6 pagini 3 ici. rana. SicoelSiă pomiloa. in seria do arestări din Rusia păsint i numolo lui Pauker. So pare că este un. Sonare nceastă. ională.

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "6 pagini 3 ici. rana. SicoelSiă pomiloa. in seria do arestări din Rusia păsint i numolo lui Pauker. So pare că este un. Sonare nceastă. ională."

Transcriere

1 5 [ 6 pgn 3 c B M 195% Drector G0ş PRoTOPOPscU OMA VLADSCU pcbe unverstră IN Om reprezenttv Dntro sere de Intorvlewur. «Inrţ, nehote, cugetăr ș "lte e pe sre le publeă în beţ lor de ceruelă numte nre o sl cătev lucrur dcă uu ubstntle, rltă mă fl ultte. D lo sărtur te cteo plnă, mărnd, emtem e m cu sorvetul nul pe cre prns pronpe Î delle tocml că vu mervetul, de vusetre vte n he 4 chn, buleseu-mortu, ntelot I bne cunoscut del ltrul Adovărul. NI Iul tr f putut să nu se remrce n centă cuzelre bexlonnlă m pus să te remrebl de ldlvtă, MI ve v răspunde, lu, cu v bsrvțe veche pe Hermvu dr pe Ilergx A Hm tuţele! sl sunt nvectve cre nu pot să tu ură un Floso ro Just. Dr ntunl mă wrăbose să ln ureb : ete ore d. 0, Răduleseu- d un flosott I cte, nternţo d-ţărănlt II st u po. dlolpol l d-lu Mhlche, fţă de cre cest cărturr olult w logt n l, c un moly, să porte cuvântul prn tote orsele ș stele Mrl! Un cărturr n OLRO fost totdeun cel cre ș- m proprul său cuvânt, cre în xeul lt, dr n' fă scultt, Un cre se utu: L urr este u punct dn cre ăn) Spn pote lee, gre ucând ânălre ce mlă! n ul t toteun să se plmbe pr crterele suburbne metecând vnt (flncă re ş ochelr) ultm Ir ză, dn ultmul ser l p= nulu sprtul del club. Profesor de fllusote, d. 0. Bărbulekeu: «Murtu del Leu tât mt pentru ctedr lul dr profesorul de tlosfle, câțv omon pr- munul cre yreone (l preone pe cele eret: hdrulcă dn (m UNA VSTIR Sâmbătă Redcţ n 4IDN D YPYA SI DOCTRINA DONANASCA ş Admnstrt! ucuneşt! t 12, t] I rn Drecţ Aden Redcţ,» + + român», soțul erone comunste An Păuker. Când fost con Sonre ncestă Comune urbne P Y, ABONAMNT: 1 n Le 9 lun 3 lun Ultmul ct l une drme So pre că vlt du fvorble ș mr bonţ n fxnlor servţ l V de Atoll l Mdrd mu s' produs nul zod rxlmulul nu putut descfr n vserel să de melorre n stun= Met Lor de slvter Impr MMtle rom, n vlette, telmlt de Stln să-l fcă vlen ulet hluente, u brt cât u brt entul Monlte, densupr căcel veghu crn nompuos Wsre ru Ltntte; c în cele d A, pre dlperten Î bolseve să btă ntro hotcă de tu jucător Lor, e lene olţ cu forț până ș n ere nţles deprmre n pll. In numele e vă nu e tot un eu flosoful. Im ml mntese nsfârșt, dntr'o tne- stă n Moscove, em orecre preten în. bblotecă, de v trtte, cursur onlă. -lu Rădulescu, dr n cre prmele pgn m'u părt tot- îm slujb comunsmulu ş sfârgnd Ar n pc sntfscştn n Frnţ ş de uentru tt, su nt înfert «sălbătc românescă, Conslul de răsbou cro o j prmt ml do scrsor dn lume Răspunsul e nutl. treg cre î cereu chtre tov ns umn! Istor n les. tm s de o d-ră Blum u.vont In no cerceteze ş să întrăghoze. L întrun- Ltntte, în ce mt pură formă comunste. chr s. l cee Lupu An P fgur l loo tte n cndore lor de flure cu n 4 n Ş totuş norocul Ane Puker este că justţ românescă condmnt-o. Pentru c se rogă, de lel. dn țărle românest cole prope de Adovrul vre să-ș promoveze temele Ivurte p cre totuş să nu Dcă r f chtt-o, tesjue zc + plect grăbtă în Rus rt e, mre Dumnezeu, Ion. Moţ ș Vsle Mrn. l semneze celeș psendoulme voevodnl le pu tte cu pstrul, el x demntr sovetc, lr în loc ste Ie pp eentă într'o bu oză unel numte plebe unverstre, Ireme nbl nexstente. în ptă enlur noktră trecută ș vltore, Se puscuese tunel, cu undț mheză dn Român, s'r pregăt să moră l; de soțul c, împu: de tovrăş lor comunşt. (dovulu întreprnzător, cudte nume de Tunel onr uuvertr, de re nmen n' uzt su n'r [ uzt vreodtă, glor nonme ş me= să moră pentru vn de f soț cuv, fără nc un protest l «democrțlor» nternţonl! ucolce, nume tubereulose cre leșnă când «vorb de un ntervew Hotărt, An muker vut noroț să le m de lus de vetă. Fndcă exstă, trobue să vă npuu, ntfel _ MANOIL! GRIGORANU le profesor» cr tremură de voluple când îş văl numele l gzetă he! Incă puțn, s urletele de desmăţ se vor stnge, O fră nouă când ft văd s porrotul, se pănzură de plăcere! î3l v recucer dreptul In sore, Urgnele se vor plerde în pgnle m= Cu e, eu ceşt profesor ş cu ceste nume se vre reprtă utor: nulelor de store, unde rmtele nțonlste rmte cu jurământ să bte colonelor dn Sărndr. Operţe,să vă mărtursesc, rle pesmtă! pe eruc ș p spdă de zur vor Îl şezte In ltrele, căror l se Dr vreu să dug m repede că d. 0. Bărbulescu-Mortu nn este cuvn Inude ș nchnre. e ehlr dntre cest, Numele lu, nt oblgt să recunose, este de mult de VIRGIL GAVRILSCU hupropretărt în lrele d-lu Klmn s dcă nmen mu îl cteste, uor că totă lume ÎI prveste fotogrf Rre or m văzut u cp O problomă de stt este cl cultor lucreză zolţ ş lpsţ de consumă m les, celce consttue sre exprmă bne pe dn ă. tot ce mu re nnăuntru! dcă întâl orgnzm producţ su, orgnzre core r mpedc Jo= et Dpdr lor, Fur) le, zr- D. Mortu este xtfel fără nc un secret. I spune tot. l spune că In poltc grră jăr trebule să[cul comercl defvorbl lor, In- zvt, ouă, îructe, curne, păsăr, lp= wrleope nme. ne ocupăm întâ de rentbltte ş [nte dec de ne ocup de orgn- te, brânzetur, ete. Comerţul născut Lunţ ntervewul ul recent dn Adovărul, numărul freste de măr- po să orgunzăm produsțune n- zre producțunț, înunte de re dn vânzre produselor j grcole mu moră nclodtăt lore; în cre d. Rădultăcu gândeste lre despre ludenț, despre grcolă, Progresul nu pote f reu- [clm o techncă nouă în grcul- relzeză cele m mr că; tgur. Mrce Stronul ct uvversltră, despre ldelure studențest. AfI văzut că m zt în ogrcultură dcă se lucreză tur, techncă ce presupune utlj, De pldă, stele cre sunt în ruz terest ml mult omul, decât oper fndcă oper cent cre mă în pgubă. D, Vslu del, lusttu- utl) cre l rândul său cere c- de 200 km. dstnță de Bu cureşt, cupă cum s rexumă În e] 1 cuvnte pe cr lo puteţ orcând ct: tul de Cerestr: Agronomce, stu- ptl, logc ne reclmă să sgurăm sunt urmzorele de câştg pentru m dcă studenţ cd prdă tuturor ou upromsurlor, lnd. rentbltte bugetelor țără- [eu prortte rentbltte In me- cel cre orgunzeuz cest cor merţ, s us trobud luttă în lpsurle lor mterle, în reutăţl lor de vcță. neşt, consttă că cele ml multe [ser plugărenscă, Acestă rentubl- nu pentru, cel cre produc MI prceput ş dr. Doeml în cesul în cre tner unverstr gospodăr lucreză în pgubă, Cre [ltte, în fră de cest uspect eco- comerclblă. Tot ncestă st ndevr stânel de grnt, II se vorbeste de compromsur! ŞI ţ sunt cuzele ceste stuuț?! nomc, ş re ş un reflex nţonl rezultă dn lpsă de orgn fele că ceste «compromsur» sunt tot Hdelurle unul Indexul. prețurlor grcole. ş în- SI socl prn creere une dspozun grcultorlor cre trebue să-ş bă Muc ne- prvt cu 1 tnoret n custle chră în nul. 191 eru 5ulleteşt în rândurle țărânm, cre c prm obectv, orgnzre vân- 2 mle sro brț d drgot f, Monl! ŞI ceste delur, cre v să leă! pornese dn stomc! Când ctm cestă gândre ce Terlelre orleum că putem găsl fotoegle, stăz pentru produsele gr- ş vede nstăz meser, dsrtnt. zărl produselor, Dn cuz lpsel de te Ş în tmp o vorb, îş prve grt utorulu ln zr! O luăm tuuel VI cole este cu 55 l sulă ml me. Dec o ctegorcă întâette în o- cptl, de credt, prn vânzre, ce- [2 Ul Nnole - gt să se. trntorme în or, o mânzălom pe chelle, potrvm ochelr s ne utăm Incăodtă Preţurle în ludusre se menţn prn rlentre poltce monstre grre relelor, se fc. cele ml mr spe [20 Pultă Prăle: 2 sărente, Pote vă dutog. Sărcu' domnul C. Răduleeu-Mortu? orgnzre crtelurlor noțonle ş [este sgurre rentobltăţ n - culțun de bursă, deorece me vnde în bloc ş l dser ŞI nt m contnut. In oc b nternţonle cure mpun grcul- rcultură, prn echlbrre dntre gustorlor, Pentru evtre. tuturor t îmbrăet. pulgert un lcăr tpt ntro lor= TOMA VLADSCU tur o stre de nferortte, Ace- prețurle ndustrle ş grcole, por- cestor nejunsur este nevoe; 1, [972 /orle mo mă gt să cdă. Musch fețe, îns stă stuțune este în generl pen- nnd del vlortcre munc țâră- de orgnzre nțcultorlor în s0- cordţ, trădu s/orțărle pe cr ln tru grcultură, dor prezntă cuze neșt. Desfocere produselor ugr- cl-coonerlve În vedere comer= făce pentru -ș stăpân mrul, excepțonle pentru ugrcultur _ro- cole se fce pe pţ nternă ş pț mnecscă. Cu oczn congresulu n-externă, în funcțe: de orgnzre (ulu. proăuselor. grcole; 2. cree- Anumte obceur, profesonle ș re posbltățlor de trnsport prn. m le prevedere redcțonlă grcol nternțonl st consttt, ncestor pețe stă rentbltte în - rețele de şosele ş cule fertă extnse necesră în xemene ocz, m'u prn d, Borel, că sunțem țr cu [grcultură, În toută fr, prnro red cre țăcut să- cer o legtmţe, Semnăel ml scăzut ndex pentr produ- PIAȚA INTRNA trfulu de trnsport pe C. R tur depe tț mu 0 ctsem, pensele grcole ş cu ce ml mure reducere cheltuellor de mnpu= trucă mă nteres mult omul ș m cheltulă de întrețnere fmlră, Mjortte produselor nrcol Inţe,"etc,; 3. construre de slozur prlert să lu de vorbă cu el. demoerlcă trebue Inustr este orgnztă în scopul sunt bsorbte de consumțlure ne Al- întns o crte de legtmţ sgurăr. rentbltăţ.. Agrcultur ternă. Pţ cest rebue prvtă Mă băte în och, pre vu, 0 [ls Doctorşul 1 fără Yoo nostră este unrhcă fndcă gr- cu totă tențune, fndcă c se (Contnure în pg. II-) doven. cără cre rde în lov legtm: f. Cregteu răn colo. Interorul redcțe se trnform, cnemtomenţnă. sttul-quo'e tertorl mce sto jute în czul unul con- lrf, Scenele se destățuru. cm Hu încă, de unu tre. be! exstent, îlct. uțelă mettore, Cre sunt moțvele tctce pol- Percolele mr. pentru Moscov Pen de undev, dn lume tr ȘI de unul cre u le: tehe 2 jnt Vbe (n toe, cr dcteză Moscove cestă sunt două: germn ş jponez, Con- selor, o sumedene de cone sfnte, ttudne? trttul Ş omul dn fl me se trnst- 1. In prmul rând. molve psh- frnco-ceho-rus. Contr Jpone pe logce. Attudne censt î mă- eventul ntervențe Sttelor U- reşle smplle în msele populre. nte. su n Angle. (Acest dn ur- Ruzboul vtor or de prte mă tât de ngjtă de trttele! Anlzn ntrun foleton Acelş joc, celș trțcă poltcă cu v f dreptte ş or cne lr închete ntre tote sntele membre Moscov o Hdel ş pl- deslânțu pre ntrcoșă or. Teh- le Lg Nţunlor, cât ml les nc modernă n nventt tâte mj- de nteresele sle propr î n xtresu. loce de ucdere ncât orce om îş mul Orent, grv mennţ t de o Nu, mă prmt? Y Omul cu mse» (ubre dă semă că o vtore conlgrţe eventulă întărre stuţe Jpolor, Ns pute să redu ccentul cre "AU că frpt we Mller. Ce mondlă v f sfărștul cvlzţe. prt! u bătute le Cu cest sstem nc un dn vechle oblgţ le nc), străbăte prn sulltul ceste în Mussoln Dec Moscov, lnlnduese în rân nu regmulu nteror, Sovletele cre se! SI) tttz în plnurle sle potrebăr,. me nelnșt, ce-o p? este pm închnă une docțrne ce consderă dul stlclor zse - pctce câștgă Jtc țărlor cr sunt nteresle In Am prvt, bsent pe gemur, dul. țnternțontl burghez cr u orore de schm= țărănesc) ATI orce regm poltc ltul de cât cel smptle tuturor ş m les le Vne l br ş putere. A nstbltte, In te mlonelor de munctor cr îş lu o J te f, domnule? rând sub msc ceste, dolt comunst, c un dușmn cre tre= sem că e, ce dnt, vor duce suspnă: conservtore ş îş bule dstrus, ceş Sovlete pr! ce-o J, Ne. legle, Moscov greul războulu, Or nreg poltcă Qu d'or- ctt o dtă; 6 Ml, 197, Fpt d» t S Lupul ălătlt răspunde contnuă nestngehrtă jocul său del stăz c cle m prge păstrăttulce, cptre 2. Motve de! musselr ş de pregătre] tore le ordne nctunle, lte le n es. în cdrul trtt vtore revolul mondle. VALRIU CARDU tuturor tărlor cr u- nteresul să Lg Nţunlor în specl sttele] Moscov. lr! prn Prs, Prg unde.) Mnon, domn t tre îngrjorț de sort Iul denretă tot e. K, ce să [let Opobe: j out să be lmondă, Mrăce. Grguță scre mă More le mătur de fond. cre: «su nu feltţ încercre de Pozţ leglă Moscove în «poc». Mudge- vntgle pe cr te obne, ÎN S doptând fţă de fecre țră nul nternțonl pure, o pozțe conservtore, de Sovelele cre l nsturre lor! susţnere 4 regmurlor poltce le- In cârm Ruse nu nu recunoscuţ ScoelSă pomlo n ser do restăr dn Rus păsnt numolo lu Puker. So pre că este un ntă de jus- 2 Vlorcre munc fărâneșt de IOAN VIAL tr Germne se bzue pe ntentnere slule ctule: sunt țărle tşte poltce Mc nțelegere n prmul te. Oblgă sy-ulu, prn ducere e nchete ş [ Frontulu Poprr, este Anţ de bebrel oută de prtut de lotdenum Spn ulorllor poltce ș de rtă, ș e l sncertte el ltnă Ată o formdblă rmtă de constuțe, Vuptătonre pentru un Helsto detălmt ș- untte nțonlă, cre nu mt puten să ntărzle, Comuulmul Iberle jună n sltunțn dspertă unul erlmnl, cre, plnă că dcă v [ prns, 1! nsteptă esfddul, nu cztă să trgă în Iăter A cne cu rovolverul. Ullmel telexrrue me rtă precl cest. L Brcel în nm Spne guverunmentle, u început lup tele de trndă. ll, dcă ce orblă mxtu soolnlst ș nrhșt, put să se uclă ntreolltă. s cre găst de cuvnță să-s levoreze proprn codă. Oh, cestă mncbră trgl-comedle guvernmentllor dn ptr jutesttulu cvler rătăctor! Omen fără ule o smpte pentru un rdovt sugestlor moscovte, slţ totus să ml lupte! Pr'că-l văd, cum Îl cunose dn cărț, pe dâr țărn du Cn Jesteză dnț c să nu sculpe în obrj ndecenţ unor rtț poltc! Cr, în tmp ee 2300 de cop dn Blbo u trebut să l drumul unul blestemt exod, Mdrdul frcurlor roş e dspus să de bnchete ducese! de Atholl, bnchete copose. cu tot ecec ub- Vtte mstrlor culnr putut ofer m desăvârst în mtere de vo bucătăre upnolă. L, Cre v rebul să [le Spn nvugătoret Spn contorlontă [ opleplel comunste su ce mgmntelor nțlonls, cr opun pep- în tr de oțel tnkurlor furnzte de U. R. 8. Sul tuturor nebunlort = Rozensrtă, Spnl se v rdc dn nou dn runsle cteărllor îngonunchte cu frunte cupolelor în colbul Isterel roş. Dre v pute nchpul o Spne ltel decât en bserc, cr să smtonzeze cu cântecul gry l elopotelor xzururlet u nu rouese să c lu Goy ş- lul Don Mguel de Unmuno ucombână unor comunșt beț de sânge, c frunte cât o cute de chbrtur ș cu och nfectț de lubrctte. Superbul erosm Iber rătt de câtă vtltte dspune sor nons= ră ntru ltntte: nu în moleşel crctortcă popovelor bătrâne. Constlnţ s nțonlă dovedeşte o forţă, cre trebule să învnă orleo obstcole: Căc dotnul Spne de mr slnur ş conyngătore scez e să "Un fpt dvers... unțune. 4 vent cnev l not în redoțe, O ză munooto mult: O să vă du zre - ge. [ble trjul, dăog vzttorul zre A [tert. Când ntrt. slutt s36, [j strnu: încolt d tem că v /A refuzt. să mur mă îmgel, do, multă, nespus e core s ourt în mjlocul broulu, învârtn duce Wrânl- [ncurct pălăr, c un erou dn chn ne-uumet Tu Popovc Dănăţenu A stărut o clpă în ttudne de smeronl ş l urmă, încurj de lmut nostru prmtor ş tânăr, nntt. Ş Pol cev. Să slujescă o de. Do: vnț ș- tălmăct- întro petț pe cr ne- înntl-o: Ş cât de mprestonntă er spopădure ceste dornț. Core, pen tru el, postul. de corespondent l «Bune Vestrs, întrun rp mol Mdrd, Soveteke domnă Lg N- țunlor. ltă pentru ce motve uşor de înțeles, Moscov păstreză cu îndărătnce o ttu p.lcă, leglă ş conservtore în întreg lure Fptele petrecute în ultm vre în poltc nternlounlă ne dovedesc cât de bl foloseşte Moscove cestă ltudne. Să luăm războul pbsnn; Ap rent Moscov mu ve nterese drecte ş medte, Dr comunsnul Interuţonl II- ve totuş cel m mre nteres c fscsmul l tln să fe nvns, ŞI tunc fără să se ngjeze drect, jucând pe supuşen Frontulu Populr ş nte- murse, Trânt, vn, în fţ nostră, sbucumtă poveste de oșten,. Vzttorul er preşedntele dece. rtlor cu «Bărbățe ș Crednţă» dntrun judet depe plurle Mol dove, Aceste frnceze: vesel Nţunlor Londre, pentru st îngreun, servt de st LIJA [rmpel trdd, treceu szomolo. pe rând. ţ lel, Rezultt cre cululnt" pe fl clendrulu. de perete nt put în sncţun ş într'o posblă deslân: DL [00 09 III Ș (Cont mre în pg, M-)

2 ( J e JI Agon ltertur Orpotst orltorlor e mmentlt «de o re ofensă Presttor conte d e în e mel mult. erl încet dle e mt PI m brtent le TAR. pentru 0 lo m mrm merbtor dm ventl hemllut le pet e cren AU lupă Detele loc frze se humner mmagos : meu e se ntunnă plmete îree! urttă. Metrlel. Nllel mon + BANA p Im ez 78 bcepen e un eserpte Pr. re deh [u phesăt VOTA." INTUNRIUGOUI. e ont II LAN, rebel înce cr Ronnt she deprte Iul pun mâdejtort Frnte tepnl, mnenlă întrn punet mort, tertur u de. A Păert, Ne pm erupe eâsb ore rl vollote terton, rfloă mu pote [ conhetlă de nt: [LIBRTATIA» ul mu e des purcre m umor părntelu Ion 1, Moţ părut "CARTA MOȚULUI» 10 ntrun frume număr de sfntele ul V. Oute:Căetră. enet Ls Pst, Ctet publcţ cest eu s Ardelulu, oxprme un mnunchu exlve eu cre pătruns ntr mu wropău de penl dreete, de mulle l 1 mtr. Dre sufletul Iul Ion L. Moţ - AC Pentru nl, eprndem «Pr nus ușă mpărăteseă J ltrul c ce hu e: mull nostru t mj edl dn lut de hetră, m-e chpul tndprt vreme. De trlul meu mă er vtră. «CRD INŢA» 4 dor tr în cre m ră Contlul prhl II M " r le sră dt vând elt fră TRIĂ sr SIR INSMNARI S0coLo- GIC» cte m Innugupt eleețn cu o mce reprezntă mn ttereră m e rom Cum înră VAL, trgl-emedle în 3 nete mon nu prertă mel nteres rur vcă. CAlr curentele nttlterure mu drese let but în b vtră (dttmul suprrelrmul p tote mmel). Cvemce înremnă sm penbl cere etolo, forte semănător eu letort Prumte de mem ttertur lerdut eredtul, m dle mult pentreă m montt d n mul pere tn esențl. Snrtvlmul potbele Aeut n prw prue ceste Mtermtur, dtortelml metl nepmne de uree mtură. Hetruuzere ltertur căr perfer veț prtute ș ttoree mmmurloe bercen m ment O plelren mp pentru Mtertură rămâne Pomp mle n e pote foto tte numte we multetul erole t nemmulu dtooeme, Orbbut Mbrs l up Htertur movtle n fot cântecul se teblă l Htertr dnm L desputt tume de lte t mol cel eţn îmerurte unt oăt e pote le vble, Interesul pene îru dterbună oăeut mprestomnt în mt tred, pote nte tere lte mtur dn ee în ee mâl pre Potenjele pț (vo m plnveț Hp nel tnere penerl de srtor trăbet) mo pentru lte. Morte de neum. ltertur îmsemneml îmehtelerem tn exemlll tner tum ctule. ŞI ntekteeum o deonlență culturlă, o brbrzre, e prostre tneretulu, Ltertur pentru e tndg rămâne o trebă comolă bă dlu Loeneseu ș oweomelor dn cemuelul mă Hor Stmtu Do SMN Iu notmp elnele sn metet n plolesu wret tulpnele pădur lunecă? poveste drumur Târă mrn ser ube su xurul prn condur nlon, bună publcțe pentru popor. Acum, w îngrjegte wărlntele Gh, Antonovel. mu srte leț dn col ulu. I, dec, m de gul, Nu me în: olm că l- v nlocu orblole clpe sctule cu reproducer dn vechle e vnhll su dn Demn, Zloteseu su o brl. n sătuj pln pum de prnul, tet cer. vente momntetvă Năre A d-lt pret. "Trln Mrălleg v contn edtene dfert pere eu conţn mţlonllt, 0 BOGAŢI de ver o vne l redcț Umr, stm în ele luerur promțătore su Mr reltete. Mejvem o lmpărtă de Lăvu Lt VANU mente l sore de sătelle plângătore: Der nufer plutlod sngur nu ulu unde te mânrăle frunnele de cerătn unde O stele ș- mwltt plesorul strâte Intrptt dn plns sărtătore! n more. strofă desert Me d Şte «Dumezeu le- t păsărlor Wceme mebttă pelor, âtlnul cum vorbește cu stveul cână trt mlsoră drumul vnul nor: «GAND ROMANSC» dn Ardelul cel netârst de puterte în prt s plos me duce în ultmul număr un tesur de poele s mândrw Rovlt e con: on Ohneu Le L 35 A Z8 Orsul dntre cețur c pelenolu ș suflet e fostu: 04 m dewrn până t no Pponte cu cel er tre, tone, l cstț cu tăur vetut, fumte de ee vol tunt ș nepur lonlone (ră: dnte dn Oernăul, tomn, când p trăte mu mgună. muml «le hebrel că/tănu polțoneele, ot do stu: denţme dmrbl orgnztă, romă: mescă în forl u Iuotul pur l urulul țnut n bătt erpuseululuă dngoru, Domntoul, un fel de Copou l Cermăujlor, dr «le ltă tonltte, ml întunectă, cum e mre în tv vlourle olndez, te prope de bu rul lrteu l eterntățlor, 4 sub ploml frumolor, te poll e prnde reotânl pgnă munsellonă, Chr lunle de plole u o colotre deosebtă l Cernhul. mrcă, cădere mtor, permnre temă: rlor depe văle Prutulu, Păut del nord, cptl Arboroset re nfăjture hotcă unor cnăe ldt un peste lt, o Inură untoă de pltră, fer r: n Gogh, dr vu Decee dor dcă mu pt ou v potttelun su exporttor de porn = trebue să nțelno montlpl elor ce se rup dm mnerb lu teolre, Cel nel un orș dn Românt ntre o vță ml propre, ml sprol/lo. Pe cănd togent sunt trtel, drpuel 1 zâmbet melneol mot r cu eln- Po v dee mono VntrL Ounone pubne oroe tât île de tre nt. Crr ATOLIOI HI Mn, DANILA r pp N Mm de mtânr n rut e S And unt All pă Mp botn rnttl ș tfppg ptăra UNDĂ met tel B to prceluny ma me ole, si lto formţun S tbu Mut vr ONILRA ROMANA: mp NAȚIONAL. Osneul ARĂ o mutelent. RIGZIICA. ltă. MARIA. l AP Ad n N e COMORDIAȚ. mut. Onu Ă A AA Int pote e Am f etntă, de Mugărl gemltle, enormă. 1 t t, e p GulĂVenlr 1 ALITAI 1 mner Al dcă MODIANI mp l MĂ A net TATRUL LIGII cy Ful cel perdut, LN SI) TATRUL AI MAJSTIC, Adu cn %; vntă CINMATOGRApe met + CAPITOL ș ROXY4 dn futrnn Tostmutul, furnl ș Md dn mutore conștnț nostră tă dtor mmo, CA In sufletul nostru se flă nnăş Ţr. Mre ș tru ptumă= Venor Novell, Vrglnut lene e monsă cum este, bogtă ş rodtonre, plnă de rr Bobrotte Cernăuţlor e; însă, pe: SAVOYA Mroc, pe semn C pe pol s bogăț veltt de măpăcelle poltetnrte, elor dl Do NA nu n mo ubm Țr pontrucă este nostră, Cne crt seu plst în tlfertt fotol ex LCTIA pl SUmnAtleetu. dud Tr.. let, ş dcă no ro n OSTROV D LINIST trem de retrbutve: mobert Tylor mu mertă nc să moră pentru e, n cet cmpctăţ = ngurgtve s olru == păteză Cernăuţ DMULYORA, rotr ln due lo. tulu mpovărtg pobosrt, târ: [Jrul sufstlu vnt. mugt un tblou frumo. muţ, sm nevol une măngăler lu, eol me etunl Wâmân pă Revăul prd tor de țnțoze plțe, AUDA. 1. umbr, tur ue men RIA, Mle st cld cre mârţ Dum» [te dn pâne povdnel. mortumente prontte ș vortnțe I trnț ntebrtă de_xsurt. mt movednlle mă pmdeo dr cu edtă durere!» ort de ntutulle Tov, Dumutmeu. BI tote d = că sort tuerurlor Irumose e Te- ot u net su er urmă, mut. Drul Ing Dmnese Veobevu, să prțnă eretntor, INtu el mmbr- nul ntujole lnl d IN BUG bovt uetodtă. Ş mmele dumne- e fucătușăr. AI I8lt b dn Turtn dnte e Modell mes! sunt preste un l elbert de In cesul eesurle mr le rurăetun. Mâr: ro e rugă, dun e tmâl eându. turllele n dus deleăr. Orede mnunlor, în săr ș oămen șteptă nl ehnult. măvlle, în tortur unor rlor tle pre sk: dn prnou) eee s te ve mântul, mpu Mrele n IOANNII (Mno)! Mom j 2 ehemre s probleme pe cre ( le- trânt, x lor ml curte DALAI de lutwă, n Sămănăter, pl în umbr scunutt leg AMN? (e denteptă tr, vnț ntrun c pe cre l- slvă spre Nemărgutre stăpântă Când te rog, să ert mepotolt ONNIAI Dm e nul lt OA m c sm sărbătore să sembrce cn mnte vrut fnțt eu odhnă: de Fhurtorul Iwtehuturlor, Ste lepel de tote poftele lutulu Gno ș Prbonleră G p Immetţ, cuţ Potolre ntrun «l, un câte un. Mâl, s num utețul tău să urc, flsă- CITY Port Arthur cu Dube? S-unde m eumnte lumn se plecă, strop de npă Plâmână de nste, supusă, Ingenuehnză, Obosel r ve, pre vnătăr. lu ș Regn fungel ve vr opr drumeţ vrome eâte-lecă bţ drumurle tote În căutre! plere.. Rovolt tte ntrântă de + PRANKLIN L Ponte nu unul lmn, mste Imensă străbte prn et MINL D LANOA TIND Mrth cu Geo Alenn, sl te vor lepăt de It de rmă, dm nemă fbră n vet tle, mu se ml ud. Ur se înlănțue în MARNA: Tuntl, (lm reseţj să lbă cle bot mt lbă mt lnk: OAMNII UNII DINTR I, neputnţă. Rănlle sufletulu n hell cu, clul Trn ș n, MAI ALS u mullet de hene, VII SI A vu să me pe. ndnureră. t lăt dn Int vlte T Mhâllescu, v ltul nu cume, d țnă vre-o plăcere Se prople nere t, eu gând. N mmătte. Necsurle m răm MARCONII Grletul dn Sl de profnre s tulburre. Ps lor urmă 4 4ă n mt BoAtă lune Invere Vâră mârturlee,, sc păctele Pte sbuelumul veţ tle, co de eee (foc l rul) f de lut sună greu în cesurle tle [țn delexre, J An ureă în tulpn mt At robotul mcel Mun Poreă ATnul mărtur prebnră multomre, mre, Mle ș pro de vnă. In Ducu: ASA pot Arthur ș Mu AZI mom nmle, ml pnlor cre te upune îmdărătnlele ş nsăpătvr J dn ruzăelun. Punte cre [elle tăr mă ve, totlemnn, ro telere lne! cunț cntă penten -ţ Aechl rănle. Sțărujre pe drumul rântul. Snove= [sue spre treptele Duvmezelr, Os: prlle tle bucur, ÎI t tcl îmlee OunUn Dumun Nu vn Adst ttucă smne bune, de [dn este reeunontere proprulu rovul de Jnlste, ntrun ocen de n mtemtcn Î vrer moroe bunăvttre Nu vn Aoț [tău păct, Prn reeunontere, refuz vţă nvolburt. nd vț ( ne pre puste, u în Român slămpere mte u pă vo, CI Il rectre păctulu ș uz de ehl- ŞI dcă te rog, întro seră or. [6 dsper. AI de Fet corn In Log bră 1 dn trest pândurtor pul s lnt Iul, Tot prn costă ehotetă, urbn, În munete de jun: vţă, tă o mnlune cre lum- 7 cdrul căt ml strânse Len «vecunostre, ăvnet cle bnelu lă omonecă, nu mn! nus vuetul mensă întunereul une vet: tob: cte nerectute Intre hm s Iudreptăr: vţă de păct mtrăul, ve de țră mân, w ven în crânt) mcţ ATI, CAUTI INTUROL, rămâne în ur. 0 de trău Aul, du Mulste cre te Inconjon: dn nțtv comun! să dece D SI vre c toț să cu: n nzropă defntv povr ră, cum bte, l port sufletulu torl f cte să ndenlnet ] for române ș Insttteb ele MA ȘI woseă uletul. Să elteseă în înl rom tău, un drumeţ obost, mbrăent în ntntele tosnmente le ntrăb tră Mllnă In Român, k cre mele lu, nt cum ctest ntrun be= 0 vţă nouă, n bnelu, creste po tente smple: mtemtcn Wlln. pro). A de c velr, 'Ț-l seot Inlm dn pept drumul Bătătort de ps MAL 0 Pcone, ttulrul ctedre du să vulă toț Mer durer cre mă.! vtă nouă, de Inlte, (e Mărăztă înfntsmtă Unvent uce Mslueste în mângele tău ehnut. ne ln cest p Mârtursle, re Rom pult mt modelelor sburătore, Ttre, Snetul Dâtuny 41 oo emoster delegăr de păcte. Nu lertător eu lne usu(le Nu D-s v (ne o sere d te răsplăt când l ndeplnt cev rnțe ş de lecțn l: B tez lu pe cre nl; M ) omulu de lângă tne sute st LU ml vrăjmy spre sufletul tău, CAND ŞTI ODOSIT, cută odh n wvrete Mântă n ntrămoslor, ş, Cernut ș Ctuj, ds ș tllun ş Crt s f cu succes urmt 1le se neguresă. O vţă se înch. Imn în rugăeluut, Mutte, Peslepsestoste s munstră-te cănd nu ml recente. teor le spec de. Plutură trst dn rpele mvân:! Când et r de sete stâmpără-ll Vl, C. Şomru (t tăcut dtor, sle, Vulr Busole cu ln fne, dserot, dr to» [lumntă sto selpre cndololor tos Vechul mestâmpăr de fost ho rt destul de vguros pontru s num înăuntru. Poet Ml glez lut mprejonnt, n sev dn me: [t d pvremtrul pe: [hm prstn ș poot porptetcnu coordon nplrțle ș untul de my s sărc, orb c Ion dou enmmul drmte l mur mtule Itnoruutt l ClYrulu, solusându:s/l smbollmulu, pstune de pe vovre» Loulu l Crdounl, epocă co utt de mult c ve mu vlț pt emplej în mtere de! rt Născută pentru D c Mrce lconru Abecedr te vând! mereu În tne, nu e uu L] mert. o scădere. A te gând! ml lț e un omu bu A te mână ș ln țră e un nceput de d: torte împlntă. A te mândt mult, n numt d țră, e un rost în vță justfcre net vet. cur veţ tle, cest să L] te mplnre dtore fţă de țr t. 'Ţt să île pentru (ne + CAL je Speotog- TATR e te, brom dot bll Român Cet, TRIANON: scenă 3 Prut mule Un sărut IA Uletţ RA vmout. p Vtlllv, jurnl Rox, fr Aho [ e mme pl eompltre MA SCALAI Nek tnlemen uml curente! le serlom num veeb co esto în conștnț, în su 3 ( -r ) Ir ] SP chet utesnlren de zurpălăt, curon: orl e ve re nostr M» % ormăuțont mun drmtc în lupt u Ch per pl Jen At setul. & mlor 4ăl, Gndeste-te, în fe cre Deschs, Te mehm în fț ră: clpă, n tot celc fc, Socotete mlor nsemnte îm coste 1 plme. bne orce Ds, cântărestet Drumet în scurt tmp l mă te l tote ple durle s fptele, Judecă-le spru Mulţ 1 lunză, ŞI, vdtă eu lungre Drumoţu: dul, pleră ș mre ostrovulul de Wllm Pose. VA u ce lu său ro: h BB Prn PMINA+ Mnute (Wle pă DACTILO ALAR DULV At, tgle Imre jug, urt. ș ompr At. pe CORSO; Mâllle lu Ore ențrt Lone pl Concertul Jn n PORUMI Dm Au conul [ Grbo pl Or ftl cu Leg? de DARLY: Cvlr nopull «rr cu Mee Obers. votuln n lu Bendelre, Unde e poes lu e o vl se ueldne b b: [lernj rătheltorlor călugăr mo- Ortoul Rond de Plnhol fn tn: [lor, blot cătune văeltr ter j petzătal până ș în psune mt t n jum olovl, moblnte de tomper- funt stfel stuț în cdrul p-futubră co mul măneto level stă relosă, do extz ș bonttudne? [j lu ou ru: [nont ș curoztte ntolvtunlulu [ehorulul lterture frnceze: dpot ș odhnt, mr pt Mee e nu o ptur zăvor nlel medt:] «Pote zeco Muntr crutător n[chpu o nortă mt drnb 199. Ser vşe In lnulletulul, cre Tubur e fc n pese, le, u stăr de sbutem ul sl t A Z sune de rneter Inolden- plmbre: mereu. po Ilvd, dl (n ehlt, îl fpune să pornescă po Mblotoclor se vor trud no docodrumurle însorte lo tle, e pre în prtul utorlor ţ, cr mprtulu pot, cre nu flt 14% ceretoze voohle cotăț plne de - se vor num Rostnd, Vlery, Cln: cev în vță decăt no mol un mntr, Vrol so evdzo dn co del vre-un clmbur plorese, vre- m) g ne murmure rustolunl = m însus, or ml probbl să so roză- Dură subtlă, vreo Imgne cu î pmontone forme le pot ve mencă pe ol, însuț, col dovrt, rosă. Atune însă, dcă v ml e ş în c în tmosfer de mstctte n It- xst o lmbă frnceză, Loul 1 zăv unol son, unul sr N Mn modlovle? Cndonnel v f clobru, L se r montbl, mântore fnlă 4 Alo g s mt Tn tmpul cest, robutț Iul 11 bucur de ce nonuumvărtă plte: prntet mnune bere terră, prn smpl publcre u ro do suflete co dorte tât «d ÎN 0 vonorblă ș bogtă n A! mult, lr căutecolo sle do preot s c î îmture n nor uoul volume de vrsur, do e 4 dn Avuuon colte să d Ş trpome do sensbltte, do We poet vr contnu le duce mân mub provoghre pltelor d vtetcă nsprțe ș clscă grţe mhore, pce ș oxtzul», dnţă lo Ppltățel în s forme, pre, Apl 0 oră «Prowmlul Tssu: tor tn mnntoul l cst, 48% re de o comle dn cre tce tul de crtte erostnă ș 4% p Jules Lmttre îl numne «De: vce Contes do țe pooteă, n ort Ahdtă m fost [el ls Rr lu destul de rello ș dm), 1 Dr, cun Mjnulut mut CĂ 4 me cuvene ctț de pul v Nolle, Hou: to Ansolco l poezol modorues leho Rgulor, Bedlor crtc ÎL: SU nttel Lous, lo Crlour? q Jncue Dlnvlle ser despre o terră, chr pres vslelă, ftud ultmul uspu de post, v + «0en ce ne ntereseză ml presus unnmă rătfe noct ct so ju tnnet sub. muorv ubdl Să de tote în crul Domnulu L Vt lterră, de stântă în exhlre dă p Crdonns! este că uuml sl snzur Glor sosse înfârgt Sossol urăduelor medtorne 2 roupt să se rdc p us Slm cm târzu, Pootul se tope c o ptonro mromolor Prdul m bollt! noştr dle ln nu u! făcle pe târgte, Dumnezeu t ln: în Asll, lt între de cât un suurur ple o vodorule, pote pentru n pl

3 PIATA POLITICA Dece nu pot ven nternţonl - ţărănşt BUNA ves D. Gog în Cptlă l putere? pednță- dunăreeprl Tn Succesul comunştlor în leger;le comunle dn Chşnău re = ml mtă ăl Hell m e nt l re Art t St C Prtdul nțonl țărânsc devent prtd nternțonl jdovosc. IN C PRIVŞT UNITATA, posbltăţle mle, prtdul Internţonl-ţăr Monl-tărâmese rlee submnt. Luptele ntestne ÎI ră: busre propre. nehe ve nmlă novnn lelune, Tun de muvrm, tre- bese sfârptul, Prtdul mn otrv putrezlelune ey rt poltce, D. Vler Pop Belgrd Comunșt dn cptl Bescnbe u servt o lecţe lberllor. Mes poporuu m mtesteză conr țr Ptr crednțe, v sucomb po Vler Pop; mnstrl ndustre o, că pr- tort comunst. In Țră, tăt cu oe. crestn) p sen- e eomerele închețe ntre Ro- representl prm ce p cu ocz unor «mnfestț d lue dovd că țărânst! su pr. > Pentru tote! pontru orentărle lu frontpopul- Nâlppălpte III- Până v dlseursurle «cuntnlor» Nu e nuflolent. Conttre ce, Pon elen mumtă dostrnă 3 VU nou z: Mn [el de nstrument 1 cettr, punet.m ortdll Udnt.m Mdănt) er e Mesehlde num xneceslune. TI t cu Moscov s pentru lte F vlulu, ce m răms dec dn fmos țnute ntr'unn lmbj pur comunst el până l prelure uvernu- Volnlă e Mecut Inle, ntrăne Jerk părut În remrcble cun. Cu dte, ee nu u gutut f dermn rtte nţonlțărănstlor, De nceln urmt ș ăueeenul în de către Intornţonl-țărănnt, e mutlotul devărt l tăr WII. teehnce rm număr d fte de +cârmc» vporulu. demo: ș că nu u m leger! cote. conslderente. te m vumt po Pn Crucel: dntnță, de tmp, s de spțu FAră cârmcl, nepotrvt pentru Iru) ntel Sbâ drdeț '-10t [orlto, m rdtot, s dez, oă demo: Ş nste] Dn votur exprmte comu- le, enormă. Inelelblă, ] cesur grele, cenpt l el csă. s O7ore, G c L: ot ășt cun b numole, nst u obțnut 3737, l guvern trebue Just Tnr uă velăre mpse de Ohlr dtă ărămrle nostre mu [de sărtor n sfnte domoerțl», în vro că lberl, ŞI dcă nu ltfel, cel pțn stjn ntl T Br In bt, Ar t e t Mu or orce conool eu rel cr, costă l Justfere rândul lor, treînche= prtdul Internțonl-țărânese, deloc, se v 'pe totuy că ol [româneşt ș, ml les, văduvț d se pcte ş depusese g nlutăm cu legtmă mulțumre - Populrtte vu runct în brțele vânduj jdnlor, m u țărn ngog c experență prț unul pou dr terl de Jo. co: unstlor, în prtd? obţnut 2661 mân. Se pre că mnfestăr, ş] Nu w se pre, domnlor, ntonl. S ȘI țr nu re nexole de exptr- (M obset le s zș, d votur (cu lberl u vo- D, 1. MIHALAON ontrcă dcă se cunoşte Făzădulnd o te. nform. [lor membr prtdulu «nțonl. lărânst, ed meroejt pre deprte cu tt, nsă, 1500 funcțonr cre t Mle onestă s Alu: îndrămelt Cum,, vele nel se t LATA în ptul experlențelor, în sehmb, Câţ truntst tâte curente, Oăţ InePtul experlelelr: n ft rămâne decât să dorm Tmpulu font dette de Khel, tn nteresul jle khlulu nu vă dţ sem că crgtm, membr su sm runtsl tâte mbț, ŞI to tă- 2IMel n, Pete mtlontlărene vtă nogă Imălnre cet [Internțonle comunne ș r ut. Nţ românescă v demct? ptznț prtdulu), ten dreetv n drecț este îmote ș, prn defnțe, r Progrm fs 4 Unversle Introllte. Dec, rezultă clr du t u tt. Nou De A mon ndn63 = AL AITII en INIGAR IG emteue făcute de însăș nlă e nterenele n pule ven I putere decât pentr ouă nu ve [fănăneses dn ultm 4 n u] comunl ş peste 1000 de z Prtdul Iternţlonl - țărănese decât hos B NA lon l. L conducere l, L h b PR p ter o Aropr Un sngur lucr unlr n zrt, 10n -cleş IN O dovdă în plus, In vedere cr pt re nl: onte dverențele: poft de u veder rtduu erl ș. m: A Ton Mhlche w Atăpănt nlelo- 1 poltcă. peste. tote dvergentele: pol leseror. comunle, del 25 Aprl, %, 7 te dă prtdul. A făcut mereu con- ăsndu-s progrmul, ncer- putere, nţonl-țărănst dn Ohvnău nu = sumele untăţ num păt p d A tt cu lbe Pnoutoloe ăl prtd ș m tos] că trnplntre de slteme pol- In mele Acetel untăţ nu ne Sr (1) e pe 0... UUZA met mut mtecu ter vostă pc: dn moment ce. Pr teo nepotrvte cu fre Iul. Fono- pote ven JA putere. = v nstă, ronsttună veu ordn del Rn! să les, co nu l învă Telegrm trmsă Mjestăț Sle Regelu. 0 ŞI MTODIC, d, Lon MI Dolegţ nvățătorm dn dn D-s spun A uvo prope B0000 ntrle trong tră, n mţ l Buouroşt în [nvăfălor, ce co roprezntă un rel co). dntâ congres pbxoge. nv folos. Romtul cestor învăţător o, Impres să pre cu Plolerul țtorese, dee solemn. că: munv- e să nu: fcă poltcă c s f l onre pl fară el în ploe]; lor scolol prmre, vor f nocon: - dtor. Poltc trobuo scosă dn Nu prtd cont pătur A: Până cum, prlduj w rămt îndemnurte s pld Mjotăţ Von.» rănense dn fulunere. Astăz su mmăr, eelățenlor, pe o numtă loerţe dul Tr, cțe nţonl m un eros ș sunt wotlul. OUVANTARA D-LUI C. AN- Al, numărul cet xln, QLSCU -Mune de fn prtdulu tre D, dr. C. Anwelesou, mntrul o: tent In dtore l vor munel cu n: [ucontă, căc învățătorul trebue să otentă râvnă, urmând noşovător den uducto ș Ipn de dscernământ ntre, cel ml mre eductor l nc- [toţ să fm unţ, om mnstrul edu: ză de julorele dle lul Frnco, că guvernul său e legl, e nb, ţătorlor ferct să contt în mjlocul onme: nlor reprezentnț culture c d-n Nrly, Tou preşedntele d. vt ș cută lte lbul, ducţo nțonle mulțumete d-lu repet: să fm bun român, s nsțle provnelle, judeţe. 'Ton ş conrenstlor pentru d. fm unţ. D. Anzelescu, munt smple fleţun rnbl prmre făcută. vtte depusă dup Crculr d-lu bâtor Vner 21 Ml (St. Cons ntn ş len) pe d prof. A. C Cuz, preşedntele săprem l pr_ tdulu nmonlseroşn; Octvn Gog. Medl menul nu v Întârl producă Puu Donru «Frontul Populre dctt pre- voteze cu nţonl țără cum se pte, de doctorul Jn, be. mșt? Con resul ed o c tomemortuă Ml nternțlonlel comunste, Aş vă trebue, domnlor L ă Mntestele electorle, despre le lborl. VI s erv o Prtdul njounl-steş n v săr- dspozț, dntre cre pentru mo-! căror conţnut ne-m oceupt l pe depln merttă. stăpân, că vorbete ment n se comuncă următorele In zu de 21 Ml or 1 p. m. Jruntş prtdulu se vor Intrun l un prânz în Bucureşt n slonele b, vând în Jrunle lor pe Prăsedntele suprem V nvt c l cestă msă să prtcpt c 10 jrunlş dn orgulzăţ. d-vostră, s Peste 1000 prtcpnj Toj prtșeăjll orgnz lor Jdejene, îmovărăș de cons llle r peclve, ş-u nunțt sosrz îu Cplă pentru 21 Ml. Desemene câtev sute de bucureştel. Vor Imn onvântul JM cestă sărbătore, d-n: Ocvln Gog, prl. Gh. Cuz, prol. Ion Lupș ș Petrovd, Stu Ghţesc, depult V, Pre- Creștn Deșteptul prmr l Chşnăulu, Ivn Temofecvc. Contn dcă. stţ ubţ cttor, golul ce cre so Însă purtt de ns de jdn Ohmsberg, Stenber v tot neml lor dn Chsnău!, orezând oă-l-xor Vt Ș, prtă cărțle de nlextor, țărnlor don muburb, Acustn, fnsă soârbţ de felul cum ne fc legerle, nc nu dorujt să protesteze că nu J mu olbort «cărțulle de vot ŞI del suburb mu vott tu cu pumnul ntrâns ș njur tr, în cre mănâncă pn, utrtătle polțenest nexntonte, l somono munfestţun, căoj de ebetoe Berzovsch ro grj num J sponrv «Bor d, dropll = Nc un mnfextnt n fost rentt, până stăz, deș u trecut 7 ste P Sergu Florescu Nroft fost ucs de 824. mu vott. In sehmb u vott Jldn.. până VARŞOVIA, 7. Or 41 ăl bolnv nu fost dus cu tr- nele cre-l ncheteză pe Upcenu, prol. unv, C, Tome:cu dn, spro d votul lor, scump, In- Ingod u juns l dedueprte Bsrb el, deputtleon Ser- ternțovl, țărănstlor, țn că ssnre lu Sor- Dec, cum m prevăzut, gho Kroft e oper G. P. ve un SOVIT, nu un eo: U.ulu, I, în frunte prmărel După cest ssnt u orşulu nostru. fost executţ sute de «fs- don dn prte Ardelulul, S. S. wumegte nvătătorm le depusă; r rolul nvăfărorulu Preot Jon Nlţ dm pr'e Bucovl, nu trebue să ne rezum num [n deputt Urzctnu, r:prezentând Molcoone prveşte scol, să ne ute ș dov, voct Aurel Butu d pee împrejur, orgnzțe d Dobroge, de, Anto- COMUNIŞTII MANIFS- cşt» fără c să se găsescă Intrevedere nu Bogdn dn prte Bn ulul, etc., TAZA D BUCURIF [nc o'vnă, c num spre Se v emte tot în zu de 21 Ser, după ce v cunoscut rml- d stsfcțe ș zse «opropune că D. A. C. CUZA ml ş o mede comemorată, re- ftul legerlor, gltor Moscove pn publce». nu Brătnu-Vler Pop ţle pentru îmbunătăț prezentând lupt h A. C. Cuz în trunt cho lu Prostol Krott fost uc tru învățătorulu, In pcest seus d. Octvn Gog, oz pr del eee See rme opel s rte r ln cursul de z d. Dnu ÎN cunț An mnentă ulu vu ulu leg lo; Brătnu v ve întreveder cu D, PROF. DONGOROZ VOR: trms celor 71 de orgnzţ sm. u mnfestt pe străzle orșulu, Stln îl înt în ş județene dn fră, următore cr- == nd: «lo guvernul», «os ro. [fe că lgod nu m put x] utrevdlreu. Bon Bălnu = dn de. Costnescu ș Sssu BST IN NUML 0..T.R culră: 'nler Po r urmeză să fe consultț Duă moduţă conkres u pr: Meger l Botoșn Trăscă Rus sovetcă» tce) n o «fcere» per= Acestă ntrevedere e în legă- în ceş chestune. topt J deschdere expozțe de tură cu procelele de decrele- Sp mterl dldote. Domnule Preşednte, o n Sâmbătă 8 M loc, l Bee 3 cr u făcut tât vâlvă în T sednț de după mnză s' ds: At Inregstrt desgur, cu mre leger ct ment r conslul ultmul tmp. ntermtul mns- vutt în ptru secțun. bucure sjletese sărbălorre ex- sune m]. Vlorfcre munc St juns În o formulă (rn- terulu de vţe In secț L- d-n M. Nculescu ș cepțonlă preşedntelu novru s Alegerle u o mre semnlcpe zcţonlă după cre, fmosul Pe tot tmpul lpse dn țră O. Dmtru mu vorbt depr: Or- prem În prgul celor optzec «le n poltcă, dt fnd rezultl recentedecret referltor l între unzre peole prmre L see- d-lu Rdu Irmescu, ntermtul m ce - hărăzt. Dumnezeu. Omen lr leger Județene, unde njlorl ţărăneşt rle prtculre nu y găs pl- msterulu vțe, v f țnut de țn L d, Cont, Angelescu făcut ş șezămnte, În Jrunle cu P rr- creștn obțnut tote mndtele, cre dect în czurle. hotărâte d gen, d), Pul Angelescu, m- un rport despre «Invăţătorul, pre: Hut Țăr ș cu Acdem Română, Contn sr dn pg. l- de conslul de mngtr. nstrul părăr nțonle, uhtre ș porfecțunre lu». În u dus omgul lor Nestorulu nmeoț IIT d, Nculescu Doru (n- tonlsmulu românesc, Nol m - Vdko Mcek în udență cre să uncțoneze în concordnță o convențune cu Germn, țră cut un rport despre «Controlul m sstt cu dserele ș smerene l - l Regentul Pul cu orgnzre de credt, pentru»- mporttore de mre mportnță îndrumre învățătorulu», L seu: cest prnc l Intregulul nem. A- vtre vânzărlor în bloc; 4. org- pentru no, xportul nostru trebule țn IV- dn lz Alexndrescu n cum vne rândul nosr să ne spu- nzre vânzăr în centrele de mre s se îndrepte ș să fe orgnzt făcut un rport «Chestun de edu: Pozţ leglă Moscove! nem cuvântul. Prtdul nțonl- BLGRAD, 6. Conducătorul consumţune. pentru cernțele dn urop Centrlă cţ noub». crestn trebue să-ş exprme stsprtdulu țărănesc Crot, fost ş țărle dn. Orent. L or 6 după mză d. profesor cţ poltcă de- ve c prese- prmt în udență l cstelul Krn PIAŢA XTRNA Totă ocțune de vlorlcre, (Contnure dn pg. I-) Rădulescu Motru ţnut o confe dnte suprem pe A. C. Cuz. dn Sloven, de prncpele regent In ultm do nl prntr'o rd- dn ultm n, ncepând cu cțune vnță: «Un nou sprt în educţne, Pentru cest m lu! m mlte Pul. cre producțun de grâu ş prn- Ssest, Irmescu ş termnând cu Cu tote că ofcl nu s dt teo pță externă fvorblă, expor- cțune d-lu Negură, cțune cre țulre unu războ llo-irrco-en= nc un comunct în cestă pr- tul nostru de cerele s' nvort. dt rezultte bune, este, ncomger. Despârțnd lume nulă în vnţă, cestă nudență re o sem- Acest export fost însă dtort unor pletă, dcă nu porneşte del dec ttele de prte Itlo! ș c:le. C ş In răsbolul d. ln conllle: ntcțe deosebtă în specl cum împrejurăr, ccdentle, cre mâlne de orgnzre totlzră grculve pren Absule crel ce jtul pote să zbucnescă în Ar denslune cu urmăr cr nc până [ment. M les n cestă nouă Inză Unde v f reşednţ când regentul Pul v plec l P- se pot schmb. Acest ne mpune torlor. Pentru rj ș orgnz s ş Londr. ş o poltcă în vedere orgnzăr proăucț grcolă trebue să orgtăz nu s'u ljchdt ș cul u I: [nslurăr conrouu Interr lonu!, exportulu nostru, Pţ In generl greunt ș m mult moster eu-[ Ceece conslue Idetul, obectvul openă ș ș destul de plumbure, [suprem l Moscove! Războ guvernulu mperulu bsnn un nzăm vânzre, pentru orgnzre cle cel cre seleceză ş plă- In're ță- Noul mbsdor Sovetc vânzăr trebue să socer. grteşte după cltte, Dcă pe plj Căc Ducele n dovedt cultr In cest scop. TotA cestă în repette rle cptlse războl europen, rândur că nu-ș ută dușmn ROMA, & (Rdor). Coresponden- oontrute de tlen, ș legt st/el războ mondl l Ankr nternă nu nm, juns c Indcele In operțune de St! cere deplsret dză e Un cu exemplu pullnlă ml recent de blă [pentru tul dn Adds Abeb l ltrulu c po dn runele cu unul dn porturle tllene. prețur să fe cltte, pe pl cretlu. în jvoren grcultur, fum.gân- «Gormle dltl» nunță că în cu- muevră sovetcă mnevră Prntre orşele cr sunt lute In pr= [de, dn dezstre să se Inlțe ANKARA, 6. Im toct lu externă cltte repereză prețurle totmsă tocml de pozţ s Îl : [stăpânlor în îffr:g rând v J exmntă ș soluţlontă ve lume eonderre pentru deven orşe Anul cest, o csă exporttore dt. Insttutul de mlsu vebe să-a sub sp.ct:ul Krhn, cre Jost rechemt l vltce volumul d. portlo= och noştr, In războlul c [urș l revo'ue nlernjo l: lutto chestune dcă trebue să se legă cptlă se cteză Ambo, Deste ș țr nostră, specult cestă pre- Moscov, v J numt c mbs- tu grcol l vlor portnl VII spnol, Moscov ș cu e comunste, e reşednţă guvernulu Imperu- Irpleme. fernță cltăţ glutenulu, ş dor l Sovetelor l Ankr Krsk. grcultur. Dr tote t 4 prâstlce, Frnț ș lole țăr Ită explcjle tul bsnn un lt ors decăt Ad- colectt grâu de cltte în reglu- pun o nouă orentre În poltcd e cre deler 1 8 So. nle cunoscute, obțnând pe. pț lte ceste polllel u lut prz vletele în lotreg lume, ds Abeb. comomcă, Frespm, o nouă poltcă. că! ș fjă guvernulu legl chr dc; ncestde fecre snt în prte să dopte Intr'devăr, spune corespondentul, externă o prmă de lel cre monetră. quvem reprezntă guvernre sove- cestă deg Adds Abeb re un clmt duleste o prmă de cltte, Dec pe pozțe legn!ă, O nzces te pț externă trebue să ndreptăm Pot Vrglu eee Gvrlescu llor ş crmnor Inte u onl [tctcă tât, ce, înconjurtă de pădur în- tot ce vem ml bun. Acest ex ehlr dcă cest guvern nuneză Comunlsmul men u! In srdă, mo-re or prdă că- tne, e este pezlă l o înălțme port însă trebue fâcut de grcul- Concursurle. Tnerme bsert ș [rul stt burghez, orcă ul n Ll cre tât de mre încât rndmentul slluește călugărțele... nu e condusă Ş er g, e gurzulfro. rrel. păz d + l Moscove, dec] Pcele, lnțele, It să fe jult de lburşt en- de moment, pr de stâng frnceză, de rță gce In nlngere ob'c vulu IInnl: tuş, de Lg Nţunlor, comunsmul nternjonl, să se scndlzeze de Cum ullă lume pol & euro enă "In locerle nterne le ceste elemenlre re d, + lon Pe când Intreg lume se ndgme- = x Mel munc ş sănătte cele m mr părț dn europen cr locuese c resmt cu tmpul consecnțe supă: rătore, L 15 M se plăteste 0 nouă rtă conversun tor însăş, orgnzţ în ş fel încât cot de benelcu să le revnă ntegrl lor, Intre. condțunle de Române Astăs u început să socenscă în Cntl ce pote 3000 de cnddt, elev n scololor dn ntreg (ră mărre rentbltăț în grcultură r 5 M cor. urmemă ; rţ n bz rt. 14 dn sts= csțe necesr să schmbăm exportul cr vor prtcp l exmenele n- De cel v juns st l stuț să lăttă şse rtă zs lege. nostru de mter prme rlccăe în. ttute de stnerme Română» de me dscut chestune mutăr ezte = Plt r: telor se v fce produse ndustrlzte. ot în cptle ntrun lt ors, l o lu: g/ Cont (e p LI şeele Bănc Nţo- u te se mpune ş o Conuronţ vor prmţ îu gr de Nord lo vomtetul de nțtvă L gt ez Me ge mertă cre tudne nferoră cele Addt tât în Cptlă cât dbe- e Mepn pyezte s vnco, să ne sgure pețele de desfcere, ş vor [ zeprtzț pentru găs: be, şezt pe un dn nole sosele rt ptr vor furmă- pt Până n ulțml n no nu m vut 'dure, + Y

4 55 păză în s Te să să me m drnee tm bl lră bl A juct prost Ton nseslă, v Fzăn pe L demăter) ms Pohrl cre, met s me dnpn. p fet m bz z Potr Bstă rel Aer dle D ce tre Mzrztă pozte de sf-te ș mnă e în 6 rmes: Le crestă ce drmostrte ce z cm estet dle oder Gârerzh A. zvește sufletel j cnst. După 19 n de guvern 1 jg PO tbetsml bte recordul. Prez, celor 2 mlone de român. Comerțul este Snătte beţor moldoven este prț. Socetăţle jdoveșt dt totă ncredere, trmțn- deple Rege) z De O FICTIUN In s ce dp Usre, se chel - cremel. ont tete cel m b ce ce O de pe tren. slrnd cmrz [ţ cerc de mzreer: frect îm tmp de do x czomenre cz x de mu HI. fe Pscă dm! Bucureșt. rodrm V. d de rte trume d 2 m: le de mgc ș ertă drmtcă n Cluj ș Bcures. s lo == msrcule mză mudent Anltbetsmul bte recorgj pl = = Tr De Do cestră este, edt, se pere. ct de Mnoel, 38 ln mtă nte reest p st. => dne ș rc 3 de Congresul grcol o lee te deo dn Hg de prtd de er. dcă z (5? vânăr rbtrăză sezăzt să relevăz Încă odtă Po- pentă. Cst mnă Ute greştă dms de cedzălor!/meodt Dr c es î er Lm văzt ș mecstt Cmsmne mterzțclă de A- 5 A bmt pe Aer să mrebeze dn srcltră dmes sedzt de des tre pozte de olfde clfct: Fmdeă. medeț exmntrosră, pe Amr er e vreo d mrtr în rm s z pre me Isteremeză destze femăsvel când prm mnrr în mpertve se de stă ntră le Ape celebrul cvler c t î Mer. Wetzer, Drky, Sezy. ] T 4 te între perfectă rmone de fsz- A p Te msortră (B, m vre să vdă 5 Chnezul mme. Arbtrjul de er romsttme Lă C smplă nformțe, cemermmm le mre nme, bnr F. F. A. nte ] Î Sc mperortere ctegorcă Că oxdstă SA-L SANOȚIOVZ e Azstre-Rpd. nezle în fot Pmpul mmrănu neeenttel sm dplomt Ale «rede de c că englez îş vor D rrte ere dferesță. tr pezutetul 18 căștr mul me în n mn me m m măr mre pte mmes crdul dcă de pb- mă comtmesrl le Br- eşt dntorezte între orere mmăzră tne = Prmm spre publcre următorele: L mtrbul c Belg, cemnl de melerțore u se v mul ntrz rrrt = = 07 er ddr er n de yc ervdță Vrgl Popescu decăt e szră ă dtă ntete de fr- Dromste pnslre, 5 pentu Sos ș cozr z cozr- gstşte mb no. top 915, mstră. mre defntvă cebpe nțe Ore, Pe er ve sle. zs cre e repurz dr de Nm vem presă emneneă În! pt debr cl pres sersă e slvă srăl- tte remânese [ă! pr tel celor peste 2 mleze + tsrtes de e per cozlsă de jdn n proporţe În... - Ser: ze A Reducer de 50s :: sută pe (. î.. corte= == vzttorlor Lune Bucureşt:=, L 70% Vremr Lm Bcreger Dezel- 201, S005 d 3001 că mp mm ză de go ln mă reducere de rmele melzt fopă ce 24 ue de mcsree de permeze xp M CUM S APLICA Rzer bt ecente. CRA h = Î w. pece îzprze Acestă reducere dn teăreş trgem smc, ptă mă ş r: teză l cel mle 7 zle, seocetre plcă în zlele de sărtăt= orș ce nu 0 prm, mugămdu-vă în spe, de ze eră ş trvs cenpest: b5. m de Sâmbătă păză l (exe rsțe rezove făvorble curem Pest chlăreră erl de L venre în Brreră u le po- peere ese de t ste. lător ver empăr blete e curem [fundulu mostr respect. băete DI c 23 preț e îstreg. Inxpeere se c v buee înpoere l c călătore le dou ute n + fce. pot pe br sz dt de. ce Bz vze ș bletzl ă mă le dn soţe Bocoreg ș d de în. în expozţe. rre în expotțe. cre r A z In zuhele czr. dg trerepere câlb=re, d în d ș permomlesă de tre, odză bcr în zpeere de ctltere. L tezerle cceere în cel ntervl de tmp s ces- pl megrl contul p [sere se 'esnd profesore, nc'e ceş dt reducere de 75 omtă d tce m în dec: : ș s BmgA mrtnă tom de perscze călt-jler cr = mer păre dn ecce stţe l Bcerege, ACSte reocs ln Un jdou dn Cette Ab, egustor de fete lvere creştne pe Ansts Nr, 14 cos e S lm. Vor rc drepel în ct merbră c cstzţle ( Alegerle judetene l De ve loe l 2 M sul [IA t

5 l ce e Progres. corduy ş sl sub Adevărul în problem peştelu țe Jecturle: Ultmul dor [me lor n răms ș persntă; m n dte de câtev sute de = jnesen Mt mă de pes- [vztt șezărle peseâre dn j. b sunt cr î p! Pl! c o brză mrnă; «Le [rul costelor: Fn-Fe-cron, desemen 4 întrebun- Alnăe, s lu Lok, sn [del «Hllghy», del «Bcă Dore» fre pc clde este prope l u Kellerm cre mu «Ilnldes, Ttlgoc», «Tg Do A Ș => st_ într'o n în fţ măr e pe Pro- run», +Blclv», «Duscelâco; r zl prn ex în ft n Joe, pornnd să [trecut peste «0upul Mdn» urcând ARTĂ. e Indenprope vt pescr. [n Nord, m lăst Snoe ș Junznd țărmul mne, dn- Rzlom în urm trecând pe l S- ne u mldr de Mz [rgbol, Lune, Jrlofe Osrm. (dr me de fecre bolă în dobrogun, spulbert de nchol, Morghol, urcând pân prte, c de tote l un oc: unnd np cu sort en- [pre Crwrmn ș Crme Sșv.ș de frgr plustre ș de lesed, mă jul l mom- [Pest tot m întâlnt. pm mzer. Pueberclosă, p de râle, p P ee [fe pr ee er e fletegt, 11 te le. Lpsesc medc, lp- te», medmente de stpă- Pontulu uxn «me. m De! Pe onte ohnnă, pcte. Locul s tsuș m trst fcexv fontă. S cerut. Vu sunt - tnt strt tezţ nc scultț de mt: «Fără cnstre tzropăr sfărun Men. Am văsut în scemb mormânt» Afse electorl mte wrte. cre fe cre vlor ct sece pstle de chmnă, pentru o întremre 1 o muncă de cnc sle pescrubu vănâtor. olbe de troglodţ pls peştele sărt su fumt. pejeesr. Muneese elre 7 ore pe s, împărțte după nevol mesere, ș mu dtor pe unelte, unt m le. CONDIȚIUNA UMANA Irnre Fără o șezre omenescă, fără czr, p cru le mumec lun punet de rezm econome, mus- MORTALITATA Morte e tt de proptă ș de relă în vț pescrulu înct el o socoteşte c o neză n gospodme mle. Să mu m vorbesc de morte dulțlor, ntr'o proporțe UNA YsT:ne Ordonnţre cheltus de mterl pe lun M Decretul penru Ordonnțre cl. mueflor de mter! pe Ml fost semnl. L cheltue. ordnre sub nfluvt mermărg-] Am vztt mon prope tote - sută pesc ltorlulu mrn d vrt în vlore ș semămntele de pescr de pe ltorl: ș le z Po ( de s pre vle mre, înehogt jln vo mm după punetle peset- endemce: m - trordnre e, în tote , le. fntrun rotzlnl de mtcă rvet. pnrucă ceee lou cret gur, po (bereloză d râc. Dn sne locte, mttsteree un lbru, psonlă ș mlâne [pe eelelltte; An cud potentț-] Băpunl, cest prm oblge mă mdăjeze, lchdee ș Medee, pote de mb [lor mărunț ș vremelne topon. cvlzţe, n' pătruns încă c. de rmă, furje, combuste, lumnă, te. Demseml m m revrzeză pentru plt în brerr de crenţe nche, mm de Ve , e Cererle dresțe oconslulu superor bncr, vor f tmbrte Tote cererle, Bdreste contulul superor. bncr, În. conformtte ct nole dspozțun Ble Wg bncre, vor trebu să Be tmbrt et r e = conlorrn Sp = une în e scenă. orutpe, n mer Vz de trnsfer se cordă num pentru utorzţle dn trm. Broul vze de trnsfer crs (n toneză pe lângă drecț reglomentăr eomerțulă extorr, n cordă vz de trnnfer decât per tru nutorzțle rămne dn trzee, trl 1 ș num dn tărle pentru [N pum pmuruet. edâperter pendș ntre rpolțune ș cmâlă, de 15 In mtă m mse LL cr mn dt dmpărțnn în cct CRr Mu N pm de e [or mc r cor Det Îs erte str cr n onlă. = Xmă, cse de pecr, bne nge- [t Pământul cre- respnge ș ăccât l rcultor, să mnul u- "2X, do mport cr Hlontă gl cu stuf, su tot cu pă- vţ pencrlor nostr? = sd prdă emt în cont le IL nu! nt Nn, «o ncăpere, pentru ne înțez p părnţ, cu un cokt de zr ; cd un pumn, cse în cre dă, =Rom întunercul ș domnește m. d rglă locută, mrozul de Colbe cr mu comuntte. cu mult nferore celor beconom grcolă. Ş lucru MI trăese în fneţe de mm- m negră, m îngroztore decâ! orce închpure. Nu este vorb de «pdtne zlncă» Pe cre o u în mămălgă ș pește; p o u tât de rlno înct cu pro, pete 75 l mută dntre nou născuţ. Nu exstă prope, monşe în mtele pescărest; femelle nsc em- pre, e pscle, ș se ncolă după tre ule. Gâseşt d cuz cestor cond- Wun de exstență, mlț hăbănel, loroore vor pute răspunde l între. bre: ce vor mânc de cum în 20 nt, în Jo dn săptămân 15- l îlbl de sprt. msteme nervose prânz, este vorb în prmul rând, descehlbrte, mnfestăr dure de cptlul omenesc, în condțun. enolm s responsbltte, n moîn cre se mențne ș deroâlue: rl pln de superstț, când nu e de sănătte ș ntltte. pln de răzvrătre. AI zeo o pslho- Aceste două desvăluese sngu- ză speclă lrl pescărest. pro- condțune umnă pescr- tvncă ceruțelor Drele cro vre lor noştr, I bne, pot s'o frm bcrtcn., boegţe, soldrtte. fără exgerre pentru 65 l SVR CARP fcț Jne Bucureştlor prepre Ds, Hersttău, Plorcsc. Pe stpg voccl Jnu, t propere de lcur, deflcul Preulu Nşcnl oferă 9 perspectvă de vtor upcă. Pe drept pădre ș lcul Plore, moderntzte, predtă wm mpectcl mturl gre de dec, spre mport. Dr, Anul cest ne duce stfel ncheerc bucur. S flt în vreo ltă prte Cptle. tmpul plolor ș mţdnzlor cu nod pădurce d prejmă prn cre srâb: e serle de Incjtore le, terc pun- vor trecute prn Yz d trnfor până l nou dpozţ. Au început exmenele de cpctte pentru gospodăre ş lucru de mână defloltvă s celu trst cptol l mre curj, pe cre mâscurlor nslubre, cre ronu c f [ţem num o hotărre de prt pluttor d tmpul verel. Inw- [vor cord. drepturle: grre lculu Floresc, c mnunt ntregme. : gllcă de deschdere oue porțun (de km) dn șose Jnu, ln Im punătre pţă dn voghul celor două r. 1 ee n... Pentru d. mnstru de fnnţe. l Jdn fur 00 s ot > demrt D pn uecă rpundurle sprm dn Bsrbn, sprtr v] 2. Dn moment ce ve lăle dovez că morl (tpe Mrnzte, nc prnş că u jrustt /ldel, cr rel pl Î ct r P mlone te compusă dn omen ntegr ) nul, dece n ordonj o nchelă puneţ dv. de între In drepturle sle? teres, în dun sttulu? Recţune' jdn), c peste, u făcut tot felul măsur, In unre cu colegul d jstțe, pentrc stt-l s &F. Acde- ln cre me 3 spre bserc Cărmkdr de pucrulce e Jc l crterul Abtor, unde v s,, pter ve loc o slujbă relgo. lcur, v lcătu n prlej mou de răt cetățenlor modl fer! ş ctml ceclert În cre st lucrt (n clte vreme în Bucureşt, pentru Inslțre nfvelulu lu urbnstc. Pestvttr Insugurâr. Lune. Bucu- zentlor 1937" v ve loc ln cdrul prezentăr cestor lucrăr de noderl zre ș snre. Pţ d unghul "pu lor, mrctă f mmjjloc de un puc Jumnos ș de obelscur rhtectonl:e v f locul nnprăr. LANSARA VAPORULUI *LUNA BUCURȘTILOR» l prânz st făcut lnsr: vpomulul Lun Ducureştlr În prezzoț condcătorlr prmăr ş cums'un: techlce mmte de rmlnterul mrne. Comsune tehncă cre făcu re cepț vporulu fost cumposă d d-n comndor In. V. Năsurş, căptn mecnc A. Petrescu; locotenent ng, M. Alexndrescu. Ce însenmnă cestă Ipsă de în- Vporul trecut cu suces tote pro obleeu, bele de bltte, ore, grre, mmevrbltte, ete. corespunzând cu pr sonţă tuturor exgențelor. Curs de în cercre vporulu lost făcută de co msune tehlcă mpreună cu conducă» ut de orgntzre n Lun Vporul fost constru în tmp recoră de ponlerele Nept'!. Incepând cu Dumncă populț C- pt c ș vzttor dn pe Nordul Cptl. fără ldolt fce călător de = =IPrd provnc frenznt Nuuvezos ș nsemnte reducer ș vntg pe cre colt de orgnmre dl n Bocureştlor jen pe] mervt penlru vzttor expozţe, -ett pl trcţe ce se onglscză, v trge de 10 M Comsn medclă n exnmnt cnddtele înscrşe l exmenele d c. pctte dn InvăţămAnlul profstonţ, specltăţle gospodăr: ș hcru d] Demoorţt del n Adevărul mână. «Dmneţ» su j tru benef ș p ntl deprte de lrmt de deor- rtuţ pprr n exstă me s re ctulă. r dmneță în convne deu Început probele tullege, grn cr se ntenţoneză gur să nt n mt exct: un lngur «român ln 5-să se soluţoneze scă tote bogă- un domp dretor, Dmtrott, z mult tergoerstă ţle Țăr româneșt. [= Regn Dr dn Le comvn 4ă nt, bnetnțele, pentru «rz+ Cg'lă, problemă munc nj tonle, Ip[le zrul gm/tuţ munou ro- j» chestgn dfcle de turntt vej, Dnem ston, Grez, I', Jugosl- Cunş electeză (34 nevole să Atenţune l Prcomet Cfre comprtv: 157 stren ş 3 ngjț, dntre cr 144 tomân Un furuzor l sttulu cu multe vertsmente You ngjt toț străn ntere st Țărle und - se v cord 0 prte d cotă p lt, er, mt, S ders nume, dn ce ţ se tmport, în 1tâ-le: Bulgr, mren, v, Olnd, Polon, Porugl, Sp. n, Sued, Ungr, Fntnd ş S- De c, se cord urle mporttorlor, 16os: cz Psă-m-le, mpornor mu decât să ducă, bună osă, mşn dn Grec su Turc, (hr:'e nec:s-re ş fbrcte specle dn Sru -u ston, rucăt, mportul bsotut necesr plejelor nostre, nu se pote reduce l măslne ş peşe cosrvt, su, chlr In pământur co'ornte, TARIL DIN CAR S VOR ACORDA NUMA! 0 PART DIN COTA ltă cum ș țărle dn cr, Bomân, în mod, dce 70 B0% dn volumul toll de mărfr, necesre consumulu mlerm: Germ- H, Austr, Cehoslovc, Frț, Angl, Belg, U, S. A. ș gpt, Dn ceste țăr, se v cord nu- m un mumt procent, cre, c de, B v ststce decăt o mcă prte dn necestățle plejel. extlor ho- tr c pere pe eee 03 chtnț pentru tx de 3 l mle, ur: uând c cest să [e chtță l levfereze prthotul munc romd- t: P so pe gl ngjt nestut rmburs, Celce cte nsă ml grv, e că Se vl std, corespondenț, ptr e Ct rte ntermnbtă dntre. con Ingent e negusțor, ş corespondență cre gerc f ce u, pls et r p eru un tmp de cel puțn două săptămân, e t pote e pelru flecre utorzțe, PROPORȚI, (44 STR- retetoe pentru Ibortorele stt- Negustor cr nu vor I mulțum Nc n democrt însă, nc n [Iul precum Dce de cnttățle cordte, vor refuz Rosenthl ș nc chr gentleme- [10 Pecesre Inău prmre utorzţe, prn contr= chlnre mceste txe, dcă vor cumoşte, mtur), stuţ permsulu, Aceste dspozţlun sunt ntroduse cu Incepere dn trmestrul. II. G. Pntel xportul petrolul românesc În Ungr Trttvolo duse ntro guvernul român ş cel ungr în prvnț șx- mâneşt, cre n nesocott vortsportulu petrolulu rombânese în mentle în prvnț ngjăr per. în școl de techncen Igr, po bză de compensţ, u sonlulu românese, cte jdoves- ş rdotelegrfşt termnt, stblndu-sp un cord c fbrcă de nstrumente ș npprovzoru. Tte de lbortor «Prenmet>, c Scol do lecro-mccncă (eu S' ntbb c tmp de două lun sedul în Bucurest, tr, Vulturlor. sedul în Bucurest, b-dul lsbel Român să conthue exportul, m- Ş c, c l mortte No. 34), începând o nouă sere de lportând un vgon de fer pentru întreprnderlor dn Româ- cursur, l cr se pot nsero, dor ojnc vgone de ptrol, In cest] n, stăpân sunt nște tor do dven technelen ș z: Procenljul pe rtcole v se tmp trttvele vor contnu pontr domn Schrw; dlotolezrfnt, pentru Armtă, A+ v clcul b or se stbl un cord defntv, vţo, Mrnă ș Industre, con Dorţ să vă potreceț plăcut ş confortnt concedul de vră? fec tn (dă ppț ptc At n nteresntele Vzâr l edhlor prmulu orgp t șăr. - Prd merbăr zle de 10 Ml se v desfăşur p nul cest p pltoul d In Cotrocen, l De stă dtă 'u m fost construte decăt pentru ofctltăţ. Brupre Re Pentr publc fost d câmpul unde ve4 nt l e corul cestor montore eoree, mâneşt. Ş de cel, când del un nsttț, pentr dferte ne. cpăt l ltul l Țăr, bte, cu tâtă venţ, cto, dsr e căru mume = e eee când zo-dpă cum puteţ contest = m mânul ş pretnde ăreptl de slyrc e romnee, tră în propr jo țză, când gust= pont eztă 1De unde se v cord mportul ormnzte de secțune nostră de Tursm ș Voj»:, BUC, PRIN POLONIA LA ; RNLIN CDHSDA: NU. 2) 19 IUNI 8 IULI DRDSZ b) 17 1ULu prez ră ZT c) 1 26 AUGUST XCUR BURG IN PROCT 2 y Tgtte Preturle se o ntegrl 1 MIL VIZITARA XPOZIŢII UNIV! VN- ZIA TRANZIT JUGO- SLAVIA. SU LA BRLIN HAMc cu vporul l PLY- ) INAPORA PRAGA. H- LONDRA PRIN DRSDA crt vor să tulbur pele, pen- tăre, vântul redeşteptărt, SPR _FIORDURIL ŞI IN STATL UNIT vor f nunţte peste câ ev zle. AU p 1SMJ s ș Blumonfslt, uturor. întreprn pă A urlă focle protestând ș Tmp de do ră, costune '0m vărul un dnour nd sor, pentru prott tpotrv vreune Intreprnder voreeşt, cre nor npjt cel puţn un rndur român. rz e l o coăn, onectnă pe sn lt cest Iuoru bsolut norml. «Dct- PzPort. fură» ș «revoluțe» num tunc], L tât se reduce schmbre sk când vorb să sgur românulu = rsăr elementulu românes, l e Tc cre, D cp s nul plugr d. L. Mhlche, n Pe lângă el scndlzt» vreodtă prn «Ade. memtulu su e c, fbrvărul: su «Dreptte», de propor- C «Prcomet», m rs Houltte elementulu romfnese să ptt eter m In întreprnder. As do pld, n'm ctt ucăterl8corde o tenţune deose- despre stuț românlor del în ÎN e RAURANU Lreprndere Prcomete. de s> Dlcre leg protecle munct me Mt m 5 mutte Condţun de dmtere su rpdnă. Dn ce un sută cnczec ș șpte lucrător ngjţ, sunt: 132 umqur, (2 evre s restul de 13, cred că ţ ghct, sunt român. Strgncă proporțe: 144 n stren ş 18 român! Nu î dcttură strenă în Tr betulu român sub 7 l «Pr: form probăr mnsterul Aeru ln ş Mrne, So dmt c olv. bsolvenţ 48 clse secndre, Durt studlor terotce ş prctce, esto de un n. lev cr posed num 33 clsă secundre, fo m întă un cură prtor le 6 lun. Absolvenţ sne, v reretl.sorl î rdlotelerfnt, su dplom d tretn-mmocne, xpedere vgonelor de mrfă cu trenurle de persone Dvecţune generl câllor ferte de coletăre, pâoă l stţ de destloje Hotărt c pe Ulnlle unde crculă tre= su până L stţ d rmtcţe, lr p nurle zpde d sletâre, expedere reștul Znllor unde nu crculă trenur rm

6 UNA VSTIR Mşcre tneretulu nț--țărănesc Vrsov se pregăteste Mrelu Voeu Prmre l Londr M d. : nn lr), D. eo- CUR 08 te ă prmescă pe M. $. Regele Crol Îs creue, In numărul metru do r n ofe frumteg eponte să pr IM pe vy. cete contor e presă pe lăn 1n Tone ne tărăm f e e e î legț Române, vor plec [ lonl-țărănese dn țră împotr edntelu prtdulu, Pr [ Br pt = tr comnzre ă [ză snphrc stuc orl Pe x păc Bucureșt-Vrșov l Bouloge_ spre A ntâmpn = : tr l Române ș d, Dmăn- Gr l Ro r, șef Frontulu Popl Cp fcț vzte d-lu pe A- n Ie s eee c l 002 Bocno 2 ooret. Be pr că mu: tntă pres o] cre mă IRI l mt temntcțn o zzt lu Mn om VZAGog pn tneretulu nțonl-țărănese dn SĂ d M cte. per mânchscă, îmbrățșeză deopo- răsbou delog Mosck l Buor e = fră p te cum două d răpm osten în "prmul trvă problemele centrle lc Vzt sefulu sttulu polon Core vzte r o et =) F OMA v d, Ilre Dobrdor, n trme în: [Sn (ştţ, Prtdul nu s' poltc nostre externe. -Ș fost fxtă pentru zu e 1: Suvernul nostru o Ş dtă fnd Ltuno den nță În fr monă )ud l Dobrezt nteles! ncodtă dn cuz când spunom sc pre, o lcem nc, urmând c să A vzte, d. Mhlche ș n scos. dn îmfele or) șpo perzo- dntr'o, excesvă poltele Ință de pe În serbărle ce se vor r po lee cu re voluţ torul. 1 del Arsur pe docto- 9% 1 obupe. locul lc Lup, chemt tot te- = el: în Cptlă lă de C. Or- r: doctorulu, Sezen per me 2 Se pre ez că nc bă voc, în formule no trânețe orgnzţ tle nu este tocm soldră cu cel do Lup, fndcă lltăor scră î u să se şeze lr d. Mhlche să rămâ- ntmț, vând dor că ne kăsm pe un mult su m puţn d In orce cz, tunc zre pun ccentul prn snte de nlzt, dr cev m deprte de nteresul nostru, no credem că vem m mult de o dtore să perseverăm pe onvngerlor nostre, de cu precădere prol D. Dnu Brătnu fost COmVInSzmee s. Zrele nunju cr dmneţă, fă pe cre se cont e hotărtore întrevedere între] în _corcurle termnt frângere d ă pe cre mrle, p urmăresc; ş forte D. Dnu B nu lost con- este ș fptul pe cre îl înregssă nu se m ște reză întreg presă Irnce; ă, că problem «decretelor- comentând rezulttul conver Vler Pop> nu e de-lţlor tlo-rermne, că în c v soluțontă, urmând c rând se pregăteşte un pnc î stăz să bă loe o confernță, ptru su un nou Locrno, dr mâne ltă conlernță ş pomâ- mult m mportntă ntru Rone ltă confernță în cre să se mân este mșcre le propestblescă de cord cu preșe- re pe cre o înregstrăm deopodntele prtdulu punctul de ve- trvă dn prte tuturor ere l tărăscu. lor noștr drecț ș n u r d Pe chestune durte xuyer- noștr. Fndcă m n: năr d. Dnu Brătnn fost nte de fce pe uropen în cev m dârz, spunând că d-s pol externă, vem o dto- 4 c ș prtdul se smte forte re: e vede ș sesz reltăobost de tât ctvtte ş că fle. r vre să plece în opozțe... dr până l urmă s convns că P AXA PACII BUCW- D. DINU BRATIANU pote să m rbde ş cele câte- RŞTI VARŞOVIA v lun câte u m răms până n S, Tătărăscu ş gelu pr- l plecre vzontă de d. Ttă- r nunțm vzt preedne lberl întors de curând răscu. telu Mte l e cu lel Aten. A. D u ' ocz serbărlor restur Consfhure de er dmnc- rsed Dego 7 râtm cordul dnre Romă tre combt - Decretele regle u fost dej. Bne jnjeles nu pole f vor întocmte l mnsterul de jus- de grjer su reducer de tțe, r: A depse cordte condnnțlor In cercurle mnsterulu de pentru sponj, trădre ș len- Justțe se vorbeşte despre un tte contr sgurnțe sttulu. peste de erjere cu crul generl în cre să fe cuprnș toț condrnț, censt e, tăt Reducere pentru A: m mult cu cât de ultmul de- Drecțune genertă c/r. mod- omote, cret de îț le pr t cu oc-]/ct dspozț Iută cu prvre l Prntro teleurmă tr jsă d zune sărbătorr Unr nul reducere cordtă vzttorlor ex. țun generle recut le Decembre, n'u be- pozțe nternțonlă cărbunelu țnere dn Zmu nelct decât ce condmnţ del Anfr, t înpoere, în sensul rotcerc cr u fost moblzț în tmpul [că vzttor se pot înpo pâmă [tr blocu ză n Re jze Mol.. îmehue, ce decrel v f cordt cu Tote celellte dspoztum prv- oczune serbărlor Restur- rm 1 tn l 8 Iune, Intre stţle Zmnce orş ş Zmnce port, pele Dunăr sn Krrovărt nundând tersmontl Imlor pe o dstnță de prope tre nlor 303 metr oub pn sc cment g 52 m trvorse. Indtă c pele ne vor rotrge, în. fore l cestă reducere, rămân în cop lucrărle de refcere lnlor ș vgore, torsmentelo; Su or prlăp Dumn- D. Vctor Antonescu prmţ ră Lune Bucureşllor, lr în după jumătte pe d. Thu mz lle, v lu prle plenplețnr l t0- cureşt. % n m Bd pe ID o: rule sunt tre nd 1 eqdvo. Române Ș In zu de 10 M v ve mnstru l grzultur. u Cesnu, mnstrul : sost er l ZI cordte lucrătorlor şomer, 1 Pr Cnnttându:e, că. njutonrle trfcmt de numţ fterosţ, eee!er le del Botosn,. deputu nerl P. Alexnnlrescu Romo, pentru ny- S mport, cr f pzde L smre Hberlă de cum că- urm dspozțe ulu seretr ortor. comunmt cte su legl et să pe Pe e else 1 [coste slc, vor m eru o, mpevt e ree. r secț Întreeerut pentru o A 2 într'o udență de o oră ș] n'purore Jnsttutulu de cerceery, mnstrul! târ gronomce de sub conducere Frnţe l Bu- d-lu prof. G, lonescu-sseşl, fost moză pe lângă mnsterul mun loc unt n Ll n ( rezolvte dm de comtetul contr), cro funeţocl, [sg urmt n cuvânt urmă- e,. Br dcă Brănnte [o T Te, Boleh, d. L. D, ng. Polzu drectorul geuerl B. feet, În Advorul (e bte în ŞI, Dterle me d; phida. [nl reglementăr comorțulu exteror de er, un fel, orl, Mberllmmu fos :l- lucrt er cu d, Dnel Tec S ee tn - erolrul generl l mnlorlul do Indstrn comerţ. mnfestţe. de smpte fţă de Rm nunță că trupele ş 115 rănţ. Cele reprezenlnț m or e prlmentelor lrelull, Nățonlste pe : u repurtt, te vctme Române ș Cehoslovce. sunt Te Cor- p ș nlte, căptnul Lehmn, cop. ct "nle l lu «Hndenbure, 7.. dlele r dntre țărle [su de le le m! Mce. In r Amorptecer u fost subl- 19 Actulmente,, forjel nte. pr gersurle pronun- nerlulu Mol se găseso pt AU rnc, președnte- n mu veup vreun ne j comprt le Senntulu jugosly, N. N. Să ș.j 'chmno este mpresujedntele Adunăr res orlt, cr do zel, prefednlle " Adunăr L, Guernc mțonntet munl: Aenbs [love] ze mportnle ntz, ANUL T în zu de 5 lune. ceput de pe cum m r tr pentru prmre M. s. Amcţ cu Germn, v provoc grevă ș mportnt pe 0- PARIS, 7. ș ( ln mcţ frnco-sov! In cestă crte scrtorul comenteză defvo- Ind v nu, me re destnder în stul cur 2! R tând lumo. frn ves m ue pvel done In! lun 4 pen. dr ş în sensul un e colul ce pândeşte Frnţ de fc mețn nrle. v rele ctv; cnt lor comercle ş nu vor f ntrerupte î- t m Tot deodt ș, sentre î ntre cele dou țăr t. că not vem P Legte fresc prn șoz- In crte, cre stârnt o senzţe enormă, Jk Brre lor geogrfcă, Polon cre ză pres p loneză ş l-m ccontut no este că rezulttul tu ce schmb de vzte, v S. RO Vrsov s Bucureşt, dest pe cnevsul pol In cest tmp, desgur; vor ve log o sero de lo întreveder pol tce mente de consold ş m mult prcton Român, pe cre exstenră dntre e = h Be dotnt-o tât de exct în tmpul vzte l Bucureşt. lrg de. dect evenment, sbl Pre loneză se ocupă pe S încerct de pce, e nouă xă dment sttlă color ltun. Vzt d-lu Moncsk l Bucureşt ş vzt M.S. Regelu Vrsov vor Jlom cestă ză păc stul europen. împotrv lu Ltvno VARSOVIA,. Itvnov comsrol poporulă pentru fcore x Polon fță de câtev pro- torne, or să. fe r votm unu = Meme de nteres comun ș în tentt. nte celor două T vgonul ppeoll în căr d-s tr ntr'o mrctă neu- bu să s bubro pentr A plec Grţer ş reducer : In Londr, unde urmeză să rpronnt zuvernul Unune Sovntc In ncoronre Suvornlor Mre Brde pedepse tn. s' produn o exploze cu câte: Ln Zmnce orș _v mnut nnnte de nosre In Ltvny bjnce port, fost strctă Cercetărle font medt u ntblt că o msnă Infernl fusese de nundț monttă în nterorul vogonulu. O întârzere noprovătută, dtortă u- m pen de ltomobl, n făcut c bomb să explodeze Innte c că- NW-YORK 7 (Rdor), Ită deocmdtă decât tre pscul tev momentă de mosre lu Ltv mănunte supr uronzncel oxplo- plect crbonzte, nțe, nov. LIDVINOY z cre dstrus drlgeblul «n te f vorb nă potă ș denburg» în momentul când el - L or 19,50 (or loejtăr. te pe trodromul del Lkon- lorn 3,50 dmneţ, dup Au 18 burnt: rest, prm omen d, n Spn comunst p ă In momentul când w produs ex- slvre nu putut să s For plozn, drgenblul se fl l o sută resturle încă rzbude y săre domneşte nrh de metr desupr eroportulu. Un bhulu «Xlndonbre, om dn echp însărcntă cu neo-l trns în noronv p% re drzblulu, declră că în dnnte, pe lângă cb, 400 de persone ucs l Brcelon elp explezel ne fn lângă plobul ulu, unde nu găst nu de ncorre ș exct dedesubtul pâr- _vonzt complect, In pe PARIS, 7( Rdor) Co- turburăr consultul dn, ţ dnpo drgenblulu. X m e produe noul p respondenul dn Pervg- Perpgnn recomndt trmă că nnle de exploze pumn l Agenţe Hvs - tuturor călătorlor cre se! tut vede perfect de bne m mre prte dn drg, cum ps nunţă că nou turburăr r duc în Spn să nu trecă cerl rădeu pe bordul drzeb- Sncă învălută de mer f zbucnt stăz l Brco prn Fguers, Pe de ltă lulu! tm, Dntre ceste exp ș fluturu btstele, fercţ Ilon. prte, so nunţă că trenu- de f njun cu bne l ow-york. Tont m puternce. rle nu merg m deprte Po nesteptte s produs exploz! Inspector. fle telofon ; se stţ Geron, ere n fost extrem de puterncă, I frmă că d ce dntre Brcelon ş restul Ctlone, comunnţ cre fuseseră rostble Confernț rlmentră Moe Ințeleger BLGRAD, 7 (Rdor). Dmeul ofert seră în pltul Skupene de președntele Senpreședntele Cmer în onore membrlor delegţlor După fe I. dneu urmt o mre OR grt. pe Irontul Argon. trupele generlulu [n ă 200 de lut prte nvtţ. n Slmnc se nun- Trupele m multe nţonlste recunoșter nu etec- cr întregul = l LT dâncre lnțe polono- Că- române nu num c ment înstrude fcltre uno schmbur.) în czul când ceste rpor= ş Român trseză ntre TILX un tentt în cursul zle de er, nu lor rdo-dfu:te fost dn nou întrerupte z dmneţă. Dn cuz cestor nou del Brcelon, vtru sute de persone u fost uc Numărul rănțlor trece în Trupele nţonlste Dermnent vctorose Forţele generlulu Mol, l un km. p dc , 3 V ută cu unul dn prtdulu rdst, In cestă convorbre Lt. vnoff spus: Vo nu veţ dece vă teme de Hernţonl tre. No vom păstrre lngtel de Y torms, [ Autorul se dogs + srul hotărât j 23 cel mestoo sovotg mn lr pres nțt, MA m dențnză poreultnco prezntă ufronţl A Drjblul Hndenburg exploze prăbuşndu-se în ce terz NW-YORK 6 (Rdor) V mdlz p (Or Pott c lcă z Bucu cursul după că rost), drjblul «Hm nte de co ndulr er xpc, Lokohurst. etc flăcăr, în FA terz _. seb pe, erodromul del Lko- 7 dm f or Drjblu sosse l Now spre urop, în «York cu o întârzere de 12 bșnută. strnr e n ntun Mdentt I Mon A ore. _ 1 shurse puţn «, supr -Voruluțo (te len C mre Amănuute supr exploze ș,..- dstrus drgeblul Hnden Avnd poză c vml du sbt rn 11 se de fum m flăcăr cre nme- 37 de cdvre crbontu dul său că potrvt Bnu să-l jungă. După câtev Dntre psger u r joy de clpe, cu fontă căldur nspămân- fă următorele persvu, - posturlo nrchsto rezul. tătonre cre se degj dn focrul Dsun, Joseph Sph h po tă că în cursul turburărlor în cre fusese trnsformt dr.. gon, crt în momentul w blul, echp s' ndreptt spre ntă- lt exploz u săr! pr! rămăturle drgeblulul pentru drgeublulu. Uumk 4 q. ncrc să slveze psger supr- că exploz vr [A prou pj veţutor. Nu nu putut î scose dnpo drzeblulu, A suer ne pune că re lu pu Iul Nelson Morr, font m 1, Sttelor Unte în Sued. d Sentorul. Copelnd, ș m oomte de vgurnţă sm ntulu declrt sr. dtt se w ncepe o ră h se găsesc de Zbel l confernț prlmentră M- SAN SBASTI ce Infleret, n fos o străluctă dor -. Postl u d vgn PU et le ne stbl cuzle cr ) ( ctstrof. Oreulă svonul, mteost cmntă, că dn mers n să cu t g z cd cen e zce Pe frontul Argon l Deol s Me. t M e SARAGOSSA, 6 (Rdor). [ dt ponblte d Deputj Celoloyc. [Bu înntt până prope Lnște deplnă domnt er] montule cu perdut eu Redctor responsbl V. OLANIUC STH