COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE"

Transcriere

1 RO RO RO

2 COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, COM(2008) 301 final COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile și programele din domeniul politicii de coeziune pentru perioada de programare RO RO

3 COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile și programele din domeniul politicii de coeziune pentru perioada de programare INTRODUCERE Noua generație de programe europene sectoriale si regionale în domeniul politicii de coeziune pentru perioada presupune sprijinul Comunității pentru noi investiții de aproximativ 347 de miliarde euro, constituind astfel al doilea post ca mărime în bugetul comunitar. Aceste resurse reflectă determinarea constantă a Uniunii de a reduce disparitățile dintre state membre, regiuni și persoane în ceea ce privește standardele de viață și nivelurile de oportunități și de a promova coeziunea economică, socială și teritorială în contextul economiei globale. Resursele sunt concentrate asupra statelor membre și asupra regiunilor care se încadrează în obiectivul de convergență 1 (acoperind 35% din populația Uniunii, cu 81,5% din resursele de investiție disponibile 2 ) și, chiar în mod mai hotărât decât în trecut, asupra factorilor de competitivitate, în acord cu prioritatea absolută a Uniunii, agenda de la Lisabona pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă. Politica de coeziune constituie sursa majoră de susținere financiară din partea Uniunii pentru strategia de creștere economică și de ocupare a forței de muncă și prin implicarea actorilor regionali și locali asigură realizarea respectivei strategii la fața locului. La baza procesului de negociere între Comisie și autoritățile naționale și regionale a stat o abordare strategică, garantând că strategiile naționale și programele operaționale se concentrează asupra priorităților majore ale UE, ținând cont, în același timp, de contextele naționale și regionale. În urma acestui dialog intensiv din ultimul an și jumătate, toate cele 27 de cadre strategice naționale de referință (CSNR) sunt acum în aplicare, împreună cu 429 din cele 455 de programe operaționale prevăzute. Valoarea adăugată a procesului de negociere depășește cu mult resursele financiare. Discuțiile cu statele membre, cu regiunile, cu partenerii și cu actorii locali au demonstrat că politica a jucat rolul de catalizator pentru schimbare. Aceasta a oferit o platformă pentru elaborarea de strategii regionale și sectoriale eficace care să intensifice creșterea economică, să genereze locuri de muncă mai multe și mai bune și să îmbunătățească mecanismele financiare și de punere în aplicare, realizând un impact pe termen lung și o utilizare mai eficace a fondurilor publice. Ca rezultat al procesului de negociere, calitatea programelor s-a îmbunătățit în mod considerabil și conținutul lor a devenit adaptat mai îndeaproape la prioritățile majore ale Comunității. 1 2 Regiuni cu mai puțin de 75% din PIB-ul mediu comunitar măsurat pe baza puterii de cumpărare. Pentru detalii suplimentare, a se vedea Anexa 1. Pentru cuantumul alocării financiare pe stat membru consultați: RO 2 RO

4 Această comunicare prezintă o sinteză a acestor realizări POLITICA DE COEZIUNE SE ADRESEAZĂ PROBLEMELOR DE AZI DAR și PROVOCĂRILOR VIITOARE Disparitățile regionale continuă să fie o provocare în contextul unei Uniuni Europene extinse și a concurenței crescute la scară globală. De aceea este esențial ca politica de coeziune să susțină regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate ca să le ajungă din urmă pe cele dezvoltate și să reducă disparitățile regionale. S-au făcut eforturi în toate statele membre pentru a identifica necesitățile teritoriale și pentru a dezvolta strategii care să reducă dezechilibrele intraregionale si interregionale. Pentru a proceda conform scopurilor politicii și Tratatului, noua generație de programe de coeziune pentru aduce o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor UE pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă. Aceasta este astfel complet adaptată principalelor priorități economice și politice ale UE, susținând dezvoltarea durabilă prin consolidarea creșterii economice, a competitivității, a ocupării forței de muncă și a integrării sociale și prin protejarea și îmbunătățirea calității mediului 4. În același timp, prin intermediul unei abordări politice integrate, politica de coeziune vine în sprijinul persoanelor, al întreprinderilor, al orașelor, al regiunilor, al statelor membre cât și al țărilor candidate, pentru a le ajuta să depășească provocări globale de natură și amploare fără precedent, pentru asigurarea unui viitor mai bun și mai sigur. Comisia a identificat un număr de astfel de provocări în cel de-al patrulea raport al său privind coeziunea 5 și într-o comunicare recentă pentru revizuirea bugetului 2008/ Secțiunile de mai jos scot în evidență felul în care programele se adresează deja acestor provocări Politica de coeziune, la baza agendei de la Lisabona Noua generație de politică de coeziune pentru este decisivă pentru agenda de la Lisabona, ca rezultat al unui număr de reforme esențiale introduse pentru noua perioadă de programare. Un rezultat esențial al negocierii este creșterea considerabilă, prin comparație cu trecutul, a investițiilor care susțin agenda creșterii economice și de ocupare a forței de muncă, în special în domeniile inovației, cercetării, competențelor și capitalului uman. În regiunile mai puțin dezvoltate din UE-27, în conformitate cu obiectivul de convergență, 65% din fonduri sunt destinate cheltuielilor legate de strategia de la Lisabona, în timp ce regiunile mai dezvoltate, în conformitate cu obiectivul de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă, preconizează să investească 82% din fonduri în priorități legate de strategia de la Lisabona. Mai precis, în regiunile de Un document de lucru al serviciilor Comisiei urmând a fi publicat după această comunicare va oferi o imagine generală detaliată a rezultatelor pentru fiecare stat membru Anexele 2a și 2b prezintă o privire generală detaliată asupra contribuției politicii de coeziune la prioritățile principale ale Comunității. Al patrulea raport privind coeziunea economică și socială, COM(2007) 273, Comunicarea Comisiei: Reforma bugetului pentru o Europă în schimbare. Document de consultare publică în vederea revizuirii bugetului 2008/2009; SEC(2007) 1188, RO 3 RO

5 convergență din statele membre ale UE-15, 74% din investiții au fost alocate pentru cheltuieli legate de strategia de la Lisabona, iar în regiunile de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă au fost alocate 83% din investiții. Aceste cifre variază, totuși, în funcție de statele membre și de regiuni. În vârful clasamentului, regiunile de convergență din Portugalia și Spania vizează în medie 80% din suma totală alocată, în timp ce regiunile de competitivitate din Austria dedică 92% iar cele din Danemarca și Suedia 91% din suma totală priorităților de la Lisabona. Rezultatele pentru statele membre ale UE-12 demonstrează integrarea priorităților de la Lisabona în documentele lor de programare, în ciuda cererii de resurse din partea multor altor sectoare ale economiei și în lipsa obligației legale de a aloca cheltuieli 7. Alocația legată de Strategia de la Lisabona în aceste țări este, în medie, de 59% (de exemplu în Polonia 64%, în Slovacia 59%, în România 52%). Strategia de creștere economică și de ocupare a forței de muncă este de asemenea importantă în programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Aproape jumătate din resursele din cadrul acestui obiectiv vor fi folosite pentru acțiunile legate de Strategia de la Lisabona, punându-se accentul în mod special pe cercetare și inovație (27% din bugetul total alocat acestei priorități) Răspunzând la globalizare și la schimbarea structurală Amplificarea fenomenului globalizării și concurența intensă pe piața mondială oferă noi oportunități statelor membre, regiunilor și orașelor dar, în același timp, impune un efort de adaptare la schimbările structurale și organizarea consecințelor lor sociale, cât și o mai bună funcționare a pieței interne Asigurarea accesibilității la centrul pieței europene și ușurarea accesului către noile piețe sunt condiții preliminare pentru creșterea investițiilor private, pentru mărirea pieței unice și pentru stimularea dezvoltării economice. Regiunile de convergență, în special cele din UE-12, au un deficit important în ceea ce privește infrastructura de transport; de aceea, investițiile considerabile în transport rămân o prioritate majoră în condițiile necesităților de resurse (82 de miliarde euro în total sau 24% din fondurile totale). Dat fiind punctul de plecare, utilitatea marginală a unor astfel de investiții este mare și creșterea prevăzută în productivitatea totală a factorilor este de mărime considerabilă. Investițiile în transportul durabil, cum ar fi transportul public urban, transportul feroviar (în Polonia se așteaptă ca lungimea rețelei feroviare îmbunătățite să se tripleze, ajungând de la 538 de km la de km) și sistemele de transport 7 Articolul 9 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 210, , p. 25) prevăd că 60% din fondurile disponibile pentru obiectivul de convergență și 75% din fondurile disponibile în conformitate cu obiectivul de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă în statele membre ale UE-15 trebuie să fie alocate investițiilor care stau la baza strategiei de la Lisabona: cercetare, inovație, societate informațională, resurse umane și dezvoltarea activității economice. O privire generală mai detaliată asupra felului în care noile strategii și programe din domeniul politicii de coeziune vor contribui la punerea în aplicare a reînnoitei strategii de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă este oferită în comunicarea Statele membre și regiunile pun în aplicare Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, prin intermediul politicii de coeziune a UE, COM(2007) 798, RO 4 RO

6 multimodal și inteligent se ridică la aproape 35 de miliarde euro 8, ceea ce reprezintă o creștere de 71% față de perioada Sumele alocate în domeniul transportului pentru a fi investite în prioritățile TEN-T se ridică la aproape 38 de miliarde euro, cu 13 miliarde euro mai mult decât în perioada (România preconizează să folosească 72% din sumele alocate în domeniul transportului pentru proiectele TEN-T). În plus, investițiile în legături de transport împreună cu alte intervenții transsectoriale au efecte de coeziune asupra tuturor regiunilor dar sunt importante mai ales pentru zonele cu handicapuri speciale, cum ar fi zonele cu densitate redusă a populației și regiunile ultraperiferice. Susținerea regiunilor europene astfel încât să beneficieze de lumea în schimbare necesită investiții în competitivitatea perfecționată prin dezvoltarea cunoașterii, a inovației și prin sprijinirea progresului științific și tehnologic european astfel încât să se poată construi pe baza avantajului său comparativ. Investind în capitalul uman și fizic, politica de coeziune ajută la stimularea forței de muncă europene și la productivitatea totală a factorilor, un rezultat mult dorit pentru a-și păstra avantajul competitiv. În mod încurajator, statele membre au dat prioritate investițiilor în domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovațiilor, prin stabilirea de scopuri ambițioase care le dau posibilitatea să se apropie de obiectivul Lisabona 2010 de a investi 3% din PIB în sectorul respectiv. Politica de coeziune își va aduce contribuția în domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovațiilor cu peste 86 de miliarde euro, ceea ce reprezintă 25% din resursele politicii de coeziune. Cazul Spaniei iese în evidență: deși sprijinul financiar acordat acestei țări a scăzut cu aproximativ 42% față de perioada , cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt stabilite la mai mult de dublu în termeni absoluți, la aproximativ 8 miliarde euro sau 23% din pachetul financiar total. În unele din țările UE-15, partea din fondurile de coeziune totale alocate cercetării, dezvoltării și inovațiilor este remarcabil de mare (70% în Danemarca și aproximativ 50% în Finlanda și Austria). În statele membre din UE-12, aproximativ 20% din bugetul total pentru coeziune este alocat cercetării, dezvoltării și inovațiilor. Toate aceste rezultate reflectă eforturile făcute în timpul negocierilor pentru a da prioritate cercetării, dezvoltării și inovațiilor, dezvoltând potențialul și capacitățile de cercetare existente (Slovacia), căutând noi oportunități (Regatul Unit), oferind sprijin pentru cercetători și pentru studiile postuniversitare în domeniul științei (Slovenia, Letonia, Estonia, Ungaria și Lituania) și, în mod mai general, promovând transferul de tehnologie și de cunoștințe, grupurile inovatoare și parteneriatele cercetare-dezvoltare-activitate economică. Strâns legate de agenda de inovare sunt eforturile din cadrul programelor care dezvoltă economii de servicii bazate pe cunoaștere prin investiții în educația și formarea profesională în domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC), în serviciile online către întreprinderi și către cetățeni și într-o infrastructură durabilă de bandă largă. Accesul la internet în bandă largă și utilizarea strategică a tehnologiei informației și comunicării (TIC) au fost larg recunoscute ca fiind importante pentru creșterea și dezvoltarea economică și ca factori determinanți pentru coeziunea socială, economică și teritorială. Regiunile care exploatează în mod eficient 8 La această sumă se adaugă 6,5 miliarde EUR dacă se ține cont de investițiile în porturi, aeroporturi și sisteme de transport inteligente, din care majoritatea fac parte de asemenea din rețeaua TEN-T. RO 5 RO

7 tehnologia informației și comunicării (TIC) sunt mai bine pregătite pentru a răsturna tendințele de depopulare și delocalizare a activităților economice dar și pentru a crește oportunitățile și integrarea individuale. Investițiile totale ale politicii de coeziune în servicii, în servicii de tehnologia informației și comunicării (TIC) și în infrastructură sunt așteptate să fie mai mult decât duble în comparație cu perioada de programare anterioară, ajungând la 15,3 miliarde euro, Polonia, Italia, Grecia, Slovacia și Spania angajându-se fiecare cu cele mai mari bugete (peste 1 miliard euro). Transformarea investițiilor în inovații și a cunoașterii și a tehnologiei în locuri de muncă noi necesită eforturi pentru a promova dezvoltarea activității economice în domenii cum ar fi serviciile de sprijinire a spiritului antreprenorial și a activității economice, ajutând întreprinderile, mai ales IMM-urile, să-și mărească competitivitatea și să aibă acces la piețele internaționale. Sprijinul în aceste domenii se ridică la aproximativ 27 de miliarde euro (8% din fondurile politicii de coeziune). De exemplu, Finlanda va sprijini înființarea de întreprinderi cu 343 de milioane euro, în timp ce investițiile politicii de coeziune în Polonia sunt stabilite pentru a contribui la reducerea prevăzută a numărului de zile necesar pentru a înființa o întreprindere de la 60 la 7. Suma de 2,8 miliarde euro va fi folosită pentru a ajuta persoanele fizice să demareze noi întreprinderi și să devină lucrători independenți, folosind mobilitatea pentru cei cu nevoi speciale. Mai mult, majoritatea statelor membre s-au arătat hotărâte să intensifice impactul fondurilor politicii de coeziune punând în aplicare inițiativa JEREMIE 9. Provocarea competiției globale în creștere face necesară adaptarea persoanelor fizice și a întreprinderilor la noi împrejurări. Oferind educație de înaltă calitate și investind mai mult și mai eficient în capitalul uman sunt elemente cruciale pentru succesul Europei într-o lume globalizată 10. În cadrul noilor programe, aproximativ 14 miliarde euro au fost alocate pentru a ajuta lucrătorii și societățile să-și consolideze abilitatea de a anticipa și de a administra cu succes schimbarea. Din această sumă, aproximativ 9,4 miliarde euro sunt atribuite pentru a ajuta societățile să introducă politici eficiente de dezvoltare umană și astfel să investească mai mult în bunul lor cel mai de preț: oamenii lor. Această abordare se va baza, de exemplu, pe cooperarea între diferite instituții și pe crearea de grupuri (de exemplu în Danemarca), pe implicarea partenerilor sociali (de exemplu în Țările de Jos) combinate cu motivarea persoanelor fizice să investească în perfecționarea competențelor lor de-a lungul întregii vieți. Au fost alocate 2,5 miliarde euro pentru a ajuta companiile și sectoarele care se confruntă cu globalizarea și restructurarea să se adapteze, cu, în mod proporțional, eforturile cele mai importante în Suedia, Finlanda, Slovacia, Irlanda și Polonia JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii) este un instrument de inginerie financiară dezvoltat în cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), care are ca scop să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare prin acordarea de împrumuturi, de acțiuni, de capital de risc și de garanții. Între timp, douăzeci de state membre iau în considerare folosirea inițiativei JEREMIE. A se vedea concluziile președinției, Consiliul European de la Bruxelles (13-14 martie 2008). RO 6 RO

8 Investițiile în infrastructura unei economii de servicii bazată pe cunoaștere, pe dezvoltare și inovații sau pe tehnologia informației și comunicării (TIC) necesită un potențial uman cu înaltă calificare și experiență. Înțelegerea importanței capitalului uman a condus la alocarea a aproape 26 de miliarde euro pentru a mări calitatea și accesul la educație și formare profesională 11, punându-se accentul pe sistemele cuprinzătoare de învățare de-a lungul vieții, pe lupta contra abandonului școlar timpuriu (Portugalia, Grecia, Italia) și pe asigurarea unui învățământ de înaltă calitate pentru toți. Cea mai mare parte a acestei sume (76%) este alocată regiunilor de convergență unde reforma educației și formării profesionale este identificată ca o provocare imperativă pentru dezvoltarea ulterioară. Această investiție este fundamentală pentru a ajuta populația să se deplaseze ușor de la un loc de muncă la altul și, în consecință, decisivă atât pentru a întări flexicuritatea piețelor muncii cât și pentru a atinge obiectivele de la Lisabona în ceea ce privește nivelul de studii. Mai mult, este decisiv să se investească în competențele populației pentru a crește productivitatea și pentru a ajuta astfel Europa să rămână competitivă Schimbarea demografică și piețe ale muncii, societăți și economii care să favorizeze mai mult integrarea În fața scăderii demografice, creșterea participării forței de muncă și a competențelor sunt vitale pentru a susține prosperitatea, productivitatea, competitivitatea și coeziunea socială. Pentru a atinge obiectivul de la Lisabona de ocupare a forței de muncă în proporție de 70%, noile programe alocă aproximativ 19 miliarde euro pentru a veni în ajutorul eliminării barierelor în calea ocupării forței de muncă, în special în cazul femeilor, al tinerilor, al lucrătorilor în vârstă și al celor cu calificare redusă. Se alocă sume importante în cadrul ambelor obiective dar cea mai mare parte a bugetului se regăsește în regiunile de competitivitate (în medie 30,4% pentru FSE). De exemplu, Suedia a alocat 67% din bugetul destinat FSE creșterii ofertei de forță de muncă. În acest fel, chiar și în piețe ale muncii cu grad relativ mare de ocupare a forței de muncă, politica de coeziune poate oferi un ajutor valoros pentru măsuri adaptate destinate grupurilor care reprezintă resurse nevalorificate de forță de muncă. Gama largă de beneficiari acoperiți de astfel de acțiuni arată cum se adaptează programele nevoilor fiecărei regiuni și fiecărui stat membru și cum vin în completarea politicilor naționale. Față de perioada de programare , asistența acordată emigranților este mai proeminentă. Toate statele membre UE-15 și un număr important din statele membre UE-12 preconizează intervenții directe pentru emigranți cu o valoare totală de 1,2 miliarde euro, combinate cu mai multe intervenții sistemice, de exemplu în domeniul sistemelor de educație și formare profesională (de exemplu Belgia). Programele de coeziune contribuie de asemenea prin accelerarea integrării sociale a noilor veniți în societatea în care au ajuns (de exemplu în Spania, integrarea emigranților în comunitățile urbane, litorale sau rurale, dezvoltarea centrelor de informare pentru emigranții care muncesc ca lucrători sezonieri etc.). 11 Rolul important acordat educației și formării profesionale în majoritatea programelor operaționale (PO) este în conformitate cu prioritățile stabilite în programul de lucru Educație și formare profesională 2010 (MDC). RO 7 RO

9 Chiar şi în cazul în care performanţele economice sunt puternice, anumite grupuri şi comunităţi încă se confruntă cu sărăcie şi excluziune socială. Această provocare este în special relevantă în multe aglomeraţii urbane în majoritatea statelor membre. O sumă de 10 miliarde de euro a fost alocată pentru a sprijini întoarcerea pe piaţa de muncă a persoanelor care întâmpină cele mai mari dificultăţi în găsirea unui loc de muncă prin ajutor progresiv combinat cu eforturi de a combate discriminarea la locul de muncă. Ajutoare financiare deosebit de mari în acest domeniu sunt prevăzute în cadrul programelor pentru competitivitate (18.2% spre deosebire de 10.8% pentru programele de convergenţă). În final, politica de coeziune acordă un ajutor concertat pentru minorităţile etnice, inclusiv pentru romi, cea mai mare minoritate din UE. În majoritatea ţărilor vizate, aspectele referitoare la comunitatea romă vor fi abordate prin proiecte integrate Răspunsuri la provocările dezvoltării durabile, ale schimbării climatice şi ale energiei Dezvoltarea durabilă, inclusiv necesitatea de a atenua impactul schimbărilor climatice, a devenit o chestiune centrală pe agenda politică europeană 12. Un mediu de o mai bună calitate reprezintă o prioritate comună pentru toate statele membre care îi alocă aproximativ o treime din bugetul total rezervat politicii de coeziune (105 miliarde de euro). În multe dintre statele membre EU-12, politica finanţează investiţii de bază importante care vizează îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi sprijinirea ţărilor în vederea respectării dreptului comunitar în acest domeniu, însoţită de acţiuni în domeniul formării profesionale şi al îmbunătăţirii competenţelor de gestiune. De exemplu, România a decis să investească în mediu 80% dintre resursele prevăzute pentru politica de coeziune, în scopul atingerii nivelului stabilit de acquis-ul în materie de mediu. Letonia prevede creşterea de la 9% la 62% a procentajului de locuitori care beneficiază de servicii de gestiune a apelor reziduale. Politica de coeziune va contribui cu 48 de miliarde de euro (14% din bugetul total) la acţiunile din mai multe domenii pentru a răspunde provocărilor presupuse de schimbările climatice, inclusiv măsuri de atenuare şi adaptare. Aceste obiective vor fi atinse prin sprijinirea măsurilor directe de investiţii, inclusiv promovarea eficacităţii energetice şi a energiilor regenerabile (9 miliarde de euro împărţite egal între cele două categorii) şi măsuri indirecte, inclusiv proiecte de transport urban durabil (6.2 miliarde de euro). De asemenea, se va pune mai mult accentul pe infrastructura energetică (1.8 miliarde de euro) şi pe îmbunătăţirea gestionării resurselor energetice, făcând trecerea către o politică energetică europeană eficientă şi integrată şi interconectând reţelele de distribuţie a energiei, inclusiv TEN-E. Acestuia din urmă i se va da prioritate clară în Polonia, România şi Grecia. Italia va consacra eficacităţii energetice şi energiei regenerabile un procentaj de resurse de patru ori mai mare decât în cursul perioadei precedente. Luxemburg vizează reducerea emisiilor de CO 2 cu 10% prin investiţiile sale din cadrul politicii de coeziune, în timp ce Slovacia vizează reducerea intensităţii energetice a producţiei cu peste 20%. Multe programe includ dispoziţii pentru dezvoltarea sistemelor specifice de evaluare a carbonului pentru a monitoriza efectele în ceea ce priveşte obiectivele privind emisiile de CO 2 stabilite prin protocolul de la Kyoto (de exemplu, Italia, 12 Concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din martie ( RO 8 RO

10 Franţa, Republica Cehă, Malta, Anglia şi Ţara Galilor). Prin urmare, politica de coeziune poate aduce o contribuţie substanţială la îndeplinirea obiectivelor ambiţioase de a reduce consumul de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% şi de a creşte partea de energii regenerabile în ansamblul produselor energetice cu 20% până în POLITICA DE COEZIUNE CONSOLIDEAZĂ BUNA GUVERNARE, ADEZIUNEA ŞI CAPACITĂŢILE INSTITUŢIONALE 3.1. Consolidarea guvernanţei şi parteneriatului pe mai multe niveluri Noua politică a influenţat în mod considerabil elaborarea politicilor naţionale deoarece consolidează sistemul guvernanţei pe mai multe niveluri. Datorită dialogului iniţiat în cursul pregătirii programului, un număr mai mare de părţi interesate au putut să participe la procesul de concepere a strategiilor eficace de dezvoltare regională şi sectorială, care a beneficiat, de asemenea, de reforma politicii privind ajutoarele de stat, oferind posibilităţi suplimentare de vizare a finanţărilor naţionale şi comunitare 14. Prin această abordare mai strategică, politica extinde punerea în aplicare a agendei de la Lisabona şi politicile conexe la nivel regional şi local, asigurându-se în acelaşi timp că acţiunile sunt adaptate situaţiei de pe teren şi că există o voinţă veritabilă de reformare. Valoarea adăugată a guvernanţei pe mai multe niveluri este cel mai bine exemplificată de trei tipuri de instrumente care au condus la încorporarea agendei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă în noua politică de coeziune. În primul rând, la nivel comunitar, în octombrie 2006 Orientările strategice comunitare 15 au stabilit marile priorităţi pentru noua perioadă de programare. În al doilea rând, negocierile privind CSNR pregătite de statele membre au condus la integrarea acestor cadre de referinţă în corpul principal al strategiei de la Lisabona, şi în special în programele naţionale de reformă. Nivelul de cheltuieli prevăzut în legătură cu strategia de la Lisabona a fost definit şi cuantificat repartizat - în toate CSNR. În cele din urmă, negocierile privind programele operaţionale au făcut posibilă transpunerea strategiilor naţionale într-un context regional şi local specific Comunicarea Comisiei: De două ori 20 până în 2020: Şansa oferită Europei de schimbările climatice; COM(2008) 30, Planul de Acţiune privind ajutoarele de stat ( ): COM(2005) RO 9 RO

11 În consecinţă, sentimentul de adeziune al agendei de la Lisabona a fost extins la nivel regional şi local şi la un spectru mai larg de părţi interesate, abordând astfel un punct slab esenţial din primul ciclu al politicii de la Lisabona De exemplu, în Franţa, Comisia, autorităţile naţionale şi regionale şi experţii internaţionali au colaborat în vederea dezvoltării strategiilor de inovare regionale. În Germania, majoritatea intervenţiilor pentru un nou loc de muncă au fost programate la nivel regional. Această adeziune sporită a fost însoţită de o concentrare mai mare pe acţiunile întreprinse în cadrul strategiei de la Lisabona privind competenţele şi învăţarea de-a lungul vieţii. Principiul parteneriatului este fundamental în vederea punerii în aplicare cu succes a politicii de coeziune. Încă din faza negocierilor, Comisia a acordat o atenţie specială aplicării acestui principiu, rezultând faptul că diferite tipuri de parteneri (inclusiv ONG-uri, universităţi sau agenţii de dezvoltare regională, precum şi parteneri sociali) au fost implicaţi. Gestionarea descentralizată a Fondurilor permite o mai mare implicare a părţilor interesate în faza de punere în aplicare (astfel cum a fost prevăzut, de exemplu, în Spania, Irlanda, Suedia). În acest mod, principiul adeziunii mobilizează cunoaşterea locală şi ajută strategiile de creştere prin vizarea resurselor locale într-o manieră mai eficientă. De asemenea, principiul promovează cooperare între sectoarele publice şi private, adeseori sub forma unor parteneriate public-privat, creând astfel un efect de pârghie şi întărind impactul investiţiilor Dezvoltarea capacităţilor instituţionale O politică publică eficientă necesită o administraţie competentă şi eficientă. Consolidarea capacităţii instituţionale şi administrative este, prin urmare, un factor cheie în promovarea ajustărilor sectoriale, a creşterii şi a locurilor de muncă, precum şi a dezvoltării economice. Politica de coeziune poate influenţa în mod pozitiv construirea unor politici publice eficiente în moduri diferite. În primul rând, prioritatea noii politici de coeziune privind Capacitatea instituţională va contribui la consolidarea capacităţilor administraţiei publice şi a serviciilor publice la toate nivelurile în acele regiuni de convergenţă şi ţări de coeziune care suferă încă datorită slăbiciunii instituţionale, în ciuda eforturilor impresionante depuse în ultimii ani. Sunt prevăzute intervenţii, de cele mai multe ori substanţiale, în toate statele membre EU-12, precum şi în regiunile de convergenţă din Grecia, Regatul Unit (Ţara Galilor), Italia şu Franţa, având un buget total de peste 2 miliarde de euro. Aceste acţiuni sprijină reformele de la Lisabona în domenii cum ar fi legiferarea mai bună, facilitarea creării de întreprinderi, gestionarea eficientă a politicilor publice şi îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor şi întreprinderilor, inclusiv consolidarea puterii judiciare (de exemplu Bulgaria, Slovenia, Polonia). Politica de coeziune va susţine aceste măsuri prin investiţii de peste un miliard de euro pentru măsuri de sprijinire a administraţiei online. 16 Raportul grupului la nivel înalt prezidat de Wim Kok: Confruntarea cu provocările: Strategia de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă; Noiembrie RO 10 RO

12 În al doilea rând, ca şi rezultat, aceste acţiuni vor contribui, de asemenea, la o gestionare mai eficientă a Fondurilor şi a altor politici publice. În mai multe state membre, s-a dovedit că politicile naţionale au adoptat principiul politicii de coeziune în materie de programare a politicilor publice bazate pe programare strategică pe mai mulţi ani. În Franţa, Contrats de Plan Etat-Régions au optat pentru aceeaşi perioadă de programare şi pentru instrumente politice similare. În Italia, pactele teritoriale promovate de către Comisiei au fost generalizate la toate domeniile ca şi instrumente politice pentru iniţiative regionale. În Germania, Gemeinschaftsaufgabe s-au adaptat treptat la abordarea fondurilor structurale. În alte ţări, politicile regionale interne au adoptat o abordare integrată pe mai multe sectoare, de exemplu în Finlanda şi Suedia ( Acorduri regionale de creştere ) şi în Anglia ( Strategii economice regionale ). În plus, toate statele membre EU-12 vor folosi instrumentul de asistenţă tehnică JASPERS 17, care va contribui la dezvoltarea capacităţilor de elaborare de proiecte de înaltă calitate, în special proiecte majore, îmbunătăţind astfel gestionarea politicii de coeziune. Dezvoltarea politicilor eficiente şi punerea în aplicare cu succes prin reformă necesită, de asemenea, un sprijin larg, iar politica de coeziune subliniază acest fapt prin consolidarea poziţiei partenerilor sociali în procesul de punere în aplicare a acestei politici. O sumă de 1.2 miliarde de euro a fost alocată regiunilor de convergenţă în vederea îmbunătăţirii rolului partenerilor sociali, cea mai mare parte fiind alocată Spaniei. Sprijinirea consolidării capacităţilor ONG-urilor este, de asemenea, prevăzută, având în vedere contribuţia lor importantă la furnizarea de servicii în domenii diferite cum ar fi incluziunea socială, sănătatea, politica consumatorilor, etc. O sumă suplimentară de 1 miliard de euro va consolida dezvoltarea pactelor de ocupare a forţei de muncă şi a iniţiativelor de punere în reţea în vederea mobilizării pentru reformele din domeniul ocupării forţei de muncă şi al incluziunii sociale. Politica de coeziune joacă un rol important în pregătirea ţărilor candidate pentru aderarea la UE prin construirea de capacităţi şi metode pentru programarea şi realizarea politicilor efective, precum şi prin investiţii. Conceperea noului instrument de preaderare (IPA) a fost adaptată îndeaproape cu arhitectura politicii de coeziune, cu strategia integrată, programarea pe mai mulţi ani şi o mai mare delegare a responsabilităţilor către autorităţile naţionale. O mai mare descentralizare a responsabilităţilor a creat un sentiment de adeziune între ministerele de resort şi a consolidat planificarea strategică a investiţiilor. Prin abordarea de tipul învăţării prin practică aceste caracteristici ar trebui să asigure faptul că ţările candidate sunt mai bine pregătite pentru aderarea la UE şi o gestionare viitoare eficientă a fondurilor politicii de coeziune. 17 JASPERS ( Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene ) este un instrument de asistenţă tehnică de asistare a statelor membre în pregătirea proiectelor de calitate pus la dispoziţie de Comisie în cooperare cu BEI şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Iniţiativa JASPERS, care are birouri în Varşovia, Bucureşti şi Viena, evaluează în acest moment 261 de proiecte majore. RO 11 RO

13 4. INTEGRAREA POLITICILOR EFICIENTE, CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR ŞI RĂSPÂNDIREA BUNELOR PRACTICI Statele membre şi regiunile au construit noile programe pe baza practicilor cele mai performante ale generaţiilor precedente de programe ale politicii de coeziune, incluzând iniţiativele comunitare URBAN şi EQUAL şi Acţiuni inovatoare. Această integrare a oferit mai multe oportunităţi pentru acţiuni de mai mare anvergură cu mult mai multe resurse. De exemplu, dezvoltarea cooperării transnaţionale în cadrul programului EQUAL va primi un sprijin de 3 miliarde de euro, în timp ce inovarea, inclusiv inovarea socială, reprezintă un aspect care se va dezvolta pe parcursul punerii în aplicare a programului. Integrarea iniţiativelor URBAN oferă o oportunitate pentru abordarea problemelor urbane într-o manieră integrată, în special în ţări care nu au beneficiat încă de pe urma acestei iniţiative, de experienţa sa, de punerea sa în reţea şi de proiectele sale pilot (de exemplu Letonia, Lituania, Republica Cehă, Malta, Cipru şi Estonia). Datorită noutăţii sale, abordarea urbană integrată şi gestionarea acţiunilor urbane de către autorităţile locale vor necesita monitorizare ulterioară, inclusiv continuarea utilizării noii iniţiative JESSICA 18. Al treilea obiectiv al noii politici de coeziune, Cooperarea teritorială, a crescut în importanţă în raport cu iniţiativa comunitară INTERREG, acest lucru a condus la o vizibilitate mai mare şi o creştere a resurselor disponibile (de la 5.8 miliarde de euro la 7.8 miliarde de euro). Comisia a reuşit să convingă statele membre şi regiunile să utilizeze programele europene de cooperare teritorială ca platforme pentru dezvoltarea noilor idei şi pentru planurile de acţiuni comune. Cooperarea transnaţională poate, de exemplu, să fie utilizată pentru sprijinirea abordărilor privind strategiile de dezvoltare într-o zonă mai mare, cum ar fi regiunea Mării Baltice, a Alpilor, a Mării Mediterane sau a Dunării. În cele din urmă, noul cadru Regiuni pentru schimbare economică va contribui la identificarea bunelor practici şi la schimbul între regiuni. Va sprijini reţelele la nivel european să faciliteze transferul de excelenţă către proiectele susţinute de politica de coeziune. 5. CONCLUZII VALOAREA ADĂUGATĂ A NEGOCIERILOR Politica de coeziune este o politică comunitară esenţială care asigură progresul agendei dezvoltării şi ocupării forţei de muncă pe întreg teritoriul Uniunii. Aceasta abordează provocările socio-economice majore cu care se confruntă Europa în mod complementar şi sinergic cu alte politici comunitare, într-un context mondial în schimbare. Dialogul recent purtat cu statele membre şi regiunile a condus la adoptarea unor programe de natură strategică care urmează să investească părţi importante din resursele lor financiare pentru crearea condiţiilor adecvate unei concurenţe reuşite pe plan mondial. 18 JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas Sprijin european comun pentru investiţii durabile în zonele urbane) este un instrument de împrumuturi şi subvenţii dezvoltat în cooperare cu BEI pentru finanţarea proiectelor privind reînnoirea şi dezvoltarea urbană. Peste 80 de programe operaţionale includ dispoziţii privind acţiuni de tipul JESSICA. RO 12 RO

14 Unul dintre elementele cheie în negocieri a fost centrarea pe obiectivele de la Lisabona de creştere a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare la 3% din PIB şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă la 70% prin sprijin pentru investiţiile în infrastructura de bază, cum ar fi transportul, educaţia şi formarea profesională, competenţele şi adaptabilitatea forţei de muncă, spirit antreprenorial, crearea unor noi cunoştinţe sau know-how. Îmbunătăţirea eficacităţii energetice şi creşterea proporţiei de energie regenerabilă la 20% din consumul de energie reprezintă un alt obiectiv important. În consecinţă, o mare majoritate a resurselor politicii de coeziune (65% în regiunile de convergenţă şi 82% în regiunile concurenţei regionale şi ale ocupării forţei de muncă) va fi vizată în ceea ce priveşte priorităţile strategiei de la Lisabona. Dialogul dintre Comisie, statele membre şi regiuni a condus, de asemenea, la o îmbunătăţire considerabilă a calităţii programelor şi la punerea unui mai mare accent pe evaluare, indicatori şi monitorizare. De asemenea, a modificat dezbaterile din statele membre şi din regiuni privind elaborarea şi dezvoltarea de către puterile publice a unor strategii şi programe mai inovatoare, care favorizează integrarea şi sunt orientate către viitor, inclusiv o mai mare utilizare a noilor instrumente inovatoare de inginerie financiară, cum ar fi JEREMIE şi JESSICA, în moduri adecvate contextului, care variază în state membre diferite. În plus, acordurile încheiate relativ rapid cu statele membre privind noile programe au fost obţinute datorită iniţierii unui dialog informal încă din stadiul final al redactării legislaţiei comunitare pertinente. Sistemul de guvernanţă pe mai multe niveluri al politicii de coeziune, bazat pe descentralizarea responsabilităţilor şi un rol mai puternic pentru părţile interesate active pe teren a sporit, de asemenea, sentimentul de adeziune la agenda de la Lisabona, astfel cum reclama Consiliul European în decembrie Mai mult, această abordare creşte, de asemenea, eficienţa economică deoarece intervenienţii la nivel local şi regional tind să fie din ce în ce mai bine plasaţi pentru a răspunde schimbărilor mondiale şi pentru a beneficia de pe urma acestora. Acest lucru s-a reflectat, de asemenea, în trecerea către o abordare mai regională a programării, în comparaţie cu perioada , în special în noile state membre. Investiţiile alocate capacităţii instituţionale ar trebui să aibă ca rezultat o mai bună calitate a instituţiilor naţionale implicate în politica de punere în aplicare. Acest lucru este în special important în contextul gestionării partajate a resurselor politicii de coeziune, deoarece statele membre trebuie să pună în aplicare programele în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi practicile de control. În sistemul pe mai multe niveluri al politicii de coeziune, capacităţile administraţiilor naţionale şi regionale sunt hotărâtoare în această privinţă. 19 Consiliul Uniunii Europene, Concluziile preşedinţiei portugheze din 14 decembrie 2007, Bruxelles, 16616/07, punctul 3. RO 13 RO

15 Noile cerinţe de publicitate care determină statele membre să întocmească planuri pentru informarea publicului cu privire la acţiunile întreprinse în cadrul politicii de coeziune şi să publice o listă a tuturor beneficiarilor, va aduce mai multă transparenţă, legitimitate şi vizibilitate acţiunilor sprijinite de politica de coeziune. Au fost puse bazele unei utilizări eficiente a fondurilor alocate politicii de coeziune între 2007 şi O realizare eficientă şi la timp va fi esenţială în vederea obţinerii rezultatelor dorite. În viitor, va fi extrem de important pentru statele membre şi regiuni să-şi respecte angajamentele şi să asigure o punere în aplicare energică a proiectelor acestora pe baza sinergiilor dintre toate instrumentele disponibile. Acest lucru necesită o voinţă fermă la nivel naţional şi regional. Comisia, împreună cu statele membre, va monitoriza progresul înregistrat în decursul acestei perioade pentru a se asigura că programele rămân concentrate pe investiţiile pentru sporirea creşterii şi a creării de locuri de muncă, coerente cu alte priorităţi comunitare importante şi adaptabile pentru a depăşi obstacolele pe care Europa şi regiunile sale le vor avea de înfruntat pe termen mediu. RO 14 RO

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi

CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comi CEL DE AL 4-LEA RAPORT AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STAREA UNIUNII ENERGETICE Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a îndeplinit pe deplin angajamentele

Mai mult

Microsoft Word - Leader.docx

Microsoft Word - Leader.docx Informații generale privind implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală prin intermediul LEADER LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice și sociale a zonelor

Mai mult

csr_romania_ro.doc

csr_romania_ro.doc COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 7.6.2011 SEC(2011) 825 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.3.2019 COM(2019) 157 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește aderarea la Convenția internațională a

Mai mult

COM(2017)520/F1 - RO

COM(2017)520/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 22.5.2017 COM(2017) 520 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 10 mai 2017 (OR. en) 8964/17 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Secretariatul General al Consiliului ENV 422 FIN 290 FSTR 40 REGIO 56 AGRI 255 Comitetul Reprezentanților

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 17 iunie 2015 (OR. en) 9305/1/15 REV 1 UEM 201 ECOFIN 410 SOC 373 COMPET 282 ENV 370 EDUC 190 RECH 178 ENER 225 JAI 385 EMPL 245 NOTĂ Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din privind proiectul de plan național integrat privind ener

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din privind proiectul de plan național integrat privind ener COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 18.6.2019 C(2019) 4423 final RECOMANDAREA COMISIEI din 18.6.2019 privind proiectul de plan național integrat privind energia și clima al României pentru perioada 2021-2030

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 8.3.2018 A8-0048/50 50 Punctul 101 101. afirmă că o politică agricolă comună modernizată este esențială pentru securitatea și autonomia alimentară, prezervarea populațiilor rurale și ocuparea forței de

Mai mult

TA

TA 3.7.2015 A8-0127/ 001-023 AMENDAMENTE 001-023 depuse de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Raport Elisabeth Morin-Chartier Navigatorii A8-0127/2015 (COM(2013)0798 C7-0409/2013 2013/0390(COD))

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și mo

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și mo COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.3.2013 COM(2013) 166 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Către o Uniune economică și monetară profundă și veritabilă Coordonarea ex-ante a

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 4.7.2016 A8-0224/11 11 Punctul 15 15. subliniază că, drept răspuns la această problemă presantă, în 2014 noua Comisie a propus un plan de investiții pentru Europa și înființarea FEIS, cu scopul de a mobiliza

Mai mult

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax:

Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon: Fax: Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România Membră a Construction Products Europe Telefon:+40.724.356.404 Fax:+40-21-3211236 E-mail: office@apmcr.ro Web: www.apmcr.ro Masa Rotundă

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 mai 2017 (OR. en) 9645/17 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 23 mai 2017 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile ENV 540 FIN 326 FSTR 42 REGIO

Mai mult

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumente financiare

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumente financiare avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European de Dezvoltare Regională Instrumentele financiare cofinanțate prin Fondurile Europene Structurale și de Investiții sunt un mod sustenabil și eficient

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation sfdjgk PLANIFICARE REGIONALA OPORTUNITATI SI PROVOCARI 2021-2027 IMPORTANTA PLANIFICARII REGIONALE Planificarea dezvoltarii la nivel regional ofera baza esentiala si strategica pentru includerea masurilor

Mai mult

Tabel culegere propuneri de proiecte pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) PA 8) SPRIJINIREA COMPETITIVITĂțII ÎNTREPRINDERILOR, INCLUSIV

Tabel culegere propuneri de proiecte pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) PA 8) SPRIJINIREA COMPETITIVITĂțII ÎNTREPRINDERILOR, INCLUSIV Tabel culegere propuneri de proiecte pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) PA 8) SPRIJINIREA COMPETITIVITĂțII ÎNTREPRINDERILOR, INCLUSIV DEZVOLTAREA CLUSTERELOR Nr. Actiuni Exemple de proiect

Mai mult

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G

ASOCIATIA GRUP DE ACTIUNE LOCALA TINUTUL ZIMBRILOR PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ 2017 Ediţia I Revizia 1 Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL G Pagina 1/14 PLANUL DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE SDL GAL TINUTUL ZIMBRILOR 2014-2020 A. CADRUL LEGISLATIV În conformitate cu Regulamentul nr. 1303/2013, fiecare prioritate va fi evaluată cel puțin o dată

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de mun

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de mun COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.12.2015 COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de muncă și în creștere Valorificarea la maximum a contribuției

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adopt COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 8.3.2019 COM(2019) 112 final 2019/0062 (NLE) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comisiei Generale

Mai mult

Tratatele Uniunii Europene

Tratatele Uniunii Europene Tratatele Uniunii Europene Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României UNIUNEA EUROPEANĂ [Legislaţie] Tratatele Uniunii Europene / ed. îngrijită de Gabriela Florescu. - Bucureşti : Rosetti International,

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 769 final 2017/0347 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de abr

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 769 final 2017/0347 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de abr COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.12.2017 COM(2017) 769 final 2017/0347 (COD) Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 256/2014 al Parlamentului

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 8 noiembrie 2016 (OR. en) 13583/16 BUDGET 29 EXPUNERE DE MOTIVE Subiect: Proiect de buget rectificativ nr. 4 la bugetul general pentru exercițiul financiar 2016: Actualizarea

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2018) 366 final ANNEXES 1 to 2 ANEXE la Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2018) 366 final ANNEXES 1 to 2 ANEXE la Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 30.5.2018 COM(2018) 366 final ANNEXES 1 to 2 ANEXE la Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a programului Europa creativă (2021-2027)

Mai mult

st00TSCG26.ro12

st00TSCG26.ro12 Obiectul: TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SEC(2011) 1230 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte d

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SEC(2011) 1230 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte d COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.10.2011 SEC(2011) 1230 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Regulamentul Parlamentului European și al

Mai mult

Draft council conclusions Austrian Presidency

Draft council conclusions Austrian Presidency Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 14 iunie 2019 (OR. en) 10354/19 SOC 485 EMPL 374 SAN 304 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Data: 13 iunie 2019 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile

Mai mult

RE_QO

RE_QO Parlamentul European 2014-2019 Document de ședință B8-1126/2016 19.10.2016 PPUNERE DE REZOLUȚIE depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-1803/2016 în conformitate cu articolul 128 alineatul

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2011) 612 final/2 2011/0274 (COD) CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2011) 612 du Co

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2011) 612 final/2 2011/0274 (COD) CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2011) 612 du Co COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.3.2012 COM(2011) 612 final/2 2011/0274 (COD) CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2011) 612 du 6.10.2011 Concerne: toutes les versions linguistiques Propunere

Mai mult

Microsoft PowerPoint - prezentare MERIDIAN

Microsoft PowerPoint - prezentare MERIDIAN PARTENERIAT Ministerul Administraţiei şi Internelor Ministerul Integrării Europene Ministerul Economiei şi Comerţului Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Agentia Nationala pentru Resurse

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 27.4.2017 COM(2017) 198 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Un plan de acțiune pentru

Mai mult

PR_INI

PR_INI PARLAMENTUL EUPEAN 2014-2019 Comisia pentru cultură și educație 2014/2149(INI) 3.3.2015 PIECT DE RAPORT referitor la o abordare integrată a patrimoniului cultural european (2014/2149(INI)) Comisia pentru

Mai mult

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara

Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara Activitatea filialelor străine în România Realitatea economică arată că pe măsura dezvoltării întreprinderile tind să-şi extindă activitatea în afara graniţelor ţării în care ele au fost înfiinţate, acest

Mai mult

COM(2019)541/F1 - RO

COM(2019)541/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 5.6.2019 COM(2019) 541 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU Raport către Consiliu în conformitate cu articolul -11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 referitor

Mai mult

AM_Ple_NonLegReport

AM_Ple_NonLegReport 25.1.2017 A8-0389/21 21 Punctul 54 54. recomandă reducerea valorilor subvențiilor în sectorul cooperării școlare, în favoarea numărului de proiecte subvenționate, pentru a subvenționa în mod direct schimburile

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte do COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 21.12.2017 SWD(2017) 479 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI care însoţeşte documentul Propunere de directivă a Parlamentului European

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar pri

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar pri COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 26.6.2013 COM(2013) 463 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al optulea raport intermediar privind coeziunea economică, socială și teritorială Dimensiunea

Mai mult

Microsoft PowerPoint - Inovarea socialÄ… final.pptx

Microsoft PowerPoint - Inovarea socialÄ… final.pptx INOVAREA SOCIALA Proiect cofinanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 VESTART Arta antreprenoriatului POCU/82/3/7/105729 CAPITOL 1 IN CONTEXTUL EUROPEAN 1 Inovarea socială devine tot mai

Mai mult

FIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO

FIȘA TEHNICĂ A MĂSURILOR DIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ COLINELE MOLDOVEI - VARIANTA FINALĂ ÎN URMA APRO Măsura 411.23 CREȘTEREA VALORII ADĂUGATE A PRODUSELOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei În România industria alimentară reprezintă principala piaţă

Mai mult

Sumar executiv

Sumar executiv SISTEM DE MONITORIZARE A POLITICILOR DE CLIMĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ Sumar Ţările industrializate trebuie să reducă emisiile cu efect de seră cu 80-95% până în anul 2050, pentru a putea crea o economie

Mai mult

Microsoft Word - Plan Multi-Anual de Evaluare - Mediu.doc

Microsoft Word - Plan Multi-Anual de Evaluare - Mediu.doc AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL MEDIU PLANUL MULTIANUAL DE EVALUARE 2007-2013 Septembrie 2008 Cuprins Secţiunea I Introducere...3

Mai mult

FISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SER

FISA MASURII Denumirea măsurii Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SER FISA MASURII Denumirea măsurii "Sprijin pentru dezvoltarea comunitatilor locale din teritoriul GAL" CODUL Măsurii M 6/6B Tipul măsurii: INVESTITII SERVICII FORFETAR 1. Descrierea generală a măsurii 1.1.

Mai mult

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc

Microsoft Word - L. Orban_előadas - ROMANUL nov. 3.DOC aq.doc DISCURS/ Embargo : 3.11.2007 - Leonard Orban Comisar european pentru multilingvism Asigurarea încrederii în învăţarea limbilor străine Conferinţă, Universitatea din Bucureşti Bucureşti, 3 noiembrie 2007

Mai mult

RE_QO

RE_QO Parlamentul European 2014-2019 Document de ședință B8-1133/2016 19.10.2016 PPUNERE DE REZOLUȚIE depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-1803/2016 în conformitate cu articolul 128 alineatul

Mai mult

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Instrumente financiare

avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Instrumente financiare avansând cu instrumentele financiare FESI Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Instrumentele financiare cofinanţate prin Fondul European pentru Pescuit și Afacari Maritime (FEPAM) sunt o

Mai mult

COM(2019)113/F1 - RO

COM(2019)113/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.2.2019 COM(2019) 113 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 450/2003 al Parlamentului European

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul Gener

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul Gener Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 21 iunie 2018 (OR. en) 10306/18 SOC 431 EDUC 264 NOTĂ Sursă: Data: 21 iunie 2018 Destinatar: Secretariatul General al Consiliului Delegațiile Nr. doc. ant.: 9724/18

Mai mult

Dia 1

Dia 1 6.4.2 019 Finlanda Suprafaţa de 338 145 km² Populaţia de 5.5 milioane locuitori foarte slab populată (densitatea medie a populaţiei - 17.5 locuitori / km²; în Laponia mai puţin de 2 locuitori / km²) O

Mai mult

Comunicat de presa Studiu Roland Berger Strategy Consultants: Romania in urmatorii 20 de ani Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine 13 decem

Comunicat de presa Studiu Roland Berger Strategy Consultants: Romania in urmatorii 20 de ani Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine 13 decem 13 decembrie 2012 Cu ocazia aniversarii a 20 de ani de prezenta in, Roland Berger a lansat un studiu cu privire la dezvoltarea tarii in urmatorii 20 de ani Atat managerii (liderii de azi) cat si studentii

Mai mult

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI

Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI Guvernul României Analiza Raportului Comisiei Europene Semestrul European 2018 Recomandările Specifice de Țară - MAI 2018 - ASPECTE POZITIVE ASPECTE POZITIVE România nu se confruntă cu riscuri de sutenabilitate

Mai mult

FISA MASURII Denumirea masurii "Sprijin pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de infrastructura sociala" CODUL Măsurii M5/6B Tipul măsurii: IN

FISA MASURII Denumirea masurii Sprijin pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de infrastructura sociala CODUL Măsurii M5/6B Tipul măsurii: IN FISA MASURII Denumirea masurii "Sprijin pentru infiintarea si modernizarea unitatilor de infrastructura sociala" CODUL Măsurii M5/6B Tipul măsurii: INVESTITII SERVICII FORFETAR 1. Descrierea generală a

Mai mult

Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără

Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Cadrul financiar multianual 2021-2027 Notă de politică înaintea Consiliul European Iunie 2018 2 Contribuție din partea Comisiei Europene

Mai mult

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner

PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE - ECOPartner PARTENERIAT PENTRU ECO-INOVARE ECOPartner Context National Premise si motoare pentru eco-inovare in Romania Coordonator Tehnic CNPCD - Churican Andrei PROIECT CO-FINANTAT PRINTR-UN GRANT DIN PARTEA ELVETIEI

Mai mult

LEGISLATIE Eficienţa Energetică

LEGISLATIE  Eficienţa Energetică EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN ROMÂNIA INDICATORI, EVOLUȚIE ȘI POLITICI Iuliana LAZĂR Expert 1 CUPRINS: 1. Caracteristici generale 2. Indicatori specifici 3. Obiective 2020 4. Cadrul legislativ și instituțional

Mai mult

A_EESC INFO-TRA-ro

A_EESC INFO-TRA-ro Ce este CESE? Un organ consultativ care reprezintă societatea civilă Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 5 martie 2018 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2017/0244 (NLE) 6779/18 NOTĂ SOC 117 EMPL 87 ECOFIN 203 EDUC 87

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 5 martie 2018 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2017/0244 (NLE) 6779/18 NOTĂ SOC 117 EMPL 87 ECOFIN 203 EDUC 87 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 5 martie 2018 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2017/0244 (NLE) 6779/18 NOTĂ SOC 117 EMPL 87 ECOFIN 203 EDUC 87 JEUN 24 Sursă: Comitetul Reprezentanților Permanenți

Mai mult

RE_QO

RE_QO Parlamentul European 2014-2019 Document de ședință B8-0298/2017 15.5.2017 PPUNERE DE REZOLUȚIE depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0218/2017 în conformitate cu articolul 128 alineatul

Mai mult

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last

Microsoft Word - XXITRAINER_PROFILE_for translation RO last Profilul formatorului secolului XXI Prezentul document este un rezumat al studiului de cercetare O1 - Profilul formatorului secolului XXI Pentru a defini profilul formatorilor VET, cercetarea a analizat

Mai mult

Microsoft Word - 0. Introducere.docx

Microsoft Word - 0. Introducere.docx (motivație, context, scop, obiectiv, metodologie) Motivație Strategia de dezvoltare a municipiului Pitești reprezintă instrumentul de planificare strategică și orientare de perspectivă pe termen mediu

Mai mult

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii

M Ciocea Mediul Global si European al Dezvoltarii Domeniul Mediul global și european al dezvoltării De ce e nevoie de date despre mediul european și global al dezvoltării într-un astfel de proiect? Domeniul construiește o imagine coerentă a economiei

Mai mult

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi

O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi O viziune privind viitorul 1 Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate după 2021 Rezoluţie, Bucureşti 12-15 martie 2019 Noi: Cei 125 de participanţi 2 din 24 de ţări 3 reuniţi la evenimentele comune

Mai mult

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 aprilie 2019 (OR. en) 8908/19 NOTĂ PUNCT I/A Sursă: Destinatar: Subiect: Secretariatul General al Consiliului LIMITE SUSTDEV 76 RELEX 434 ENV 451 ONU 54 ACP 48

Mai mult

TA

TA 11.1.2019 A8-0413/ 001-021 AMENDAMENTE 001-021 depuse de Comisia pentru industrie, cercetare și energie Raport Rebecca Harms A8-0413/2018 Programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei

Mai mult

European Commission

European Commission COMISIA EUROPEANĂ COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles/Strasbourg, 25 februarie 2014 Previziunile din iarna anului 2014: redresarea câștigă teren Previziunile de iarnă ale Comisiei Europene anunță continuarea

Mai mult

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system

Jerzy Jendrośka Existing dilemmas regarding legislative reform of EIA and SEA schemes in countries with Environmental Expertiza and OVOS system Beneficiile ESM şi paşii procedurali cheie 2 Decembrie 2015 Chișinău, Moldova Dl. Michal Musil Ce este ESM? Evaluarea de mediu a iniţiativelor stratgice = politici, planuri, programe, strategii, acţiuni

Mai mult

PR_INI

PR_INI PARLAMENTUL EUPEAN 2009-2014 Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen 3.11.2011 2011/2273(INI) PIECT DE RAPORT referitor la Programul Daphné: rezultate şi perspective (2011/2273(INI)) Comisia

Mai mult

Utilizare curentă EIOPA EIOPA-BoS-19/040 RO 19 februarie 2019 Recomandări pentru sectorul asigurărilor în contextul retragerii Regatului Unit din Uniu

Utilizare curentă EIOPA EIOPA-BoS-19/040 RO 19 februarie 2019 Recomandări pentru sectorul asigurărilor în contextul retragerii Regatului Unit din Uniu Utilizare curentă EIOPA EIOPA-BoS-19/040 RO 19 februarie 2019 Recomandări pentru sectorul asigurărilor în contextul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană Recomandări Introducere 1. Conform articolului

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Învățământul superior, inovarea și creșterea: bunele practici internaționale Chișinău 15 mai 2019 Education Global Practice Agenda 1. Contextul european și cel din Moldova 2. Capitalul uman și inovarea

Mai mult

PR_NLE-AP_Agreement

PR_NLE-AP_Agreement PARLAMENTUL EUPEAN 2014-2019 Comisia pentru pescuit 21.11.2014 2014/0238(NLE) *** PIECT DE RECOMANDARE referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea acordului de parteneriat în

Mai mult

CALL FOR TENDERS – EACEA No

CALL FOR TENDERS – EACEA No EUROPA CREATIVĂ (2014-2020) SUBPROGRAMUL MEDIA CERERE DE PROPUNERI EACEA/17/2016: SPRIJIN PENTRU ACCES LA PIEȚE AVERTISMENT: Prezenta cerere de propuneri este condiționată: de disponibilitatea fondurilor

Mai mult

Microsoft Word - A AM MSWORD

Microsoft Word - A AM MSWORD 1.7.2015 A8-0217/18 18 Liadh Ní Riada, Younous Omarjee, Miguel Urbán Crespo, Marisa Matias, Fabio De Masi, Matt Carthy, Martina Anderson, Luke Ming Flanagan, Barbara Spinelli, Javier Couso Permuy, Lidia

Mai mult

COM(2019)522/F1 - RO

COM(2019)522/F1 - RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 5.6.2019 COM(2019) 522 final Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Portugaliei pentru 2019 și care include un aviz al Consiliului

Mai mult

EN

EN RO RO RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 1.3.2011 COM(2011) 83 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Raport privind evaluarea

Mai mult

Microsoft Word - societatea informationala.doc

Microsoft Word - societatea informationala.doc I Principalii indicatori ai societăţii informaţionale la nivel naţional Indicator 2013 2014 Număr de linii telefonice fixe la 1000 de locuitori 218,4 212,6 Număr de abonaţi la telefonie mobilă la 1000

Mai mult

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2012) 496 final 2011/0276 (COD) Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIU

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2012) 496 final 2011/0276 (COD) Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIU COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 11.9.2012 COM(2012) 496 final 2011/0276 (COD) Propunere modificată de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul

Mai mult

EN

EN RO RO RO COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE Bruxelles, 8.2.2010 COM(2008) 902 final/2 CORRIGENDUM: Annule et remplace le document COM(2008) 902 final du 12.1.2009 Concerne toutes les versions linguistiques

Mai mult

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării

Hotărâre Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării Hotărâre 216 2017 0412 Guvernul României privind aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE Hotărâre 963 2014-10-29 Guvernul României privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Ro-NET - construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele

Mai mult

O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION

O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION O EUROPĂ MAI JUSTĂ PENTRU LUCRĂTORI PROGRAMUL CES PENTRU ALEGERILE EUROPENE DIN 2019 EUROPEAN TRADE UNION CONFEDERATION 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Alegerile europene 23-26 mai 2019 - vor fi hotărâtoare pentru

Mai mult

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE

2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE 2017 PREMII PENTRU PROMOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE 2017 MANUAL DE FUNCTIONARE Premii Pentru Promovarea Întreprinderilor Europene 2017 2/10 CUPRINS 1. DEFINITIE SI MOTIVATIE... 3 1.1. Un premiu care

Mai mult

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Bruxelles, 8 aprilie 2014 (OR. en) 7472/14 ADD 1 REV 1 PROIECT DE PROCES-VERBAL Subiect: PV CONS 14 SOC 188 SAN 124 CONSOM

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Bruxelles, 8 aprilie 2014 (OR. en) 7472/14 ADD 1 REV 1 PROIECT DE PROCES-VERBAL Subiect: PV CONS 14 SOC 188 SAN 124 CONSOM CONSILIUL UNIUNII EUPENE Bruxelles, 8 aprilie 2014 (OR. en) 7472/14 ADD 1 REV 1 PIECT DE PCES-VERBAL Subiect: PV CONS 14 SOC 188 SAN 124 CONSOM 77 Cea de a 3301-a reuniune a CONSILIULUI UNIUNII EUPENE

Mai mult

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREŞTI Ec. Măria Magdalena TUREK RAHOVEANU TEZA DE DOCTORAT Cercetări privind impactul aderării la Uniunea Europeană asupra structurilor

Mai mult

FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masu

FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masu FISA MASURII M 2.3 Denumirea masurii: Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea de structuri asociative in teritoriul GAL Stejarii Argintii CODUL Masurii: M 2.3 Masura / DI: M 2.3 / 2A Tipul masurii: INVESTITII

Mai mult

st15658.ro09.doc

st15658.ro09.doc CONSILIUL UNIUNII EUPENE Bruxelles, 24 noiembrie 2009 (OR. en) 15658/09 Dosar interinstituțional: 2009/0072 (CNS) CULT 70 EDUC 178 JEUN 53 SOC 674 ACTE LEGISLATIVE ȘI ALTE INSTRUMENTE Obiectul: DECIZIE

Mai mult

Slide 1

Slide 1 Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Bucureşti-Ilfov Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Smaranda Coşbuc Şef Birou Managementul

Mai mult

Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă PARTEA A IDENTIFICAREA R

Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă PARTEA A IDENTIFICAREA R Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă PARTEA A IDENTIFICAREA RAPORTULUI DE IMPLEMENTARE ANUAL/FINAL CCI 2014RO05SFOP001

Mai mult

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Comerțului

Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Comerțului UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a contribuit, prin activitatea sa, la menținerea unui sistem comercial internațional reglementat. În ciuda

Mai mult

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTA DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ: Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale a serviciilor de ocupare a forţei de muncă, componentă a

Mai mult

FIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenți

FIȘA MĂSURII M7.3A - Promovarea formelor asociative de producători în agricultură 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenți FIȘA MĂSURII M7.3A - "Promovarea formelor asociative de producători în agricultură" 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei,

Mai mult

Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei

Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei Nota Comisiei înainte de Consiliul și de summitul zonei euro din 28 și 29 iunie 2018 Aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei 2 Contribuție din partea Comisiei Europene Doresc să continui reforma

Mai mult

Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in

Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in Lectia de economie. Derapaje fiscal bugetare majore in Uniunea Europeana. 12 tari in Procedura de Deviere semnificativa. Jumatate nu indeplinesc regulile fiscalbugetare Cristian Socol, Sistemul de reguli

Mai mult

Anexa 4 FIŞA MĂSURII SPRIJIN PENTRU CREAREA DE NOI ACTIVITATI ECONOMICE IN SECTORUL NON-AGRICOL M9/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFE

Anexa 4 FIŞA MĂSURII SPRIJIN PENTRU CREAREA DE NOI ACTIVITATI ECONOMICE IN SECTORUL NON-AGRICOL M9/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFE Anexa 4 FIŞA MĂSURII SPRIJIN PENTRU CREAREA DE NOI ACTIVITATI ECONOMICE IN SECTORUL NON-AGRICOL M9/6A Tipul măsurii: INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR 1.Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii

Mai mult

ACADEMIA ROMÂNĂ,,Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu

ACADEMIA ROMÂNĂ,,Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu ACADEMIA ROMÂNĂ,,Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii, cod SIPOCA 3 Rezultat R2: Analiză realizată

Mai mult

STADIUL LANSĂRII APELURILOR DE PROIECTE IN CADRUL POR LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST - 7 mai P.I Perioada depunere Prioritatea Alocare

STADIUL LANSĂRII APELURILOR DE PROIECTE IN CADRUL POR LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST - 7 mai P.I Perioada depunere Prioritatea Alocare STADIUL LANSĂRII APELURILOR DE PROIECTE IN CADRUL POR 2014-2020 LA NIVELUL REGIUNII NORD-EST - 7 mai 2018-6.1 16.05.2016 16.11.2016 Apel 2 06.01.2017-13.07.2017 3.1 A 16.05.2016 16.11.2016 Apel 2 28.08.2017

Mai mult

TA

TA 25.1.2019 A8-0009/ 001-001 AMENDAMENTE 001-001 depuse de Comisia pentru afaceri economice și monetare Raport Roberto Gualtieri Armonizarea venitului național brut la prețurile pieței (Regulamentul VNB)

Mai mult

ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV EUROPEAN DIN DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE 2011 Creşterea gradului de implementare a legislaţiei privind serviciile sociale

ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV EUROPEAN DIN DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE 2011 Creşterea gradului de implementare a legislaţiei privind serviciile sociale ANALIZA CADRULUI LEGISLATIV EUROPEAN DIN DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE 2011 Creşterea gradului de implementare a legislaţiei privind serviciile sociale la nivel local în contextul procesului de descentralizare

Mai mult

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia Ministerul Educaţiei Naţionale Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior Beneficiar: Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE CORELARE A OFERTEI EDUCAȚIONALE

Mai mult

Microsoft PowerPoint - 1_1_dirk_ahner.ppt [Compatibility Mode]

Microsoft PowerPoint - 1_1_dirk_ahner.ppt [Compatibility Mode] Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 Bucureşti, 15 Decembrie 2011 Coeziune teritorială în noul context european Dirk Ahner Director General Direcţia Generală Politică

Mai mult

Prezentare 1

Prezentare 1 Strategiile sectoriale pentru educație și formare profesională în România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT STRATEGIC ȘI POLITICI PUBLICE Cadrul strategic al educației și formării

Mai mult