S T E N O G R A M A. şedinţei Senatului din 2 noiembrie 2009 S U M A R

Transcriere

1 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 2 noiembrie 2009 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de domnii senatori: - Gabriel Mutu (PD-L) declaraţie politică referitoare la legătura dintre anumite organizaţii nonguvernamentale şi clasa politică românească; - Valer Marian (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,poliţia PD-L-istă ; - Mircea Diaconu (PNL) declaraţie politică referitoare la imaginea parlamentarilor români reflectată prin ochii unor cetăţeni; - Tudor Udriştoiu (PD-L) declaraţie politică având ca titlu,,insuficienţa serviciilor psihiatrice din România (I. Infrastructura) ; - Daniel Savu (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,parlamentul României, mai important pentru Uniunea Europeană ; - Cornel Popa (PNL) declaraţie politică având ca titlu Cine spune adevărul? ; - Dumitru Oprea (PD-L) declaraţie politică având ca titlu,,despre spaimele celor care se simt «prefraudaţi» ; - Viorel Arcaş (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,pumnul în gura presei ; - Marius-Petre Nicoară (PNL) declaraţie politică având ca titlu,,premiul I la astrofizică şi corigenţi la politică ; 10

2 Gheorghe David (PD-L) declaraţie politică având ca temă situaţia Grădiniţei cu program prelungit nr. 14 din Timişoara; - Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,guvernul mituieşte tot ce poate pe baza scenariului pus la punct de strategii de la Cotroceni ; - Emilian-Valentin Frâncu (PNL) declaraţie politică având ca titlu,,prezidenţiabilii de România: de la discursuri «de pe ghiveci» la «pârtii» prin mulţime spre moaştele sfinţilor ; - Gheorghe Pop (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,un lucru în care să credem un model ; - Iulian Urban (PD-L) declaraţie politică având ca subiect unele aspecte privind lupta politică din România (declaraţie politică neprezentată în plen); - Alexandru Mocanu (PD-L) declaraţie politică având ca titlu Frăţia privilegiaţilor (declaraţie politică neprezentată în plen); - Petru Başa (PD-L) declaraţie politică având ca titlu Orgoliile unora, duşmanii tuturor (declaraţie politică neprezentată în plen); - Dan Voiculescu (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,nu vă atingeţi de TVA! (declaraţie politică neprezentată în plen); - Şerban Constantin Valeca (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,biciul, o curea îngustă şi în niciun caz puşcă (declaraţie politică neprezentată în plen); - Mihăiţă Găină (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,să votaţi aşa-cum-trebuie! (declaraţie politică neprezentată în plen);

3 Alexandru Mazăre (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,războiul unuia împotriva tuturor (declaraţie politică neprezentată în plen); - Sorin-Serioja Chivu (PSD+PC) declaraţie politică având ca titlu,,onoarea nu este un atribut băsescian (declaraţie politică neprezentată în plen); - Cseke Attila-Zoltán (UDMR) declaraţie politică având ca titlu,,o nouă dovadă a «respectului» Guvernului faţă de parlamentarism şi democraţie: adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 (declaraţie politică neprezentată în plen).; 2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991; - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecţiei mediului, faza B, semnat la Bucureşti la 30 octombrie 2008 şi la Luxemburg la 10 noiembrie 2008; - Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; 76

4 Lege pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002; - Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007; - Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit prin schimbul de scrisori semnat la Londra la 29 ianuarie 2009 şi la Bucureşti la 17 martie 2009, între Guvernul României şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2005; - Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 2 iulie 1992; - Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 şi 10 aprilie 2009, privind modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungaria, semnată la Bucureşti la 28 noiembrie 1973; - Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 mai 2009;

5 Lege pentru ratificarea Acordului internaţional privind esenţele de lemn tropical din 2006, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2006 şi deschis spre semnare la 3 aprilie 2006, semnat de Guvernul României la New York la 25 septembrie 2008; - Lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev, la mai 2003 şi semnat de România la 21 mai 2003, la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991; - Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie semnat între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din Statele din Africa, Caraibe şi Pacific şi din Ţările şi Teritoriile de peste mări, precum şi a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind procedurile de plată şi rambursare în cadrul Garanţiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiţii, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008; - Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dntre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor ( Împrumutat ), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) ( Împrumutător ) pentru euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea Proiectului Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a).

6 Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor 79 iniţiative legislative: - Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană; (L567/2009) - Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului Suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul Multilateral de Înţelegere privind Programul Comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997 şi a Acordului Suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de Înţelegere pentru operaţii şi sprijin al Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control, semnat la 26 septembrie 1984 şi revizuit la 27 martie 2003, semnate la Bucureşti la 19 martie (L568/2009) 5. Domnul senator Cezar-Mircea Măgureanu informează plenul 82 Senatului că, în urma excluderii sale din PNL la data de 20 octombrie a.c., va activa ca senator independent. 6. Domnul senator Ovidius Mărcuţianu informează plenul 83 Senatului că, în urma excluderii sale din PNL la data de 26 octombrie a.c., va activa ca senator independent. 7. Domnul senator Ovidius Mărcuţianu informează plenul Senatului că, începând cu data de 2 noiembrie a.c., s-a constituit Grupul parlamentar al senatorilor independenţi din Senat, alcătuit din domnii senatori: Liviu Câmpanu liderul grupului, Tiberiu-Aurelian Prodan, Ovidius Mărcuţianu, Cezar-Mircea Măgureanu şi Anghel Iordănescu. 83

7 Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport. (L269/2009) 9. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. (L265/2009) 10. Respingerea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor ale căror locuinţe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie decembrie 1989 şi au devenit chiriaşi în imobilele retrocedate ulterior foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. (L268/2009) 11. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. (L276/2009) 12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului - Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. (L131/2009) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.) 13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei Colegiul Naţional de Afaceri Interne. (L71/2009) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.) 14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b)

8 - 8 - din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti". (L461/2008) (Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare) 15. Adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul muncii şi asigurărilor sociale. (L287/2009) 16. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L411/2009) 17. Adoptarea Proiectului de lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu - Şişeşti Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Cristian Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a obiectivului de investiţie Varianta de ocolire a municipiului Sibiu, respectiv a obiectivului de investiţie Varianta de ocolire a municipiului Constanţa. (L367/2009) 18. Respingerea Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti" Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava. (L368/2009)

9 Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a) şi e) din Programul naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2007, cu modificările şi completările ulterioare. (L482/2009) 20. Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea alineatului (2) al articolului 53 din Legea nr. 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală. (L285/2009) 21. Respingerea Propunerii legislative privind completarea pct. 3 din anexa nr.1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. (L292/2009) 22. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Dumitru Oprea, Alexandru Cordoş, Emilian-Valentin Frâncu, Cseke Attila-Zoltan, Gheorghe David, Mihail Hărdău, Ion Vasile şi şi

10 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 2 noiembrie 2009 Şedinţa a început la ora Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor-Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului. Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă propun să începem cu declaraţiile politice şi după aceea să aprobăm ordinea de zi şi programul de lucru. Începem declaraţiile politice. Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit pe domnul Gabriel Mutu, apoi domnul Marian Valer Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Urmează domnul Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi domnul Cseke Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog, domnule senator Mutu, aveţi cuvântul. Domnul Gabriel Mutu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a pune pe tapet o problemă pe care am sesizat-o săptămâna trecută, şi anume legătura dintre anumite ONG-uri şi clasa politică românească.

11 Am fost uimit când, în urmă cu câteva zile, patru organizaţii nonguvernamentale au cerut sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea referendumului iniţiat de preşedintele ţării. Reprezentanţii acestor ONG-uri susţineau că referendumul din 22 noiembrie este neconstituţional, pentru că îl avantajează pe actualul preşedintele în cursa prezidenţială. În aceste condiţii, cred că ar fi bine să facem un scurt remember. Încă de la preluarea mandatului de preşedinte, Traian Băsescu a susţinut că doreşte modernizarea statului român şi a clasei politice româneşti. Deşi mulţi oameni politici bagatelizează activitatea dumnealui, nu putem uita paşii importanţi pe care România i-a făcut în acest sens. Să ne reamintim că actualul preşedinte al României a susţinut încă din anul 2007 necesitatea reducerii numărului de parlamentari în vederea eficientizării procesului legislativ. Să ne aducem aminte că partidul cu cei mai mulţi reprezentanţi din Parlament a susţinut în campania electorală de anul trecut reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Da, domnilor colegi parlamentari, noi, cei din Partidul Democrat Liberal, am mizat în campania electorală pe această temă şi, spre deosebire de politicienii din alte partide politice, noi nu uităm ceea ce susţinem în campania electorală. De ce am crezut necesar să fac aceste precizări? Pentru că foarte mulţi oameni politici, şi mai nou observ că şi reprezentanţi ai unor organizaţii ale societăţii civile, susţin că acest referendum nu reprezintă altceva decât un vehicul electoral pentru Traian Băsescu. Fals.

12 Vin acum şi vă întreb altceva. Atât clasa politică afectată de aceste schimbări, cât şi diverse ONG-uri se arată deranjate de acest pas făcut de preşedinte. Păi de ce, stimaţi colegi, nu aţi gândit o astfel de reformă anterior, pe care s-o propuneţi cetăţenilor până la acest moment? Nu am văzut pe nimeni venind cu un proiect serios, prin care să spună negru pe alb că România are nevoie de un Parlament mai suplu. Dar ştiţi vorba aceea românească: După război mulţi viteji se arată. Altfel spus, vă comportaţi de aceeaşi manieră cum v-aţi comportat şi atunci când preşedintele a convocat un referendum naţional care a avut drept scop schimbarea sistemului electoral românesc. Şi acum, ca şi atunci, privilegiile clasei politice sunt ameninţate. Dacă până în 2008 ne alegeam parlamentarii pe liste, astăzi îi alegem în colegii uninominale. Cui i se datorează acest lucru? Evident, cetăţenilor care au votat într-o proporţie covârşitoare pentru schimbarea sistemului de vot în cadrul referendumului iniţiat de Traian Băsescu. Şi atunci, ca şi acum, mai multe organizaţii nonguvernamentale au susţinut că ceea ce încearcă să facă Traian Băsescu nu este democratic, deoarece cel mai bun sistem electoral pentru România este unul bazat pe principiul proporţionalităţii, şi nicidecum pe cel al majorităţii. Şi, deşi 4 din 5 români doreau să înceapă să fie folosit un sistem de vot majoritar, partidele politice ce se defineau în opoziţie cu Traian Băsescu au croit un sistem de vot care să fie în colegii uninominale, dar să nu fie majoritar.

13 Ce vreau să spun cu aceasta? Că la acel moment cea mai mare parte a clasei politice a ţinut cont doar în mică măsură de voinţa populară şi a croit un sistem de vot din care oamenii nu au înţeles mare lucru. De exemplu, nu au înţeles de ce să-i reprezinte în Parlament cel care s-a situat pe locul al doilea sau al treilea în colegiul lor. Similitudinile între cele două referendumuri sunt izbitoare şi cred că le-am indicat destul de explicit. Aşadar, cea mai mare temere pentru mine este că, deşi majoritatea oamenilor doreşte o reformă parlamentară în sensul celei propuse de Traian Băsescu, din motive diverse, care merg de la celeritatea procesului de legiferare până la economisirea unor bani publici, cu siguranţă că cei care se opun actualului preşedinte nu vor ţine cont de voinţa a milioane de oameni, care vor vota pentru reducerea numărului de parlamentari. Clasa politică românească este, într-adevăr, divizată şi este divizată nu din cauza lui Traian Băsescu sau a Partidului Democrat Liberal, este divizată de ideea de reformă şi de modernizare. Altfel spus, există partide politice care nu doresc sub nicio formă modernizarea, progresul sau evoluţia. Într-un cuvânt, sunt retrograde. Şi există un partid politic care doreşte reformarea statului român astfel încât să putem afirma că România este un stat care evoluează în acord cu principiile democraţiilor consolidate. Ei bine, acest principiu este cel care produce clivajul cel mai evident al clasei politice româneşti. Elocvente pentru ceea ce am afirmat mai devreme sunt declaraţiile unor politicieni care spun că România nu poate trece la

14 un Parlament unicameral deoarece în Tratatul de la Lisabona se stipulează că începând cu 2013 toate statele europene vor avea parlamente bicamerale. Nimic mai fals. Tratatul de la Lisabona nu vorbeşte niciunde de aşa ceva. Mai mult, Uniunea Europeană este un construct democratic care respectă suveranitatea statelor membre şi, prin urmare, respectă modul de gândire al instituţiilor politice din fiecare stat. Aşadar, dacă Uniunea Europeană respectă suveranitatea celor 27 de state, ar trebui ca şi noi să respectăm suveranitatea celor care se vor prezenta pe 22 noiembrie la vot, pentru că, să nu uităm, stimaţi colegi, un referendum reprezintă dreptul constituţional al poporului de a-şi exercita suveranitatea. Vă mulţumesc. Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 6 minute şi 30 de secunde. Invit la microfon pe domnul Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul. Domnul Valer Marian: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este intitulată Poliţia PD-L-istă. Preşedintele Traian Băsescu a participat în data de 25 octombrie, zi de duminică, la sărbătorirea Zilei Armatei în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, sosind în municipiul Satu Mare în plină noapte de sâmbătă spre duminică.

15 Toată noaptea respectivă, municipiul Satu Mare a fost împânzit de patrule de poliţişti. Toată noaptea respectivă, municipiul Satu Mare a fost împânzit cu afişe cu Traian Băsescu, care au fost lipite ilegal de echipele PD-L pe stâlpii de iluminat, de la aeroport până la ieşirea spre Carei. Poliţiştii sătmăreni nu au luat însă nicio măsură, prefăcându-se că nu văd şi protejând tacit operaţiunea de afişaj a partidului de guvernământ. Spre dimineaţă, în jurul orei 5.00, au ieşit la afişaj şi câteva echipe ale PSD, care au început să lipească afişe pe imobile aparţinând unor persoane fizice sau juridice care le-au dat în prealabil acordul şi pe câţiva stâlpi de afişaj cultural, întrucât Primăria Municipiului Satu Mare nu amenajase încă locurile de afişaj, conform dispoziţiilor Legii pentru alegerea Preşedintelui României. După atâtea ore de veghe la somnul şi afişele comandantului suprem, poliţiştii sătmăreni au devenit deosebit de vigilenţi şi au tăbărât cu trei echipaje cu dube pe echipele PSD, interzicându-le să mai lipească afişe şi ducându-i pe membrii acestora la sediul poliţiei. Excesul de zel şi tratamentul discriminatoriu manifestat de poliţiştii sătmăreni au fost determinate nu numai de prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, ci şi de faptul că şeful Poliţiei Municipiului Satu Mare, comisarul Adrian Zbona, a fost numit în funcţie în această vară cu susţinerea politică a PD-L, partid care a vrut să-l promoveze recent şi şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Satu Mare, dar din fişa sa informativă a rezultat că a avut legături dubioase cu lumea interlopă şi crima organizată, protejând anumiţi traficanţi de droguri şi traficanţi de autoturisme furate din Occident.

16 Partizanatul politic al subalternilor ministrului interimar şi ilegal de interne Vasile Blaga este evident din startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Să nu uităm că Vasile Blaga a fost şeful campaniei electorale a preşedintelui Traian Băsescu în toamna anului 2004, iar acum este şeful informal al campaniei şefului statului. Opinia publică trebuie să ştie că actualmente ministrul Vasile Blaga controlează, direct sau prin interpuşi, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală Anticorupţie, AVAS, Transgaz şi Parchetul General. Deci, pe lângă că este dublu ministru, Vasile Blaga este secretarul general şi eminenţa cenuşie a PD-L, devenit partid unic de guvernământ, şi sfetnicul de taină al Preşedintelui României. I se spune Buldogul, la fel cum era poreclit ultimul ministru de interne al ultimului dictator al României. Este vorba de Tudor Postelnicu, care a rămas în istorie cu celebra cugetare: Am fost un dobitoc. În ultima perioadă, Vasile Blaga a căutat şi a reuşit să obţină controlul mai multor instituţii cheie ale statului, prin promovarea unor rudenii, prieteni sau subalterni apropiaţi şi obedienţi. În cursul acestui an, după ce a revenit la putere ca ministru al dezvoltării regionale şi locuinţei în Guvernul Boc, şi-a instalat doi foşti subalterni de la Direcţia Regională Vamală Oradea în fruntea Direcţiei Generale a Vămilor, respectiv pe Radu Mărginean ca director şi pe Dan Pulbere ca director adjunct.

17 Pe fostul său adjunct, Călin Vesa, l-a uns director al Direcţiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judeţele din nord-vestul României: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa şi Cluj. Pe consăteana şi fina sa Ionela Bruchental, fost deputat PD în legislatura , al cărei soţ a fost anchetat şi condamnat pentru afaceri cu produse petroliere şi cu ulei alimentar de care nu era străin, a promovat-o director adjunct la Garda Naţională de Mediu. Nu l-a uitat nici pe bunul său prieten Terente Merce, care a fost mulţi ani şeful SIPI, aşa-zisul Doi şi un sfert Bihor, şi l-a ajutat în protejarea amicilor săi politici şi afacerişti. Cercetat pentru fapte de corupţie şi implicat în numeroase scandaluri, acest Terente a fost promovat de Blaga chestor şi adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă în timpul ministeriatului anterior de la interne, , iar în acest an a devenit consilier al preşedintelui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. După ce la 1 octombrie a preluat interimar şi ilegal Ministerul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga l-a numit şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră pe chestorul Ioan Buda, fost şef al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea şi bun amic de-al său din vremea în care era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. În fruntea Direcţiei Generale Anticorupţie l-a numit pe comisarul şef Liviu Popa, care-i este nepot şi pe care tot el l-a promovat şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor în Fina şi consăteana sa, Ionela Pop Bruchental, a devenit luna trecută vicepreşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului.

18 Cireaşa de pe tort este recenta numire în postul de director general al Transgaz Mediaş, societate naţională cu capital de stat, a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al său, Florin Muntean, fost coleg de armată şi de facultate şi, mai recent, naş de cununie al fiicei sale. Preşedinte al Organizaţiei Municipale Mediaş a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Mediaş până în 2004, când a fost ales deputat la alegerile parlamentare. În anul următor s-a retras din Parlament pentru funcţia de director general al Transgaz, pe care a deţinut-o până în 2007, când a fost înlocuit după ce PD a ieşit de la guvernare. În perioada în care a fost director general al Transgaz, Florin Muntean a rămas acţionar la Baza Auto Transport Mediaş, la care director general a fost numit un alt prieten declarat al lui Vasile Blaga, Valer Crişan. În perioada respectivă, între Transgaz şi Baza Auto Transport Mediaş au fost încheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot în perioada respectivă, mai exact în 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaraţiei sale de avere, un împrumut de RON ( de euro), pe termen de 10 ani, de la bunul său prieten Valer Crişan. Florin Muntean şi Valer Crişan au fost sponsori importanţi ai campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2004, când şeful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga. Florin Muntean şi Valer Crişan sunt buni prieteni şi cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Mediaş, de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatăl procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, numită în această funcţie de preşedintele Traian Băsescu în

19 Aceasta este filiera pe care, cu concursul fostului ministru al justiţiei, Monica Macovei, o procuroare necunoscută din Sibiu a devenit peste noapte şefa tuturor procurorilor din România şi sluga credincioasă a preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului administraţiei şi internelor Vasile Blaga. Aşa se creează sistemele mafiote, sistemele ticăloşite, ca să folosesc sintagme frecvent uzitate de ministrul Vasile Blaga în discursul său public la adresa unor politicieni din opoziţie. Cu astfel de specimene vrea să realizeze preşedintele Traian Băsescu reformarea instituţională a statului şi reformarea morală a societăţii. Vă mulţumesc. (Aplauze) Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 8 minute şi 40 de secunde. Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Diaconu Grupului parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Attila Cseke, dacă se poate pregăti până atunci. Dacă nu, o să-l invit pe domnul senator Udriştoiu. Aveţi microfonul central, vă rog. Domnul Mircea Diaconu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obişnuiesc să spun că şi un singur om din sală dacă mă priveşte şi mă înţelege mi-e suficient, cu atât mai mult cu cât am sentimentul că totuşi ce spunem aici rămâne undeva consemnat. Vedeţi, pornesc de la o întâmplare, pe care nu v-o doresc, dar care riscă să ni se petreacă oricăruia dintre noi.

20 Mergeam cu o maşină Dacia Logan, cu număr de Senat, prin oraşul Bucureşti şi la Universitate, încercând să fac stânga, dintr-un jeep BMW îmi cer scuze că pronunţ mărci, dar are un sens tot ce spun, sper gri metalizat, mult mai înalt decât Dacia Logan în care eram eu, se dă geamul jos şi un individ cu ochii holbaţi la mine şi la maşină bineînţeles începe să ţipe: Eşti în Senat, nenorocitule, coruptule! Şi eu, sincer să vă spun, crezând că sunt o persoană publică blândă şi nevinovată, ca o muscă socială, am dat geamul la rândul meu jos, să încerc să-i explic că nu sunt decât un actor, credeam eu, nevinovat şi cu asta basta. M-a văzut, a înţeles cu cine vorbeşte şi a continuat mai tare: Coruptule! Ţipa şi arăta cu degetul către mine, mai jos decât el, în Logan. Zâmbind drăguţ, i-am zis: Nu, nu sunt corupt! Până a venit, la rându-ne, verdele, să putem pleca fiecare în drumul lui, degetul lui a continuat către mine la nesfârşit: Coruptule, coruptule, coruptule! Sigur, am râs în timp ce făcea lucrul acesta şi după aceea, vreo cinci minute, după care m-am speriat. M-am speriat pentru că am tradus şi mi-am tradus întâmplarea asta ca un fel de rezultat al prestaţiei noastre mai vechi şi mai noi. De ce spun asta? Spun că s-a ajuns în punctul în care, în toate sondajele, Parlamentul şi, implicit, parlamentarii, deci toţi laolaltă şi fiecare în parte, pare că suntem, într-adevăr, corupţi, suntem îmbuibaţi, suntem plini de privilegii, de imunităţi şi alte boli.

21 Sincer să fiu, poate că toţi, la un loc, aşa părem. Sincer să fiu, unul câte unul, aşa cum v-am cunoscut pe mulţi dintre dumneavoastră Şi vă respect, şi sunt onorat că sunt prietenul dumneavoastră, dacă nu chiar mai mult. Repet, sunt onorat de cunoştinţa şi prietenia multora dintre dumneavoastră şi, implicit, sunt destul de liniştit în ceea ce mă priveşte, dar iată că, pe de-a întregul, arătăm cum arătăm! La asta se adaugă ultima lună, cel puţin, de prestaţie publică politică, care a acutizat această senzaţie până la a motiva ca să mă înţelegeţi foarte exact tot felul de indivizi suficient de violenţi de felul lor, suficient de agresivi de felul lor pentru a se crede îndreptăţiţi să ne spargă geamurile la maşini, să ne înjure pe stradă etcetera, etcetera, aşa plini de imunităţi cum suntem. Nu vreau să spun, nu vreau să arăt cu degetul, dar în acelaşi timp nu pot să uit şi n-am să uit niciodată moţiunea de cenzură aceea trecută, nu aceea de poimâine, care e doar un vot, când prim-ministrul, cu greutatea unui prim-ministru, arăta cu degetul întins către noi şi am senzaţia că arăta către toţi, nu către unii dintre noi, de aceea mă solidarizez cu toţi din această sală şi cu toţi din acea sală, arătându-ne cu degetul întregii naţiuni, cât de urâţi, cât de răi, cât de hoţi suntem, cât de plini de privilegii suntem. Atunci am rugat şi eu pe cineva să meargă şi să ceară o jumătate de minut şi pentru mine, să pot vorbi. Nu s-a putut. Minutele erau împărţite, regia era făcută. Nu am putut. Sunt un simplu şi biet parlamentar, atât şi nimic mai mult.

22 Aş fi făcut un singur lucru. M-aş fi dus şi aş fi predat cheile de la Logan prim-ministrului, pentru ca, în fine, să rămân un om normal, şi nu plin de privilegii, Loganul, după părerea mea, fiind maximumul de privilegiu şi de huzur pe care, din păcate, îl folosesc în numele Senatului. Acum, vin şi vă spun mai departe că mă sperie acest lucru şi din alt punct de vedere, acela al omului care a trăit suficient de mult, şi care în anii 50 era, deja vorbea. Deci eu vorbeam în anii 50, vorbeam şi înţelegeam ce se întâmpla în jurul meu. În jurul meu se întâmpla următorul lucru: ne adunam la şcoală, eram pionieri, blamam pe cei care aveau atitudini burgheze, gândeam şi eram învăţaţi să urâm zi de zi pe cei îmbuibaţi, pe chiaburi şi pe ceilalţi. Tare mă tem că astăzi genul de discurs public politic repet, nu spun din ce parte, e neimportant creează acest nou pericol, acest nou şi vechi pericol, al luptei oamenilor cinstiţi şi simpli, muncitori şi săraci contra bogaţilor, îmbuibaţilor etcetera, etcetera. Este exact ca în anii 50. Mi-e groază de aceste lucruri. Sper ca acest coşmar să se termine cât mai repede. Oricum, numai să se termine. Sper că în curând, peste o lună şi ceva de zile, ne vom linişti, deşi tare mă tem că nu. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze în sală) Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc domnului senator Diaconu. Aţi vorbit 6 minute şi 40 de secunde.

23 Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriştoiu Grupul parlamentar al PD-L. Se pregăteşte domnul senator Daniel Savu Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul central. Domnul Tudor Udriştoiu: Declaraţia mea politică se intitulează Insuficienţa serviciilor psihiatrice din România (I. Infrastructura). Citez din Cartea Verde a Sănătăţii Mintale, lansată de Comisia Comunităţilor Europene în anul 2005: S-a ajuns deja la un consens că prioritară este oferirea de servicii eficiente şi de calitate, de tratament şi îngrijire a sănătăţii, accesibile acelora cu sănătate mintală deficitară. În România, ultima investiţie dedicată asistenţei psihiatrice a fost finalizată în anul 1923 în Bucureşti, actualul sediul al Spitalului Alexandru Obregia, iar penultima investiţie a fost Socola 1905, la Iaşi. Iată că în primii 20 de ani ai secolului trecut s-au construit două spitale mari de psihiatrie, iar în 20 de ani de libertate şi democraţie nu s-a mai construit nimic. Înainte de a avansa câteva aspecte privind unităţile psihiatrice din România, sunt necesare câteva precizări. Sărăcia caracterizează oferta de servicii, lista de profesii şi unităţile psihiatrice, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ. Această situaţie generează bias-uri importante în situaţiile statistice naţionale, ca să nu mai vorbim de comparaţiile cu alte ţări.

24 Din cauza penuriei generale, în unităţile psihiatrice cu paturi se internează acuţi şi cronici, vârstnici cu demenţe, pacienţi care prezintă pericol social, pacienţi dependenţi de droguri, pacienţi cu probleme sociale deosebite. În România există 38 de spitale şi 36 de secţii de psihiatrie, care totalizează de paturi. În raport cu populaţia, avem 0,76 paturi de psihiatrie la o mie de locuitori, adică un pat la locuitori. Se adaugă 15 unităţi de spitalizare de zi, maximum 30 de locuri, adică una la de locuitori. În Belgia sunt 67 de spitale de psihiatrie şi 67 de secţii în spitalele generale, 41 de unităţi de îngrijire, instituţie necunoscută în România, şi 96 de proiecte de locuinţe protejate. Asta înseamnă 1,42 paturi psihiatrie adulţi la o mie de locuitori şi 1,14 paturi rezidenţiale la o mie de locuitori. În total, de trei ori şi jumătate mai multe paturi decât la noi. Pentru spitalizarea discontinuă, în Belgia sunt de locuri de zi şi de noapte, adică de circa 10 ori mai multe decât în România. Şi mai există şi 0,6 unităţi de îngrijire pentru vârstnici la fiecare o mie de locuitori. Problemele generale în funcţionarea spitalelor se complică în unităţile de psihiatrie din cauza specificului specialităţii şi a implicaţiilor multiple de natură etică şi juridică: urgenţe, internări nevoluntare, birocraţie suplimentară (corespondenţă cu diverse instituţii), probleme de capacitate de muncă şi medico-legale. Secţiile de psihiatrie din spitalele generale, raportate oficial, aparţin numai administrativ de aceste spitale, nefiind situate în incinta acestora.

25 Permiteţi-mi să redau câteva caracteristici ale spitalelor/secţiilor de psihiatrie: - condiţii de spitalizare de proastă calitate; - aglomeraţie, multe dintre unităţi având peste 500 de paturi; - tratamente aproape exclusiv biologice; - puţine activităţi/terapii nonbiologice; - îngrijire medicală generală foarte săracă; - fără măsuri de siguranţă pentru pacienţi şi personal; - comunicare slabă cu ambulatoriul. Trecând la asistenţa ambulatorie, în Belgia funcţionează centre comunitare de sănătate mintală unu la de locuitori, în timp ce în România avem 49 de laboratoare de sănătate mintală înfiinţate în anii 70 nu se ştie câte mai funcţionează, adică unu la de locuitori. Raportul este de 7 la 1. Proiectul Ministerului Sănătăţii din anul 2006, care prevedea un centru comunitar de sănătate mintală la de locuitori, a decedat înainte de a începe. Este adevărat că alegerea unei ţări ca Belgia, pentru comparaţie, este nepotrivită, dar diferenţa este totuşi prea mare între două ţări din comunitatea europeană. Este la fel de adevărat că nicio ţară nu poate acoperi în totalitate nevoia de îngrijire a circa 30% din populaţie. Reamintesc faptul că prevalenţa oficială a bolilor psihice în comunitatea europeană este de minimum 27,4%, numai pentru populaţia de de ani. Dar dacă România a alocat pentru asistenţa psihiatrică sub 3% din cheltuielile pentru sănătate, în Ungaria ponderea este de peste 15%, iar Belgia consumă 1,9% din bugetul sănătăţii numai pentru schizofrenie.

26 Pentru ilustrarea aproximativă a situaţiei din România, redau elementele de infrastructură existente la dispoziţia persoanelor cu probleme psihiatrice din judeţul Dolj, un judeţ bine dotat în domeniu faţă de alte regiuni ale ţării: un pat la de locuitori, un loc de spitalizare de zi la de locuitori şi un singur centru de sănătate mintală pentru întreg judeţul, adică de locuitori şi distanţe maxime de circa 90 de kilometri. Existenţa acestei unice structuri pentru asistenţa ambulatorie reduce drastic accesibilitatea pacienţilor la o serie de măsuri reale, luate în favoarea lor, cum ar fi compensarea sau gratuitatea medicamentelor. În concluzie: subfinanţare, infrastructură săracă, agregare în oraşele mari, birocraţie excesivă fără preocupare pentru calitatea actului medical, ofertă săracă de servicii, lipsa reglementărilor privind evaluarea eficienţei şi calităţii. Aş vrea să precizez că o să revin şi cu problemele de resurse umane în asistenţa psihiatrică şi să repet ceea ce am spus şi la ultima mea intervenţie: nu acuz nici persoane, nici instituţii, acuz nişte situaţii şi vă chem să găsim soluţii. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală) Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Aţi vorbit 6 minute. Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Savu Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Cornel Popa Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator, microfonul central. Domnul Daniel Savu: Mulţumesc, domnule preşedinte.

27 Aş fi sperat ca măcar domnul senator Mircea Diaconu să mă asculte, măcar din solidaritate de loganişti. Şi eu circul cu Loganul foarte des şi aştept să mi se întâmple ceea ce i s-a întâmplat Din nefericire, Domnia Sa este prins într-o altă discuţie şi Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Domnule senator Diaconu, o să vă rog să staţi în sală. Vi se adresează domnul senator Savu. Domnul Daniel Savu: Nu, nu mă adresez în mod special, dar am sperat ca măcar domnul senator Diaconu să mă asculte, din solidaritate de loganişti am spus şi pentru că aştept să mi se întâmple în orice clipă ceea ce vi s-a întâmplat, şi cred că trebuie să ne pregătim toţi pentru acest lucru. Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o Parlamentul României, mai important pentru Uniunea Europeană. Săptămâna trecută, la invitaţia Comisiei Europene în România şi a Biroului de informare al Parlamentului European în România, am participat alături de alţi colegi parlamentari la dezbaterea cu tema Impactul Tratatului de la Lisabona asupra Parlamentului European şi asupra Parlamentelor naţionale, organizat în cadrul seriei Perspectivei Europene. Evenimentul a avut ca scop comunicarea şi stimularea dezbaterii cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică, naţională din România. Invitaţi de onoare la această dezbatere au fost comisarul european Leonard Orban, membri ai Parlamentului European, precum şi reprezentanţi ai ambasadelor de la Bucureşti, din toate statele Uniunii Europene.

28 După această întâlnire, vreau să-mi exprim în faţa dumneavoastră îngrijorarea că după doi ani de la semnarea Tratatului de la Lisabona, în România nu au fost introduse pe ordinea de priorităţi dezbaterea şi implementarea prevederilor acestui tratat. Pe cale de consecinţă, nu a existat nici măcar preocuparea pentru formarea unui grup de experţi care, în cadrul Parlamentului României, să urmărească şi să gestioneze relaţionarea cu Legislativul european. Existenţa şi funcţionarea acestui grup de experţi nu ar trebui să fie afectate sub nicio formă de schimbările politice din România. Printre alte prevederi, Tratatul de la Lisabona întăreşte rolul Parlamentelor naţionale din statele membre. Practic, vorbim despre un rol de prim-plan al parlamentarilor români, care ar trebui să preia opiniile cetăţenilor din diverse regiuni, atât în ceea ce priveşte impactul asupra legislaţiei europene în zonele respective, cât şi în ceea ce priveşte transformarea unor iniţiative locale în viitoare proiecte legislative europene. În egală măsură există şi posibilitatea manifestării unui drept de veto al Parlamentelor naţionale, implicit al Parlamentului României în ceea ce priveşte proiectele europene, care ar putea avea un impact negativ asupra ţărilor respective. În totală contradicţie cu practica din alte ţări europene, unde există o preocupare pentru întărirea rolului Parlamentului naţional, în România ne confruntăm în această perioadă cu o campanie de denigrare şi diminuare a rolului Parlamentului. Ştim cu toţii cui foloseşte această campanie. Rămâne să ne convingem cine are de pierdut de pe urma ei şi să stabilim care este

29 interesul naţional. Îmi doresc pentru poporul român să avem înţelepciunea să depăşim împreună aceste momente. Vă mulţumesc. (Aplauze) Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, şi eu. Aţi vorbit 3 minute şi 30 de secunde. Invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea Grupul parlamentar al PD-L. Domnul Cornel Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezenta declaraţie politică este intitulată Cine spune adevărul?. Suntem în campanie electorală, stimaţi colegi. Ştim asta pentru că ne obturează orizontul miile de afişe cu referendumul de campanie al preşedintelui. În schimb, nu vedem o confruntare de idei şi de programe electorale, nu vorbim despre mandatul prezidenţial. Când să mai facem asta, dacă toată ziua cineva provoacă un scandal. Şi dacă nu avem un scandal, avem declaraţii care introduc groaza în noi: fie concedieri pe bandă rulantă, fie salarii şi pensii diminuate. Ultima soluţie găsită de partidul prezidenţial este radicală şi absurdă: reducerea salariilor şi a pensiilor. Mă văd nevoit să mă întreb şi să vă întreb cine spune adevărul, pentru că şi înainte de această declaraţie, şi după ea, domnul Boc ne-a asigurat că situaţia este sub control, că sunt bani de salarii şi

30 pensii. Şi atunci? Care este, de fapt, situaţia reală a acestei ţări? Unde suntem acum când încet, încet Statele Unite ale Americii au ieşit din criză, când Europa îşi revine după recesiune? Ne-au pierdut guvernanţii printre declaraţii şi asigurări, printre ameninţări şi apoi reveniri asupra lor. Chiar nu mai înţelegem nimic. Fac apel la coerenţă din partea acestora. Sunt atât de mulţi purtători de mesaje, încât nu mai ştii ce variantă este adevărată sau, măcar, cel mai aproape de adevăr. Chiar asta înseamnă campanie electorală în 2009? Să sperii alegătorii, să-i zăpăceşti, pentru ca în final să le prezinţi o soluţie miraculoasă, care să te propulseze pe primul loc în cursa prezidenţială? Nu mai există pic de milă pentru acei oameni cu salariu minim pe economie, care se simt ameninţaţi zilnic. Ce mă sperie este faptul că purtătorii aceştia de mesaje trec rapid la alt subiect: economia fantastică pe care o fac dând afară nu ştiu câţi oameni. Ştiţi care este categoria aceasta de aşa-zişi funcţionari disponibilizaţi? Cei de la îngrijire şi curăţenie, cei cu salariile cele mai mici, cei care, de fapt, nu contează când se calculează măririle de salarii. În locul acestora se creează posturi de conducere, de consilieri şi multe altele, bineînţeles, pentru cei care au recomandare. Da, domnule Boc, am înţeles exact strategia dumneavoastră de ieşire din criză. Din păcate, vorbim numai despre ieşirea familiei şi a partidului dumneavoastră din criză, nu a României, domnule Boc.

31 În final întreb încă o dată: sunt bani de salarii şi pensii până la sfârşitul anului? Mulţumesc. Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator Popa, aţi vorbit patru minute. Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea Grupul parlamentar al PD-L. Se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator. Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Înainte de a prezenta declaraţia politică am să prezint o situaţie din oraşul Iaşi, întâmplată ieri, pe acelaşi temă, invocată de colegul nostru, senatorul Mircea Diaconu, un pic invers. Dumnealui a fost supărat că un şofer l-a apostrofat cu degetul pe geam spunându-i: Coruptule! Eu am plecat de la un miting din Iaşi la care au participat peste 30 de mii de oameni, iar unele televiziuni private au prezentat un vorbitor la nori, fără vreo trimitere la zecile de mii de oameni din Piaţa Unirii din Iaşi. Am plecat spre casă cu taximetristul respectiv şi acesta a zis: Nu se poate domnule, milioane de oameni văd corupţia pe sticlă, iar nenorociţii aceştia cât mai continuă? Un taximetrist. Îl rog pe domnul Mircea Diaconu, ca la următoarea declaraţie politică să vorbească despre corupţii sticlelor mediatice pe care apar chiar oameni cu abonament, şi să vedem poziţia Domniei Sale, care, într-adevăr, este una respectată de multă lume.

32 Declaraţia mea de astăzi a avut şi acest motto, pentru că titlul ei este Despre spaimele celor care se simt«prefraudaţi». Aşa cum era de imaginat, ideea trecerii la un Parlament unicameral provoacă o puternică rezistenţă din partea actualei opoziţii. Era de aşteptat să se întâmple aşa. Sunt 20 de ani de când Legislativul nu a probat necesitatea funcţionării celor două Camere şi utilitatea fiecăreia în parte. Anumite persoane exploatând puterea interesului de grup şi-au creat avantaje proprii speciale refuzând, categoric, orice schimbare. Acum, prin referendumul propus de şeful statului, monopolul grupurilor de interese se sparge. Dacă nervozitatea celor mai multe dintre partide este de înţeles, surprinzătoare devine reacţia unor ONG-uri, cei drept foarte puţine, doar patru la număr. Argumentul adus de contestatarii organizării unui referendum, odată cu prezidenţialele este cel puţin bizar. Se vehiculează ideea că ceilalţi candidaţi ar fi dezavantajaţi că ei nu pot declanşa un referendum la fel ca actualul preşedinte. Se vorbeşte chiar de o încălcare a democraţiei, ba, în mod uluitor, de o presupusă prefraudare morală a alegerilor. În consecinţă, s-au făcut sesizări la Avocatul Poporului privind constituţionalitatea acţiunii. Desigur, în acest caz putem vorbi despre o lovitură de imagine în plină campanie electorală, dar în nici un caz de o lovitură juridică. Cu bună ştiinţă sau nu, petiţionarii au uitat că dreptul preşedintelui ţării de a organiza un referendum în ziua alegerilor a fost confirmat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 147 din 21 februarie Curtea Constituţională a stabilit atunci că interzicerea organizării unui referendum în ziua

33 alegerilor ar însemna limitarea dreptului constituţional al poporului de a-şi exercita suveranitatea, prin consultare directă. Ideea că Traian Băsescu are un avantaj din organizarea lui este şi absurdă. Toţi candidaţii, în mod egal, pot să-şi exprime părerea faţă de subiect, să-şi pună pe panourile lor electorale postere pe această temă. Pot, prin urmare, să prezinte şi punctul de vedere referitor la de una sau două Camere, acordul sau nu faţă de referendum. Orice candidat are aceleaşi posibilităţi în campanie. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că alegerile prezidenţiale atrag oamenii la votul pentru referendum şi nu invers. Pe lângă toate aceste subiecte rămâne curios faptul că discursul antireferendum al unor organizaţii neguvernamentale seamănă leit cu discursul unei alianţe de ultimă oră PSD PNL, iar acţiunea apare exact în campanie electorală şi nu înaintea ei când proiectul fusese anunţat public de către preşedinte. Un lucru este clar: au intrat acum în meciul politic şi suflă puternic în pânzele alianţei anti-cotroceni. Unde va duce această implicare a acelora care devin jucători în loc să devină arbitri ai confruntării, rămâne de văzut. Cert este că după încheierea campaniei, ele ar putea pierde un atribut fundamental cu care asigurau echilibrul democratic - credibilitatea. Vă mulţumesc. (Aplauze) Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator, aţi vorbit 5 minute şi 30 de secunde. Îl invit la microfon pe domnul senator Arcaş Viorel. Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Marius Nicoară Grupul parlamentar al PNL.

34 Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează Pumnul în gura presei. Am văzut mai înainte cum se pune pumnul în gura ONG-urilor, să vedem ce se încearcă şi cu presa. Stimaţi colegi, De multă vreme suntem martorii unei încercări disperate şi a unei lupte crâncene duse de către preşedintele Traian Băsescu, secondat de colegii săi din PD-L pentru a băga pumnul în gură tuturor celor care îndrăznesc să aibă o altă opinie decât el. Parlamentarii care i se opun sunt catalogaţi drept mincinoşi, oamenii de afaceri care îl contrazic drept hoţi, ziariştii care îl critică drept manipulatori. Într-o Românie care şi-a câştigat greu dreptul de a vorbi, în anul 2009, cine vorbeşte devine imediat criminal, inamic public, duşman al poporului. Vreau să vă vorbesc astăzi despre o altă acţiune PD-L - istă, prin care se încearcă limitarea dreptului la opinie şi la informare. Obsedat de putere şi de control, dar şi de teama de a nu pierde totul în 6 decembrie, Traian Băsescu şi ai lui au pus la cale un plan nou de a cenzura opinia publică, de a băga pumnul în gura presei. Noua conducere a RODIPET, cel mai mare distribuitor de presă din România, numită după ce statul, prin AVAS, a redevenit acţionar majoritar cu 51%, impune editorilor de presă, condiţii drastice pentru a fi distribuiţi. Unul dintre obiectivele noului preşedinte AVAS, numit de PD-L, domnul Mircea Ioan Pavelescu, este ca în scurtul său mandat, să aducă presa, cea pe care o poate şi este