COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN"

Transcriere

1 RO RO RO

2 COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2010)103 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN Raport bienal privind cadrul special de asistență pentru furnizorii ACP tradiționali de banane SEC(2010)331 RO RO

3 1. INTRODUCERE Cadrul special de asistență (CSA) pentru furnizorii ACP tradiționali de banane a fost creat în 1999 pentru a-i ajuta pe acești furnizori să se adapteze la evoluția concurenței internaționale și a expirat în decembrie Acesta viza 12 țări furnizoare tradiționale de banane: Belize, Camerun, Capul Verde, Côte d Ivoire, Dominica, Grenada, Jamaica, Madagascar, Saint Lucia (denumită în continuare St Lucia), Saint Vincent și Grenadine (în continuare St Vincent), Somalia și Suriname. În total, au fost acordate aproximativ 376 de milioane în cadrul sistemului CSA. Obiectivele au fost îmbunătățirea competitivității producătorilor ACP tradiționali de banane, iar dacă acest lucru nu mai era valabil, sprijinirea diversificării. Aceste obiective urmau să fie realizate prin intermediul unor proiecte al căror scop era: creșterea productivității; îmbunătățirea calității; adaptarea producție și comercializării la standardele de calitate ale UE; înființarea unor organizații ale producătorilor care să se concentreze asupra îmbunătățirii condițiilor de comercializare, precum și asupra dezvoltării unor metode de producție ecologice, inclusiv a comerțului echitabil; elaborarea unor strategii de marketing concepute în vederea îndeplinirii cerințelor organizării comune a pieței bananelor din UE; sprijinirea producătorilor în vederea dezvoltării unor metode de producție ecologice, inclusiv a comerțului echitabil; sprijinirea diversificării în cazul în care competitivitatea sectorului nu este durabilă. Alocările anuale pentru fiecare țară se bazau pe diferența de competitivitate în raport cu furnizorii din țări terțe și pe importanța producției de banane pentru economia fiecărei țări ACP 1. Bugetul anual a scăzut treptat de la 44,5 milioane (1999) la 29,2 milioane (2008). Până în 2003, cheia de repartizare a fost concepută pentru a oferi mai mult sprijin țărilor care sufereau de o diferență de competitivitate mai mare. Începând cu 2004, un coeficient de reducere a recompensat țările care au înregistrat o îmbunătățire a competitivității. 2. TEMEIUL JURIDIC La 22 aprilie 1999, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 856/ de stabilire a unui cadru special de asistență pentru furnizorii ACP tradiționali de banane. La 22 iulie 1999, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1609/ de stabilire a normelor detaliate pentru punerea în aplicare a regulamentului anterior Metodologia este prezentată în detaliu în Regulamentul (CE) nr. 1609/1999 al Comisiei din 2 iulie 1999, JO L 190, , p. 14. JO L 108, , p. 2. JO L 190, , p. 14. RO 2 RO

4 În 2007 și 2008, linia bugetară s-a ridicat la 28,67 milioane și, respectiv, 29,226 milioane. Deciziile Comisiei de stabilire a fondurilor alocate fiecărei țări au fost adoptate la 23 aprilie și 21 aprilie Articolul 9 din regulamentul Consiliului prevede că Până la 31 decembrie 2000 și, după aceea, din doi în doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, după caz, de propuneri privind execuția prezentului regulament. Acest raport se referă la anii 2007 și și este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei. 3. INFORMAțII PRIVIND PIAțA Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare consumator și importator de banane din lume. Față de 2007, în 2008, au fost consumate în UE tone (în continuare t.) de banane (+3,5%), din care t. (+3,7%) au fost importate din țări terțe și t. (+2,3%) au fost de origine internă. În 2008, SUA a importat t. de banane, o scădere de 0,7% față de anul precedent. Aproape toate bananele importate de SUA au provenit din America Centrală și de Sud (bananele provenite din țările ACP reprezentând 0,003% din total importurilor). Piața bananelor din UE este aprovizionată de țări care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate (MFN) (în principal țări din America Centrală și de Sud), de țări din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și de producătorii interni. În 2008, cantitatea de banane provenind din țările MFN, consumate în UE a fost de 72,5%, în timp ce bananele din țările ACP au reprezentat 17%, iar restul de 10,5% au provenit din producția UE. Principalii furnizori de banane din cadrul țărilor MFN au fost Ecuador, Columbia și Costa Rica, cu , și respectiv t. de importuri. În cursul aceluiași an, principalii furnizori din cadrul țărilor ACP au fost Camerun, Côte d Ivoire și Republica Dominicană, care au exportat , și respectiv t. Capul Verde, Grenada, Madagascar și Somalia nu mai exportă banane în UE. 4. REGIMUL COMERCIAL AL UE De la 1 ianuarie 2006, UE aplică un tarif MFN de 176 /t. pentru importurile de banane, în conformitate cu angajamentele UE de a trece de la regimul cotelor practicat anterior de aceasta la un regim tarifar unic. Statisticile care măsoară impactul noului regim asupra importurilor arată că acesta menține condițiile de acces pe piață, cu o creștere a importurilor. În această perioadă, bananele provenite din țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) au beneficiat de acces la piața comunitară, fără taxe vamale și contingente, în cadrul inițiativei Totul, în afară de arme (Everything But Arms). Același lucru se aplică de la 1 ianuarie 2008 în cazul bananelor provenite din țările ACP care au încheiat acorduri care instituie sau care duc la stabilirea unor Acorduri de parteneriat Decizia C/2007/1744 a Comisiei. Decizia C/2008/1424 a Comisiei. Raportul precedent s-a referit la anii 2005 și 2006: COM(2006) 806 final. RO 3 RO

5 economic (APE). Toate țările ACP care nu fac parte din categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate și care au exportat banane în 2007 au parafat sau semnat un APE interimar sau complet. 5. DECIZII FINANCIARE 5.1. Linia bugetară 2007 După aprobarea propunerilor de finanțare, cele 12 acorduri de finanțare au fost semnate la începutul anului 2008 pentru suma de 28,67 milioane (tabelul 1). Aproximativ 42% din fonduri sunt dedicate îmbunătățirii competitivității în sectorul exportului de banane în 4 din statele beneficiare, iar 58% din fonduri diversificării în 8 din statele beneficiare (graficele 1 și 2) Linia bugetară 2008 După aprobarea propunerilor de finanțare, cele 12 acorduri de finanțare au fost semnate la începutul anului 2009 pentru suma de 29,23 milioane (tabelul 1). RO 4 RO

6 Tabelul 1: Linia bugetară Banane (ex B7-8710) Țări din Caraibe Total Belize Jamaica Dominica St Lucia St Vincent Grenada Suriname Subtotal Țări africane Camerun Côte d'ivoire Somalia NA NA Capul Verde NA NA Madagascar NA NA NA Subtotal TOTAL GENERAL RO 5 RO

7 Aproximativ 37% din fonduri finanțează activități destinate îmbunătățirii competitivității în sectorul exportului de banane în trei țări ACP beneficiare. Aproximativ 63% din fonduri sunt destinate diversificării în restul statelor beneficiare (graficul 1) Obiectivele programului Strategii de răspuns Strategiile inițiale de sprijinire a sectorului bananelor au vizat competitivitatea în cele mai multe țări și diversificarea agricolă în Capul Verde, Madagascar și Somalia. În cazul St Vincent, au fost combinate ambele obiective. Graficul 1: Obiectivele programului pe an de alocare 40,00 (în milioane euro) 30,00 20,00 10,00 0,00 10, Creşterea competitivităţii Diversificare 20,00 30,00 40,00 Anul Strategiile au fost actualizate în jurul anului 2002, iar în cazul Insulelor Vântului obiectivul a devenit diversificarea. Atât în Belize, cât și Jamaica, strategiile revizuite au alocat o sumă mai mare dezvoltării rurale pentru a stimula diversificarea agricolă, ca urmare a faptului că scăderea exporturilor (în Jamaica), precum și creșterea productivității și eficienței (în Belize) au redus nevoia de forță de muncă necalificată și au exclus pe cei mai mici cultivatori de banane de pe piața de export. RO 6 RO

8 Graficul 2: Obiectivele programului pe ţară în procentaj al alocărilor Belize '99-'03 Belize '04-'08 Camerun '99-'03 Camerun '04-'08 Capul Verde '99-'03 Capul Verde '04-'08 Dominica '99-'03 Dominica '04-'08 Grenada '99-'03 Grenada '04-'08 0 % 10 % 20 % 30 % 40 % 50 % 60 % 70 % 80 % 90 % 100 % Côte d'ivoire '99-'03 Côte d'ivoire '04-'08 Jamaica '99-'03 Jamaica '04-'08 Madagascar '99-'03 Madagascar '04-'08 Diversificare Promova rea productivităţii St Lucia '99-'03 St Lucia '04-'08 St Vincent și Grenadine '99-'03 St Vincent și Grenadine '04-'08 Somalia '99-'03 Somalia '04-'08 Suriname '99-'03 Suriname '04-' Îmbunătățirea competitivității În perioada , proiectele vizând îmbunătățirea competitivității exportatorilor de banane au fost continuate în trei țări. Între 2007 și 2008, Belize a alocat mai multe fonduri pentru diversificare. Jamaica a folosit doar o parte limitată a fondurilor pentru îmbunătățirea competitivității, în ciuda faptului că a suferit de pe urma unor uragane puternice în cei doi ani. Activitățile sprijinite în cadrul acestui obiectiv sunt: reînnoirea plantațiilor în Camerun, Suriname și Jamaica; investiții în vederea dobândirii/menținerii certificărilor de calitate EurepGAP și/sau ISO în Belize, Camerun, Côte d Ivoire, Jamaica și Suriname; manipularea, ambalarea și depozitarea în Camerun, Côte d Ivoire și Suriname; 7 Standardele de calitate sunt impuse de vânzătorii cu amănuntul de mari dimensiuni din Europa. RO 7 RO

9 infrastructuri sociale pe plantații și micro-proiecte sociale pentru lucrătorii de pe plantațiile din Belize, Camerun și Côte d Ivoire; asistență tehnică în Camerun, Côte d'ivoire și Jamaica și sprijin instituțional pentru Belize și Jamaica. Programele de sprijinire a competitivității au reprezentat aproape 48% din totalul fondurilor alocate între 1999 și În 2007 și 2008, acestea au scăzut la 42%, respectiv 37%. Cele 4 țări care încă mai sprijină acest obiectiv (Belize, Camerun, Côte d'ivoire și Suriname) și-au menținut sau au crescut cantitățile exportate în UE în perioada Daunele cauzate de uragane au afectat cantitățile exportate de Jamaica în perioada : t. în 2006, t. în 2007 și 0 în Graficul 3: Obiectivele programului pe ţară Valoare (în millioane euro) 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 Creşterea competitivităţii Diversificare Belize Camerun Capul Verde Dominica Grenada Côte d'ivoire Jamaica Madagascar St Lucia St Vincent și Grenadine Somalia Suriname Ţara Diversificare În 2007, 8 țări au optat pentru sprijinirea diversificării, iar în 2008, 9 țări. Capul Verde, Dominica, Grenada, Madagascar, Somalia, St Lucia si St Vincent fie au încetat exporturile de banane, fie le-au redus în mod substanțial în perioada cuprinsă între începutul anilor 1990 și Începând cu anul 2003, Dominica, St Lucia și St Vincent au reușit să își mențină exporturile la un nivel mai redus (aproximativ 20%- 33% din volumele realizate în 1993). Belize și Jamaica s-au orientat către diversificare în 2007 și 2008 (graficul 6). Programele din perioada cuprind: RO 8 RO

10 investiții în turism, pentru a oferi locuri de muncă alternative cultivatorilor de banane și lucrătorilor din acest sector în estul Caraibelor; diversificarea agricolă cu orientarea către horticultură vizând piața locală din Madagascar și industria turismului, precum și piețele locale din estul Caraibelor și din Jamaica; sprijinul instituțional pentru consolidarea serviciilor de extindere agricolă; consolidarea turismului și/sau a sectorului privat din estul Caraibelor; dezvoltarea rurală în Belize, Capul Verde, Jamaica și Somalia (inclusiv a investițiilor în irigații la scară mică); asistență tehnică și sprijin instituțional în toate cele 9 țări. 6. PUNEREA ÎN APLICARE 6.1. Cerințe generale Cu toate că sistemul a expirat în decembrie 2008, programele în curs de desfășurare vor continua încă pentru câțiva ani. Programele sunt puse în aplicare prin gestiune centralizată (Grenada, Suriname, Camerun și Somalia) și prin gestiune parțial descentralizată (Belize, Jamaica, Dominica, St Lucia, St Vincent, Capul Verde, Côte d'ivoire și Madagascar) Angajamente În ansamblu, punerea în aplicare a programelor a crescut rapid începând cu anul 2007, datorită măsurilor luate. Atât angajamentele, cât și plățile din 2007 și 2008 au fost substanțial mai mari decât fondurile alocate (graficul 4 și tabelul 1), ceea ce a contribuit la reducerea întârzierilor. RO 9 RO

11 Tabelul 2: Angajamente şi plăţi EUR TOTALUL ALOCĂRILOR CARAIBE + AFRICA ,00 ANGAJAMENTE CARAIBE + AFRICA PLĂŢI CARAIBE + AFRICA RDC CARAIBE + AFRICA EUR ,64 EUR ,19 EUR ,36 EUR RDL CARAIBE + AFRICA ,81 EUR Alocări Caraibe + Africa ,00 Angajamente Caraibe + Africa ,72 17,6 % Alocări Caraibe + Africa ,00 Angajamente Caraibe + Africa ,52 94,2 % Începând cu sfârșitul anului 2008, 73% din fondurile alocate au fost destinate contractelor, în comparație cu 48% până la sfârșitul anului 2006 (tabelul 3). Au fost necesari, în medie, doi ani după adoptarea deciziilor de finanțare pentru angajarea celor mai multe fonduri în cadrul contractelor planificate. Sunt depuse eforturi pentru a reduce termenul la maxim 18 luni pentru fondurile alocate în Scopul este acela de a angaja majoritatea fondurilor în 2010, fără a se ține seama de evaluările ex post și de audituri. RDC 8 total a fost de 27% la sfârșitul anului 2008, față de 52% la sfârșitul anului RDC sau restul de contractat indică procentul din fondurile alocate proiectului pentru care nu au fost semnate contracte de lucrări, de furnizare, de servicii sau de subvenționare sau devize de programe. RO 10 RO

12 Tabelul 3: Situația financiară pe an de alocare Toate țările Anul Alocări ( ) Angajamente ( ) Plăți ( ) RDC ( ) RDC % RDL ( ) RDL % , , , ,22 2% % , , , ,17 9% % , , , ,69 6% % , , , ,52 18% % , , , ,56 7% % , , , ,68 5% % , , , ,24 5% % , , , ,28 56% % , , , ,00 93% % ,00 0,00 0, ,00 100% % Subtotal , , , ,36 25% % Studii , , , ,50 23% % Total , , , ,86 25% % RO 11 RO

13 6.3. Plăți Plățile globale au reprezentat 52% la sfârșitul anului 2008, o îmbunătățire majoră în comparație cu 35% la sfârșitul anului 2006 (tabelul 3). Graficul 4: Valoarea angajamentelor și a plăților Valoare (în euro) Angajamente ( ) Plăţi ( ) < Anul Plățile au crescut începând cu 2005, ajungând la 46 de milioane în mai mult decât dublu față de Întârzierile au fost reduse substanțial. Suma plăților și a RDP 9 este egală cu cea a angajamentelor. Se preconizează că plățile vor ajunge la 60 de milioane în 2009 și Restul de fonduri ar trebui plătite în perioada , fără a se ține seama de evaluările ex post și de audituri. 9 RDP sau restul de plată indică procentajul de fonduri angajate sau contractate în cadrul contractelor încheiate, care nu au fost încă plătite. RO 12 RO

14 Graficul 5: Situaţia financiară pe an de alocare în procentaj din totalul alocărilor 0 % 10 % 20 % 30 % 40 % 50 % 60 % 70 % 80 % 90 % 100 % Plăţi RDP RDC Totalul RDL 10 a fost de 48% la sfârșitul anului 2008, față de 65% la sfârșitul anului Progresele înregistrate la nivel de țară Țările ACP care s-au concentrat pe îmbunătățirea competitivității (Belize, Jamaica, Suriname, Camerun, și Côte d'ivoire) au reușit o punere mai rapidă în aplicare a programelor proprii și, prin urmare, au valori mai mici ale RDC (19% - 24%) și RDL (35% - 56%) (tabelul 4). Țările ACP care s-au concentrat pe diversificare (Dominica, Grenada, St Lucia, St Vincent, Capul Verde, Madagascar și Somalia) au reușit să accelereze punerea în aplicare începând cu Cu toate acestea, RDC (19% - 74%) și RDL (32% - 81%) sunt mai variabile și mai ridicate decât media globală de 25,3% (RDC) și 48,1% (RDL). 10 RDL sau rest de lichidat indică (procentajul din) fondurile alocate programului, care nu sunt încă plătite. Acestea includ restul de plată (RDP) în cadrul contratelor de punere în aplicare existente. RO 13 RO

15 Tabelul 4: Situația financiară pe țară Alocări ( ) Angajamente ( ) Plăți ( ) RDC ( ) RDC % RDL ( ) RDL % Belize , , , ,62 22% ,38 42% Jamaica , , , ,16 19% ,17 35% Dominica , , , ,91 25% ,55 57% St Lucia , , , ,35 30% ,20 54% St Vincent , , , ,80 19% ,00 54% Grenada , , , ,03 29% ,53 41% Suriname , , , ,33 25% ,31 44% Subtotal Caraibe , , , ,20 23,9% ,14 49,4% Camerun , , , ,38 25% ,70 37% Côte d'ivoire , , , ,04 34% ,29 56% Somalia , , , ,74 10% ,83 32% Capul Verde , , , ,00 74% ,85 81% Madagascar , , , ,00 43% ,00 49% Subtotal Africa , , , ,16 28,8% ,67 44,6% TOTAL GENERAL , , , ,36 25,3% ,81 48,1% RO 14 RO

16 7. MONITORIZAREA IMPACTULUI 7.1. Generalități O evaluare externă comandată în 2008 și finalizată în primul trimestru din 2009 a necesitat desfășurarea unor misiuni în 8 țări (Belize, Camerun, Côte d'ivoire, Dominica, Jamaica, St Lucia, Saint Vincent și Suriname). În general, rezultatele raportate pentru estul Caraibelor se aplică, de asemenea, și în cazul celor 4 țări care nu au fost vizitate. Programele în curs au fost evaluate în ceea ce privește: relevanța și valabilitatea obiectivelor; valabilitatea strategiilor de răspuns pe termen mediu pentru fiecare țară; eficiența și eficacitatea cadrului special de asistență (CSA); rezultatele și impactul activităților planificate asupra competitivității producătorilor de banane care desfășoară activități de export; rezultatele și impactul activităților de diversificare planificate asupra (foștilor și) actualilor plantatori de banane și asupra (foștilor și) actualilor lucrători din sectorul bananelor; durabilitatea programelor Relevanța strategiilor de țară Strategiile de sporire a competitivității și-au dovedit relevanța și au fost clare și realizabile în acele țări care 1) au demonstrat un angajament puternic pentru acest obiectiv; 2) aveau caracteristici agronomice favorabile; 3) aveau deja sectoare foarte bine structurate din punct de vedere comercial și 4) erau în măsură să transforme sectorul bananelor într-un sector mai tehnologic și mai comercial (Belize, Camerun, Côte d'ivoire, Suriname și, inițial, Jamaica). Programele CSA ale acestor țări au acordat prioritate creșterii productivității, îmbunătățirii calității produselor și protejării mediului, formării, comerțului de nișă etc. De asemenea, strategiile lor au ținut cont de condițiile de piață în continuă schimbare și de nevoile acesteia. RO 15 RO

17 Graficul 6: Importurile de banane în UE din ţările ACP Totalul exporturilor de banane din ţările ACP în tone Anul Exporturile de banane către UE pe ţară Total ACP, incl. Camerun Côte d'ivoire Rep. Dominicană Belize Suriname Ghana St Lucia Dominica St Vincent Jamaica Succesul diversificării provine dintr-un amestec de inițiative la nivel macro-, mezoși microeconomic. Programele de diversificare economică ale țărilor erau nespecifice, multi-sectoriale și aveau diferite priorități și termene; acestea ar fi avut nevoie de orientări mai clare. În ceea ce privește diversificarea, evaluarea a constatat următoarele: au fost elaborate/puse în aplicare prea multe proiecte și programe (de exemplu, în 2008, St Lucia avea 64 de intervenții în curs în valoare de 69 de milioane ); erau vizate prea multe domenii, de exemplu, turismul, infrastructura rutieră, dezvoltarea sectorului privat și dezvoltarea agricolă, reducând astfel perspectivele oricărui impact semnificativ Impactul Industria bananieră joacă un rol crucial în Belize, Camerun, Côte d'ivoire, Dominica, Jamaica, Suriname, St Lucia si St Vincent. În Dominica, St Lucia și St Vincent, exporturile de banane au reprezentat 18,1%, 19,7% și respectiv 22,3% din exporturile totale ale acestor țări în 2006 (FAO 2008). Prin comparație, sectorul bananelor a reprezentat 9%, respectiv 7% din exporturile Camerunului și Côte d'ivoire. Programele CSA au adus contribuții valoroase la îmbunătățirea competitivității în Belize, Camerun, Côte d'ivoire și Suriname, oferindu-le acestora perspective sporite de a rezista într-un mediu mai liberalizat. RO 16 RO

18 Ponderea furnizorilor tradiționali din Caraibe a scăzut de la 52,3% din totalul importurilor de banane din țările ACP în 1992 la 13% în În același timp, importurile din Africa au crescut de la 37,4% din totalul bananelor din țările ACP în 1992 la 59% în 2008, iar exporturile din Republica Dominicană (care nu beneficiază de CSA), precum și din Belize au crescut de la 10% din totalul bananelor din țările ACP în 1992 la 28% în Succesul înregistrat în Suriname este exemplar. Datorită, de asemenea, sprijinului din partea CSA, industria țării a fost revigorată, iar Suriname a devenit un exportator eficient, singurul producător tradițional ACP care a înregistrat o creștere pozitivă a exportului în perioada Raportul de evaluare sugerează că se preconizează că activitățile vor fi durabile pe termen scurt și mediu. Întrebarea dacă Belize, Camerun, Côte d'ivoire și Suriname pot rămâne competitive în cadrul unui regim tarifar diferit va depinde aproape în întregime de capacitatea lor de a crește productivitatea după Este prea devreme pentru a stabili efectele pe care le are sprijinul CSA asupra stabilității economice și diversificării, deoarece doar aproximativ 50% din alocări au fost plătite până la sfârșitul anului De asemenea, cele mai mari investiții pentru diversificare sunt făcute în activități legate de infrastructura fizică (drumuri, clădiri etc.), unde au loc întârzieri considerabile până la utilizarea eficientă a acestor active. Impactul nu a putut fi cuantificat deoarece: 1) modificările normelor financiare ale CE au condus la o încetinire a plăților și la prelungiri ale termenelor pentru aproximativ jumătate din activitățile din cadrul CSA ; 2) indicatorii verificabili obiectiv pentru unele țări, de exemplu, Côte d'ivoire și Camerun, nu au fost elaborați în mod corespunzător și nu au putut fi folosiți pentru evaluarea impactului și 3) nu existau sisteme de monitorizare și de colectare a datelor care să genereze informațiile cumulative privind rezultatele așteptate și/sau reale, de exemplu, în Belize. Cu toate acestea, ca urmare a sprijinului CSA, statele din estul Caraibelor se concentrează în prezent asupra îndeplinirii condițiilor prealabile pentru reușita diversificării economice. Trecerea de la dependența tradițională de sectorul bananelor către alte domenii este acum integrată în planurile de dezvoltare ale acestor țări. Concentrarea actuală asupra consolidării infrastructurii esențiale (St Vincent și Dominica), îmbunătățirii învățământului în mediul rural (Belize), dezvoltării sectorului privat (St Vincent și St Lucia), includerii educației în domeniul TIC în programele școlare, planificării generale a turismului, precum și asupra sistemelor de asistență socială va produce în cele din urmă rezultate pozitive. Țările în curs de diversificare sunt acum mult mai angajate în consolidarea capacității de a se diversifica pe o bază durabilă. Programele CSA au avut un efect pozitiv asupra populațiilor și comunităților vizate, prin finanțarea unor investiții sociale specifice (de exemplu, fondurile de investiții sociale, programele de dezvoltare rurală, educație și sănătate). În țările orientate către competitivitate, sectorul bananelor este acum mai bine aliniat la cerințele pieței și la politicile și normele de mediu ale UE. Protocoalele de RO 17 RO

19 producție dictate de piață (de exemplu, EurepGAP și ISO 14001) au condus la îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul exploatațiilor, la îmbunătățirea perspectivelor pentru conservarea solului și la reducerea impactul negativ asupra mediului. Pentru a obține certificarea europeană, producătorii au fost obligați să utilizeze factorii de producție mai rațional și să reducă utilizarea globală a produselor agrochimice, a materialelor de ambalaj, a utilajelor și a energiei. Caracterul durabil al inițiativelor privind diversificarea depinde de angajamentul guvernelor de a integra aceste activități în alocările bugetare și planurile de cheltuieli anuale. În urma evaluării s-a constatat că țările orientate către diversificare utilizează resursele CSA pentru a-și construi capacitățile naționale în vederea abordării provocărilor și a obiectivelor mai ample și pe termen lung ale diversificării economice. 8. CONCLUZII și RECOMANDĂRI Comisia a depus eforturi pentru accelerarea execuției proiectelor păstrând în același timp calitatea acestora, a efectuat adaptările necesare proiectelor CSA în curs și a revizuit/programat proiectele aprobate în 2006, 2007 și Plățile efective din cadrul tuturor programelor CSA au crescut de la 21 de milioane în 2006 la 46 de milioane în Plățile pentru totalitatea programelor vor fi finalizate în 2012 (fără a se ține seama de evaluările ex post și de audituri). Documentul de lucru al serviciilor Comisiei include o imagine de ansamblu a recomandărilor făcute în Raportul de monitorizare și evaluare a impactului din 2006 (COGEA, 2006) și a acțiunilor întreprinse. În toate cele 8 țări care au făcut obiectul Raportului de monitorizare și evaluare a impactului din 2008 (HTSPE, 2009), s-a constatat un progres evident atât al aspectelor legate de competitivitate, cât și al celor legate de diversificare. S-au realizat unele progrese privind îmbunătățirea competitivității și creșterea diversificării Programele au adus o contribuție substanțială la atingerea următoarelor obiective: (1) o mai bună competitivitate în Belize, Camerun, Côte d'ivoire și Suriname, cu toate că sprijinul acordat nu a putut compensa pagubele cauzate de uragane în Jamaica în 2005, 2007, și 2008; (2) îmbunătățirea capacității de reușită a diversificării economice în estul Caraibelor și a diversificării agricole (acolo unde aceasta a fost monitorizată) în Somalia, Capul Verde și Madagascar, cu toate că impactul exact nu poate fi cuantificat încă. În țările orientate către competitivitate, sectorul bananelor este acum mai bine aliniat la cerințele pieței și la politicile și normele de mediu ale UE, punându-se astfel bazele unei dezvoltări durabile a economiei. Punerea în aplicare a recomandărilor făcute în raportul precedent a dus la îmbunătățiri notabile privind respectarea termenelor și calitatea punerii în aplicare în Belize, Jamaica și Insulele Vântului. Acest aspect a fost mai puțin relevant atât RO 18 RO

20 pentru Camerun, cât și pentru Côte d'ivoire, care beneficiază de surse de finanțare mai diversificate și, astfel, erau mai puțin dependente de sprijin. În țările în care diversificarea este o prioritate, eficiența a suferit din cauza acordării unei atenții reduse și din cauza a numeroase investiții foarte mici, în medie de aproximativ 1 1,5 milioane, cu puține șanse de a avea un impact real. În plus, legăturile dintre diversele inițiative sunt, în continuare, limitate și fragile. Evaluarea externă a recomandat ca țările ACP orientate către diversificare să revizuiască contribuțiile din propriile portofolii CSA la programul diversificării economice a acestora la nivel macroeconomic. Acest lucru ar trebui să includă o evaluare a coeziunii unor astfel de programe și să faciliteze formularea/actualizarea strategiei de diversificare a fiecărei țări, astfel încât să includă priorități clare, inclusiv volumul și sursele finanțărilor necesare pentru sprijinirea și instituționalizarea activităților-cheie. Pentru a îmbunătăți atât monitorizarea, cât și evaluarea impactului programelor de diversificare, se recomandă, de asemenea, actualizarea și îmbunătățirea cadrelor logice și utilizarea acestora ca instrumente de gestionare a programelor pentru a se asigura că agențiile de punere în aplicare sunt, în permanență, la curent cu rezultatele așteptate și că depun toate eforturile pentru realizarea acestora, măsurând în mod activ indicatorii conveniți. Caracterul durabil al exporturilor de banane din țările ACP este încă fragil Perspectivele unei competitivități durabile depind în mare măsură de 1) rezultatul negocierilor comerciale în curs de desfășurare pe plan internațional și 2) capacitatea țărilor de a realiza câștiguri de productivitate și economii de costuri suplimentare. Strategiilor adoptate de unele țări le-a lipsit o evaluare realistă a provocărilor create de situația pe piața internațională și de viitoarele implicații potențiale în urma încheierii negocierilor din cadrul OMC și a negocierilor comerciale bilaterale în curs. Pot fi obținute rezultate în cazul în care țările 1) demonstrează un angajament ferm de a se adapta la evoluțiile pe plan internațional; 2) au caracteristici agronomice favorabile și 3) dispun deja de sectoare comerciale foarte structurate. Țările exportatoare de banane se confruntă în continuare cu diferite provocări. Acestea trebuie sa le abordeze împreună și, în același timp, cu sprijin internațional. Comunitatea internațională, inclusiv UE, acordă o mare importanță sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare în vederea creșterii competitivității ansamblului economiilor acestora și a unei mai bune utilizări a oportunităților comerciale internaționale. Ajutorul acordat de UE comerțului nu se concentrează doar pe sectoarele individuale. Una din condițiile prealabile ale succesului o constituie elaborarea și actualizarea strategiilor implicând mai multe părți interesate în vederea dezvoltării comerțului și a integrării în sistemul comercial internațional. Punerea în aplicare a CSA timp de zece ani a permis țărilor beneficiare să elaboreze o planificare strategică și va rămâne un punct de referință util pentru acțiunile viitoare. RO 19 RO