the traditional dimension of the cultural space we discussed, we also took into consideration the consequences the cultural variation (Huang 2009: ) could have on performing some speech acts and the idea that indirectness is a characteristic of some speech acts performance in Turkish language (Dogançay-Aktuna, Kamıșlı 2002: ). Moreover, we constantly analyzed in our corpus two of the features of the national cultures classified by G. Hofstede, collectivism and power distance. In the texts we analyzed we noticed that the directive speech acts are often illustrated by the direct request. The commissive speech acts are the most varied: the commitment to obedience and to respect the social and political relations of that time and the recognition of the Ottoman suzerainty. The expressive acts are also various, those addressed to someone (laud, compliments, thanksgiving or wishes) and those addressed to self (self-pity). 134

5 Observații privind performarea unor acte de vorbire în epoca fanariotă We showed that the rhetorical and pragmatic strategies of performing some speech acts and politeness phenomena during the Phanariot rules are heterogeneous, the historical documents we analyzed consisting of a succession of speech acts, with small variations. We highlighted this idea in our paper by analyzing a Romanian text written at the beginning of the 19 th century. Exemplifying with one text, we explained that the order in which speech acts are performed varies from one document to another: the polite reference and address, compliments (hyperbolizations), wishes, statement of obedience, lamentation, request, excuses and thanksgiving. Finally, in our PhD thesis we also demonstrated that the Oriental influence is also expressed through the non-verbal dimension of politeness, some of the gestures completing the speech acts performed. 135