Curs 7a Tipare tare / slabă / statică / dinamică. Tipuri și expresii de tip. Tipuri definite de utilizator.
|
|
|
- Izabela Ene
- 2 ani în urmă
- Vzualizari:
Transcriere
1 Curs 7a Tipare tare / slabă / statică / dinamică. Tipuri și expresii de tip. Tipuri definite de utilizator.
2 Tipare Cuprins Tipare tare / slabă Tipare statică / dinamică Tipuri primitive și constructori de tip Expresii de tip Tipuri definite de utilizator 2
3 Tipare tare / slabă Tipare tare: nu se permit operații pe argumente care nu au tipul corect (se convertește tipul numai în cazul în care nu se pierde informație la conversie) Exemplu: eroare (Racket, Haskell) Tipare slabă: nu se verifică corectitudinea tipurilor, se face cast după reguli specifice limbajului Exemplu: = 24 (Visual Basic) = 123 (JavaScript) 3
4 Tipare Cuprins Tipare tare / slabă Tipare statică / dinamică Tipuri primitive și constructori de tip Expresii de tip Tipuri definite de utilizator 4
5 Tipare statică / dinamică Tipare statică: verificarea tipurilor se face la compilare atât variabilele cât și valorile au un tip asociat Exemple: C++, Java, Haskell, ML, Scala, etc. Tipare dinamică: verificarea tipurilor se face la execuție numai valorile au un tip asociat Exemple: Python, Racket, Prolog, Javascript, etc. 5
6 Tipare Cuprins Tipare tare / slabă Tipare statică / dinamică Tipuri primitive și constructori de tip Expresii de tip Tipuri definite de utilizator 6
7 Tipuri primitive în Haskell Tip Bool = [True, False] Char = [.. 'a', 'b',..] Int = [.. -1, 0, 1,..] Tipare expresie (:t expr) True :: Bool 'a' :: Char (fib 0) :: Int Altele: Integer, Float, Double, etc. 7
8 Constructori de tip Constructor de tip = funcție care creează un tip compus pe baza unor tipuri mai simple (,,...) : MT n MT (MT = mulțimea tipurilor) (t 1, t 2,,t n ) = tuplu cu elemente de tipurile t 1, t 2,,t n Ex: (Bool, Char) echivalent cu (,) Bool Char [ ] : MT MT [ t ] = listă cu elemente de tip t Ex: [Int] echivalent cu [ ] Int -> : MT 2 MT t 1 -> t 2 = funcție de un parametru de tip t 1 care calculează valori de tip t 2 Ex: Int -> Int echivalent cu (->) Int Int 8
9 Tipul funcțiilor n-are Exemplu: add x y = x + y (pentru simplitate, presupunem că + merge doar pe Int) Având în vedere că toate funcțiile sunt curry, care este tipul lui (add 2)? 9
10 Tipul funcțiilor n-are Exemplu: add x y = x + y (pentru simplitate, presupunem că + merge doar pe Int) Având în vedere că toate funcțiile sunt curry, care este tipul lui (add 2)? (add 2) :: Int -> Int În aceste condiții, care este tipul lui add? 10
11 Tipul funcțiilor n-are Exemplu: add x y = x + y (pentru simplitate, presupunem că + merge doar pe Int) Având în vedere că toate funcțiile sunt curry, care este tipul lui (add 2)? (add 2) :: Int -> Int În aceste condiții, care este tipul lui add? add :: Int -> (Int -> Int) echivalent cu add :: Int -> Int -> Int întrucât -> este asociativ la dreapta Cum am interpreta tipul (Int -> Int) -> Int? 11
12 Tipul funcțiilor n-are Exemplu: add x y = x + y (pentru simplitate, presupunem că + merge doar pe Int) Având în vedere că toate funcțiile sunt curry, care este tipul lui (add 2)? (add 2) :: Int -> Int În aceste condiții, care este tipul lui add? add :: Int -> (Int -> Int) add :: Int -> Int -> Int Cum am interpreta tipul (Int -> Int) -> Int? echivalent cu o funcție care primește o funcție de la Int la Int întoarce un Int întrucât -> este asociativ la dreapta 12
13 Tipare Cuprins Tipare tare / slabă Tipare statică / dinamică Tipuri primitive și constructori de tip Expresii de tip Tipuri definite de utilizator 13
14 Expresii de tip Expresiile reprezintă valori / expresiile de tip reprezintă tipuri Exemple: Char, Int -> Int -> Int, (Char, [Int]) Declararea signaturii unei funcții (opțională în Haskell) f :: exprdetip = asociere între numele funcției și o expresie de tip, cu rol de: Documentare (ce ar trebui sa facă funcția) Abstractizare (surprinde cel mai general comportament al funcției, funcția percepută ca operator al unui anumit TDA sau al unei clase de TDA-uri) Verificare (Haskell generează o eroare dacă intenția (declarația) nu se potrivește cu implementarea) 14
15 Exemplu - mymap mymap :: (a -> b) -> [a] -> [b] trebuie să: primească: o funcție de la un tip oarecare a la un tip oarecare b o listă de elemente de același tip oarecare a întoarcă: o listă de elemente de același tip oarecare b Dacă implementăm mymap astfel: 1. mymap :: (a -> b) -> [a] -> [b] 2. mymap f [] = [] 3. mymap f (x:xs) = f (f x) : mymap f xs compilatorul va da eroare, arătând că funcția nu se comportă conform declarației. Fără declarația de tip, Haskell ar fi dedus singur tipul lui mymap și ne-ar fi lăsat să continuăm cu o funcție care nu face ceea ce dorim. 15
16 Observații Verificarea strictă a tipurilor înseamnă: Mai multă siguranță ( dacă trece de compilare atunci merge ) Mai puțină libertate Listele sunt neapărat omogene: [a] Contrast cu liste ca '(1 'a #t) din Racket Funcțiile întorc mereu valori de un același tip: f ::... -> b Contrast cu funcții ca member din Racket (care întoarce o listă sau #f) 16
17 Tipare Cuprins Tipare tare / slabă Tipare statică / dinamică Tipuri primitive și constructori de tip Expresii de tip Tipuri definite de utilizator 17
18 Tipuri definite de utilizator Cuvântul cheie data dă utilizatorului posibilitatea definirii unui TDA cu implementare completă (constructori, operatori, axiome) data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i Cons 2 t 21.. t 2j... Cons n t n1.. t nk Exemple data RH = Pos Neg Numele constructorilor valorilor tipului și tipurile parametrilor acestora (dacă au) -- doar constructori nulari data ABO = O A B AB -- doar constructori nulari data BloodType = BloodType ABO RH -- constructor extern 18
19 Exemplu Tipul Natural 1. data Natural = Zero Succ Natural -- constructori nular și intern 2. deriving Show -- face posibilă afișarea valorilor tipului 3. unu = Succ Zero 4. doi = Succ unu 5. trei = Succ doi addn :: Natural -> Natural -> Natural -- arată exact ca axiomele 8. addn Zero n = n 9. addn (Succ m) n = Succ (addn m n) addn unu trei - Succ (Succ (Succ (Succ Zero))) 19
20 Constructorii valorilor unui TDA Dublă utilizare a constructorilor valorilor unui TDA Compun noi valori pe baza celor existente (comportament de funcție) Exemple: unu = Succ Zero doi = Succ unu Descompun valori existente în scopul identificării structurii lor (comportament de pattern) Exemple: addn Zero n = n addn (Succ m) n = Succ (addn m n) 20
21 Variante de tipuri definite de utilizator Tipuri enumerate (tipuri sumă) Tipuri înregistrare (tipuri produs) Tipuri recursive Tipuri parametrizate 21
22 Tipuri enumerate Numite și tipuri sumă ( face suma/reuniunea valorilor tipului) Enumeră toate valorile tipului, sub forma data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Exemple data Dice = S1 S2 S3 S4 S5 S6 *Main> :i Bool data Bool = False True -- Defined in `GHC.Types' 22
23 Tipuri înregistrare Numite și tipuri produs: o valoare a tipului se obține prin combinarea unor valori de alte tipuri, sub forma data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } care este o variantă cu funcții selector pentru definiția data ConsTip = Cons tip 1... tip n Au un corespondent în majoritatea limbajelor de programare (ex: struct în C++) Exemplu data Person = Person {name :: (String, String), age :: Int} fc :: Person fc = Person ("Frederic","Chopin") 211 composer = name fc 23
24 Tipuri recursive Tipuri pentru care specificăm și cel puțin un constructor intern data ConsTip =.. Cons i.. ConsTip.... Exemple data Natural = Zero Succ Natural deriving Show data IntList = Nil Cons Int IntList deriving Show 24
25 Tipuri parametrizate în general Constructorii de valori ale tipului (ex: :, Succ) Pot primi valori ca argumente pentru a produce noi valori Exemple: unu = Succ Zero lista_unu = 1 : [] Constructorii de tip (ex: [ ], (,), ->) Pot primi tipuri ca argumente pentru a produce noi tipuri Exemple: [Int], [Char], [[Char]] (Int, Char), ([Char], Int, Int) Când TDA-ul sau funcțiile noastre se comportă la fel indiferent de tipul valorilor pe care le manipulează, folosim variabile (parametri) de tip Exemple: [a] - o listă cu elemente de un tip oarecare a (a,b) - o pereche de un element de un tip oarecare a și un altul de un tip oarecare b 25
26 Tipuri parametrizate definite de utilizator Constructorul de tip este aplicat pe una sau mai multe variabile de tip, permițând obținerea unor tipuri particulare la instanțiere data ConsTip a b = Nu are rost să avem IntList, CharList, PairList, etc., este de preferat să avem un singur tip parametrizat List a, unde a se va lega la un tip concret în momentul în care plasăm valori de un tip concret în listă Exemplu data List a = Nil Cons a (List a) deriving Show lst1 = Cons 1 $ Cons 2.5 $ Cons 4 Nil -- :t lst1 => lst1 :: List Double lst2 = Cons "Hello " $ Cons "world!" Nil -- :t lst2 => lst2 :: List [Char] 26
27 Exemplu Tipul (Maybe a) Tipul (Maybe a) există în Haskell și este definit astfel: data Maybe a = Nothing Just a Constructor de tip Parametru de tip Constructori de valori ale tipului Se folosește pentru situații când funcția întoarce sau nu un rezultat (de exemplu pentru funcții de căutare care ar putea să găsească sau nu ceea ce caută) În funcție de ce tip de valoare va stoca acest tip de date atunci când are ce stoca, constructorul de tip va produce un Maybe Int sau un Maybe Char, etc. 27
28 Exemplu de instanțiere (Maybe a) Să se găsească suma pară maximă dintre sumele elementelor listelor unei liste de liste, dacă există (ex: findmaxevensum [[1,2,3,4,5],[2,2],[2,4]] = Just 6) findmaxevensum :: [[Int]] -> Maybe Int 2. findmaxevensum [] = Nothing 3. findmaxevensum (l:ls) 4. even lsum = case findmaxevensum ls of 5. Just s -> Just (max lsum s) 6. _ -> Just lsum 7. otherwise = findmaxevensum ls 8. where lsum = suml l Din cauză că suml este declarat ca suml :: [Int] -> Int funcția va întoarce un (Maybe Int) 28
29 Construcția type Se folosește pentru a crea sinonime de tip, în scop de: Documentare: este mai clar ce face o variabilă de tip Age decât o variabilă de tip Int Concizie: este mai scurt (și mai clar) Name decât (String, String) Exemple type Age = Int type Name = (String,String) names :: [Name] names = [("Frederic","Chopin"), ("Antonio","Vivaldi"), ("Maurice","Ravel")] 29
30 Construcția newtype Se folosește pentru a crea tipuri noi (definite de utilizator) folosind un singur constructor cu un singur parametru Mai eficient decât data: Pentru valorile tipurilor definite cu data trebuie să se facă pattern match pe constructori și apoi să se acceseze valorile închise în aceștia Pentru valorile tipurilor definite cu newtype, existând un singur constructor, acesta este șters încă din faza de compilare, și înlocuit cu valoarea închisă în el (care se știe ce tip are) Util pentru a defini apoi operații pe tipul respectiv Exemplu newtype Person2 = Person2 (Name, Age) deriving Show fc2 :: Person2 fc2 = Person2 (("Frederic","Chopin"), 211) 30
31 Comparație Racket - Haskell Pur funcțional Funcții Pattern matching Legare Evaluare Tipare Racket Haskell 31
32 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Pattern matching Legare Evaluare Tipare 32
33 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Automat uncurry Automat curry Pattern matching Legare Evaluare Tipare 33
34 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Automat uncurry Automat curry Pattern matching Nu Da Legare Evaluare Tipare 34
35 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Automat uncurry Automat curry Pattern matching Nu Da Legare Locală statică, top-level - dinamică Statică Evaluare Tipare 35
36 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Automat uncurry Automat curry Pattern matching Nu Da Legare Locală statică, top-level - dinamică Statică Evaluare Aplicativă Leneșă Tipare 36
37 Comparație Racket - Haskell Racket Haskell Pur funcțional Nu Da Funcții Automat uncurry Automat curry Pattern matching Nu Da Legare Locală statică, top-level - dinamică Statică Evaluare Aplicativă Leneșă Tipare Tare, dinamică Tare, statică 37
38 Rezumat Tipare tare/slabă Tipare statică/dinamică Constructori de tip Declararea signaturii Construcția data Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 38
39 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică Constructori de tip Declararea signaturii Construcția data Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 39
40 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip Declararea signaturii Construcția data Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 40
41 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii Construcția data Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 41
42 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 42
43 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 43
44 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 44
45 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare: data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } Tipuri recursive Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 45
46 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare: data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } Tipuri recursive: data ConsTip =... Cons i.. ConsTip..... Tipuri parametrizate Construcția type Construcția newtype 46
47 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare: data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } Tipuri recursive: data ConsTip =... Cons i.. ConsTip..... Tipuri parametrizate: (a,b), [a], a -> b, data ConsTip a b Construcția type Construcția newtype 47
48 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare: data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } Tipuri recursive: data ConsTip =... Cons i.. ConsTip..... Tipuri parametrizate: (a,b), [a], a -> b, data ConsTip a b Construcția type : creează sinonime de tip (nu noi tipuri) Construcția newtype 48
49 Rezumat Tipare tare/slabă: absența / prezența conversiilor implicite de tip Tipare statică/dinamică: verificarea tipurilor se face la compilare / execuție Constructori de tip: (,,..), [], ->, tipurile definite cu data Declararea signaturii: f :: exprtip Construcția data : data ConsTip = Cons 1 t 11.. t 1i... Cons n t n1.. t nk Tipuri enumerate: data ConsTip = Val 1 Val 2... Val n Tipuri înregistrare: data ConsTip = Cons {câmp 1 :: tip 1,... câmp n :: tip n } Tipuri recursive: data ConsTip =... Cons i.. ConsTip..... Tipuri parametrizate: (a,b), [a], a -> b, data ConsTip a b Construcția type : creează sinonime de tip (nu noi tipuri) Construcția newtype : data ConsTip = Cons 1 t 1 (un singur constructor cu un singur parametru) 49
Paradigme de programare
Curs 4 Transparență referențială. Legare statică / dinamică. Modelul contextual de evaluare. Transparență referențială Cuprins Efecte laterale Transparență referențială 2 Efecte laterale Efecte laterale
Paradigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 9 : 1 / 38 Cursul 9 Concluzie Paradigma Funcțională 9 : 2 / 38 Cursul 9:
Paradigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 3 : 1 / 60 Cursul 3 Calcul Lambda 3 : 2 / 60 Cursul 3: Calcul Lambda 1 Introducere
Laborator 3
Laborator 3 Programare III săptămâna 8-12.10.2018 OBIECTIVE: - Folosirea modificatorilor unei clase (public, abstract, final) - Folosirea modificatorilor de acces în declaraţiile membrilor unei clase Noţiuni:
PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE
Curs 2 Principiile Programării Orientate pe Obiecte Programare Orientată pe Obiecte Tehnici de programare Programarea procedurală Modul în care este abordată programarea, din punct de vedere al descompunerii
Microsoft Word - CarteC.doc
Transmiterea parametrilor unei funcții Parametrii se transmit de la funcţia apelantă la funcţia apelată prin intermediul stivei. La apelul unei funcţii, pe stivă se crează o înregistrare de activare, care
Paradigme de Programare
Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 1 : 1 / 38 Cursul 1 Introducere 1 : 2 / 38 Cursul 1: Introducere 1 Exemplu
Declararea variabilelor
Platforma 3. 1 Instructiuni diverse Declararea variabilelor Tipuri de Date Tipul de dată al unui obiect/variabila specifica tipul informaţiei pe care acel obiect îl poate stoca. Exemplu: numere întregi,
Ingineria Sistemelor de Programare
Ingineria Sistemelor de Programare Agregarea si Mostenirea mihai.hulea@aut.utcluj.ro 2019 Compozitia si agregarea Relatia dintre obiecte raspunde afirmativ la intrebarea are un/are o Exemple: Telefonul
Limbaje de Programare Curs 6 – Functii de intrare-iesire
Limbaje de Programare Curs 6 Funcţii de intrare-ieşire Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Citire formatată 2 Citirea şirurilor de caractere 3 Citirea unor linii
Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011
Laborator 4: Continuare Programare Orientată pe Obiecte Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 29 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Suprascrierea metodelor O clasă derivată
Microsoft Word _POO_Lab_1_Modificari_v01.htm
Laborator POO - 00 (draft) 00-00 / 0//00 00_POO_Lab Modificari_v0.htm POO Laborator Modificarea programelor Java. Studiu de caz: programul Salut.java. Varianta care utilizeaza un argument al programului
proiectarea bazelor de date
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie şi Dezvoltare Durabilă Departamentul de Automatică, Energie, Mediu şi Dezvoltare Durabilă Proiectarea bazelor de date Lect.dr. Adrian
Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]
![Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]](/thumbs/99/143437905.jpg "Microsoft PowerPoint - ImplementareLimbaj [Read-Only] [Compatibility Mode]")
Detalii de implementare. Declararea variabilelor, transmiterea parametrilor catre subprograme. Declararea variabilelor variabile globale -declarate in afara oricarei functii variabile locale -declarate
Matrici și vectori în VBA În VBA, o matrice este un grup de variabile de același tip. De ce ar trebui să utilizați o matrice? Presupunem că ați vrut s
Matrici și vectori în VBA În VBA, o matrice este un grup de variabile de același tip. De ce ar trebui să utilizați o matrice? Presupunem că ați vrut să stocați douăzeci de nume de angajați în variabile
SUBPROGRAME
SUBPROGRAME Un subprogram este un ansamblu ce poate conţine tipuri de date, variabile şi instrucţiuni destinate unei anumite prelucrări (calcule, citiri, scrieri). Subprogramul poate fi executat doar dacă
PHP (II)
PHP şi MySQL Bazele de date sunt colecţii de date, aranjate într-o anumită formă Operaţii : - Crearea bazei de date; - Conectarea la baza de date; - Inserarea datelor in baza de date; - Ștergerea datelor
Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_9_RO_2019_v2.pptx
SDA (PC2) Curs 9 Liste / Grafuri / Arbori Iulian Năstac Lista dublu înlănțuită Recapitulare Într-o astfel de listă fiecare nod conţine doi pointeri: unul spre nodul următor şi unul spre nodul precedent.
Cursul 1: Introducere Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru Departamentul de Calculatoare 2019
Cursul 1: Paradigme de Programare Conf. dr. ing. Andrei Olaru andrei.olaru@cs.pub.ro cs@andreiolaru.ro Departamentul de Calculatoare 2019 1 2 Ce studiem la PP? 3 De ce studiem această materie? 4 Paradigma
Programarea şi utilizarea calculatoarelor
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Programarea calculatoarelor Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 3 Elemente introductive ale
Microsoft Word - O problema cu bits.doc
O problemă cu bits 1 Tiberiu Socaciu Enunţul Pe pagina Proful de Mate de pe Facebook 2 am primit de la un elev de clasa a IX-a următoarea provocare 3 : Vom oferi două soluţii, una folosind manipulări de
Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014
Logică și structuri discrete Limbaje regulate și automate Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2014 Un exemplu: automatul de cafea acțiuni (utilizator): introdu
Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu
Logică și structuri discrete Mulțimi Casandra Holotescu casandra@cs.upt.ro https://tinyurl.com/lectureslsd Mulțimi aspecte teoretice Ce sunt mulțimile? Mulțimea e un concept matematic fundamental. Definiție
PROGRAMARE OBIECT-ORIENTATA LABORATOR 1 INTRODUCERE IN CLASE SI OBIECTE Introducere teoretica Prin intermediul unei Clase ne dorim sa construim tipuri
PROGRAMARE OBIECT-ORIENTATA LABORATOR 1 INTRODUCERE IN CLASE SI OBIECTE Introducere teoretica Prin intermediul unei Clase ne dorim sa construim tipuri noi de date, inexistente pana in momentul acela in
Procesarea Imaginilor - Laborator 1: Introducere în utilizarea bibliotecii OpenCV 1 1. Introducere în utilizarea bibliotecii OpenCV 1.1. Introducere S
Procesarea Imaginilor - Laborator 1: Introducere în utilizarea bibliotecii OpenCV 1 1. Introducere în utilizarea bibliotecii OpenCV 1.1. Introducere Scopul acestei lucrări de laborator este de a familiariza
Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011
Laborator 9: Fire de execuţie Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 20 noiembrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Ce este un fir de execuţie? Înainte de a defini conceptul de fir
Microsoft Word - lab4.doc
Lucrarea 4 Moştenire şi polimorfism Cuprins Relaţia de moştenire în Java...1 Reguli de vizibilitate în contextul relaţiei de moştenire...2 Constructorii şi moştenirea...4 Operatorul instanceof...4 Redefinirea
Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa
Laborator 2 Incompatibilităţi/Diferenţe între C şi C++ Completări C++ Supraîncărcarea (redefinirea) numelui de funcţii În C nu este permisă existenţa a două funcţii care au acelaşi nume În C++ acest lucru
Programarea şi utilizarea calculatoarelor
Programare orientată pe obiecte # 10 JAVA Limbajul JAVA. Clasa String 2018 Adrian Runceanu www.runceanu.ro/adrian copyright@www.adrian.runceanu.ro Curs 10 Clasa String in Java 03.12.2018 Curs - Programare
OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR 1
OPERATII DE PRELUCRAREA IMAGINILOR Prelucrarea imaginilor 2 Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din imaginea initiala folositi pentru calculul valorii unui pixel din imaginea
Microsoft Word - Curs_07.doc
5.3 Modificarea datelor în SQL Pentru modificarea conţinutului unei baze de date SQL pune la dispoziţie instrucţiunile insert, delete şi update. 5.3.1 Inserări în baza de date Sintaxa instrucţiunii insert
Microsoft Word - Curs1.docx
1. REPREZENTAREA INFORMAȚIILOR ÎN CALCULATOR 1.1. CONCEPTUL DE DATĂ ȘI INFORMAȚIE Datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă organizată care să permită luarea unor
CURS
Capitolul Cuvinte-cheie SOAP, XML, REST, ASP.NET, client web, PHP, NuSOAP IH.12.1. Introducere Ce înseamnă serviciile web? Ele înseamnă invocarea la distanță a metodelor, prin web; limbaje și platforme
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja f
ALGORITMII ŞI REPREZENTAREA LOR Noţiunea de algoritm Noţiunea de algoritm este foarte veche. Ea a fost introdusă în secolele VIII-IX de către Abu Ja far Mohammed ibn Musâ al- Khowârizmî în cartea sa intitulată
Metode API - integrare FGO v.2.5 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 5 EMITERE... 5 PRINT... 6 S
Metode API - integrare FGO v.2.5 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 5 EMITERE... 5 PRINT... 6 STERGERE... 7 ANULARE... 7 ADAUGARE INCASARE... 8 STERGERE
Laborator 5 - Paradigme de Programare
Laborator 5 - Paradigme de Programare Dezvoltarea unui GUI utilizând libsdl Graphics și platforma Kotlin-Native Kotlin ca și Python nu au avut din proiectare o bibliotecă specializată în oferirea de facilități
Top
PROGRAMARE ORIENTATĂ PE OBIECTE Tratarea excepțiilor O excepție este o eroare care poate să apară la rularea unui program. Exemple: încercarea de deschidere a unui fișier ce nu există depășirea limitelor
Slide 1
1 PROIECTAREA ALGORITMILOR Lect. univ. dr. Adrian Runceanu 1 Curs Alocarea dinamică de memorie în C++ Conţinutul cursului 1. Tipuri de date. Conceptul de pointer 3. Operatori specifici pointerilor 4. Aritmetica
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de
Cursul 12 (plan de curs) Integrale prime 1 Sisteme diferenţiale autonome. Spaţiul fazelor. Fie Ω R n o mulţime deschisă şi f : Ω R n R n o funcţie de clasă C 1. Vom considera sistemul diferenţial x = f(x),
Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014
Logică și structuri discrete Relații. Funcții parțiale Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 20 octombrie 2014 Relații în lumea reală și informatică Noțiunea matematică de
E_d_Informatica_sp_MI_2015_bar_02_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Informatică Varianta 2 Filiera teoretică, profilul real, specializările: matematică-informatică matematică-informatică intensiv informatică Toate subiectele
Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această ev
Cursul 1 1. Introducere Corpul numerelor complexe Dezvoltarea istorică a gândirii matematice a urmărit îndeaproape evoluţia ideii de număr. Această evoluţie, exprimată succint prin şirul de incluziuni
Object Oriented Programming
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI Facultatea de Matematică şi Informatică Programare orientată obiect Curs 02 Laura Dioşan 2 POO Elemente de bază ale limbajului C++ Referinţe şi pointeri Vectori TAD-uri 3 Tipul
Microsoft Word - Curs_09.doc
Capitolul 7. Proiectarea conceptuală Scop: reprezentarea cerinţelor informale ale aplicaţiei în termenii descrierii complete şi formale dar independent de criteriul folosit pentru reprezentare în sistemul
Aggregating Data
Subinterogări. Subinterogări multi-row. Formatarea rezultatelor unei interogări Obiective Prin parcurgerea acestui referat studentul va dobândi cunoştinţele necesare: identificării funcţiilor grup disponibile;
Limbaje de Programare Curs 8 – Fisiere
Limbaje de Programare Curs 8 Fişiere Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Lucrul cu fişiere 2 Fişiere de tip text 3 Funcţii pentru cazuri de eroare 4 Fişiere
Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java Interfaţa Iterator Interfaţa C
Poo Laboratoare 1 Contents Laborator7 2 1 Colecţii de obiecte în Java 2 1.1 Interfaţa Iterator...................................... 2 1.2 Interfaţa Collection.................................... 2 1.3
Tablouri (continuare)
Vector Dinamic DYNAMIC ARRAY Observații 1. Un tablou este static: nu pot fi inserate sau şterse celule. 2. Vector - tablou unidimensional 3. Reprezentarea vectorilor este secvenţială, adică elementele
LOGICA MATEMATICA SI COMPUTATIONALA Sem. I,
LOGICA MATEMATICĂ ŞI COMPUTAŢIONALĂ Sem. I, 2017-2018 Ioana Leustean FMI, UB Partea III Calculul propoziţional clasic Consistenţă şi satisfiabilitate Teorema de completitudine Algebra Lindenbaum-Tarski
Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_4_RO_2019_v2.pptx
Curs SDA (PC2) Curs 4 Structuri de date (continuare) Iulian Năstac 10. Funcţii pentru alocarea dinamică a memoriei (Recapitulare) Alocarea dinamică este caracteristica prin care un program poate obţine
Microsoft PowerPoint - Curs_SDA_10_RO_2019_v1.pptx
SDA (PC2) Curs 10 Arbori Iulian Năstac Definiția 1: Arbori Recapitulare Arborele este un graf orientat, aciclic și simplu conex. Definiția 2: Un arbore este un ansamblu de structuri de date de natură recursivă
Metode API - integrare FGO v.2.8 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 4 EMITERE... 4 PRINT... 6 S
Metode API - integrare FGO v.2.8 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 4 EMITERE... 4 PRINT... 6 STERGERE... 7 ANULARE... 7 ADAUGARE INCASARE... 7 STERGERE
Laborator 1 suport teoretic Mediul de dezvoltare Eclipse GLOSAR - Aplicaţie: program obţinut în urma aplicării operației BUILD asupra unui proiect (ve
Laborator 1 suport teoretic Mediul de dezvoltare Eclipse GLOSAR - Aplicaţie: program obţinut în urma aplicării operației BUILD asupra unui proiect (vezi Program C) - BUILD: operație complexă prin care
Slide 1
CURS 4 Structura generală a unui program C Program - ansamblu de instrucţiuni incluse în una sau mai multe funcţii, care specifică operaţiile ce trebuie efectuate asupra unor date pentru a fi prelucrate
Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011
Laborator 2: Instrucţiuni Java şi lucru cu şiruri de caractere Întocmit de: Adina Neculai Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu 18 octombrie 2011 I. NOŢIUNI TEORETICE A. Instrucţiuni condiţionale 1. Intrucţiunea
Notiuni de algebra booleana
Noţiuni de algebră booleană (în lucru) Definiţie Algebră booleană = o structură algebrică formată din: O mulţime B Două operaţii binare notate cu (+) şi (.) O operaţie unară notată cu ( ) pentru care sunt
Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici O
Operatorii in C Expresii Operatori aritmetici Operatori de asignare Operatori de incrementare si decrementare Operatori relationali Operatori logici Operatii pe biti Operatorul conditional Operatori Logici
Diapositive 1
Tablouri Operatii pe tablouri bidimensionale Lectii de pregatire pentru Admitere 09 / 03 / 2019 1 Cuprins Operatii pe tablouri bidimensionale 0. Tablouri unidimensionale scurta recapitulare 1.Tablouri
Slide 1
Programare orientată pe obiecte 1. Dezvoltarea aplicațiilor OO 2. Diagrame UML de clase și obiecte Proiectarea orientată pe obiecte 1. Descoperim clasele 2. Determinăm responsabilităţile fiecărei clase
E_d_Informatica_sp_SN_2014_bar_10_LRO
Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba E. d) Informatică Varianta 10 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. În rezolvările cerute,
Raport tehnic şi ştiinţific final privind implementarea proiectului PN-III-P2-2.1-PED Acronim: ForVer Răzvan Diaconescu Decembrie Rez
Raport tehnic şi ştiinţific final privind implementarea proiectului PN-III-P2-2.1-PED-2016-0494 Acronim: ForVer Răzvan Diaconescu Decembrie 2018 1 Rezumat Scopul principal al proiectului a fost dezvoltarea
Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014
Analiză statică Analiza fluxului de date 23 octombrie 2014 Analiză statică: definiție O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăți ale programului sursă. (in
Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică ş
Probleme date la examenul de logică matematică şi computaţională. Partea a II-a Claudia MUREŞAN Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică Academiei 4, RO 0004, Bucureşti, România
Microsoft Word - CarteC.doc
Introducere în limbajul de programare C - C este un limbaj de programare ale cărui caracteristici sunt economia de expresie, structuri moderne de control al fluxului şi de date, precum şi un set bogat
Inteligență artificială Laboratorul 8 Perceptronul și rețele de perceptroni în Scikit-learn Stanga :multimea de antrenare a punctelor 3d; Dreapta : mu
Perceptronul și rețele de perceptroni în Scikit-learn Stanga :multimea de antrenare a punctelor 3d; Dreapta : multimea de testare a punctelor 3d si planul de separare. In acest laborator vom antrena un
Laborator 8: PROIECTAREA BAZELOR DE DATE SUBPROGRAME in PL/SQL (partea II - functii) Un subprogram este un bloc PL/SQL cu nume (spre deosebire de bloc
Laborator 8: PROIECTAREA BAZELOR DE DATE SUBPROGRAME in PL/SQL (partea II - functii) Un subprogram este un bloc PL/SQL cu nume (spre deosebire de blocurile anonime) care poate primi parametri şi poate
Proiectarea Sistemelor Software Complexe
Proiectarea Sistemelor Software Complexe Curs 4 Arhitecturi de Sistem Software Bazate pe Tehnologii Middleware. Obiecte Distribuite. Rolul unui arhitect software este foarte asemănător cu cel al unui arhitect
Microsoft Word - Curs_08.doc
Partea a II-a. Proiectarea bazelor de date Capitolul 6. Tehnici de proiectare şi modele În capitolele precedente s-au analizat modele de baze de date şi limbaje, presupunând în cele mai multe cazuri că
Microsoft Word - Curs_10.doc
Capitolul 8. Proiectarea logică Scop - construirea unei scheme logice ce reprezintă corect şi eficient toate informaţiile descrise într-o schemă entitate-relaţie Etape: Restructurarea schemei E-R fază
Slide 1
STRUCTURI DE DATE Fundamente C/C++ EVALUARE SEMESTRU: 4 puncte Testare cunostinte: 1. Calculator (2 puncte) 2. Scris/Oral (2 puncte) 2 EVALUARE EXAMEN: 6 puncte Test cunostinte (pe calculator): 1 punct.
Tipuri de date abstracte 30 noiembrie 2005 Programarea calculatoarelor 2. Curs 9 Marius Minea
Tipuri de date abstracte 30 noiembrie 2005 Tipuri de date abstracte 2 Programe compuse din mai multe fişiere Implicit, obiectele declarate la nivel de fişier sunt unice într-un program (douǎ declaraţii
Subiectul 1
Subiectul 1 În fişierul Numere.txt pe prima linie este memorat un număr natural n (n
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor
Prelegerea 4 În această prelegere vom învăţa despre: Algebre booleene; Funcţii booleene; Mintermi şi cuburi n - dimensionale. 4.1 Definirea algebrelor booleene Definiţia 4.1 Se numeşte algebră Boole (booleană)
PPSD
Modele paralele SPMD Modelul SPMD Comunicarea prin mesaje Message Passing Interface Modelul SPMD Modelul SPMD (Single Program Multiple Data) Acesta este un model adecvat calculatoarelor MIMD In cele ce
7. Alinierea robustă a densităţilor de puncte 3D Măsurarea distanţei dintre diferite forme geometrice 3D Estimarea rotaţiei şi a translaţiei optime în
7. Alinierea robustă a densităţilor de puncte 3D Măsurarea distanţei dintre diferite forme geometrice 3D Estimarea rotaţiei şi a translaţiei optime între nori de puncte Prezentarea generală a algoritmului
Utilizarea Internetului in Afaceri FSEGA, UBB Lect.univ.dr. Daniel Mican LABORATOR 6. Vizualizarea statisticilor prin int
LABORATOR 6. Vizualizarea statisticilor prin intermediul Google Analytics PREZENTAREA LUCRARII DE LABORATOR Lucrarea de laborator isi propune sa prezinte modul de utilizare Google Analytics Problema 1.
Microsoft Word - Algoritmi genetici.docx
1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluționist și sunt inspirați de teoria lui Darwin asupra evoluției. Idea calculului evoluționist a fost introdusă în
Metode API - integrare FGO v.3.0 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 4 EMITERE... 4 PRINT... 6 S
Metode API - integrare FGO v.3.0 Cuprins ISTORIC VERSIUNI... 2 INTRODUCERE... 2 APELARE... 4 NOMENCLATOARE... 4 FACTURA... 4 EMITERE... 4 PRINT... 6 STERGERE... 7 ANULARE... 7 GETSTATUS... 8 ADAUGARE INCASARE...
PowerPoint Presentation
Proiectarea bazelor de date 5 Proiectarea bazelor de date Proiectare conceptuală (ex. diagrama de clase) Identificarea entităţilor şi a relaţiilor dintre ele Proiectarea logică Transformarea modelului
tehnologii web
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Tehnologii Web Lector univ. dr. Adrian Runceanu 1 Curs 7 Limbajul PHP (partea II) 2
TABLA INTERACTIVĂ - METODĂ INOVATIVĂ ÎN GRĂDINIȚĂ Prof. Balasz Mureșan Dorina, Școala Gimnazială ʺGh. Șincaiʺ Florești În ultimii ani, progresele știi
TABLA INTERACTIVĂ - METODĂ INOVATIVĂ ÎN GRĂDINIȚĂ Prof. Balasz Mureșan Dorina, Școala Gimnazială ʺGh. Șincaiʺ Florești În ultimii ani, progresele științei și tehnologiei au incitat tot mai mult curiozitatea
Laborator 2 - Încapsularea Programare Orientată pe Obiecte Tema 2.1 Să se analizeze programul EX2.C Indicatii 2.1 A nu se uita de fisierul EX2.H Tema
Laborator 2 - Încapsularea Tema 2.1 Să se analizeze programul EX2.C Indicatii 2.1 A nu se uita de fisierul EX2.H Tema 2.2 Să se modifice funcţiile referitoare la cerc astfel încât parametrul CERC să fie
CABINET MINISTRU
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judetului Iaşi Activitatea metodologie şi administrarea veniturilor statului Str. Anastasie
Limbaje de Programare Curs 5 – Siruri de caractere
Limbaje de Programare Curs 5 Şiruri de caractere Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Şiruri de caractere 2 Tipul pointer 3 Funcţii cu şiruri de caractere Şiruri
Preprocesorul C Funcţii cu numǎr variabil de argumente 6 decembrie 2005 Programarea calculatoarelor 2. Curs 10 Marius Minea
Preprocesorul C Funcţii cu numǎr variabil de argumente 6 decembrie 2005 Preprocesorul C. stdarg.h 2 Preprocesorul C extensii (macro-uri) pentru scrierea mai concisǎ a programelor preprocesorul efectueazǎ
PowerPoint Presentation
Circuite Integrate Digitale Conf. Monica Dascălu Curs Seminar Laborator notă separată Notare: 40% seminar 20% teme // + TEMA SUPLIMENTARA 40% examen 2014 CID - curs 1 2 Bibliografie Note de curs Cursul
-
Cursul 6 Expresii în C/C++ (I) https://docs.microsoft.com/en-us/cpp/cpp/expressions-cpp După cum am văzut, într-un program de calcul scris în limbajul C/C++ prelucrarea datelor se realizează printr-o serie
Managementul Resurselor Umane
Universitatea Politehnica București Catedra de Calculatoare Laborator 4 Cereri SQL Autori Conf. Dr. Ing. Alexandru Boicea Ș.L. Dr. Ing. Ciprian-Octavian Truică Cuprins Cereri SQL Cereri simple 10.03.2019
Analiză de flux de date 29 octombrie 2012
Analiză de flux de date 29 octombrie 2012 Analiză statică: definiţie O analiză a codului sursă (fără a executa programul), cu scopul de a determina proprietăţi ale programului sursă. (in principal corectitudinea,
Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; pa
Limbaje de ordinul I LOGICA DE ORDINUL I Un limbaj L de ordinul I este format din: o mulţime numărabilă V = {v n n N} de variabile; conectorii şi ; paranteze: (, ); simbolul de egalitate =; cuantificatorul
Microsoft Word - cap1p4.doc
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială.6 Subspaţii vectoriale Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K. În cele ce urmează vom introduce două definiţii echivalente pentru noţiunea de subspaţiu
Prezentarea calculatorului
Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie şi Dezvoltare Durabilă Departamentul de Automatică, Energie, Mediu şi Dezvoltare Durabilă Baze de date Lect.dr. Adrian Runceanu Curs
Информационная система персонализации, печати и учета документов об образовании
Sistemul Informaţional Personalizare a Actelor de Studii (SIPAS) 2018-2019 Contacte http://www.ctice.md:8088/gimnaziul Telefon : (022) 44-32-37 actedestudii@ctice.gov.md Conţinutul 1 2 3 4 Locul de muncă
Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]
![Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]](/thumbs/99/143164776.jpg "Microsoft PowerPoint - ARI_R_c9-10_IP_part2 [Compatibility Mode]")
2.1.2.2.2 Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile Divizarea în subreţele de dimensiuni variabile sau cu măşti de subreţea de lungime diferită, VLSM (variable length subnet masks) subreţelele obţinute
Microsoft Word - 2 Filtre neliniare.doc
20 Capitolul 2 - Filtre neliniare 21 CAPITOLUL 2 FILTRE NELINIARE 2-1. PRELIMINARII Răspunsul la impuls determină capacitatea filtrului de a elimina zgomotul de impulsuri. Un filtru cu răspunsul la impuls
Automatizarea testării 4 decembrie 2014
Automatizarea testării 4 decembrie 2014 Problematica automatizării Testarea are componente repetitive, deci se justifică automatizarea. Problema e evaluarea cost-beneficiu a automatizării [Kaner] Cer timp:
Unitatea: Școala Gimnazială Disciplina: Informatică și TIC Programa școlară aprobată cu OMEN nr.3393 din Profesor: prof. Clasa: a V-a A, B
Unitatea: Școala Gimnazială Disciplina: Informatică și TIC Programa școlară aprobată cu OMEN nr.3393 din 28.02.2017 Profesor: prof. Clasa: a V-a A, B Nr. ore= 34 ore Nr. ore/săpt= 1 oră 2017-2018 PLANIFICARE